Sunteți pe pagina 1din 70

Bilet nr 1

1. Ionogalvanizarea (curentul galvanic)


2. tehnica de masurare a amplitudinii umarului ( evaluare aparat locomotor )
Bilet nr 2
1. bai galvanice ascendente (curentul galvanic)
2. tehnica de masurare a amplitudinii pumnului ( evaluare aparat locomotor )
Bilet nr 3
1. bai galvanice descendente (curentul galvanic)
2. tehnica de masurare a amplitudinii soldului ( evaluare aparat locomotor )
Bilet nr 4
1. baia galvanica generala stanger (curentul galvanic)
2. masaj membru superior stang
Masajul membrelor superioare
Membrele superioare sunt adaptate pentru miscari ample si de abilitate,mai putin de forta
si de rezistenta,sunt mai subtiri si mai scurte decat cele inferioare,cu volum tesuturilor
musculare si conjunctive mai redus.Pozitia subiectului de masat poate fi:
-culcat pe patul de masaj cu capul ridicat pe perna
-sezand pe scaun
Practic se aseaza pozitia cea mai comoda ,atat pentru subiect cat si pentru maseor.
Maseorul poate sa stea in picioare(pe scaun pe partea de masat)
Masajul pe segmente
Se incepe in ordine :degete ,mana,antebrat,si se termina cu umarul.
Masajul degetelor
Se sprijina palma subiectului de masat pe palma noastra de preferinta pe stanga pentru a
putea lucra mai bine.Sprijinul mainii se mai poate cu cotul pe o masa pe speteaza unui
scaun sau pe genunchiul nostru.Se maseaza fiecare deget prin neteziri minutioase ,pe
intreaga lungime a degetelor si pe fiecare falanga.Pe dosul degetelor se poate aplica si o
netezire scurta transversala dintr-o parte in alta.
Urmeaza frictiunile se aplica insistent mai ales pe fata palmara adegetelor.Urmeaza
tractiunile-scuturaturi ai fiecarui deget in parte dupa care se poate trece la mobilizarea
activa a tuturor degetelor.Pentru a putea scurta timpul de masaj al fiecarui deget in parte
se poate masa primul deget mare,dupa care aplicam manevre pe cele 4 degete
impreuna.Acestea vor fi considerate ca un singur segment si vor fi masate deodata pe fata
palmara si pe fata dorsala.
Masajul mainii propriu-zise
1

Se incepe printr-o netezire usoara a fetei dorsale.Urmeaza o apasare mai puternica pe fata
palmara pe care netezirea se poate aplica si cu pumnul inchis .Urmeaza frictiunile
executate liniar pe fata dorsala,in lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase si circular
pe fata palmara .Frictiunea palmara la persoane robuste se poate executa si cu radacina
mainii/cu pumnul inchis.Apoi se framanta cu degetele muschii tenari si hipotenari ai
palmei.
Urmeaza scuturarea spatiilor interosoase.Apoi se scutura impreuna mainile si degetele
prin miscari masive executate in ritm viu dupa tehnica descrisa la degete.La incheiere
usoara si calmanta care se aplica pe ambele fete ale mainii.
Masajul antebratului:
Se executa mai usor daca-l punem in pozitia verticala/oblica fata de planul de
sprijin.Cotul va fi sprijinit la o inaltime potrivita depreferinta pe genunchiul
executantului.
Se fac alunecari lungi si lente,executate cu ambele maini plecand de la nivelul
pumnului,netezind antebratul pe toate fetele si urcand pana deasupra cotului.
Mainile se aseaza circular de o parte si de alta a segmentului sau una deasupra celeilate si
executa miscari simmultane sau alternative.
Urmeaza alunecari mai scurte si mai repezi,apoi netezire de incheiere sub forma
scurta,sacadata.Urmeaza frictiunile care se efectueaza cu degetele si palmele miscandu-se
in sens liniar in lungul tendoanelor si circular pe partea carnoasa..Urmeaza framantatul
care se poate executa in cerc,serpuit/in cuta.Framantatul poate fi combinat cu
frictiunea.Urmeaza manevrele de batere care se aplica cu greu pe antebrat,se poate aplica
tocatul si plescaitul cu degetle si palma,cazand usor simultan sau alternativ pe portiunea
carnoasa.Urmeaza rulatul care se executa in ritm viu urcand si coborand de-a lungul
segmentului.Urmeaza netezirea de incheiere care se aplica lent si linistitor.
Masajul bratului
Netezirea executata cu ambele maini alunecand de o parte si de alta a acestui segment
antebratul fiind sprijinit pe genunchiul executantului.Daca lucram cu o mana este bine sa
fixam cu cealalta mana libera cotul respectiv.Se fac aluneacri lungi si lente,simultane si
alternative dupa care urmeaza netezirea scurta si mai apasata pe toata lungimea
segmentului/pe portiuni mai mici corespunzatoare ex.triceps,biceps,deltoid
2

Urmeaza frictiunea care se executa cu degetele sau palmele sau cu marginea cubitala a
mainilor sau masa musculara tenare si hipotenare,frictiunea se adapteaza in permanenta la
relieful bratului.
Urmeaza framantatul care este manevra cea mai utila pentru ca prelucreaza temeinic
grupe musculare.Se poate executa framantat circular sau in bratara prin care se cuprinde
bratul si se prelucreaza muschii prin manevre ondulatorii.Urmeaza framantatul
serpuit,apoi varianta in cuta apoi tocatul care se plica cu fata latero-dorsala a degetelor in
lungul bratului si cu fata lor palmara pe umar.
Umeaza plescaitul-se aplica cu degetele si palmele pe partea anterioara si posterioara a
bratului,evitand partea interna.Urmeaza cernutul si rulatul care sunt pentru brat manevre
foarte utile si se executa cu multa usurinta si urmeaza neteziri usoare.
Masajul umarului
Se aplica alunecari ascendente scurte si dese aplicate pe partea anterioara,laterala si
posterioara a segmentului.manevrele pot fi alungite in fata spre torace,in sus spre
gat,inapoi spre omoplat.
Frictiunea si framantatul al muschiului deltoid,efectuate cu degetele,palma intrega si
radacina mainii.
Se poate aplica tocatul cu fata palmara a degetelor,iar la umerii mai robusti cu taisul
mainii.Urmeaza plescaitul cu palmele si degetele.Urmeaza netezirea de incheiere-se
practica lent si linistitor,pozitie favorabila pentru masajul umarului poate fi:sezand pe un
scaun scund fara speteaza pentru cel masat/ stand in picioare cu fata spre umar catre cel
care maseaza.
Masajul membrelor superioare poae fi incheiat printr-un scutura in toate sensurile cu
usoara tractiune in axa sa lunga.
Masajul intregului membru superior
Daca timpul destinat membrelor superioare este scurt vom aplica manevrele principale de
masaj pe toata lungimea lui si la nevoie vom renunta la prelucrarea mainii si
degetelor.Aceasta forma rapida de masaj se poate executa fie cu o singura mana,cealalta
fixand mana celui masat prin apucare reciproca,fie cu ambele maini situatie in care mana
celui masat se fixeaza pe centura executantului.Netezirea se face prin alunecari lungi de
la mana pana peste umar.
3

Frictiunea care se efectueaza adaptand cat mai bine palmele pe relieful


segmentelor,urmeaza framantatul care se limiteaza la grupele mari musculare,se poate
renunta la manevrele de batere.Urmeaza cernutul si rulatul-sunt foarte utile si se incheie
cu alunecari lungi si lente.
Bilet nr 5
1. tehnica aplicarii CDD
pag 97 carte electro
2. mobilizarea pasiva aumarului si cotului
Bilet nr 6
1. aplicarea curentilor trabert
2. mobilizarea pasiva pumnului si mainii
Bilet nr 7
1. Baia de lumina partiala carte electro pag 219
2. Masajul lombar
1.Masajul spatelui
Netezirea
Se ncepe de la regiunea fesier i se termin n regiunea cefei.
Minile alunec de-a lungul coloanei vertebrale, paralel cu coloana sau n lateral. Se mpinge
limfa spre zonele inghinal i axial iar sngele pe sistemul venos spre inim.
Netezirea spatelui are 6 manevre:
Alunecarea de la sacru spre ceaf, paralel cu coloana (3 alunecri cu degetele lipite i 3
alunecri cu degetele larg deschise pentru a cuprinde o poriune ct mai mare de piele).
Alunecri laterale executate simultan, cu mna dreapt spre dreapta i cu mna stng spre
stnga spatelui, nchiznd pumnul pe margini, pentru a lucra mai bine cu eminenele tenare
(prtile crnoase ale minii). Se execut 6 alunecri laterale (stnga + dreapta) i se reia
micarea de 6 ori (deci 6 circuite sacru - umeri).
Mn pe sub mn forma lung. Minile alunec una dup alta (mn pe sub mn), paralel cu
coloana, facnd curse lungi din zona alelor pn la umeri, mai nti pe partea dreapt (3 curse
old-umr cu degetele lipite, 3 curse cu degetele deprtate pentru a cuprinde o
portiune de piele ct mai mare) i n acelai mod apoi pe partea stng.
Se execut alunecri spre partea dreapt (n cazul n care maseurul se afl pe partea stng a
celui masat), mpingnd palmele una dup alta (mn pe sub mn), pumnul nchizndu-se pe
partea lateral. Se ncepe din zona oldului i se avanseaz treptat peste coaste i omoplat.
Palmele se trag, una pe sub alta, nspre partea stng (n cazul n care maseurul se afl pe partea
4

stng a celui masat), plecnd de la jumtatea spatelui spre flancul stng. Se ncepe din zona
oldului i se avanseaz treptat peste coaste i omoplat, pn n zona umrului.
Se fac 3 circuite complete old-umr.
Friciunile
Se execut cu degetele, fcnd micri circulare ncepnd de la gt, pe umeri i apoi lateral pe
coaste, n jos pn la olduri. Se fac 3 curse complete gt-olduri. Aceeai micare se execut
apoi paralel cu coloana (pe muchii paravertebrali) fcnd 6 curse complete gt-olduri.
Se execut la fel ca la punctul 1, folosind podurile palmelor n locul degetelor.
Se execut la fel ca la punctul 1, folosind pumnul nchis culcat.
Frmntatul
Se prinde cu ambele mini, de-o parte i de alta a coloanei, cte o cut de piele i muchi, care
se strnge ntre degete i podul palniei. Se execut 6 astfel de strngeri, pornind din zona
superioar a muchilor trapezi cobornd pn la olduri. Se fac 3 astfel de curse pe lateral i 6 pe
mijlocul spatelui.
Se combin frmntatul cu friciunea cu podul palmei. Se execut de 6 ori numai pe mijlocul
spatelui.
Vibraiile
Vibraiile se execut de 3 ori pe partea stng i de 3 ori pe partea dreapt. Mna se aeaz cu
palma pe suprafaa de masat i antebraul perpendicular pe aceast suprafa. Se execut
vibraii ale pielii, executnd n acelai timp o presiune ct mai mare asupra spatelui. Se fac astfel
de vibraii pomind din zona muchiului trapez i cobornd gradat pn la old, mai nti pe partea
stng a coloanei, iar apoi pe dreapta.
Manevre secundare:
A. Ciupituri: - toate tipurile. Exemplu : se pornete din partea de jos a spatelui i se
apuc ntre degete cte o cut de piele, care este apoi rulat n sus pn n zona
muchilor trapezi. Micarea se face paralel cu coloana, mna stng mergnd pe
partea stng, iar dreapta pe partea dreapt. Se fac 3 curse complete olduri-trapez,
pornind cu minile ct mai apropiate una de alta i deplasndu-le cte puin la
fiecare curs nou, astfel nct ultima curs s fie fcut pe marginile exterioare ale
spatelui.
B. Presiuni:
5

