Buletin parohial, Biserica Sfnta Ecaterina din Bucure[ti, Paraclis universitar

Seria Nou\ Nr. 01 Februarie 2014

G=nduri la
nceput de drum
{antier peste tot. Afar\ [i `n\untru. Afar\, via]\ tumultoas\, cu mult zgomot. ~n\untru, agita]ie,
dar l\untric\, descoperit\ doar de lumina care
plpie `n candele. Aici, `n\untru, zgomotul
`ncet, `ncet, se stinge, dac\ te conectezi la Via]\ [i
`ncepi s\ `n]elegi c\ numai El este solu]ia ta.
Dumnezeu att de mult i-a iubit pe oameni
`nct... a `nceput s\ le vorbeasc\. Prin Logos.
Cuvntul S-a f\cut Vorb\ a Tat\lui, pentru ca
oamenii s\ priceap\ dragostea lui Dumnezeu.
Cum s\ nu fi comunicat cu ei, dac\-i iubea din
ve[nicie? A f\cut minuni, i-a pus pe oameni `n
leg\tur\ cu prietenii Lui, iar spre sfr[it ne-a
vorbit chiar El, prin Cuvntul S\u. Astfel, a
`nceput Logoterapia (vindecarea celor care
vorbesc cu Mntuitorul Iisus Hristos). La fel se
`ntmpl\ [i cu oamenii. Cu ct se iubesc mai mult,
cu att `[i vorbesc mai mult [i `[i doresc s\ fie `mpreun\ [i prietenia lor s\ dureze la nesfr[it.
Astfel, noi ne-am gndit c\ dac\ tot `i spunem lui Hristos numele fr\]iilor voastre, `n
[oapt\ sau `n tain\ [i v\ pomenim ca pe cei mai
dragi ai familiilor noastre, s\ prelungim aceast\
prietenie sincer\, `naintea Lui [i s\ ne lua]i acas\
la dumneavoastr\. Cum ...? Simplu. Dac\ gndurile pot deveni cuvinte scrise [i sunt parte
din fiin]a noastr\ descoperit\ `ntr-un alt mod,
putem fi `mpreun\ [i printr-un Buletin parohial, ]inndu-v\ permanent la curent cu ceea ce se
`ntmpl\ `n [i cu biserica noastr\. Vom fi `mpreun\ `n acest Buletin noi - slujitori [i credincio[i
- preocup\rile noastre, copiii no[tri, biserica
Sfnta Ecaterina, sfin]ii lui Dumnezeu [i El,
Cuvntul. Prin acest\ foaie parohial\ familia
noastr\ se `nt\re[te.
Ca la fiecare `nceput de drum, nu lipsesc
nici emo]iile [i ]elurile mari. De aceea, avem
nevoie de binecuvntarea lui Dumnezeu ca El
s\ sporeasc\ truda noastr\, s\ umple cu harul
S\u neputin]ele noastre [i acest Buletin s\ fie
spre folosul nostru, al tuturor. Nu `n ultimul
rnd, ne rug\m Bunului Dumnezeu s\ trimit\
binecuvntarea Sa peste to]i cei ce se vor osteni
la aceast\ lucrare de apropiere [i cunoa[tere.
Dumnezeu s\ ne ajute!

Pr. Adrian Ni]\

Bucur\-te, `n]eleapt\ [i frumoas\ Ecaterina!

