Sunteți pe pagina 1din 53

DAUNATORII POMILOR FRUCTIFERI

Daunatorii pomaceelor
Ord. Acari Fam. Tetranychidae
Acarianul rosu al pomilor Panonychus ulmi

Biologie si ecologie - are 5-6


generatii pe an, ierneaza in
stadiul de ou de iarna pe scoarta
pomilor, mai ales pe partea
inferioara a ramurilor.
Eclozarea primelor larve are loc in
fenofaza de buton alb, la soiurile
timpurii de prun, iar la cele tarzii
in faza fenologica de
dezmugurire.
Prima generatie se dezvolta in cursul lunii aprilie, iar urmatoarele
generatii in lunile mai- octombrie.
Plante gazda si mod de daunare specie polifaga, ataca pomi si arbusti
fructiferi (mar, par, prun, cires, visin), arbori si arbusti ornamentali si
forestieri.

Larvele si adultii colonizeaza pe parte ainferioara a frunzelor, unde se


hranesc, intepand si sugand sucul celular. Pe frunze, apar pete mici
albe-brunii; culoarea petelor se schimba treptat, devenind alb- argintii
pana la alb-rosiatic.

Combatere
-tratamente de iarna cu Confidor 0il 1,5%, Polisulfura de calciu
20%.
-tratamente de vara in timpul perioadei de vegetatie cu diferite
acaricide; primul tratament se aplica prefloral, al doilea
postfloral, dupa scuturarea petalelor. PED-ul este de 5-10
indivizi/frunza.Se pot utiliza unul din produse: Vertimec 1,8 EC
0,1% (1,5l/ha), Voliam Targo 0,75-1,1 l/ha.
Acaranul rosu al marului Tetranychus viennensis
Biologie si ecologie -5-6 generatii pe an si
ierneaza ca femela adulta in jurul coletului
pomilor, sub bulgarii de pamant. Femela
depune ponta pe partea inferioara a frunzelor.
Plante gazda si mod de atac- pomi fructiferi;
atacul este caracteristic prezentandu-se sub
forma unor pete, care nu conflueaza. Frunzele
capata o culoare cenusie galbuie.

Ord. Acari Fam. Bryobiidae


Acarianul brun al pomilor Bryobia rubrioculus
Biologie si ecologie- are 5-7 generatii pe an, ierneaza in stadiul
de ou pe ramurile pomilor, mai ales in jurul mugurilor si in
crapaturile scoartei.
Plante gazda si mod de atac pagube mari in livezile de mar,
prun, cires.
In urma atacului adultilor si larvelor la frunze se produc
dislocari ale epidermei si ale celulelor parenchimului lacunar si
apar pete de culoare alba cenusie sau cenusie- roscata.
Pagube mari in anii secetosi.
Combatere asemanatoare acarianului rosu al pomilor.

Ord. Heteroptera Fam. Tingitidae


Plosnita parului Stephanitis pyri
Biologie si ecologie are 2 generatii pe an si ierneaza ca
adult in crapaturile scoartei pomilor, sub frunzele cazute.
Primavara , adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor ,
depun ponta sub cuticula in niste incizii facute cu
ovipozitorul, dupa care le acopera cu excremente.
Plante gazda si mod de atac pomi si arbusti fructiferi, arbori
si arbusti ornamentali. In urma atacului adultilor si larvelor
partea inferioara afrunzelor este acoperita cu exuvii si
excremente si are un aspect patat; partea superioara a
frunzelor devine alba cenusie si capata aspectul bolii de
plumb.

Ord. Homoptera Fam. Membracidae


Cicada gheboasa a pomilor Ceresa bubalus

Biologie si ecologie o generatie pe an si


ierneaza in stadiul de ou pe scoarta copacilor.
Plante gazda si mod de atac polifaga, ataca
pomi fructiferi, arbori ornamentali si
forestieri,vita de vie, plante erbacee.
Femele produc vatamari prin depunerea
pontei.Din cauza inciziilor, circulatia sevei se
intrerupe si ramurile stagneaza in crestere si
se usuca.
Combatere
folosirea de material saditor sanatos la
infiintarea plantatiilor;
- taierea si distrugerea ramurilor infestate cu
ponte in timpul iernii;
- distrugerea buruienilor din livezi si a
plantelor susceptibile la atacul cicadei;
- tratamente in timpul iernii.