Pe coloan: micrile de presare se efectueaz prin urmtoarele procedee:


- cu policele minii, erpuit printre vertebre, de sus n jos,
- cu dou degete (police mn dreapt i stng), erpuit prin forfecare.
Pe lng coloan:
- cu degetele mari ale minilor se merge de sus n jos pe muchii paravertebrali
presnd n dreptul fiecrei vertebre, mna stng acionnd pe partea stng,
iar dreapta pe partea dreapt a coloanei vertebrale.
- presiuni cu policele minii efectuate de sus n jos (gt - sacru) policele minii
stngi fiind deasupra;
- cu coatele micri de dute vino;
C. Micri de ntindere ale coloanei: antebraele se poziioneaz transversal pe
coloan dup care se execut o ntindere.
D. Manevre speciale pentru esutul de sub omoplai: se efectueaz astfel, se
ridic umrul, se duce mna pe spate, cu cotul lsat pe masa de masaj pn cnd
omoplatul se ridic pentru a introduce degetele sub omoplat. Manevrele se fac prin
presiuni i friciuni.
Masajul spatelui se termin cu o netezire uoar de ncheiere, mn pe sub
mn formele lung i scurt efectuate lent i apsat.
Bilet nr 8
1. Baia de lumina generala carte electro pag 218
2. Masajul cervical
Masajul gtului i al cefei
Netezirea: Palmele alunec n jos, peste gt, pornind din regiunea cefei i pn la umeri. Pentru
ca alunecrile s fie ct mai lungi, se ncepe cu rdcinile minilor i se termin cu vrfurile
degetelor.
Friciunile:
se execut cu degetele, fcnd micri circulare ncepnd de la ceaf, n lateral pe gt,
continund pn la umeri. Se fac 3 astfel de curse. Aceeai micare se execut apoi i pe mijloc,
tot 3 curse.
se execut la fel ca la punctul 1, aceleai micri circulare ca mai sus. folosind numai degetele
mari.
se execut la fel ca la punctul 1, aceleai micri circulare ca mai sus, folosind podurile
6

palmelor n locul degetelor.


Frmntatul:
se efectueaz cu ambele mini: se apuc ntre degetele mari i celelalte degete, cte o cut ct
mai mare de piele i muchi simultan pe ambele pri ale coloanei cervicale.
cu ambele mini de aceeai parte a gtului, se apuc ntre degetele mari i celelalte degete cte
o cut de piele i muchi. Micarea o ncepem de pe partea stng a gtului; se execut o micare
de frmntare erpuit a cutei prinse, pomind de la baza craniului i pn pe umr; se execut 3
astfel de curse, dup care se trece la partea dreapt.
Tapotamentul - se fac aceleai forme de tapotament ca i la spate.
Manevre secundare:
Presiunile: - se execut cu degetele mari ale minilor; se merge de sus n jos pe lng coloan,
presnd n dreptul fiecrei vertebre, mna stng acionnd pe partea stng, iar dreapta pe partea
dreapt a coloanei vertebrale.
erpuitul cu un deget: - se execut cu degetul mare de la mna dreapt, care alunec erpuit
printre vertebre, de sus pn jos pe toat lungimea gtului.
erpuitul cu dou degete: - se execut cu degetele, care alunec erpuit printre vertebre, n
zig-zag, de sus pn jos pe toat lungimea gtului.
Masajul gtului se termin cu o netezire uoar efectuat lent i apsat dinspre ceafa spre umeri.
Bilet nr 9
1. Helioterapia si aeroterapia
Helioterapia Se poate practica diferentiat la munte, la deal, la campie sau la malul marii, in
functie de caracteristicile radiatiei solare siale celorlalte elemente climatice, mai ales ca unii
specialisti considera ca, practic, natura cIimatului are o importanta mai mare decat cantitatea de
radiatie propriu-zisa (Bufnoir, Cappelle, cf. Piery, 1934). Este importanta alegerea anotimpului,
in functie de varsta pacientului si de tipul de afectiune, Vara si in sezoanele intermediare, baia de
soare se practica pe plaje amenajate, la adapost de vant si cu posibilitati de retragere la umbra, in
solarii, pe terase si balcoane. lama, in special la munte, pe terase, in parcuri amenajate sau, daca
este vorba de profilaxie, antrenare si calire, pe partiile de schi. 9 Tehnica generala a curei solare
prevede dozarea medicala a expunerii la soare, In functie de vreme si de ora din zi, cu
descoperirea partiala si tot mai extinsa a corpului, sau local, in functie de afectiuni. Pentru
stabilirea celor mai bune conditii de efectuare a helioterapiei, se pot utiliza indicii de confort
termic si radiativ TEE si TEER), conform gradului de pigmentare a pielii. Harta insolatiei (la
7

solstitii sau echinoctii sau pentru perioada de vegetatie), in regiunile cu energie de relief marcata
este foarte utila pentru stabilirea locului de cura si a timpului de expunere. Pentru aceasta se pot
executa harti suplimentare in zonele cu relief accidentat, care sa indice procentul de insolatie la
diferite ore din zi (Teodoreanu, 1975) si eventual cantitatea de calorii primita de suprafata
terestra in acel loc. Pe o uprafata orizontala, durata expunerii va depinde de luna din an si ora
zilei. n zilele urmatoare, durata se poate prelungi cu jumatate, dublu, apoi de 3, 4, 5 ori mai
mult, in paralel cu protectia prin pigmentare, realizata de organism. Se atrage atentia asupra
efectelor negative ale supradozarii si suprasolicitarii organismului. Indicatiile, in special la malul
marii, dar si la munte sau deal sunt: profilaxie la copii si adulti, curativ, la copii: afectiuni
otorinolaringologice, traheobronsite, -rahitisrn, hipofunctii endocrine, la adulti: astm alergic,
traheobronsite, afectiuni ginecologice cronice, dermatologice. Contraindicatiile vizeaza: cancer
sau stari precanceroase, tuberculoza pulmonara evolutiva, focare de infectii evolutive, ulcer
gastro-duodenal, afectiuni endocrine cu hiperfunctie, in special hipertiroidie, nevroza astenica in
forme hiperreactive, afectiuni cardiovas
Aeroterapia
Cura de aer actioneaza asupra reglarii termice, amelioreaza circulatia sanguin in piele,
actioneaza asupra nutritiei. Ea poate fi activa sau pasiva, de zi sau de noapte, insotita de diverse
activitati gradate, sub supraveghere, de gimnastica, sport (Giraud, Dumarest, Mollard, Latarjet,
cf. Piery, 1934), cu intocmirea de fise medicale. In aceasta categorie intra si cura de teren, cu
diverse grade de dificultate. 2 Aeroterapia este si un bun tratament profilactic, in afara de cel
curativ, precum si de recuperare. Conditiile geografice, de relief i vegetatie, trebuie luate in
consideratie, alaturi de cele climatice, pentru stabilirea caracterului stimulent, excitant sau
sedativ al bioclimatului. Pentru conturarea unor indicatii medicale legate de caracteristicile
vremii, analiza tipurilor de timp (a claselor de vreme) dupa Feodorov- Ciubukov este foarte util.
Astfel, se considera clasele I, II, III, V, favorabile aeroterapiei, in care este permisa folosirea
larga a tuturor formelor de climatoterapie, cu rezerve pentru clasa I, la amiaza, cand datorita
apropierii valorii temperaturii aerului de cea a temperaturii pielii, cedarea caldurii, prin radiatie i
convectie, inceteaza si singura cale de cedare a caldurii ramane transpiratia de pe suprafata pielii
si a apei de la suprafata cailor respiratorii. In acest caz, vantul favorizeaza evapotranspiratia. La
bolnavii cu distonii neurovegetative, predispusi la o transpiratie ridicata, apare pericolul
deshidratarii si demineralizarii organismului. Clasa IV mai putin, caci are un grad de
favorabilitate dimineata, dar clasele VI i VII sunt nefavorabile, in general, prin nebulozitate
8

ridicata si trecerea fronturilor, care accentueaza reactiile meteoropatologice. In conditiile clasei


XVI, foarte calda i umeda, mecanismele termoreglatoare sunt suprasolicitate, prin
supraincalzirea organismului, ceea ce determina prudenta in recomandarea aeroterapiei. Clasa
IX, cu trecerea temperaturii prin 00C, prezinta conditii destul de favorabile, ca si clasele X si XI,
geroase, cu soare, indeosebi pentru practicarea sporturilor, a plimbarilor, sau pentru baia de aer,
pe verande speciale sau solarii. Celelalte clase VIII, X si XI, cu nebulozitate, se contraindica
pentru cura naturist, cu atat mai mult clasele XII, XIII etc. Utilizarea indicelui de confort termic,
respectiv a temperaturilor efectivechivalente, a stat la baza clasificarii lui N. Z. Mihailov, 19561961 asupra bailor de aer dupa conditiile termice, higrometrice si aerodinamice (Baibakova . a.,
1964). Baia de aer se poate folosi ca procedura independent, dar poate fi utilizata si ca
introducere la baia de soare sau in alternanta cu aceasta. La baia de aer propriu-zisa se pot adauga
si: - terapia prin expunere la aeroioni negativi, naturali sau cu generatoare, - terapia prin inhalatii
cu aerosoli marini, de padure sau cu generatoare de aerosoli (cu ape minerale solutii
medicamentoase, de exemplu antibiotice etc.), toate conform unor indicatii medicale individuale
adecvate Climatoterapia inseamna terapia prin climat". Cu alte cuvinte, pentru anumite stari de
boala se indica anumite regiuni sau zone climaterice, devenite in timp, prin grija si sarguinta
omului, statiuni climaterice. Aerul, un element indispensabil vieii, a devenit poluat i uneori de
nerespirat pentru locuitorii marilor orae. Aerul curat a devenit o raritate care trebuie cautata
departe, pe dealuri si munti. Un efort plin de folos pentru sanatate Sub sintagma de aer curat se
ascunde, insa, o multitudine de tipuri de aer, fiecare cu efectele sale terapeutice. Aerul bogat in
oxigen Il gasim in padurile intinse de brad, de stejar, de salcam sau de fag, mai ales in luna
august, cand frunzisul este matur, iar activitatea acestor imense generatoare de oxigen care sunt
copacii este la maximum. Cel mai puternic este oxigenat aerul in padure dupa-amiaza, intre orele
14 si 19, atunci fiind recomandate plimbarile in pas vioi, jogging-ul sau exercitiile fizice. Aerul
bogat in oxigen creste semnificativ forta fizica, intensifica activitatea cerebrala, mareste
capacitatea naturala de aparare a organismului. O cura de 12 zile cu aer de padure puternic
oxigenat ajuta la vindecarea unor boli cronice, cum ar fi: infectiile respiratorii, cefaleea, migrena,
indigestia, anemia, fiind un excelent adjuvant chiar contra afectiunilor tumorale, benigne sau
maligne. De asemenea, aerul bogat in oxigen intareste imunitatea si ne face mai rezistenti la
infectii (indiferent de localizare), elimina starile de depresie si de astenie, facand mintea limpede
si clara. Aerul bogat in bioxid de carbon Seara, arborii padurii isi inceteaza fotosinteza si,
9

