Sunteți pe pagina 1din 14

a institutionala de tip retea, b.

Structura mixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen

erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback

-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.

Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele

interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe


feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si

inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.


Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de

tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de

tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin

integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
v
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis

tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia

l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy

making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction
alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial

sau politic.
lul se repeta la nivelele inferioare, B si C fiind
sefi peste o alta structura (vezi mai jos structura piramidala de comanda contro
l (c)).
Sistemul conduce automat - din cauza modelului de baza proiectat - la unitati de
tip
hexagonal ce pot functiona doar daca n fiecare hexagon exista pe pozitii central
opuse
functiile de sursa, senzor si decident ce permit asigurarea unui set de feedback
-uri in
cadrul structurii. Pe de alta parte daca se ndeplinesc si aceste conditii, existnd
mai multe
structuri echipate cu elementele sursa (S), senzor(&), decident(D), vor nconjura
o structura
prost echipata avnd elemente lipsa (vezi structura mixta de comanda control si po
licy
making (b). Aceasta face ca structura cu elemente lipsa sa caute sa-si refaca st
ructura
completa prin crearea unor functionalitati oportuniste, sau sa apeleze la o stru
ctura de
mediatori echilibranti, special creata, care respecta vectorii de structurare de
tip sursa,
senzor decident (reprezentate n rosu pe diagrama (b)).
De remarcat ca, desi aceasta solutie mbunatateste functionalitatea structurii gen
erale, se
creeaza totusi conflicte de pozitie ntre structura centrala si cea de mediere pri
n dublarea
functionalitatilor pe aceeasi latura a hexagonului, ex. decident - decident, sau
sursa - sursa.
2. Structura institutionala de tip retea - prezentata n aceasta propunere si n car
e pot fi
incluse mai multe cicluri virtuoase facilitnd progresul, n raport cu un referentia
l dat - este,
din punct de vedere logic, singura structura posibila care ntruneste toate condit
iile de
eliminare a disfunctionalitatilor de sistem care genereaza actualmente contradic
tiile si
inconsecventele sistemului administratiei publice centrale.
Fig. 5 - Modele de sisteme institutionale
(de la stnga la dreapta: a. Structura institutionala de tip retea, b. Structura m
ixta de
comanda-control. c. Structura piramidala de comanda-control, d. Diagrama comutat
iva)
Se poate remarca n Fig.5 si diferenta dintre un sistem democratic si un sistem au
tocrat
despotic. Din punct de vedere geometric si topologic, relatia dintre doua struct
uri hexagonale
de tip democratic se face printr-un singur vrf al hexagoanelor n timp ce la un sis
tem
autocratic, relatia dintre doua hexagoane se face prin doua vrfuri aflate pe acee
asi latura.
Sistemul autocratic se bazeaza pe control si supraveghere, ceea ce conduce la pr
oblemele
interne semnalate, n timp ce sistemul democratic modelat sustenabil se bazeaza pe
feedback,
colaborare si respectul regulilor si normelor.
4. Concluzie
Tranzitia de la actualul sistem de organizare institutionala n administratia publ
ica centrala la
un sistem de organizare de tip retea este posibila fara crearea unor disfunction

alitati majore,
utiliznd chiar personalul existent, dar cu un alt model de organizare interna.
Un alt avantaj este posibilitatea proiectarii unui ntreg sistem institutional car
e sa determine o
functionare eficienta - n conditiile colaborarii cu toti stake-holders-ii - prin
integrarea
programelor ntr-o viziune unitara, prin stabilitate si continuitate n timp si, mai
ales, prin
capacitate de raspuns coerent si justificat, n timp real, la problemele aparute.
Nota
Sistemul de analiza a feedback-urilor prin sursa, senzor, decident a fost pentru
prima oara
lansat de catre laureatul premiului Nobel pentru chimie, Ilya Prigogine si este
caracteristic
sistemelor disipative, cum sunt si sistemele de management social, administrativ
, managerial
sau politic.

S-ar putea să vă placă și

  • 23 R 34
    23 R 34
    Document13 pagini
    23 R 34
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • O'op
    O'op
    Document14 pagini
    O'op
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 34 RHGJFG
    34 RHGJFG
    Document14 pagini
    34 RHGJFG
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • LRTHG
    LRTHG
    Document14 pagini
    LRTHG
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • U 8 JK 7
    U 8 JK 7
    Document13 pagini
    U 8 JK 7
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Uyuj 6 Yu
    Uyuj 6 Yu
    Document14 pagini
    Uyuj 6 Yu
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 34 RHGJFG
    34 RHGJFG
    Document14 pagini
    34 RHGJFG
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • D 2 Wed 23
    D 2 Wed 23
    Document3 pagini
    D 2 Wed 23
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Tyh
    Tyh
    Document2 pagini
    Tyh
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 3234 GHJ
    3234 GHJ
    Document14 pagini
    3234 GHJ
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 34 R 534
    34 R 534
    Document3 pagini
    34 R 534
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 43 Re 34
    43 Re 34
    Document3 pagini
    43 Re 34
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • H 56 Ty 54
    H 56 Ty 54
    Document4 pagini
    H 56 Ty 54
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Op (08 90
    Op (08 90
    Document4 pagini
    Op (08 90
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 54 T 54
    54 T 54
    Document3 pagini
    54 T 54
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Werw 3
    Werw 3
    Document3 pagini
    Werw 3
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 45 G 4
    45 G 4
    Document4 pagini
    45 G 4
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Rutchv
    Rutchv
    Document3 pagini
    Rutchv
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Poip
    Poip
    Document2 pagini
    Poip
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • RGHRTG 4 R
    RGHRTG 4 R
    Document4 pagini
    RGHRTG 4 R
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • W 4 RT 34
    W 4 RT 34
    Document4 pagini
    W 4 RT 34
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 2015 Asla
    2015 Asla
    Document6 pagini
    2015 Asla
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Fgmrovb
    Fgmrovb
    Document5 pagini
    Fgmrovb
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • 2365 Wee
    2365 Wee
    Document5 pagini
    2365 Wee
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Normativ C - 122 - 1989
    Normativ C - 122 - 1989
    Document55 pagini
    Normativ C - 122 - 1989
    dan_stefan
    100% (1)
  • Nyth
    Nyth
    Document5 pagini
    Nyth
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Qwertbr
    Qwertbr
    Document1 pagină
    Qwertbr
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • Hy
    Hy
    Document2 pagini
    Hy
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări
  • R 34 R 3
    R 34 R 3
    Document2 pagini
    R 34 R 3
    adi_nicu
    Încă nu există evaluări