Ord. Homoptera Fam. Psyllidae


Puricele melifer al marului Cacopsylla (Psylla) mali

- atac pe ramurile tinere.

Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou


pe scoarta ramurilor de mar.
Plante gazda si mod de atac- ataca marul, adultii si larvele
colonizeaza mugurii vegetativi si floriferi, frunzele tinere si chiar
fructele.In urma atacului, lastarii se rasucesc, frunzele se deformeaza
si capata un aspect clorotic. Organele atacate sunt acoperite cu
dejectiile dulci ale insectei, pe care se dezvolta ciuperci din genul
Capnodium (fumagina).
Combatere
-tratamente de iarna cu produse pe baza de uleiuri emulsionabile de
petrol, de sulf, si de amestecuri de ulei mineral cu diferite
insecticide;
-primavara la aparitia larvelor se vor efectua stropiri cu piretroizi de
sinteza.

Puricele melifer al parului


Cacopsylla pyri
Biologie si ecologie are 4-5
generatiii pe an si ierneaza ca adult in
crapaturile scoartei, pe sub frunzele
uscate.
Plante gazda si mod de atac parul;
colonizeza mugurii, frunzele, florile,
lastarii si fructele mici.
Larvele sunt cele mai pagubitoare,
organele atacate sunt acoperite cu
roua de miere, pe care se dezvolta
fumagina si capata culoare brunnegricioasa. Lastarii isi incetinesc
cresterea si se curbeaza, fructele
raman mici.
Combatere
- n timpul iernii tratamente cu
Confidor 0il SC 004- 1,5%
- mpotriva larvelor Sumi-alpha 2,5
EC-0,03%, Polytrin 200EC 0,015%

Ord. Homoptera Fam. Pemphigidae


Paduchele lanos Eriosoma lanigerum

Biologie si ecologie la noi in tara are 8-10 generatii pe an si


ierneaza in stadiul de larva de varsta I si a II- a in crapaturile
scoartei, pe colet si pe radacina.
Plante gazda si mod de atac mar, mai rar pe gutui, par. Paduchele
colonizeaza tulpinile, lastarii si radacinile marului. In urma atacului
tesuturile se hipertrofiaza, pe organele atacate formandu-se tumori
cu aspect canceros.
Combatere
-plantarea de soiuri rezistente;
-in perioada repausului vegetativ se vor efectua tratamente de
iarna;
- in vegetatie se pot utiliza: Nurelle 50/500 EC 0,075 %, Pyrinex 25
CS 0,3% (4,5 l/ha n 1500 l ap).

Ord.Homoptera Fam Aphididae


Paduchele verde al marului Aphis pomi

Biologie si ecologie specie nemigratoare, cu o dezvoltare


holociclica monoecica, in cursul unei perioade de vegetatie
se pot dezvolta 8-12 generatii si ierneaza ca ou.
Dusmani naturali : Adalia bipunctata, Chrysoperla carnea.
Plante atacate si mod de daunare mar, mai rar par,
paducel. Din cauza intepaturilorsi a sugerii sevei frunzele
se rasucesc, formandu-se pseudocecidii.

Ord. Homoptera Fam. Diaspididae


Paduchele din San Jose Quadraspidiotus perniciosus

Biologie si ecologie are 1-3 generatii pe an, ierneaza ca larva


primara sub scut, pe scoarta copacilor.

Paduchele din San Jose se raspandeste indeosebi cu materialul saditor din


pepiniere si cu altoi.
Plante gazda si mod de atac polifag, ataca peste 200 de specii de plante: mar,
par, piersic, , tei, ulm, plop, etc.
Ataca mai ales partile lemnoase, mai putin frunzele si fructele. In locurile atacate
tesuturile se inrosesc si se necrozeaza din cauza unei substante, pe care o
introduce paduchele o data cu sugerea hranei.