incepand cu ora 22, devin mari consumatori de oxigen, emanand in atmosfera, in schimb, bioxid
de carbon. Efectele acestui fapt asupra organismului uman sunt foarte interesante: plamanii tind
sa se dilate mai mult, pentru a prelua oxigenul necesar, respiratia devine mai ampla si mai
regulata, facandu-se o 4 gimnastica respiratorie spontana. O plimbare sau niste exercitii de
respiratie profunda, facute in acest aer ceva mai sarac in oxigen, vor fi un excelent mijloc de
reeducare a ei, avand in vedere ca cei mai multi dintre noi respiram rapid si superficial. Apoi, un
continut ceva mai ridicat de bioxid de carbon in aer va determina aparitia unei stari de relaxare,
de somnolenta chiar, extrem de agreabila pentru cei care sufera de insomnie sau care nu au un
somn suficient de odihnitor. Aerul noptii in padure este, asadar, un excelent sedativ si un calmant
psihic bland, util persoanelor surmenate, expuse unui nivel ridicat de stres psihic, care sufera de
nevroze usoare, care se confrunta frecvent cu stari de iritare ori furie. Aerul rarefiat Il gasim pe
platourile si pe crestele unor masive muntoase, cum ar fi cele din Bucegi, Ceahlau, Fagaras,
Retezat, Piatra Craiului etc. Este un puternic stimulent al organismului. Acest aer de inaltime
mareste ritmul cardiac si respirator, creste presiunea arteriala, intensifica metabolismul. Este un
excelent remediu pentru persoanele hipotensive, care sufera de astenie psihica sau fizica, precum
si pentru cele sedentare, cu conditia sa nu sufere de hipertensiune sau de afectiuni cardiace
cronice. De asemenea, aerul rarefiat de pe platourile montane este un excelent remediu pentru
slabit, deoarece accelereaza metabolismul si are un usor efect de scadere a apetitului. Sunt demne
de mentionat si efectele sale benefice in tratamentul anemiei. Aerul puternic ionizat negativ il
gasim in zona superioara a versantilor muntilor acoperiti de paduri, in preajma cascadelor si a
cataractelor formate pe raurile si pe paraiele de munte. Ce sunt ionii negativi? Sunt molecule de
oxigen din aer, care au capatat sarcina electrica negativa. La producerea lor pe cale naturala
contribuie mai multi factori: radiatiile ultraviolete (foarte puternice in zona de munte), ploaia si
caderile de apa, fotosinteza, vanturile reci care strabat cetinile padurilor de rasinoase. Viata
acestor ioni este foarte scurta, de numai un minut, si au fost supranumiti vitaminele aerului,
deoarece stimuleaza si armonizeaza majoritatea proceselor vitale, dar si pe cele din sfera
psihicului si a mentalului. In prezenta acestor ioni, sistemul imunitar este extrem de activ,
asimilatia se regleaza de la sine, circulatia sanguina se intensifica, in timp ce procesele de
regenerare sunt stimulate. Pe crestele inalte de munte, mai ales acolo unde sunt paduri de brad,
langa cascadele si cataractele facute de paraiele de munte, concentratia de ioni negativi creste
pana la 4000/centimetru cub, in timp ce in Piata Universitatii din Bucuresti, concentratia lor este
10

de numai 100/centimetru cub (de 40 de ori mai mica!). In prezenta ionilor negativi, tindem sa fim
bine dispusi, mai atenti, mai vigilenti, cu o creativitate mentala intensa. Din contra, in prezenta
ionilor pozitivi (a caror concentratie este ridicata in zonele de campie fara vegetatie si in
depresiunile montane), scade puterea de concentrare, apar dureri de cap, indispozitie,
somnolenta, tulburari nervoase diverse. Expunerea pielii la aerul ionizat negativ constituie un
tratament extrem de eficient contra eczemelor infectioase, contra psoriazisului, pentru vindecarea
rapida a arsurilor si diferitelor plagi. Inspirat zilnic vreme de 1-2 ore, in cure de minimum o
saptamana, aerul ionizat negativ are un efect considerabil contra migrenelor, hipotiroidiei,
tulburarilor de circulatie periferica, pentru recuperarea dupa accidente si traumatisme, pentru
tratarea depresiei, asteniei. Aerosolii de padure Poate ati remarcat vreodata, in zilele calde de
vara, acea emanatie, acel abur care se ridica dinspre padurile de brad, pin sau molid. Aburii aceia
translucizi sunt de fapt aerosolii care sunt eliberati in cantitati impresionante in atmosfera.
Aerosolii sunt mici particule de 5 substante volatile sau de polen, inconjurate de o pelicula fina
de apa, particule care, ajunse in plamani si arborele bronsic, strabat rapid straturile superficiale si
patrund cativa centimetri in profunzime. Ei constituie un adevarat elixir pentru cei care sunt
foarte sensibili la raceli si care pe perioada anotimpului rece au permanent probleme respiratorii.
Aerosolii din zona de munte au, de asemenea, efecte calmante, revigorante, avand o actiune
extrem de binefacatoare asupra persoanelor stresate, surmenate intelectual, obosite. Dintre
afectiuni, aerosolii sunt extrem de eficienti in tratarea astmului bronsic, a bronsitei infectioase
cronice, a pneumoniei recidivante si a TBC-ului, rinitei, sinuzitei, amigdalitei. Aerosolii marini
Se produc in apropierea falezelor stancoase si a digurilor, acolo unde valurile marii se sparg,
producand stropi fini de apa. Aceste picaturi minuscule sunt bogate in sare de mare, precum si in
diferite substante cu efecte terapeutice secretate de algele marine si de anumite specii de scoici.
Care sunt indicatiile aerosolilor marini? In primul rand, afectiunile respiratorii: bronsitele
infectioase, sinuzita, rinita, astmul bronsic. O calitate exceptionala a aerosolilor marini este aceea
ca scad sensibilitatea alergica, ceea ce ii recomanda in afectiunile respiratorii care apar pe fond
alergic. Alte indicatii ale aerosolilor marini sunt hipotiroidia, astenia nervoasa, afectiunile cu
substrat alergic. Aerul specific climatului sedativ Il gasim in zonele de campie inalta, de deal si
premontane, acolo unde exista paduri intinse si unde gradul de poluare este scazut. Proprietatile
sale terapeutice sunt cu adevarat exceptionale, actionand in sens reglator, mai ales asupra
sistemului nervos, a celui cardiovascular si asupra psihicului. Asa cum o arata si numele, are
11

puternice proprietati sedativ-calmante, fiind un adevarat medicament pentru persoanele obosite,


stresate, suprasolicitate din punct de vedere psihic sau intelectual. Dintre indicatiile sale
mentionam: ischemia cardiaca, aritmia cardiaca si hipertensiunea arteriala; hipertiroidia si
fenomenele conexe; surmenajul fizic si intelectual; gastrita hiperacida, ulcerul gastric, colita de
fermentatie; starile de nervozitate, de anxietate, atacurile de panica, nevrozele; insomnia sau
somnul prea putin odihnitor. Mai ales persoanele obosite si care au fost supuse unui grad ridicat
de stres se vor confrunta in primele zile de sedere in acest climat cu o stare de somnolenta
aproape continua, organismul fiind fortat de aerul excelent din aceste zone sa se odihneasca si
sa se recupereze. Multe din statiunile romanesti beneficiaza de un climat sedativ: Covasna,
Buzias, Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Govora. Aerul de salina Se formeaza in subteranele
unde s-au exploatat zacamintele de sare si unde raman galerii uriase, care sunt amenajate apoi in
scop terapeutic. Este un aer destul de rece (14- 150C), care isi pastreaza temperatura constanta,
indiferent daca este noapte sau zi, vara sau iarna. Acest aer face adevarate minuni in tratarea
bolilor respiratorii, in special a astmului bronsic, a traheobronsitei, a bronsitelor cronice si
recidivante, a sinuzitelor si a rinitelor. Efortul fizic facut in acest aer intareste imunitatea (in
special sistemul respirator), favorizeaza reglarea greutatii corporale, confera o stare de vioiciune
si tonus psihic. Saline special amenajate in scop terapeutic intalnim in Targul Ocna, Cacica,
Praid, Slanic Prahova (cea mai mare salina din Europa).
2. Masajul capului
Netezirea: Minile maseurului vor aluneca de pe frunte, pestecretet, pn la ceaf, fcnd 3-4
astfel de micri.
Vom face aceeai micare ca la punctul 1, dar aducnd minile prinlateral, peste urechi, fcnd
de asemenea 3-4 curse.
Se relizeaz folosind degetele, prin micri circulare urmrindu-se sdeplasm pielea pe
planurile profunde, att ct i permite elasticitatea.
Degetele se mut din aproape n aproape pe toat suprafaa capului.
Folosind podurile palmelor se fac micri circulare alternative.
Tapotamentul: n picturi de ploaie, pe tmple .
Masajul se ncheie cu o netezire relaxant
Bilet nr 10
1. Pricipiul de lucru in aplicarea undelor scurte
2. Masajul antebratului
12

Masajul cotului:
Se face uor i delicat, innd seama de conformaia special a zonei.
Netezirea - Se face uor, cu toat palma, prin micri circulare att pe faa anterioar ct i pe
cea posterioar a ncheieturii.
Friciunea:
Pe partea anterioar a ncheieturii se fac micri liniare scurte, alunecnd cu degetele mari, unul
dup altul, dinspre antebra nspre bra.
Pe partea posterioar a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri n jurul oaselor cotului.
Tot pe partea posterioar a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face friciuni circulare
relaxante.
Masajul cotului se ncheie cu o netezire uoar.
Friciunea cotului
Masajul antebraului:
Netezirea:
Se fac alunecri lungi i lente, executate cu ambele mini simultan, plecnd de la nivelul
pumnului, netezind antebraul pe toate feele i urcnd pn la cot.
Se fac alunecri scurte i repezi, executate cu ambele mini alternativ (mn pe sub mn), pe
toat lungimea antebraului.
Friciunea:
Cu degetele mari de la ambele mini se face o micare continu pe toat lungimea antebraului,
innd degetele unul lng altul sau unul sub altul pentru a da mai mare profunzime micrii.
Pe partea crnoas i pe tendoane se fac micri circulare folosind degetele ori podurile
palmelor.
Frmntatul: Se poate executa n brar", erpuit" i n cut".
Masajul se ncheie cu o netezire uoar.
Bilet nr 11
1. Aplicatii imfrarosii lampa solux Pag 220 carte
2. Tehnicile masajului
NETEZIREA
Definiie: - const n alunecarea uoar i ritmic efectuat asupra tegumentelor, n sensul
circulaiei de ntoarcere (venoas i limfatic).
Tehnica de execuie:
13

1. Netezirea simpl:
Mna maseurului alunec cu palma ferm i complet aplicat pe piele n sens centripet, cu o
presiune crescnd, atingnd un maxim la mijlocul suprafeei i scznd intensitatea presiunii
spre sfrit. Se impugn urmtoarele precizri:
- policele se poate opune celorlalte degete, n funcie de segmental masat;
- degetele minii pot fi lipite ntre ele sau larg deschise;
- mna poate fi mpins sau tras;
- micarea poate fi scurt sau lung;
- poziia palmei poate fi paralel, perpendicular sau oblic, fa de direcia micrii;
2. Netezirea n grebl:
Netezirea se execut cu nodozitile articulare ale falangelor degetelor flectate, pumnul fiind
nchis, iar alunecarea ptrunztoare (n spaiile intermusculare sau n cazul unor regiuni acoperite
de fascii puternice: plant, faa lateral a coapsei, etc).
3. Netezirea erpuit:
Mna aplicat longitudinal, cu degetele strnse se mic n zig-zag n sens centripet, fr avntri
brute.
4. Netezirea n clete:
Degetul mare mpreun cu celelalte degete, imitnd aciunea unui clete, alunec n aceast
poziie pe tot traiectul muchiului sau tendonului masat.
5. Netezirea cu extremitatea degetelor:
Degetul mare (policele) sau mai multe degete dispuse aproape perpendicular pe regiunea masat
se deplaseaz ncet , apsnd adnc esuturile.
6. Netezirea alternant:
Se lucreaz alternant cu ambele mini care execut acelai tip de c se deplaseaz una pe sub
cealalt.
7. Netezirea cu ngreuiere:
0 mn se aplic cu partea dorsal pe suprafaa masat, iar n palm se pun degetele minii opuse
sau o mn se aeaz cu faa palmar n contact cu suprafaa masat, iar suprafeele interne ale
degetelor minii opuse apas pe prima.
8. Netezirea concentric:
Ambele mini cuprind ca ntr-o brar articulaia, policele i degetele arttoare atingndu-se.
14

Se execut micri circulare.