2
Editorial

Invitatul s\pt\m=nii

Despre credin]\,
Euharistie
[i ceva `ndoial\

Hristos [i tinerii

Pr. Georgian P\unoiu

~ntr-o vreme `n care Avatarurile cople[esc
prin efectele speciale, dezv\luind o lume derutat\ existen]ial, iar filmele teziste se c\znesc s\
arate ct de r\u e cre[tinismul pentru lume, nici
presa scris\ nu se las\ mai prejos. De ceva timp,
blogurile [i forumurile p\rin]ilor vuiesc, lund
`n discu]ie `mp\rt\[irea cu Sfnta Euharistie.
Spiritele s-au `ncins dup\ apari]ia unui articol
dintr-un ziar central, `n care c]iva medici [i
chiar un preot se ar\tau `ngrijora]i de practica
`mp\rt\[irii din acela[i Potir, cu aceea[i linguri]\.
Nu mi-am propus s\ descriu evolu]ia practicii liturgice legate de `mp\rt\[ire, ci doar s\
semnalez acest nou val care ar putea s\ deruteze
sau s\-i `nstr\ineze pe oameni de adev\rata
credin]\.
Se vede de la o po[t\ c\ limbajul jurnalistului `n chestiunea amintit\ este ironic, imprecis
teologic [i, de[i nu prea [tie cu ce se m\nnc\,
vrea s\ condamne practica Bisericii, apelnd la
m\rturia unor medici atei sau a unui preot care
seam\n\ `ndoiala [i sminteala. De ce `i numesc
atei? Pentru c\ ei nu cred `n prefacerea Darurilor de pine [i vin `n Trupul [i Sngele
Domnului.
~nainte de momentul `mp\rt\[irii, preotul
roste[te rug\ciunea Sfntului Ioan Gur\ de
Aur: Cred, Doamne, [i m\rturisesc c\ Tu e[ti
cu adev\rat Fiul lui Dumnezeu Celui viu (...)
Cred, de asemenea, c\ Acesta este ~nsu[i Preacurat Trupul T\u [i Acesta este ~nsu[i Scump
Sngele T\u. Este inept s\ cread\ `n acela[i
timp c\ ~mp\rt\[ania devine surs\ de `mboln\vire [i chiar de moarte, ct\ vreme el [tie c\ ea
se d\ spre t\m\duirea sufletului [i a trupului.
Biserica se roag\ `n toate slujbele sale pentru s\n\tatea, luminarea [i mntuirea credincio[ilor. Dintotdeauna `n Biseric\ s-au apropiat
de Sfnta Euharistie att cei bolnavi, ct [i cei
s\n\to[i, iar slujitorii nu au dezinfectat niciodat\
linguri]a sau Potirul. Orice slujitor al lui Hristos
este chemat s\ aib\ cea mai mare grij\ cnd se
apropie sau atinge Sfintele Daruri. Se [tie c\
preo]ii [i diaconii, dup\ terminarea Sfintei Liturghii, consum\ tot ceea ce a r\mas `n Sfntul
Potir dup\ `mp\rt\[irea credincio[ilor. Dac\ logica plin\ de `ngrijorare a scepticilor de serviciu ar fi `ndrept\]it\, ar fi trebuit - ierta]i-m\! s\ nu mai avem slujitori `n via]\, ci to]i s\ fi
c\zut r\pu[i de viroze, infec]ii [i alte boli prin
n\prasnica linguri]\, cu care au `mp\rt\[it pe
credincio[i.