Combatere
- utilizarea la infiintarea pepinierelor de material sanatos;
- altoii se vor procura numai din livezile neinfestate;
- se va evita plantare gutuiului japonez, a paducelului, a lemnului cainesc,
plante susceptibile la atacul paduchelui;
- controlul biologic cu ajutorul viespii parazite Prospaltella perniciosi sau
prdtori precum Chilocurus bipustulatus.
- tratamente de iarna si de vara;
- 1-2 tratamente de iarana cu Nuprid Oil 004 CE1,5%;
- in pepiniere, in plantatiile neintrate pe rod, se va aplica schema 3+3;
- in zonele cu infestare redusa 2+2;
- se pot folosi produsele Pyrinex Quick -0,1%, Reldan 22 EC 2 l/ha ,
Mospilan 20 SG 0,025-0,03%.

Paduchele testos al parului Epidiaspis leperii

Biologie si ecologie o generatie pe an


si ierneaza ca femela adulta sub scut, pe
scoarta pomilor.
Plante gazda si mod de atac pomii si
arbustii fructiferi, arborii si arbustii
ornamentali.
Paduchele colonizeaza tulpinile, ramurile
si lastarii.Din cauza atacului scoarta
acestora se exfoliaza si se formeaza
crapaturi adanci.

Combatere-asemantoare paduchelui
de San Jose.

Ord.Coleoptera Fam. Scarabeidae


Gandacul paros Epicometis hirta

Biologie si ecologie o
generatie pe an si ierneaza ca
adult in sol.
Ponta este depusa in grupe
mici in solurile afanate,
bogate in substante
organice.
Plante atacate si mod de
daunare- ataca specii de
plante ierboase si lemnoase.
Adultii se hranesc cu
organele florale.

Ord. Coleoptera Fam.Curculionidae


Gargarita mugurilor Sciaphobus squalidus
Biologie si ecologie are o generatie la 2 ani
si ieneaza in stadiile de adult si larva in sol.
Adultii apar o data cu dezmuguritul mugurilor
de rod la mar.Depun ponta grupat pe varful
frunzelor, inchizand cele 2 margini ale
frunzelor cu o substanta lipicioasa.
Plante atacate si mod de daunare mar, par,
gutui, visin, vita de vie, arborii ornamentali si
forestieri, etc.
Adultii rod mugurii vegetativi, frunzele,
florile, larvele nu sunt daunatoare.
Combatere
In zonele cu atacuri, in fenofaza de
dezmugurire a pomilor se vor aplica
tratamente cu produse de protecia plantelor.

Gargarita florilor de mar- Anthonomus pomorum


Biologie si ecologie- are o generatie pe an si ierneaza ca adult
in crapaturile scoartei, pe sub frunzele, uneori si in sol la baza
copacilor.
Adultii apar inainte de inmugurire si se hranesc intens cu
partile verzi ale mugurilor de rod. Depun ponta in bobocii
florali, in mici cavitati sapate de femela cu ajutorul rostrului.
Larvele care apar se hranesc cu organele interne ale florilor
(ovar, stamine).

Plante gazda si mod de atac ataca marul cultivat si salbatic,


parul, paducelul.
Adultii hibernanti se hranesc cu mugurii foliari si florali, iar
noii adulti rod una din epiderme si parenchimul la frunze.
Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor florali, consuma
pistilul, staminele.Bobocii atacati nu se mai deschid, se
brunifica usor, se usuca si ramna agatati pe ramuri, fiind
cunoscuti in popor sub numele de cuisoare.

Combatatere
- taierea ramurilor uscate;
- folosirea braielor capcana;
- stropiri la aparitia adultilor cu Pyrinex 25 CS - 0,3%
Gargarita mugurilor de par Anthonomus pyri
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca ou si, foarte rar ca
larva neonata, in mugurii de rod.Larvele apar in luna februarie, se dezvolta in
interiorul mugurilor, hranindu-se cu partile interne ale acestora .Adultii apar
in prima decada a lunii aprilie se hranesc cu lastarii tineri, petiolul frunzelor
si chiar cu fructele. Dupa imperechere depun ponta in mugurii de rod.
.

Plante atacate si mod de atac specie monofaga, ataca doar


parul.Vatamarile sunt produse atat de adulti cat si de larve.

Ord. Coleoptera Fam. Scolytidae


Cariul scoartei Scolytus rugulosus
Biologie si ecologie are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca larva in
ultima varsta in galerii, sub scoarta pomilor si arborilor.
La inceputul lunii aprilie, larvele se transforma in pupe, iar adultii apar
la sfarsitul lunii aprilie sau luna mai, sapa galerii intre scoarta si lemn.