9. Netezirea lung:
Palmele cu degetele strnse se aplic paralel cu axul longitudinal regiunii masate sau uor oblic,
n aa fel nct se va masa segmentul sau membrul ntreg de la extremitatea sa nspre rdcin,
(pe toata lungimea sa).
10. Netezirea ncruciat:
Alunecarea n acest caz se face cu ambele mini cu degetele ncruciate (n cazul masrii
muchilor voluminoi).
11. Netezirea combinat:
Aceast variant este o combinaie ntre dou tipuri de neteziri.
Reguli generale:
Sensul n care se execut netezirea este cel al circulaiei venoase i limfatice.
Netezirea nu se execut repede, ci linitit i ritmic (limfa se mic ncet prin vase - 4mm/sec).
Netezirea se face fr ntreruperi, spre ganglionii limfatici i cisternele limfatice.
Presiunea cu care se execut netezirea trebuie s creasc progresiv pe prima jumtate a
segmentului masat, s ating maximul la mijloc i s scad treptat spre sfrit.
Pentru c mna trebuie s alunece liber pe zona masat, se vor folosi cantiti mici de ulei de
masaj sau pudr de talc.
Netezirea unui segment ncepe de la extremitatea cea mai ndeprtat de trunchi i se termin
cu zona cea mai apropiat de acesta.
Netezirea uoar produce creterea temperaturii locale, micorarea contracturii esuturilor,
scderea presiunii sanguine i a fluidelor interstiiale.
n cazul durerilor, netezirea se execut ceva mai sus de zona dureroas, cu presiune ct mai
mic, timp de 3 - 5 minute. netezire de 15-30 minute este un adevrat calmant al durerii.
Efecte:
Activarea circulaiei superficiale (capilare i limfatice);
Stimulatoare sau calmante asupra nervilor i calmante asupra muchilor periferici.
FRICIUNEA
Definiie - este apsarea i deplasarea pielii i a esuturilor moi subcutanate pe esuturile
profunde sau pe plan dur, osos, att ct permite elasticitatea acestora.
Tehnica de execuie:
15

1. Friciunea rectilinie:
Se mobilizeaz pielea pn la limita ei elastic n sens rectiliniu, a crei intensitate i extindere
crete treptat. Manevra se poate face cu: pulpa policelui, pulpele celorlalte degete, palma ntreag
de la o singur mn sau de la ambele mini, cu pumnul sau cu cantul minii.
2. Friciunea n spiral:
Cu pulpa degetelor sau cu rdcina minii aplicate pe regiunea masat se imprim friciunii o
direcie n zig-zag, sau n spiral.
3. Friciunea n clete:
Se formeaz un clete alctuit din degetul mare i celelalte degete i se fricioneaz elementele
anatomice prin micri rectilinii sau circulare.
4. Friciunea n grebl:
Const n mobilizarea profund, rapid i energic a pielii cu ajutorul feei dorsale a degetelor i
nodozitilor lor.
5. Friciunea circular:
Degetele ce maseaz pstreaz o poziie asemntoare cu cea din varianta simpl ns pulpele
degetelor fac o micare circular.
6. Friciunea cu ngreuiere:
Degetele minii libere sunt aplicate perpendicular pe partea dorsal a minii care lucreaz,
ngreunnd-o.
Reguli generale:
se execut pe o poriune limitat a suprafeei cutanate i poate fi executat att n sensul
circulaiei venoase, ct i n sens contrar circulaiei limfei i sngelui venos.
este procedeul principal n majoritatea cazurilor patologice i singurul care influeneaz pozitiv
mobilitatea, rezistena i elasticitatea aparatului articular.
n timpul friciunii, fora de presiune crete gradat prin unghiul de nclinare al degetelor fa de
orizontal.
fora de apsare folosit n timpul friciunii este destul de mare i poate provoca leziuni i
traumatisme ale pielii. Deci, trebuie s se acorde o atenie deosebit tehnicii de execuie.
friciunile energice n locurile dureroase reduc starea de hiperexcitabilitate a nervilor,
accelereaz circulaia local i mbuntesc hrnirea esuturilor.
cu ajutorul friciunii, un maseur talentat poate recunoate modificrile patologice care au loc n
16

esuturile profunde (n special n regiunea articulaiilor).


Efecte:
friciunile se adreseaz esutului conjunctiv, adipos, muscular, etc;
Cnd se execut lent, uor au un efect de relaxare muscular i calmare nervoas iar cnd se
execut energic, profund, au un efect de excitare, stimulare cu efecte trofice i circulatorii.
nlturarea rezervelor de grsime i a reziduurilor infiltrate;
sporirea elasticitii i supleii pielii i a esuturilor conjunctive.
Efectele friciunii sunt de lung durat.
Friciunea i frmntatul pot constitui mpreun singurele manevre de masaj.
FRMNTATUL
Definiie - prinderea n cut a muchilor i a esuturilor profunde, ridicarea i strngerea acestora
att ct permite elasticitatea esutului respectiv.
Tehnici de execuie:
1. Frmntatul n cut:
Cuprinderea muchiului (sau a esutului gras) ntr-o cut format de ctre cele patru degete, pe o
parte i degetul mare i rdcina palmei pe de alt parte, ridicarea i strngerea acestuia printr-o
stoarcere, stranger propriu-zis sau printr-o presare pe planul osos.
2. Frmntatul n inel:
Minile se aeaz transversal pe muchi, fa n fa , astfel nct arttoarele i policele se ating
iar muchiul, cuprins ca ntr-un inel, trece dintr-o mn n alta.
3. Frmntatul lung:
Se aplic ambele mini pe muchiul masat astfel nct pulpele degetelor mari vin deasupra
acestuia, iar celelate degete pe marginea lui extern respectiv intern; n timpul deplasrii nainte
prin salturi mici, policele se ndreapt nspre celelalte degete, realiznd ridicarea i stoarcerea
muchiului.
4. Frmntatul n clete:
Muchii scuri sau lai sunt cuprini ntr-un clete format de cele patru degete, de pe o parte i
degetul mare pe de alt parte, sunt ridicati i
strni.
5 Frmntatul cu pumnii:
Cu pumnii strni se execut micri de frmntare asemntoare cu
17

frmntatul pinii, efectundu-se micri de rotaie care ridic muchiul i


n acelai timp execut o presiune asupra lui.
6. Frmntatul erpuit:
Degetele, printr-o micare de alunecare continu, preseaz muchiul
aa cum s-ar stoarce de ap un burete, ridicndu-l i strngndu-l cu
ambele mini; naintarea spre zonele nvecinate d aspectul unui val al
micrii.
Reguli generale:
Frmntatul este singurul procedeu care acioneaz intens asupra
vaselor limfatice i sanguine mari, accelernd neutralizarea produselor de
descompunere i sporind procesul de nutriie al esuturilor.
Frmntatul mrete puterea de contracie a fibrelor musculare,
deci constituie un exerciiu de gimnastic pentru muchi. n ceea ce
privete muchii striai, aceast manevr are o importan deosebit n
cazul scderii capacitii de munc a muchilor.
n timpul frmntatului se vor evita manevrele brute, rsucirea
muchiului sau provocarea durerilor.
Frmntatul se execut ntr-un ritm lent i continuu.
Efecte:
tratarea atrofiei i insuficienei musculare;
refacere, recuperare medical;
frmntatul produce mrirea considerabil a mobilittii tendoanelor,
ntinderea fasciilor i mbuntirea circulaiei sngelui i a limfei;
accelerarea circulaiei sanguine; intensific hrnirea grupelor
musculare i resorbia rapid a substanelor metabolice; prin strngerea
muchilor ntre degete se produce eliminarea elementelor de
descompunere din fasciculele musculare;
n timpul frmntatului profund apar numeroase impulsuri aferente
care stimuleaz muchii, tendoanele, articulaiile i sistemul nervos;
n afar de faptul c fortific muchii i ajut la regenerarea esutului
muscular, frmntatul sporete capacitatea de munc a maselor
18

musculare mari.
TAPOTAMENTUL
Definiie - const n bti sau loviri uoare i ritmice, cu degetele,
palmele sau canturile palmelor, aplicate pe esuturile moi.
Tehnici de execuie:
1. Tocatul.
Palmele aezate paralel, fa n fa, cu degetele uor flectate i
deprtate, lovesc ntr-un ritm vioi, alternativ, locul masat n aa fel nct
ambele mini s bat n acelai loc, progresndu-se treptat n sensul dorit.
Degetele cad fie cu partea latero-dorsal, fie cu muchia. Degetele sunt
relaxate, pasive, golul de aer care se formeaz ntre degete amortiznd
astfel loviturile. Se obine astfel un zgomot asemnator cu pocnetele
scurte sau cu picturile mari de ploaie. Variant : tocatul n nuiele atunci
cnd degetele cad pe piele unul dup cellalt.
2. Plescitul.
Deriv din varianta anterioar ns aici prin micri simple i repezi se
produce o supinaie alternativ, pe corp cznd degetele flectate care
parc ridic de pe el un fir. Loviturile produc un sunet clar specific care a
dat i numele acestei variante.
3. Percutatul
Loviturile n aceast variant se efectueaz cu pulpa degetelor uor
ndoite care cad oblic sau perpendicular pe regiunea masat. Ritmul de
aplicare este rapid i se practic cu ambele mini care lovesc simultan
sau alternativ.
4. Bttoritul cu palmele.
n aceast variant palmele i degetele cad moi pe suprafaa corpului
de la o distan mic, iar loviturile sunt scurte i dese, producnd un sunet
deschis caracteristic. Se mai pot executa i micri cu degetele apropiate
de palm, mna mbrcnd forma unei cutii. Se mai pot folosi i lovituri
uoare cu dosul minilor.
5. Bttoritul cu pumnii.
19

n aceast manevr mna cu degetele uor flectate se afl ntr-o


poziie intermediar ntre pronaie i supinaie. Ea cade perpendicular i
cu degetul mic uor deprtat de pumn. Variant cu pumnul seminchis.
6. Bttoritul n cu.
Este o manevr mai puin aspr, fiind efectuat de palmele i degetele
strnse n aa fel nct s creeze o adncitur n care se formeaz o pern
de aer care amortizeaz loviturile. Se aude un sunet surd deosebit de cel
al celorlalte variante.
Reguli generale:
Tapotamentul se adreseaz esutului superficial sau profund, n
funcie de intensitatea de lovire i vitez;
Profunzimea este dat de varianta aleas i de prghia folosit .
Poate fi aplicat n orice direcie.
Ritmul de aplicare difer de la o variant la alta. Astfel, tocatul se
execut cu o vitez de 1-3 lovituri / sec. timp de 1-4 min., bttoritul cu
palmele 10-70 de lovituri / minut, etc.
Efecte:
Vasodilatator (la nivelul pielii i al esutului conjunctiv);
Crete excitabilitatea neuro-motorie;
Acioneaz asupra sistemului vegetativ-simpatic;
Aduce un aflux puternic de snge spre regiunea masat,
determinnd astfel mbuntirea nutriiei acelei regiuni;
Are o influen benefic asupra nervilor (n special asupra
terminaiilor cilor senzitive);
Ajut la micorarea i ncetarea durerilor, cnd gradul de excitaie al
nervului este mrit;
Provoac o hipertermie profund, o nviorare a tonusului tuturor
muchilor, acioneaz n mod reflex pe locul de aplicare a loviturilor i
intensific activitatea nervilor periferici;
Acioneaz asupra nervilor vasomotori, la lovituri slabe se produce
vasoconstricie, la lovituri puternice se produce vasodilataie, hipertermie
20

