UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA DIN BACU

Specializarea: Economia Comerului, Turismului i Serviciilor

Valorificarea potenialului turistic al Jude ului Maramure

Coordonator tiinific,
Andreia Melnic
Student:
Goga Alina-Roxana
Anul II

Bacu
2015

Valorificarea Potenialului
Turistic al Judeului Maramure

1. Localizarea i
caracterizarea zonei,
aezare geografic
Judetul Maramures este situat n
extremitatea de N-NV a Romniei, la
granita cu Ucraina, cu o suprafat de
6304 km2 si o populatie de 478659
locuitori (2011) si se ntinde n
partea de nord a Carpatilor
Orientali, acolo unde acestia se
desfac n dou ramuri: Rodna si
Muntii Maramuresului, nchiznd
depresiunea cu acelasi nume.

Maramuresul - situat n cursul superior

al rului Tisa - formeaza n privinta
topohidrografica un teritoriu nchis din
toate laturile, de dealuri mari si munti
nalti,
ca
o
cetate, avnd ca poarta locul ngust
lnga Hust, unde Tisa paraseste locul
sau
natal.
Ruri
curg din toate marginile pna la
mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna,
primind din stnga rurile Mara, Iza si
Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul,
Talaborul
si
rul
Neagova. Toate aceste ruri se ramifica
n vai si vlcele de o rara frumusete
naturala.

2. Ci de acces

Reteaua rutier de astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt

asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor
principale si secundare pe care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea
si pitorescul lor.
Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care
strbate traseul Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.
Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu
Marmatiei, fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de
peste 600 de ani. Accesul n Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua
national nr. 18, care trece prin pasul Guti (989 m), una din ,,por ile" de intrare n
zon - coboar muntele n serpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la
Sighetu Marmatiei. O alt ,,poart" a Maramuresului este pasul Prislop, care leag
ntre ele asezrile de pe Valea Marei, o parte din asezrile de pe Valea Tisei si Ronei
cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei,
Viseu de Sus si Borsa. Drumul care se constituie si ntr-o ax etnografic a
Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaz firul Vii Izei,
cuprinznd toate asezrile de pe aceast vale, precum si cele de pe vile laterale. Tot
de la Sighet un alt drum urmeaz firul Vii Tisei, iar prin pasul Huta deschide
poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nord-vestul
Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de crute, poteci, nlesnesc
accesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea
iubitorilor de natur si de cultur popular s-si umple sufletul, s se bucure de
creatiile
omului
si
ale lui Dumnezeu.

2. Ci de acces
Cile ferate ofer o
alt posibilitate de acces
spre Maramures. Prima
retea de cale ferat s-a dat
n folosint n anul 1875,
cnd a devenit functional
si gara Sighet. ncepnd
din 6 decembrie 1996 s-au
dat n folosint noi trasee,
pe calea ferat, nspre
Ucraina.

3. Nivelul de
dezvoltare economicosocial
a. Economia
Economia actual a
judetului Maramures este
de tip industrial-agrar,
aflat n tranzitie la
economia
de
piat.
Numarul
mediu
de
salariati la sfrsitul anului
2013 este de 89,5 mii
persone.

3. Nivelul de dezvoltare
economico- social
b. Industria
Industria n judetul Maramures este
reprezentat prin sectoarele de exploatare si
prelucrare a materiilor prime. Ramurile
prelucrtoare s-au dezvoltat datorit prezentei
zcmintelor
de
minereuri
polimetalice
neferoase si a resurselor de mas lemnoas.
Astfel, metalurgia neferoas ocup primul loc ca
pondere att n productia industrial a judetului
ct si a trii, Maramuresul ocupnd locul nti pe
tar n productia de plumb si cupru electrolitic.
Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint
principalele centre ale metalurgiei neferoase.

4. Potenialul turistic al
zonei

De la Baia Mare se poate realiza o interesant

cltorie
n
depresiunea
numit
"ara
Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale
muntilor vulcanici Guti si ibles. Pornim, mai nti,
spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie,
vechi centru minier, pe la Poiana Suiorului, loc
pitoresc de popas cu o caban, teren de camping si
parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn
ca Desesti, Giulesti si Vad.