Pr. Roman Braga

Tinerii sunt aceia[i pretutindeni, `n America
[i `n Romnia. Diferen]ele `ntre genera]iile de
tineri sunt diferen]e de cultur\. Unii au tr\it `ntro cultur\ [i al]ii `n alt mod de cultur\. Sunt `mpotriva celor care spun: Ce bine era odat\ [i
acum uite ce este!
~n general, tinerii sunt aceia[i, sunt buni. Adul]ii sunt r\i, noi suntem r\i. Nu tinerii au inventat, `n r\stimpul de pn\ la dou\zeci de ani,
drogurile. Noi le-am inventat. Nu copiii sunt r\i,
nu tinerii sunt r\i. Nu s\racul student care conduce ma[ina a pavoazat ora[ele cu femei goale [i
cu toat\ literatura pornografic\. Pe aceasta nu o
scriu tinerii, c\ci ei sunt imaturi. Ei se `nfrupt\
din ea. Noi trebuie s\ ne c\im `naintea lui
Dumnezeu [i s\ plngem pentru copiii ace[tia.
Tinerii care cresc ne v\d pe noi [i fac ceea ce
facem noi. Pentru c\ educa]ia nu se `nva]\ din
c\r]i. Po]i s\ publici oricte c\r]i [i manuale de
educa]ie. Tn\rul le cite[te, le pune de-o parte [i
cu atta r\mne, cu ni[te no]iuni. Dar educa]ia pu]in. Am `ncercat s\ citesc pu]in [i m\ culc.
se face prin exemplu. Nu-i dai copilului lec]ii cu Dialogul acesta permanent cu Dumnezeu este
degetul: Trebuie s\ faci asta, asta [i asta! El solu]ia. O s\ spune]i: Dar ce, aceasta-i rug\ciunu `n]elege. El face ce fac mama [i tata. Eu, da- ne? Ca s\ fie rug\ciune trebuie s\ cite[ti psalmul
cutare! Este o rug\ciune! Penc\ am `nv\]at ceva, am `nv\]at
tru c\ ce este rug\ciunea, `n
pentru c\ mama m-a luat de
fond? Este comunicare cu
mn\ [i m-a dus la icoana Mai~n general, tinerii sunt
Dumnezeu. Ce sunt psalmii,
cii Domnului [i mi-a spus c\
aceia[i, sunt buni. Adul]ii
dect un dialog cu Dumnezeu?
Acesta, Pruncul, este Iisus
sunt
r\i,
noi
suntem
r\i.
~n felul acesta noi devenim o
Hristos [i aceasta-i M\icu]a
Nu tinerii au inventat, `n
rug\ciune, o rug\ciune ambuDomnului [i El este Domnul
r\stimpul de pn\ la
lant\, care nu `ntotdeauna se
nostru. {i cu atta am r\mas.
dou\zeci de ani, drogurile.
face prin cuvinte, ci prin faptul
Cei c]iva psalmi pe care-i [tiu
pe de rost, `i [tiu de la mama, Noi le-aam inventat. Nu copi- c\ tr\ie[ti `n prezen]a lui Iisus
Hristos, c\ci El este `ntotdeaupentru c\ ea [tia Psaltirea
ii sunt r\i, nu tinerii sunt
aproape pe de rost. Pe mine nu
r\i. Nu s\racul student care na cu noi. Nu po]i s\ faci abstrac]ie de prezen]a Lui `n via]a
m-au `nv\]at didactic, eu am
conduce ma[ina a pavoazat
noastr\. De exemplu, e[ti `n
f\cut ce au f\cut p\rin]ii. Eram
ora[ele cu femei goale [i cu
ma[in\ [i spui: {tiu c\ e[ti pe
opt copii. Seara nu ne culcam
toat\ literatura pornogralocul din fa]\, aici cu mine,
f\r\ rug\ciune; `ngenuncheam
fic\. Pe aceasta nu o scriu
spune-mi ceva! {i Mntuitorul
to]i: tata, mama [i copiii. {i
tinerii, c\ci ei sunt imaturi.
`]i r\spunde. Cum? ~]i d\ sugesne-au `nv\]at s\ ne lu\m iertare
Ei se `nfrupt\ din ea. Noi
tii cum s\-]i rezolvi problemeunul de la altul, s\rutam mna
trebuie s\ ne c\im `naintea
le. Dumnezeu `ntotdeauna r\statei [i a mamei [i ne duceam
lui Dumnezeu [i s\ plngem punde la rug\ciuni: Da sau
s\ ne culc\m. Nu era nimic teNu. Sunt rug\ciuni [i cereri
oretic. Ne luam de mn\ [i ne
pentru copiii ace[tia.
pe care Dumnezeu nu ni le `mpuneau `n genunchi. Sigur, cei
pline[te pentru c\ noi vrem s\
mai mici nu erau aten]i la rug\tr\im confortabil, s\ nu suferim
ciune, dar mai trziu lor li se
`ntip\re[te `n minte c\ rug\ciunea este o chestie deloc. Dar nu este mntuire f\r\ cruce. El nu ne
de via]\ [i de moarte pentru c\ mama [i tata se d\ o cruce grea; crucea noastr\ personal\ este
rugau. Sau mai trziu spun: mama n-ar face necesar\, pentru c\ omul care n-a suferit este
foarte superficial. Nu `n]elegi lucrurile cnd h\asta, tata n-ar face asta.
Exemplul p\rin]ilor este mare lucru [i ei nu l\duie[ti, cnd o duci bine.
Dialogul cu Dumnezeu te face s\ ai mintea
[tiu asta. ()
Eu tuturor tinerilor le spun: Vorbe[te cu disciplinat\ [i curat\, face s\ nu mai vin\
Hristos! Ce s\ vorbe[ti? Despre toate: c\ la fa- prostiile acelea care se leag\ `ntr-o structur\ [i
cultate ai un profesor a[a [i a[a, c\ ]i-e foa- te duc la p\cat, la p\cate intime. Pentru c\ omeDac\ vorbe[ti cu Iisus Hristos, diavolul nu mul este l\ca[ul Duhului Sfnt, este biseric\
g\se[te o porti]\ deschis\ `n mintea ta ca s\-]i a- sfin]it\, [i biserica asta nu poate fi pictat\ cu
duc\ ce ai v\zut pe strad\. Pentru c\ mereu spui: imaginile murdare care `]i vin `n minte, ci treDoamne, uite c\ sunt obosit, trebuie s\ m\ culc buie pictat\ cu icoane.