(cretere local a temperaturii), scderea reactivitii exagerate a nervilor


i muchilor la excitaii mecanice;
Influeneaz muchii viscerali, cnd se aplic la coloana vertebral;
Produce modificri favorabile ale tensiunii arteriale;
Influeneaz ritmul cardiac, rrete pulsul i corecteaz aritmia.
VIBRAIILE
Definiie - sunt micri oscilatorii pe un fond de presiune continu i
constant, de intensitate redus.
Tehnici de execuie:
1. Vibraia simpl
Este vibraia care se execut cu o singur mn, n urmtoarele
variante:
cu vrful degetelor sau cu faa lor palmar;
cu podul palmei;
cu rdcina minii;
cu toat palma, avnd degetele deprtate, cuprinznd muchiul;
cu degetele ntinse;
cu pumnul deschis sau nchis.
2. Trepidaia
Vibraiile ale cror micri oscilatorii au o amplitudine i intensitate
mare; se execut cu palmele, avnd degetele deprtate cuprinznd
muchiul i imprimndu-i micri n spiral.
3. Vibraia combinat
Vibraiile asociate cu alte manevre dau friciune vibratoare, frmntat
vibrator sau presiune vibratoare.
Reguli generale:
Vibraiile necesit un antrenament prealabil din partea maseurului
fiind unul dintre cele mai obositoare procedee de masaj.
Cnd nu sunt nsoite de trepidaii, vibraiile devin presiuni.
Ritmul oscilaiilor este de peste 200 micri/minut.
Trepidaiile se aplic pe grupe musculare mari, minile putnd
21

aluneca pe segmentul masat, cuprinznd i alte regiuni.


Efecte:
calmant, relaxant;
reduce sensibilitatea nervoas;
mbuntete capacitatea de efort;
calmeaz durerile n diferite afeciuni (ginecologice, nevralgii,
migrene);
intensific funcionarea glandelor;
acioneaz asupra nervilor periferici (nervii motori, senzitivi,
vasomotori i secretori);
acioneaz asupra parezelor, spasmelor musculare; reduc durerea.
influeneaz organele i esuturile profunde (inima, muchii,
pereii abdominali i intestinali);
influeneaz secreia majoritii organelor i glandelor (stomac,
glande salivare, intestine, ficat, glande sexuale etc.).
B.MANEVRELE AUXILIARE
ntregesc aciunea manevrelor principale.
Se intercaleaz ntre manevrele principale sau se adaug la sfritul
lor.
Unele manevre secundare deriv din cele principale sau sunt o
combinaie ntre ele.
CERNUTUL
Definiie - mobilizarea alternativ, energic i ritmic a masei
musculare prin micarea n sens lateral i de jos n sus a minilor aezate
paralel de o parte i de alta a locului masat, n supinaie i cu degetele
uor flectate; micarea seamn cu cernutul printr-o sit.
Tehnica de execuie:
1. Cernutul prin lovire:
Mobilizarea masei musculare este fcut prin lovire i ridicare a
muchilor, caz n care minile se desprind de pe regiunea masat;
2. Cernutul prin presare:
22

Mobilizarea masei musculare este fcut prin ridicare i presare a


muchilor, caz n care minile nu se desprind de pe regiunea masat;
Reguli generale:
Se adreseaz n special membrelor superioare i inferioare.
Cernutul se intercaleaz ntre frmntat i bttorit sau se aplic i
dup netezire.
Este o manevr intermediar ntre frmntat i bttorit
Minile se deplaseaz de-a lungul regiunii masate din aproape n
aproape.
Efecte:
Aciune de relaxare a muchilor;
Mrete supleea esuturilor;
Activeaz funciile circulatorii i trofice.
Nu acioneaz n mod uniform asupra esuturilor moi din preajma
zonei masate.
RULATUL
Definiie micarea (rularea) n toate sensurile, ntr-un ritm viu,
energic i cu o presiune crescut a masei musculare mobilizate ntre
palme, cu degetele ntinse.
Reguli generale:
Se aplic de obicei dup frmntat.
Apsarea este mai puternic dect la cernut.
Se aplic numai pe membre.
Micarea (rularea) se poate deplasa centripet prin micri circulare,
energice
Efecte:
Relaxarea muchilor;
Mrete supleea esuturilor;
Activeaz funciile circulatorii i trofice.
Rulatul acioneaz n mod uniform asupra esuturilor moi din
preajma zonei masate.
23

Este mai puin traumatizant dect frmntatul.


SCUTURATUL
Definiie - const n micri oscilatorii mai ample i ritmice, executate
sistematic cu segmentele membrelor (inferioare sau superioare), cu
membrele n ntregime sau cu corpul ntreg
Reguli generale:
Se aplic spre sfritul masajului.
Se pot asocia cu traciuni uoare n sens longitudinal, a membrelor.
Scuturatul corpului intreg se efectueaz la copii sau la persoane care
pot fi ridicate de maseur
Efecte:
de relaxare dac sunt efectuate cu blndee;
de nviorare i stimulare general, dac sunt executate ntr-un ritm
mai viu.
TRAGEREA
Definiie - traciunea segmentului distal (terminal) n sensul axei lungi
a membrului.
Reguli generale:
Traciunile se aplic n masajul articulaiilor, la sfritul masajului.
Manevrele de traciune se execut blnd si cu pruden.
Prinderea se face cu o mn sau cu ambele mini.
Prinderea se face deasupra i sub articulaie.
Efecte:
De relaxare a articulaiilor i a tensiunilor periarticulare, dac sunt
efectuate cu blndee;
CIUPITUL
Definiie formarea unei cute din piele i esut subcutanat sau chiar
muchi, strngerea (pensarea) uoar i ridicarea ei att ct permite
elasticitatea acestor esuturi.
Tehnica de execuie:
1. Ciupitul cu rulare;
24

2. Ciupitul cu tiere;
3. Ciupitul cu tragere;
4. Ciupitul cu presiune;
Reguli generale:
Se execut mai ales pe regiunea spatelui dar i pe poriunile
crnoase ale membrelor.
Cuta poate fi deplasat n sens ascendent sau descendent, ridicnd
mereu alte cute, sau poate fi lsat s scape brusc din strnsoare.
Masarea se execut, cel mai adesea, ntr-un ritm energic.
Efecte:
Excitant.
Mrete supleea esuturilor;
PRESIUNILE
Definiie - reprezint apsri cu palmele, avnd degetele ntinse
paralel, repetate pe acelasi loc, deplasnd apoi palmele n sus i n jos. Se
pot efectua i folosind degetele i pumnii.
Reguli generale:
Durata unei presiuni este de 1-5 secunde sau n funcie de reacia la
durere a pacientului
Se aplic la sfitul masajului regional, aproape ntotdeauna pe
spate.
Efecte:
n masajul medical se folosete presiunea periostal i presiunea pe
nervi n afeciunile dureroase ale nervilor, reducnd
durerea.
ntrete manevrele de netezire, friciune sau frmntat, aplicnduse
n special n masajul sportiv sau la persoanele robuste.
Bilet nr 12
1. Aplicatiile CG in incontinent urinara
Carte pag 63
2. Masajul bratului
Masajul braului:
25

Netezirea - se execut cu o mn sau cu dou, alunecnd din regiunea cotului pn la umr pe


toate feele braului.
Friciunea - Se execut cu degetele sau cu podul palmei, n micri circulare, pe toat lungimea
braului, ncepnd de la umr i pn la cot.
Frmntatul:
n brara" - Se cuprinde braul cu ambele mini i se prelucreaz muchii prin manevre
ondulatorii;
erpuit" - Cu ambele mini de aceeai parte a braului celui masat, se prinde o cut de piele i
muchi i se prelucreaz erpuind din regiunea cotului i pn n zona umrului;
n cut" - Se apuc o cut de muchi i piele, cu o mn sau
cu amndou, i se preseaz ntre degetul mare i restul degetelor.
Tapotamentul:
Se aplic n lungul braului, cu partea lateral a degetelor;
Se poate face un plescit" uor cu degetele i palmele pe partea anterioar i posterioar a
braului.
Rulatul - Se cuprinde braul ntre palmele maseurului i se ruleaz energic cu micri laterale,
alunecnd gradat de la umr pn la cot.
Cernutul - Se face la fel ca rulatul, dar mai uor, palmele maseurului fiind mai deprtate ntre
ele.
Masajul cotului:
Se face uor i delicat, innd seama de conformaia special a zonei.
Netezirea - Se face uor, cu toat palma, prin micri circulare att pe faa anterioar ct i pe
cea posterioar a ncheieturii.
Friciunea:
Pe partea anterioar a ncheieturii se fac micri liniare scurte, alunecnd cu degetele mari, unul
dup altul, dinspre antebra nspre bra.
Pe partea posterioar a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri n jurul oaselor cotului.
Tot pe partea posterioar a cotului se poate folosi podul palmei pentru a face friciuni circulare
relaxante.
Masajul cotului se ncheie cu o netezire uoar.
Bilet nr 13
1. Electroterapia
26

Pag 16 carte
2. Kt in cifoze: def, ob, ex
Cifozele (. 1 si 2) sunt deviatii ale coloanei vertebrale, in sagital (antero-posterior), prin
exagerarea curburilor normale ale acesteia, cu convexitatea curburii orientata posterior.
Exista insa, cazuri rare, atipice, cand coloana se incurbeaza invers (cifoza cervicala,
lordoza dorsala sau cifoza lombara

.1

.2

Clasificare :
1) Dupa localizare:
a) Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala. Este
cea mai frecventa deviatie a coloanei.
b) Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara), este o accentuare a celor doua
curburi vertebrale, echilibrate si compensandu-se reciproc.
c) Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia
bazinului, compensata dorsal.
d) Cifoza cervicala re 131c29b prezinta inversarea curburii lordotice cervicale.
e) Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea
toracelui.
Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.
27

Pozitia decubit ventral


1. Cu un sul sub abdomen, se executa extensia capului i a trunchiului cu bratele lateral cu sau
fara greutati in maini.
2. Cu un sul sub abdomen, se executa extensia trunchiului cu mainile la ceafa i coatele in lateral.
3. Cu un sul sub abdomen i cu un baston fixact la spate la nivelul omoplatilor se executa
extensia capului i trunchiului.
4. Cu un sul sub abdomen, bratele sus, se executa extensia bratelor, capului i trunchiului.
5. Cu un sul sub abdomen, bratele sus, se executa extensia bratelor, capului si trunchiului cu
rasucirea trunchiului spre stanga i spre dreapta.
6. Cu mainile prinse de prima ipca a spalierului se executa trageri in brate spre spalier cu coatele
in lateral si capul in extensie.
7. Pe o bancuta de gimnastica membrele inferioare atarna de o parte i de alta a bancii cu
gambele pe sol, bratele lateral in abductie de 90 grafe, cu doua gantere mici sustinute in maini, se
executa extensia bratelor cu coatele extinse sau flexate.
Pozitia decubit dorsal
1. Bratele sus, mainile prinse pe prima sipca a spalierului, genunchii flexati se executa tragerea
spre spalier cu coatele in lateral.
2. Bratele sus, genunchii flexati se executa tararea inainte cu ajutorul bratelor i umerilor.
3. Bratele sus, fixate pe prima ipca a spalierului, se executa cu membrele inferioare bicicleta
(forfecari sagitale i transversale, circumductii).
Pozitia patru labe
1. Cu trunchiul sub orizontala, bratele pe sol, se executa alunecarea inainte pe sol.
2. Mers cu o minge medicinala sau o carte mare pe spate in zona toacala superioara.
3. Cu bratele sus, mainile fixate la spalier se executa presarea toracelui spre sol, cu extensia
capului, trunchiului i a bratelor.