4. Potenialul turistic
al zonei
Mergnd spre vest, vom
ntlni
marea
comun
Mediesul Aurit, unde se nalt
un castel (Lonyai) din sec. al
XII-lea. ntre zidurile ei,
iobagii rsculati n 1848 au
nchis
mai
multi
latifundiari din regiune. Pentru
eliberarea lor a trebuit s
intervin armata, care a trecut
apoi la sngeroase represalii.

4. Potenialul turistic al
zonei
De la Sighet putem
cobor spre complexul
turistic de la Borsa fie pe
Valea Viseului, fie pe
Valea Izei. Este de
preferat acest din urm
drum care ofer un numr
mai mare de atractii
turistice cum ar fi:
Oncesti,Nnesti, Brsana,
Strmtura,Rozavlea, Sieu.
Dup Sieu se afl satul
Ieud cu cea mai veche
biserica maramuresean.

5. Resurse naturale
Diversitatea formelor de relief,
ntinderea pdurii cu bogatul fond
cinegetic, specificul etnografic si
folcloric,
prezenta
unor
monumente istorice si de
arhitectur, multimea izvoarelor
minerale si prezenta statiunilor
climaterice confer judetului
Maramures un valoros potential
turistic.

5. Resurse naturale
Pe lng marea diversitate a peisajului,
Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printro serie de forme carstice dezvoltate n
calcare eocene, rspndite mai ales pe
versantul sudic. Dintre ele se evidentiaz
Pestera Izvorul Tusoarelor, descoperit n
1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii n
lungime de 9530 m. Ea face parte din
complexul carstic Tusoare - Zalion si a fost
declarat monument al naturii. Alte pesteri
din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera
Jgheabul lui Zalion, Pestera Znelor,
Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei,
Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera
din Dealul Popii.

6. Resursele antropice
Resursele turistice antropice sunt reprezentate
de acele obiective create de-a lungul timpului de
activitatea uman. Maramuresul istoric posed
un potential turistic antropic, complex si unitar,
reprezentnd o zon renumit prin elemente de
etnografie si folclor, n care s-au pstrat aproape
nealterate arta popualar de o pregnant
originalitate: case, porti, unelte, testuri,
ceramic, biserici, datini si folclor, unice prin
frumusete, semnificatie, vechime si desfsurare.
Toate acestea sunt ntlnite mai cu seam n
asezrile de pe vile Marei, Cosului si Izei, dar
prezente si pe vile Tisei si Viseului; multe
dintre ele sunt adevrate muzee n aer liber.

6. Resursele antropice
Orasul Sighetu Marmatiei, asezat
la confluenta rurilor Iza cu Tisa, pe
frontiera de nord-vest a trii, este
vechea
capital
a
rii
Maramuresului . Orasul s-a dezvoltat
n timp, cu viata sa economic si
cultural
specific
burgurilor
transilvane. Spre Sighet au gravitat de
secole oamenii Maramuresului de pe
toate vile, asezarea dezvoltndu-se
ca o mic capital de judet. Institutii
de prestigiu din cldirile trainice,
vechi, dau o not specific orasului;
centrul vechi s-a pstrat n ntregime.

Monumentele de arhitectur.
Bisericile si portile
maramuresene
Monumentele
Maramuresului
sunt fr ndoial monumentele
neamului romnesc. Maramuresul
si-a lsat amprenta pe pmntul
milenar prin constructiile de lemn,
case si biserici, mori si semne de
mormnt, acareturi gospodresti si
unelte. Prezenta, n toate satele
Maramuresului, a bisericilor de
lemn, este expresia rolului pe care lau avut acestea de-a lungul
veacurilor n viata si spiritualitatea
romneasc de pe acele meleaguri.

Monumentele de
arhitectur.
Bisericile si portile
maramuresene

ntre monumentele Maramuresului, un

loc aparte l au troitele de hotar, att de
specifice satelor romnesti. n Muzeul
Etnografic al Maramuresului din Sighetul
Marmatiei se mai pstreaz elemente
componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai
multe rstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu
Pruncul" recuperare de la troitele din
secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.