3
Mitropolitul Antonie de Suroj

Vame[ul [i Fariseul
~n numele Tat\lui, al Fiului, [i al
Sfntului Duh.
Ct de scurt\, [i ct de bine cunoscut\ este
parabola de ast\zi, [i totu[i, ct de intens [i ct
de interesant este mesajul s\u.
P\trunz\tor din `ns\[i `n]elesul s\u. Doi oameni vin `n biserica lui Dumnezeu, `ntr-un t\rm sacru, `n care, o lume pierdut\, r\t\cit\ apar]ine pe deplin lui Dumnezeu, ~mp\r\]iei
Sale. {i unul din ei intr\ cu `ndr\zneal\ [i se
a[eaz\ `n fa]a Domnului. Cel\lalt vine, dar nici
nu `ndr\zne[te s\ treac\ pragul templului: este
un p\c\tos, [i t\rmul este sfnt, precum locul
din jurul rugului aprins `n de[ert, `n care Moise
nu a putut p\trunde f\r\ s\ se descal]e, [i asta
din iubire [i fric\ de Dumnezeu.
{i ct de diferite sunt [i cuvintele adresate!
Aparent fariseul ~l laud\, ~l sl\ve[te pe Dumnezeu - dar pentru ce? Pentru c\ a creat un om
ca el, un om att de sfnt, att de vrednic de El,
de Dumnezeu; un om care ]ine nu numai poruncile, prescrip]iile Legii, dar merge dincolo de
ceea ce Dumnezeu ~nsu[i a poruncit [i se poate
a[tepta de la om. ~ntr-adev\r, el st\ `naintea lui
Dumnezeu, l\udndu-L, pentru c\ el, fariseul,
este minunat c\ e slava Lui Dumnezeu, revela]ia sfin]eniei lui Dumnezeu. Vame[ul nici nu
`ndr\zne[te s\ intre `n templul lui Dumnezeu.
{i pilda este clar\: omul care a venit [i a stat
cu inima zdrobit\, fiindu-i ru[ine de el `nsu[i,
[tiind c\ nu este demn s\ p\[easc\ `n acest loc
sfnt, se `ntoarce acas\ iertat, iubit, `ntr-adev\r
`nso]it de ~nsu[i Dumnezeu, care a venit pe p\mnt pentru a-i salva pe cei p\c\to[i, care st\ al\turi de cei care au nevoie de El, care recunosc
nevoia de mntuire.
Fariseul se duce acas\, dar mai pu]in iertat;
rela]ia sa cu Dumnezeu nu este aceea[i; el este `n
centru, iar Dumnezeu este secundar; el este `n
inima lucrurilor, Dumnezeu `i este de folos lui.
Aceasta nu `nseamn\ c\ ceea ce a f\cut a fost f\r\ rost, `nseamn\ doar c\, `n ceea ce `l prive[te,
nu s-a n\scut nici un rod al sfin]eniei `n el. Faptele au fost bune, dar au fost ponegrite, otr\vite
de mndrie, de `ndrept\]ire de sine; frumuse]ea a
ceea ce a f\cut a fost distrus\ pentru c\ nu a fost
adresat\ nici Lui Dumnezeu, nici aproapelui, ci
lui `nsu[i. {i ni se spune c\ aceast\ mndrie l-a
privat pe acest om de roadele faptelor sale bune,
de folosul, de rodul credin]ei sale drepte `n poruncile Lui Dumnezeu, [i numai smerenia ar fi
putut da sens faptelor sale, numai ea, smerenia
ar fi putut aduce la via]\ ac]iunile sale, `n marea
vie]ii ce se revars\ `n eternitate.
{i atunci `ntrebarea este: cum putem `nv\]a
despre smerenie, ca fiind acea stare pur\, des\vr[it\, care d\ roade - nu ca smochinul neroditor - pentru a fi o recolt\ bogat\ din care se pot
hr\ni oamenii?