28

Pozitia pe genunchi
1. Pe calcaie ezand, cu un baston pe omoplati se excuta ducerea bastonului sus cu extensia
capului, gatului i toracelui.
2. Pe calcaie ezand, cu un baston fixat pe omoplati se executa rasucirea trunchiului spre stanga
i apoi spre dreapta.
3. Pe calcaie ezand, cu un baston fixat pe omoplati, se executa tararea inainte i inapoi.
Pozitia ezand
1. Cu un extensor la spate, in dreptul cefei, se executa intinderea acestuia.
2. Calare, mainile la ceafa, coatele lateral, se executa extensia bratelor contra rezistentei opusa de
kinetoterapeut, la nivelul coatelor.
3. Tractiuni la ceafa la helcometru.
Pozitia atarnat

29

1. Cu spatele la spalier, se executa flexia coapselor pe trunchi i a genunchilor.


2. Cu spatele la spalier, se executa abductia-adductia membrelor inferioare.
3. Cu spatele pe un plan oblic, mentineti pozitia.
Bilet nr 14
1. Tehnica dusului subacval
2. Williams faza I
Programul Williams de tratament reprezinta unul dintre programele kinetoterapice utilizate in
patologia coloanei vertebrale lombare. Acest program se realizeaza in trei etape, denumite faze si
variaza de la un pacient la altul, in functie de localizarea afectiunii, de starea generata de boala,
de varsta precum si de profesia lui. Programul Williams este orientat in functie de starea clinica a
pacientului, astfel ca in perioada acuta, nu se recomanda inceperea exercitiilor acestui program,
programul de tratament in aceasta perioada axandu-se pe posturarea in pozitii antalgice. Insa
incepand cu perioada subacuta, se initiaza exercitiile programului Williams din faza I, iar
treptatat, o data cu imbunatatirea starii generale a pacientului, putandu-se introduce si exercitiile
din celelalte doua faze ale acestui program.
Faza I a programului Williams:
1. Decubit dorsal: flexia si extensia genunchilor.
2. Decubit dorsal, se flecteaza mai intai ambii genunchi, iar apoi cu ambele maini se trage cate un
30

genunchi spre piept; mentinerea acestei pozitii timp de cateva secunde dupa care se revine la
pozitia initiala si se schimba membrul inferior.
3. Decubit dorsal, mainile la ceafa, membrele inferioare intinse: se trage cate un genunchi la
piept cat se poate de mult, apoi celalalt;
4. Idem ca la exercitiul anterior, numai ca se efectueaza cu ambii genunchi concomitent.
5. Decubit dorsal, membrele superioare ridicate, genunchii flectati la 90 de grade, talpile
sprijinte pe pat: se impinge lomba inspre pat, se contracta abdominalii, se salta usor sacrul de pe
pat, se revine, apoi se repeta.
6. In sezut pe un scaun cu mainile pe langa corp si membrele inferioare departate: aplecarea
capului intre genunchi, permitand mainilor sa ajunga pe podea; se mentine pozitia pana se
numara la trei; se aduce corpul in pozitia initiala; se repeta de cinci ori (pentru elasticitate
lombara si a ischiogambierilor, se creste forta musculaturii lombare inferioare).
Bilet nr 15
1. Tehnica de aplicare a laserului
2. Kt in lordoza: def, ob, ex
Programul de kinetoterapie trebuie sa fie elaborat de un specialist in domeniu deoarece necesita
o evaluare cat mai clara a posibilitatilor fizice (musculare si articulare) ale fiecarei persoane in
parte. Tratamentul este astfel individualizat si nici o persoana nu va reactiona la fel ca cealalta.
Programul de kinetoterapie trebuie supravegheat in intregime de catre specialist. Este foarte
important ca exercitiile sa fie efectuate corect pentru a nu suprasolicita coloana vertebrala si
pentru evitarea accidentelor. In functie de evolutia fiecarui caz in parte, tratamentul poate suferi
modificari adaptate starii bolnavului din momentul respectiv. Aceasta flexibilitate a programului
este necesara pentru o recuperare cat mai rapida, in functie de raspunsul fiecarui bolnav. Este de
preferat ca aceasta forma de terapie sa se realizeze intr-o sala de recuperare dotata corespunzator.
Astfel, se maresc considerabil sansele de recuperare prin mijloacele specifice pe care le pune la
dispozitie.
Lordoza posturala este forma cel mai des intalnita si astfel, pe aceasta forma se va concentra si
articolul. Kinetoterapia are scopul de a reeduca postura, de a restabili supletea la nivelul
musculaturii lombare, de a recupera forta musculara si de a reechilibra coloana vertebrala in
ansamblul ei.
A. din pozitia decubit dorsal , cu genunchii indoiti , executa :
31

ex. 1 cu bratele pe langa corp : apropierea si departarea omoplatilor ( de 10-15 ori);


ex. 2 ridicarea regiunii cervicodorsale de pe sol ( capul ramane punct de sprijin) , de 8 10 ori ;
ex. 3 ridicarea lenta a bratelor prin lateral , pana ajung in prelungirea trunchiului inspiratie ;
coborarea bratelor expiratie ( de 10-15 ori);
- din pozitia decubit dorsal , cu genunchii indoiti , executa :
ex. 1 ridica barbia in sus coborand umerii spre sol , apoi coboara barbia cu ceafa lipita de sol si
ridica umerii de pe sol (de 8 10 ori);
ex. 2 exercitii de ridicare si de coborare a omoplatilor , cu ceafa lipita de sol ( de 10 ori );
ex. 3 inclinarea capului spre dreapta si spre stanga , cu tendinta de a lipi urechea de umar (de
10 ori);
ex. 4 rasucirea capului spre dreapta si spre stanga ( miscarea se realizeaza descriind un arc de
cerc cu barbia , de un umar spre celalalt de 10 ori ) ;
din rotatie ( rasucire ) dreapta apoi stanga se ridica usor capul de pe sol , cu barbia proiectata
inainte .
B. din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme , executa :
ex. 1 indoirea coatelor , cu apropierea pieptului de sol ( de 8 -10 ori);
ex. 2 mers in patru labe , cu pieptul cat mai aproape de sol ;
ex. 3 pe genunchi , pe calcaie sezand , cu bratele intinse inainte pe sol expiratie ; ducerea
trunchiului inainte , prin tararea pieptului pe sol si flectarea bratelor , pana ajunge in pozitia pe
genunchi , cu sprijin pe palme inspiratie ( de 8 -10 ori);
ex. 4 pe genunchi ; mainile la spate : aplecarea trunchiului inainte ( de 8 -10 ori );
ex. 5 pe genunchi , cu mainile la ceafa : aplecarea trunchiului inainte ( de 8 10 ori ) .
C. - din pozitia decubit ventral , cu mainile incrucisate sub barbie
ex. 1 asezarea succesiva a barbiei si a fruntii pe maini ( de 10 ori ) ;
ex. 2 ducerea barbiei spre umarul stang , apoi spre cel drept ( de 10 15 ori ) ;
ex. 3 cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol , ridica capul de pe sol cu dubla barbie .
D. din pozitia decubit lateral , executa :
ex. 1 ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar ( valabil si pe stanga si pe
dreapta ) de 8 10 ori ;
ex. 2 capul sprijinit pe bratul indoit se ridica capul contra rezistentei opuse de mana cealalta
32

( de 8 10 ori ).
E . din pozitiile stand sau sezand , exercitii cu bastonul tinut la ambele capete , executa :
ex. 1 cu bastonul tinut la spate de la capete , mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului
inapoi ;
ex. 2 mers fandat , cu bastonul fixat la nivelul omoplatilor ;
ex. 3 din mers , exercitii de extensie a bratelor cu arcuire sus si lateral;
ex. 4 ducerea bastonului sus , cu arcuirea bratelor , privirea urmareste bastonul ( de 10 ori ) :
- un brat sus , celalalt lateral, se duce bastonul spre spate;
- la fel , de partea cealalta ( de 10 ori ) ;
ex. 5 bastonul sprijinit pe omoplati , aplecarea trunchiului inainte la 40 50 cu arcuire si
capul sus revenire ( de 10 ori );
ex. 6 din sezand pe scaun , respiratie diafragmatica cu relaxarea peretelui abdominal in
inspiratie si contractarea acestuia in expiratie ( de 8 ori ) ;
ex. 7 din sezand ( scaun sau pat ) cu trunchiul incovoiat : trunchiul se ridica in inspiratie si se
relaxeaza concomitent cu o expiratie fortata ( de 8 ori ).
F din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme , executa :
ex. 1 indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului privirea inainte revenire
( de 8 ori ) ;
ex. 2 indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi revenire ( de 8 ori);
ex. 3 ridicarea bratului si piciorului opus revenire ( de 8 10 ori) se repeta cu membrele de
cealalta parte ;
ex. 4 mers in patru labe 1 minut, capul in prelungirea trunchiului .
Bilet nr 16
1. Dozajul undelor scurte
2. Williams faza II
Programul Williams de tratament reprezinta unul dintre programele kinetoterapice utilizate in
patologia coloanei vertebrale lombare. Acest program se realizeaza in trei etape, denumite faze si
variaza de la un pacient la altul, in functie de localizarea afectiunii, de starea generata de boala,
de varsta precum si de profesia lui. Programul Williams este orientat in functie de starea clinica a
pacientului, astfel ca in perioada acuta, nu se recomanda inceperea exercitiilor acestui program,
33

programul de tratament in aceasta perioada axandu-se pe posturarea in pozitii antalgice. Insa