Combatere
-folosirea de puieti vigurosi si
sanatosi la infiintarea livezilor;
-taierea si arderea ramurilor
uscate si puternic atacate;
-folosirea arborilor cursa, care
atrag femelele pentru depunerea
pontei;
-tratmente atat in repausul
vegetativ (Confidor oil SC 0041,5%), cat si in cursul perioadei de
vegetatie : Karate Zeon 0,5%.

Plante gazda si mod de atac


ataca diferite specii de pomi
fructiferi , ornamentali si
forestieri. Frecvent la prun,
cires, cais.Adultii si larvele
rod galerii in scoarta si lemn,
pomii se debiliteaza si dau
recolte scazute.

Ord. COLEOPTERA - Fam . Ipidae


Cariul lemnului Xyleborus dispar
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca adult, de
regula in galeriile materne. Adultii apar in mai, femelele depun
ponta in galerii longitudinale, indreptate in sensul fibrelor.Larvele
aparute raman in galerii si se hranesc cu miceliul ciupercii
Ambrosia candida.

Plante atacate si mod de atac pomi fructiferi (mar, par, prun, cais, nuc) si
arbori ornamentali si forestieri. Adultii si larvele rod galerii in scoarta si lemn,
circulatia sevei este intrerupta si pomii sufera in crestere.
Combatere masuri profilactice (taierea si arderea ramurilor atacate si uscate);
- tratamente cu produse de protecia plantelor cu actiune de contact si cu
remanenta indelungata;

Ord. HYMENOPTERA Fam Cephidae


Viespea lastarilor de par Janus compressus
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva, in
ultima varsta intr-un cocon pergamentos, in interiorul lastarilor
de par.Adultii apar in perioada de inflorire a perilor, femela
perforeaza cu ajutorul ovipozitorului scoarta lastarilor, si depune
din loc in loc, in spirala cate un ou.Larvele care apar se dezvolta
in interiorul lastarilor.

Plante gazda si mod de atac par, rareori mar si gutui.


Vatamarile sunt produse de adulti in timpul pontei prin perforarea scoartei si de
larve, care rod galerii in lastari.Lastarii se inegresc si se usuca.
Combatere -taierea si arderea lastarilor atacati;
-tratamente chimice in timpul zborului maxim al viespilor;

Fam Tenthredinidae
Viespea merelor Hoplocampa testudinea
Biologie si ecologie o generatie pe an si ierneaza ca larva in
ultima varsta, in interiorul unui cocon. Viespile apar in timpul
fenofazei de infoiere a corolei la soiurile timpurii de meri.Ouale
sunt depuse cate unul in caliciul florilor, larvele patrund in fructele
abia formate si rod galerii superficiale sub epiderma fructelor.

Plante atacate si mod de daunare monofaga, ataca numai marul.Larvele


ataca fructele de mar sub doua forme :larva neonata, roade o galerie curbata
sub epiderma, care se cicatrizeaza si duce la deformarea fructului.A doua
forma de atac este provocata de larva in celelalte varste care mineaza
fructulpana in zona lojilor seminale, unde consuma semintele si tesuturile
din jur. Fructele raman mici si cad.

Combatere- aplicarea unui tratament, cand petalele s-au scuturat in


proportie de 15- 20% cu piretroizi de sinteza (Faster 10 EC- 0,025%,
Polytrin 200EC-0,015% ).

Viespea perelor Hoplocampa brevis


Biologie si ecologie- o generatie pe an si ierneaza ca larva de ultima
varsta intr-un cocon in sol.
Adultii apar in luna aprilie, fenologic aparitia lor coincide cu faza de
buton alb- infoierea corolei la soiurile de par cu inflorire timpurie.
Ponta este depusa in flori, sub epidermala baza dintilor caliciului.

Larvele aparute patrund in fructe, unde se hranesc cu seminte.


Plante gazda si mod de atac ataca perii, mai ales pe cei cu inflorire
timpurie.
Larvele in prima varsta rod o galerie superficiala in forma de cerc sau
potcoava, la baza staminelor, mai tarziu patrund in fruct facand galerii pana
la seminte.
Combaterea asemanatoare.