Nu cred c\ putem trece a[a de u[or de la mndrie, vanitate, la smerenie, poate numai dac\ ni
se `ntmpl\ ceva tragic ce ne marcheaz\, astfel
descoperindu-ne pe noi `n[ine, lipsi]i de tot ceea
ce a dus la condi]ia noastr\ p\c\toas\, stearp\,
zadarnic\. Dar exist\ un lucru pe care `l putem
face: orict de mult ne-am gndi c\ suntem
`nzestra]i cu tot felul de daruri, suflete[ti [i
trupe[ti, de caracter [i intelect, orict de roditoare ar fi faptele noastre, s\ ne amintim mereu de
cuvintele Sfntului Apostol Pavel: Ce lucru ai
tu, omule, pe care s\ nu-l fi primit?!. {i, `ntr-adev\r, `n aceast\ secven]\ el `nt\re[te ceea ce a
spus Iisus Hristos `n prima Fericire - cea care
introduce toate celelalte Fericiri - cea care st\ la
originea `n]elesului: Ferici]i cei s\raci cu duhul
... Ferice de cei care [tiu, nu numai cu intelectul
lor - dar cel pu]in cu intelectul lor! - c\ sunt o
nimica toat\, [i c\ nu posed\ nimic care s\ nu fie
un dar de la Dumnezeu.
Am fost chema]i la via]\ din nimic, f\r\ s\
particip\m `n vreun fel: existen]a noastr\ `n sine
este un dar! Ni s-a d\ruit via]\ pe care nu am putut s\ o cre\m, care vine din noi `n[ine. Ni s-a
d\ruit cunoa[terea existen]ei lui Dumnezeu, o
cunoa[tere mai profund\, mai tainic\ a Sa - toate acestea sunt un dar! {i tot ceea ce suntem,
este un dar de la Dumnezeu: trupul, inima, mintea, sufletul - ce putere avem asupra lor, atunci
cnd Dumnezeu nu le mai sus]ine? Cea mai
luminat\ minte poate fi `nghi]it\ dintr-o dat\ de
`ntuneric, din cauza unui atac cerebral; sunt
momente `n care ne confrunt\m cu un necaz, o
problem\ care necesit\ toat\ compasiunea [i
iubirea noastr\ - [i descoperim cu stupoare c\
inimile noastre sunt de piatr\ [i ghea]\. Vrem s\
facem bine - dar nu putem; [i Sfntul Apostol
Pavel [tia deja atunci cnd a spus: C\ci nu fac
binele pe care `l voiesc, ci r\ul pe care nu-l