incepand cu perioada subacuta, se initiaza exercitiile programului Williams din faza I, iar
treptatat, o data cu imbunatatirea starii generale a pacientului, putandu-se introduce si exercitiile
din celelalte doua faze ale acestui program.
Faza a II-a a programului Williams:
1. Decubit dorsal, genunchii flectati, talpile pe sol: se roteste bazinul cu inclinarea membrelor
inferioare spre stanga apoi spre dreapta, pana ce ating solul.
2. Decubit dorsal: calcaiul drept se aseaza pe genunchiul stang, se executa o abductie cat mai
interna a soldului drept, pana se atinge cu gamba dreapta patul, apoi se inverseaza membrul
inferior.
3. Decubit dorsal: se ridica alternativ cate un membru inferior cat mai sus cu genunchiul perfect
intins.
4. In ortostatism: genuflexiuni cu mainile in sprijin pe spatarul unui scaun, spatele fiind perfect
drept, calcaiele ramanand pe sol.
In aceasta perioada se pot incepe exercitiile la spalier, din atarnat:
a.) cu spatele la spalier, mainile deasupra capului prind bara cu palmele inainte:
- ridicarea genunchilor la piept
- rotarea stanga-dreapta a genunchilor flectati
b.) cu fata la spalier, mainile prind bara cu palmele spre zid:
- pendularea bazinului si a membrelor inferioare spre stanga si dreapta
- cu picioarele pe o bara, se executa cifozari lombare.
Bilet nr 17
1. Ultrasonoterapia in gonartroza
2. Kt picior plat: def, ob, ex
Platfusul piciorul plat sau arcada czut - este o condiie medical obinut prin aplatizarea
bolilor piciorului, fcnd ca suprafaa tlpii s vin n ntregime sau aproape n ntregime n
contact cu solul. Este o deficien ce se ncadreaz n modificrile structurale ale suprafeei de
sprijin. Poate fi unilateral sau bilateral.
eznd, rulm talpa nainte i napoi pe rotiele de lemn, aproximativ 3-5 minute. eznd, cu
picioarele pe un baston mai scurt, cu ambele picioare rulm bastonul nainte i napoi,
aproximativ 3-5 minute. eznd, prindem un serveel cu degetele de la picioare l ridicm n aer
i apoi i dm drumul, 30 de repettri. eznd, cu talpa pe o minge mai moale, rulm nainte i
napoi piciorul, dup care prindem mingea cu degetele i o ridicm de pe sol, 30 de repetri.
34

eznd, prindem o minge cu ambele picioare, o ridicm de la sol i apoi revenim, 30 de repetri.
eznd, alegem i prindem cte o pietricic cu degetele de la picioare i o mutm n lateral, pn
terminm toata grmada i apoi le mum napoi cu cellalt picior. eznd, ridicm clciul de pe
sol i rmnem n sprijin pe vrfuri, 30 de repetri. eznd, strngem un prosop prin tragerea lui
cu degetele de la picioare, 5-10 repetri. eznd, strngem o sfoar cu degetele de la picioare, 5
repetri/ picior. Mers cu pai mici n lateral pe un baston i / sau pe un cerc, 5 repetri. Mers pe
vrfuri, 5 min. Mers pe partea extern a labei piciorului, cu degetele strnse ( innd o pietricic
ntre degete), 5 min. Urcat i cobort pe scara fix (spalier),treapt cu treapt, pind pe mijlocul
tlpii, 5 repetri. Sprijin pe genunchi, ducerea alternativ a picioarelor ntinse napoi, cu
vrfurile bine ntinse i pstrnd contactul cu solul, 30 repetri. Stnd pe genunchi, minile pe
old, vrfurile ntinse, trecerea n aezat pe clcie, 30 de repetri. Mers pe vrfuri pe un plan
nclinat, 5 min. Biciclet de camer, 10-15 minute.
EXERCIII DE RECUPERARE PENTRU PICIORUL PLAT I.
Exerciii din gimnastic 1. Pacientul din eznd pe un scaun ruleaz cu planta o minge in
toatedireciile 2. Pacientul din eznd prinde cu degetele membrului inferior o bucat de pnz
i o ridic de pe sol 3. Din eznd: abducia membrelor inferioare+ flexia genunchilor
+rotaieintern+supinaie, astfel nct plantele celor dou membre se privesc. Seincearc
meninerea in poziie timp de 10 secunde. 4. Din eznd, pacientul execut flexia gambei pe
coaps i flexia plantarncercnd s-i ating ezutul cu vrfurile degetelor. 5.Din decubit dorsal
cu membrele inferioare n faa unui spalier. Pacientulsprijin planta uni membru pe a-2-a treapt
a spalierului. Cellalt membrurmne pe sol. Pacientul ncearc ridicarea feselor i a trunchiului
de pe planul solului, mpingndu-se n treapta spalierului 6. Mers pe vrfuri. 7. Mers pe clcie
8. Folosirea stepper-ului 9. Mers pe biciclet 10. Din patrupedie: se aseaz o earf ntre
membrele superioare i celeinferioare. Pacientul incearc s prind cu degetele piciorului earfa
i s omute n spate. Exercitii in apa: 1. Srituri pe vrfuri 2. Mers pe partea lateral a piciorului
3. Din ortostatism: un membru inferior rmne fixat pe sol, n timp ce, celde-al doilea membru
face cu ajutorul piciorului un unghi de 90 grade cu piciorul de sprijin. Se execut micarea de
ridicare pe vrful piciorului II,apoi de sprijinire pe partea dorsal a falangelor. Se revine in
poziie iniialfcnd trecerea pe vrful piciorului.

( micare de balet). 4. Din ortostatism:

pacientul este rugat s in membrele inferioare apropiatei s incerce rsucirea genunchilor spre
lateral. Genunchiul drept spre parteadreapt, iar cel stng spre partea stng. Facand aceast
micare se produce prin rotaia extern a tibiei o ridicare a arcului plantar i supinaia piciorului
35

5. Pacientul st cu spatele la marginea bazinului i se ine de aceasta. Execut flexia coapsei pe


bazin la aproximativ 90 grade, cu genunchii inextensie si cu flexie plantar maxim. Din aceast
poziie execut forfecriale membrelor inferioare( dreptul sus i stangul jos, apoi invers) III.
Exerciii din not. 1.Brat cu picioarele n supinaie 2. Craw cu flexie plantar 3.Fluture cu flexie
plantar i uoar supinaie a picioarelor

4.Picioare-spate: membrele inferioare execut

forfecri uoare meninnd n permanen flexia plantr. Pacientul bate apa cu tlpile. 5.
Pacientul i aeaz toracele pe o plut i execut micri de adducie i abducie ale membrelor
inferioare 6. Pe burt cu pluta(sub torace) execut forfecri cu membrele inferioare insus i in jos
7) Asigurat cu bagheta plutitoare n jurul trunchiului, micri de pedalarea membrelor inferioare
n ap. 8) Asigurat cu bagheta n jurul trunchiului, micri de antepulsie iretropulsie a
membrelor inferioare. 9) Asigurat cu bagheta plutitoare n jurul trunchiului, micri de abducie
i adducie a membrelor inferioare. 10) Din plut pe spate, pacientul efectueaz flexia copasei pe
bazin i agambei pe coaps, cu flexie plantar; ajutat de kinetoterapeut.

Bilet nr 18
1. Terapia cu gheata
Crioterapia
Este un alt adjuvant pretios al recuperarii care foloseste apa rece, gheata, acidul carbonic
etc. pentru racirea unui segment al corpului.
Poate fi aplicata sub forma de impachetari reci, imersii de scurta durata (1 minut) intr-un
mediu apa-gheata, masaj cu cuburi de gheata, bai contrastante etc.
Modalitati de reducere a temperaturii cutanate:
1. Convectie: flux de aer rece.
2. Evaporarea unor substante: Kelen
3. Conductie contact direct cu gheata sau alte corpuri reci.
Metoda convectiva s-a folosit in timpul razboiului pentru aviatorii ce cadeau in Marea
Nordului. Dupa pescuirea lor erau expusi unui mare foen rece si abia apoi incalziti.
Evaporarea se poate folosi si acumularea Kelen, pe tegumentele ce acopera musculatura
spastica, concomitent cu miscari active, atat cat permite durerea.
Exemplu: in torticolis pe m. trapez, m. sternocleidomastoidian.
Conductia aplicarea de gheata calup sau de apa cu gheata, ori gheata granulata. Nu se
36

recomanda aplicarea calupului de gheata direct pe tegument, pentru ca pot apare leziuni veziculoase
(flictene, ca la arsura).
Se mai pot folosi imersia segmentului de tratat in apa foarte rece 2C, timp de 20-30 secunde, de
mai multe ori.
Efecte: scaderea metabolismului local, vasoconstrictie (urmata de vasodilatatie de protectie),
diminuarea edemului, relaxarea musculara, diminuarea sangerarii, diminuarea durerii si a inflamatiei.
Mecanisme de actiune:

racirea tegumentului si a muschiului subiacent -> functiile musculare se reduc;

racirea produce scaderea vitezei de transmisie a impulsului atat prin nervii motori cat si prin cei
senzitivi

transmisia simpatica este redusa aproape complet la 5C.

scade tensiunea si viteza de contractie a musculaturii scheletale si creste perioada de relaxare a


celulei musculare, utila pentru refacere;

debitul circulator scade in musculatura racita;

creste vascozitatea tesuturilor cu colagen, aparand dificultati mecanice care perturba miscarile de
finete, deoarece creste vascozitatea lichidului sinovial, a tesutului articular si a tendonului =>
este mai greu sa se mobilizeze o articulatie racita.

la 1C muschiul nu mai raspunde decat la stimulare electrica; la temperaturi mai mici de 1C,
nici astfel nu mai poate fi stimulat.
Deci efectele aplicatiilor reci se datoreaza:

reducerii conductibilitatii nervului;

scaderii excitabilitatii fibrei musculare;

cresterii vascozitatii in tesuturi si articulatii.


Dupa indepartarea agentului rece, temperatura cutanata creste rapid si se mentine crescuta cel

putin o ora, in timp ce temperatura din muschi se mentine scazuta timp indelungat.
Atentie:
aplicatiile reci se fac pe tegumente calde sau incalzite;
sunt aplicatii locale;
se realizeaza in incaperi unde exista confort termic;
37

Crioterapia la pacientii spastici

aceasta metoda dateaza din 1956;

se foloseste gheata granulata aplicata timp de 20 de minute pe muschii hipertoni, timp in care se
schimba de 2-3 ori;

mai buna pare a fi metoda ce foloseste comprese inghetate;

sub compresa se inregistreaza scaderea spasticitatii;

temperatura cutanata scade rapid la aproximativ 12C iar la 2-3 minute de la inlaturarea aplicatiei
reci temperatura cutanata creste la aproximativ 25C;

in primele 4-5 minute de la aplicatie, scad reflectivitatea tendinoasa si tonusul muscular;

pacientul isi revine la starea initiala: in 30-60 de minute reflectivitatea tendinoasa, dupa cateva
ore, tonusul muscular;

aplicatiile la maini si picioare duc la imbunatatirea prehensiunii si a mersului;

la persoanele obeze sunt greu de obtinut astfel de rezultate.