7. Analiza echipamentelor
existente i a ofertei de servicii

Pentru realizarea unei activitti turistice ct

mai bune este necesar ca pe lng resursele
naturale si antropice s existe si resurse
materiale adecvate, capabile s asigure
satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse
materiale sunt cunoscute sub denumirea de baz
tehnico-material. Aceasta este reprezentat
prin: unitti de cazare si alimentatie, mijloace de
transport, instalatii de tratament sau agrement si
este conditionat n primul rnd de dezvoltarea si
modernizarea bazei tehnico-materiale existente.

7. Analiza
echipamentelor existente
i a ofertei de servicii

Capacitatea de cazare turistic n functiune

(numar de locuri) din judetul Maramures
200

201

201

201

201

Mar

9
420

0
436

1
462

2
473

3
480

amu

res

7. Analiza
echipamentelor existente
i a ofertei de servicii
Structuri de primire turistic
Unitti

2008

2009

2010

2011

2012

27

25

26

32

29

27

25

26

32

29

35

39

49

53

53

110

112

104

77

78

183

186

192

172

171

Hoteluri i Moteluri

Vile turistice& bungalouri

Cabane turistice

Pensiuni urbane

Pensiuni rurale

Hosteluri

Total

8. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR

INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA
TURISTIC A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA
2009-2013

Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati

pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei
caracteristici sunt: numrul turistilor, numrul mediu zilnic
de turisti, numr zile/turist, durata medie a sejurului,
ncasrile din turism, densitatea circulatiei turistice si
preferinta relativ a turistilor.

8. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR

INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA
TURISTIC A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA
2009-2013
Numrul de turisti sositi n judetul
Maramures, ntre anii 2009-2013
2009

2010

2011

2012

2013

Total

93 806

89 389

86 194

78 837

80 072

Romni

80 824

70 879

70 404

61 522

62 384

Strini

12 082

15 510

15 790

17 315

17 688

8. CALCULUL I INTERPRETAREA
PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A
JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA 2009-2013
Numrul de nnoptri nregistrate n
unittile de cazare turistic din judetul
Maramures ntre anii 2009-2013
2009

2010

2011

2012

2013

Total

216 283

192 820

190 700

186 185

168 264

Romni

189 723

161 087

159 341

155 372

137 432

Strini

26 560

31 733

31 359

30 813

30 832

8. CALCULUL I INTERPRETAREA PRINCIPALILOR

INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC
A JUDEULUI MARAMURES N PERIOADA 2009-2013
Ritmul de evolutie privind numrul de nnoptri nregistrate de
unittile de cazare turistic din judetul Maramures
2010/2009

2011/2010

2012/2011

2013/2012

Total

0,89

0,10

0,97

0,90

Romni

0,84

0,98

0,97

0,88

Strini

1,19

0,98

0,98

1,00

Concluzii
nzestrat cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si
concentrat prin existenta unor forme de relief mbinate pe tot teritoriul, a
unei clime favorabile practicrii turismului pe aproape tot parcursul
anului, a unui potential faunistic si floristic bogat n specii si ecosisteme
singulare n Europa, cu factori naturali de cur balnear, cu un
patrimoniu cultural istoric si arhitectural de referint mondial, judetul
Maramures se poate ncadra n rndul destinatiilor turistice atractive din
Romnia si chiar din Europa.

Concluzii

Una din atractiile principale ale

judetului sunt bisericile din lemn ce sau mentinut de-a lungul timpului
aproape nealterate si care detin
adevrate recorduri: Biserica din Deal
de la Ieud este cea mai veche biseric
din lemn din Europa (1364) si
Biserica din lemn din Surdesti este
cea mai nalt biseric din lemn din
Europa (1721).

Bibliografie
CIOCULESCU SERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA Romnia. Ghid
turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969;
COCEAN P., VLSCEANU GH., NEGOESCU B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor
Press, Bucuresti, 2003;
DNCUS MIHAI Zona etnografica Maramures, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986;
MINCIU RODICA Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000;
MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. Agroturism si turism rural,
Editura Fax Press, Bucuresti, 2003;
POP MIHAI Arta lemnului n Maramures, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968;
STEFNESCU I. D. Arta veche a Maramuresului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968;
www.borsa.ro;
www.infotravelromania.ro;
www.romaniatourism.ro
www.insse.ro