voiesc, pe acela `l s\vr[esc. {i trupul nostru

depinde de attea lucruri!
{i `n ceea ce prive[te leg\turile, rela]iile
noastre, prietenia care ne este d\ruit\, iubirea
care ne `nt\re[te, tot ceea ce suntem [i avem este
un dar; care este urm\torul pas, nu este
recuno[tin]a? Nu ne putem `ntoarce c\tre Dumnezeu [i s\-I spunem: O Doamne! Totul este un
dar de la tine! Toat\ frumuse]ea, `n]elepciunea,
iubirea de aproape, o inim\ sensibil\, toate
`mprejur\rile vie]ii, sunt darul T\u, grija pe care
ne-o por]i!. Ba mai mult dect att, toate acele
conjuncturi, chiar [i acelea care ne sperie, sunt
un dar, prin ele Dumnezeu ne spune: Am
destul\ `ncredere `n tine pentru a te trimite `n
`ntuneric ca s\ aduci lumin\! Te trimit mijlocul
corup]iei pentru a fi sarea care va pune cap\t
corup]iei! Te trimit acolo unde nu mai este speran]\ pentru a aduce speran]\, unde nu mai este
bucurie, pentru a aduce bucurie, unde nu mai
este iubire pentru a aduce iubire... [i s-ar putea
continua la nesfr[it, v\znd c\ a ne trimite `n
`ntuneric este pentru a ar\ta c\ avem duhul Lui
Dumnezeu, c\ suntem fiin]ele lui Dumnezeu,
ceea ce `nseamn\ c\ Dumnezeu are `ncredere [i
n\dejde `n noi, sper\ pentru noi: nu e de-ajuns
pentru a fi recunosc\tori?
Dar recuno[tin]a nu se rezum\ la un cuvnt
simplu de mul]umire. Gratitudine `nseamn\ dorin]a noastr\ de a-I ar\ta c\ ceea ce ne-a oferit
nu este `n van, c\ nu a devenit om, a tr\it [i a
murit `n zadar. Recuno[tin]\ `nseamn\ un mod
de via]\ care s\ aduc\ bucurie Domnului: aceasta este inten]ia acestei pilde speciale.
Da, ideal pentru noi ar fi s\ fim umili [i mode[ti. Ce e smerenia? Care dintre noi [tie, [i dac\ [tie cineva, cine poate spune [i celor care nu
[tiu? Dar toat\ lumea [tie ce este recuno[tin]a.
Cu to]ii [tim cteva feluri [i ipostaze ale acesteia. S\ ne gndim, [i dintr-un act de mul]umire
s\ recunoa[tem c\ nu avem niciun drept s\ fim
`n ~mp\r\]ia lui Dumnezeu - [i totu[i ne las\ s\
intr\m! Nu avem niciun drept s\ ne unim cu El
prin rug\ciune sau prin Sfnta ~mp\rt\[anie - [i
totu[i ne cheam\ s\ ne unim cu El! Nu avem
niciun drept s\ fim copiii Lui, fra]i [i surori ai
lui Hristos, s\ fim l\ca[ Duhului Sfnt - [i totu[i
El ne `ng\duie totul din iubire!
Fiecare s\ reflecteze [i s\ se `ntrebe: `n ce fel
poate el sau ea s\ fie att de recunoasc\tor `nct
s\ ~l bucure pe Dumnezeu c\ nu S-a d\ruit, n\scut, tr\it [i r\stignit `n zadar, s\-I ar\t\m c\ am
primit mesajul. {i dac\ ajungem la acea recuno[tin]\ profund\, [i la acea intensitate, ~l vom
sl\vi pe Domnul [i vom `nv\]a c\ smerenia nu
este aceea[i cu `njosirea, ci iubire f\r\ limite,
con[tientizarea c\ El este tot ceea ce avem, tot
ceea ce suntem [i c\ suntem deschi[i Lui, precum este p\mntul bogat la arat, la sem\nat, la
razele soarelui, la ploaie, la tot ce este necesar
pentru a aduce roade. Amin!
(Traducere de Ana-Maria Popa de pe
www.mitras.ru)

4
Program liturgic:
Vineri, orele 17.00, Sfnta Tain\ a Maslului [i Spovedanii;
Smb\t\, orele 07.00, Utrenie, Sfnta Liturghie [i Parastas; orele 17.00, Vecernie.
Duminic\, orele 08.00, Utrenia [i Sfnta Liturghie.
Biserica este deschis\ zilnic, `ntre orele 08.3019.00.

2014 - Anul omagial euharistic [i Anul comemorativ

al Sfin]ilor Martiri Brncoveni `n Patriarhia Romn\
~n [edin]a din 29 octombrie 2012, Sfntul
Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a declarat
anul 2014 ca An omagial euharistic (al Sfintei
Spovedanii [i al Sfintei ~mp\rt\[anii) [i,
totodat\, An comemorativ al Sfin]ilor Martiri
Brncoveni.
Prin aceasta se dore[te redescoperirea `n via]a credincio[ilor a Sfintei Spovedanii ca mijloc
de reconciliere, vindecare, `nnoire spiritual\ [i
sfin]ire [i mijloc de primire a Sfintei ~mp\rt\[anii ca izvor tainic de putere a `nvierii [i vie]ii
ve[nice.
Prin declararea ca an comemorativ se urm\re[te cinstirea deosebit\ a Sfin]ilor Brncoveni
(Sf. Voievod Constantin Brncoveanu cu cei patru fii ai s\i: Constantin, {tefan, Radu [i Matei [i
sfetnicul Ianache V\c\rescu), la trecerea a trei
veacuri de la moartea martiric\.
~ntregul an va fi marcat de manifest\ri deosebite `n plan liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, [tiin]ific, lans\ri de carte, congrese, seminare, colocvii etc.
Trebuie men]ionat c\ [i `n plan laic, anul
2014 a fost declarat de c\tre Guvernul Romniei, prin HG 1167/2013, ca Anul Brncoveanu, pentru comemorarea a 300 de ani de la
martiriul Brncovenilor. ~ntregul program guvernamental este pus sub patronajul prim-ministrului Romniei, ajutat de un comitet de coordonare compus din ministrul culturii, pre[edintele Academiei Romne, ministrul afacerilor
externe, ministrul finan]elor publice, ministrul
tineretului [i sportului, secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte etc.

Pr. Gruia Zamfirescu

Comitetul de redac]ie:

Universul copilului

Constantin Andrei
email: costi_andrei2007@yahoo.com; Tel. 0740.029.028
Gra]iela Tudose
email: gratziela_t29@yahoo.com; Tel. 0743.517.510

Vise

PREO}I SLUJITORI:
Pr. Paroh Adrian Ni]\
email: adrian.nita7@gmail.com; Tel. 0749.288.889
Pr. Spiritual Georgian P\unoiu
georgepaunoiu@yahoo.com; Tel: 0741.736.556
Pr. Spiritual Gruia-Mihail Zamfirescu
email: gruia.zamfirescu@yahoo.com; Tel. 0740.230.574

Antonia P\unoiu
Clasa a III-a E, {coala 190, Bucure[ti

Am avut eu ni[te vise

Cu ]inuturi, paradise,
Cu prin]ese, prin]i [i zmei,
Cu balauri [i c\]ei.
La sfr[it, un vis `n care
Totul se pierdea `n zare,

Ca un nor de cea]\ deas\,

Ca un v\l alb de mireas\.
Vise, vise, chiar pove[ti,
Doar `n somn tu le-ntlne[ti
{i te joci cu ele-a[a,
Cum `]i spune inima.