Indicatii:
in afectiuni musculare spastice de origine craniana, cervicala;
- afectiunile neurologice, care se manifesta prin cresterea spasticitatii (crioterapia este mai
eficienta in aceste cazuri decat aplicarea caldurii);
- afectiunile reumatologice: inflamatorii (reducerea puseelor inflamatorii), artrozele (diminuarea
durerii, destindere), tendinite, bursite, dureri cervicale, dorsale sau lombare, algoneurodistrofie;
in afectiuni ale umarului cand sunt interesati m. romboizi, m. supra si subspinosul, m.
sternocleidomastoidian (se face o aplicatie rece pe toata suprafata acestor muschi si se continua
cu un masaj sedativ);
in dureri de origine miofasciala (se foloseste metoda calupului de ghata pe zona dureroasa la o
oarecare distanta de zona dureroasa pentru ca initial apare senzatia de arsura, apoi de durere);
in inflamatiile din starile post traumatice
- traumatologie si ortopedie pentru ameliorarea durerilor pe parcursul exercitiilor de recuperare,
dar si pentru prevenirea sangerarilor.
38

Se contraindica folosirea aplicatiilor reci la persoanele instabile si hipersensibile


la frig sau care prezinta tulburari ale sensibilitatii, afectiuni cardiace, neoplazii, arteriopatii,
sindrom Raynaud, hemoglobinurie paroxistica la rece etc.
Acum aproape 200 de ani un om de stiinta german, Sebastian Kneipp, se arunca in
apele inghetate ale Dunarii pentru a-si trata tuberculoza (boala mortala in acea perioada),
demonstrand astfel ca si cele mai grave boli pot fi tratate prin stimularea sistemului imunitar. Mai
tarziu a dezvoltat o tehnica de calire ce este utilizata si in medicina actuala.
Odata cu progresele stiintei, noi agenti criogenici au fost folositi pentru a obtine
temperaturi negative extreme. Cel mai folosit a fost azotul lichid, a carui temperatura de
evaporare este de -195,77C (azotul intra in compozitia aerului atmosferic intr-un procent de 78
%).
In anii '70, profesorul japonez Tosimo Yamauchi a dezvoltat o noua metoda terapeutica
bazata pe expunerea corpului la temperaturi de pana la -180C.
Rezultatele au depasit toate asteptarile. Noua metoda trata nevralgiile, traumatismele,
depresiile intr-un mod care nu mai fusese folosit stiintific pana atunci. Terapia prin frig a produs
o adevarata revolutie in medicina si cosmetica. Rezultatele muncii sale vorbesc de la sine: in 10
ani clinica sa a tratat mai mult de 2000 de pacienti cu boli reumatice in stadiu avansat. La 80%
dintre ei, durerile au disparut complet si s-au putut intoarce la o viata normala.
La un Congres de reumatologie din Wiesbaden in 1979, Yamauchi a prezentat pentru
prima data metoda sa de terapie prin frig. Aceasta a fost primita bine de participanti, astfel incat
in 1984, profesorul Reinhard Fricke trata in criosauna din clinica sa peste 100 de pacienti pe zi.
In prezent, numai in vestul Europei sunt peste 400 de centre de crioterapie unde milioane de
oameni beneficiaza de terapia prin frig.
Eficienta medicala a criosaunei este determinata de viteza cu care scade temperatura si de
valoarea extrem de scazuta a temperaturii.
In cursul procedurii, persoana intra in criosauna purtand doar lenjeria intima, manusi si
ciorapi grosi. Asistentul ce deserveste echipamentul regleaza inaltimea podelei astfel incat umerii
persoanei sa fie la nivelul marginii de sus a cabinei, apoi aceasta este expusa unui amestec rece
de vapori de azot lichid si aer. Reducerea temperaturii de la -20C la temperatura dorita (maxim
-180C) se produce in mai putin de 30 de secunde. Temperatura pielii scade rapid la 0C si apoi,
prin intensificarea circulatiei periferice, ajunge la 35C (temperatura normala a pielii este de
39

32,5C). Intrucat procedura este foarte scurta (1-3 minute) se raceste doar stratul superficial al
pielii, in timp ce temperatura organelor interne ramane neschimbata.
Primul efect se poate observa dupa 5-10 minute de la terminarea procedurii si consta in
aparitia unei stari de bine (datorate eliberarii de endorfine in sange) care dureaza cel putin 6 ore.
Majoritatea persoanelor care au efectuat proceduri au declarat ca au avut un somn profund din
prima noapte dupa criosauna.
Dupa primele 3-4 proceduri, apar rezultate uimitoare: pielea intinereste, eventualele
dureri dispar, se simte o intinerire generala a organismului, apar primele efecte de reducere a
greutatii (amplificate in cazul combinarii criosaunei cu masaj si fitness). Pentru rezultate
persistente in timp, sunt recomandate seriile de 10-20 de proceduri.
Procedura nu este toxica sau periculoasa pentru om, personalul de deservire si mediu.
Criosauna nu se incadreaza in categoria aparaturii si dispozitivelor medicale si nu necesita
autorizari speciale.

Datorita efectelor benefice multiple si rapide, fara efecte secundare

nedorite, criosauna va deveni in scurt timp si in tara noastra mai populara decat solarul.
2. Masajul peretelui abdominal
Masajul abdominal este indicat n congestii ale unor organe abdominale, n atonia
gastrointestinal, n spasmele intestinale, atrofia musculaturii abdominale i n ptoza
organelor abdominale.
Poziia pacientului decubit dorsal cu oldurile i genunchii flectai.
Tehnic:
netezire iniial din regiunea supraombilical n sus spre marginile costale
ncepnd cu vrful degetelor i terminnd cu rdcina palmelor, se continu lateral pe
flancuri, apoi n zona subombilical n jos n lungul anurilor iliace aplicnd rdcina
palmar i terminnd cu vrful degetelor;
- palpare
- frmntatul, doar cut mare, n regiunile laterale ale abdomenului
se ncheie cu netezire.
Bilet nr 19
1. Influenta masajului (asupra pielii)
Pielea are un rol important in fiziologia umana, fiind un organ protector, excretor si de
termoreglare, impreuna cu glandele sebacee, cu vasele sanguine si cu terminatiile nervoase.
Activitatea acesteia influenteaza foarte multe dintre procesele vitale ale organismului uman.
40

Pielea este dotata cu un numar foarte mare de receptori, aflati intr-o stransa interactiune cu
sistemul cerebral spinal si cel vegetativ; ea este cea care preia cele mai multe informatii legate de
lumea exterioara si le transmite mai departe creierului pentru a fi prelucrate si filtrate prin
procesul reflexogen.
Masajul are asupra pielii urmatoarele efecte:
Elimina stratul de celule moarte ale epidermei, fapt ce inlesneste respiratia cutanata si ajuta la
intensificarea proceselor de eliminare din organism a produselor de descompunere, prin glandele
sebacee si sudoripare;
Dilata vasele sanguine din piele, intensificand circulatia locala iar nutritia pielii si a glandelor
ei sporeste; deasemeni, dilatarea vaselor produce cresterea temperaturii pielii, fenomen ce duce la
dilatarea porilor si intensificarea schimburilor cu exteriorul;
Actioneaza asupra intregului aparat nervos, prin terminatiile somatice si vegetative ale nervilor,
influentand in mod reflex repartitia sangelui in organism;
Mareste activitatea vitala a elementelor celulare din straturile profunde ale pielii, avand rolul ce
mai important in functia de secretie interna, in formarea histaminei si a substantelor similare
d.p.d.v. chimic, rezultate din descompunerea moleculei de albumina.
Dupa cum am aratat mai sus, pielea este primul organ al omului care primeste excitatiile produse
prin diferitele actiuni ale masajului.
2. Kabat MI

Bilet nr 20
1. Influenta masajului (asupra pielii)
2. Kabat MS
Bilet nr 21
1. CONTRAINDICAIILE MASAJULUI
Contraindicaii definitive
o afeciuni maligne sau cu potenial de malignizare prin masaj;
o afeciuni cutanate (bolile de piele) : parazitare, infecioase, inflamatorii,
eczematoase, eruptive de diverse cauze, plgi posttraumatice, fragilitate
capilar;
o afeciuni acute febrile;
41

o afeciuni inflamatorii osoase i osteoarticulare;


o tuberculoz cu diferite localizri;
o tromboflebite i flebotromboze;
o afeciuni cardiocirculatorii acute : angin pectoral, infarct miocardic,
tulburri de ritm, insuficien cardiac, embolii cu diferite localizri,
hipertensiune arterial netratat;
o afeciuni pulmomare acute;
o afeciuni acute ale tubului digestiv;
o manifestri hemoragipare;
o stri de oboseal;
o bolile psihice majore (n special psihoze).
Masajul este interzis n urmtoarele zone anatomice:
- spaiul popliteu (situat pe faa posterioar a articulaiei genunchiului)
- triunghiul lui Scarpa (situat la rdcina membrului inferior, faa anterioar)
- axil (subsuoar)
- articulaia cotului (faa anterioar)
partea anterioar a gtului
- zona mamar
- partea interioar a coapselor; zona cu varice
Exist contraindicaii care in de:
- maseur starea de sntate fizic/psihic
- locul n care se efectueaz masajul: spaii neigienice, umede, reci (temperatura
optim 20 24C)
2. bobath
Bilet nr 22
1. Reguli ce trebuie respctate in afectuarea unui masaj therapeutic correct
- se practic n spaii anume destinate baze de tratament de fizioterapie, staiuni
balneare, cabinete de tratament, secii clinice
- slile de masaj trebuie s respecte condiiile igienico-sanitare corespunztoare
aerisite, bine luminate, ferite de radiaiile solare i de orice ali factori nocivi,
compartimentate separat pe sexe i grupe patologice, cu temperatura
microclimatului de minim 20 grade, cu instalaie sanitar i vestiar alturate
42

- patul de masaj, acoperit cu un cearaf, trebuie s fie nalt de cel puin 70-75 cm,
lungimea de 2 metri iar limea de 70 cm, preferabil cu 2-3 segmente separate i
articulate, astfel nct s asigure ntotdeauna att persoanei masate ct i maseurului
cele mai favorabile i relaxante poziii
- maseurul trebuie s se spele pe mini nainte i dup fiecare masaj, s aib
permanent unghiile tiate, s nu poarte brri, inele, pentru a nu-l rni pe cel masat
i a nu interfera energia transmis pacientului (nimic nu poate nlocui mna
maseurului!!); s nu consume buturi alcoolice nainte de masaj i eventual s
poarte o masc la gur n caz de rceal;
- maseurul trebuie s aib o bun stare de sntate fizic i mental, dozndu-i foarte
bine eforturile fa de diferitele cazuri, obiective i categorii de masaj pe care
trebuie s le execute, s fie rezistent la oboseal fizic i psihic, echilibrat, cu un
sim tactil deosebit, n special la nivelul palmelor i al degetelor, s cunoasc noiuni
de anatomie, fiziologie, dermatologie, psihologie
- n cazul masajului sportiv, maseurul trebuie s fie pregtit i n ceea ce const
antrenamentul sportivului, acesta devenind o pies de prim importan n
anturajul sportivului de performan. Dei cei cu anumite defecte de vedere au un
sim tactil extrem de dezvoltat, pentru sportivii de performan sunt de preferat
maseurii fr handicapuri de orice natur, intrnd n joc i factorul psihologic, care
adeseori l transform pe maseur n confidentul sportivului
- mna care joac rol de funcie trebuie s fie morfologic normal (fr malformaii,
mutilaii, boli de piele), s aib o foarte bun sensibilitate tactil; maseurul trebuie
s-i nclzeasc minile
- s nu aib vreo halen neplcut, transpiraii, miros de tutun
- s fie de o moralitate corespunztoare
- se recomand ca dup fiecare edin de masaj, pn la nceperea unei alte edine maseurul s
fac o pauz de minim 10-15 minute, cu scop de refacere (relaxare,
meditaie, consum de fructe sau lactate, exerciii pregtitoare ale segmentelor i
articulaiilor sale, etc.)
- cel masat trebuie, de asemenea, s se prezinte ntr-o bun stare de igien i motivat
pentru masaj, s aib acordul medicului pentru masaj. Este de dorit ca nainte de masaj sportivul
43

sau persoana masat s-i goleasc vezica urinar i tubul digestiv,


pentru ca apoi s se concentreze numai asupra masajului
- s ia masa cu cel puin 1-2 ore nainte de masaj sau la 30-60 minute dup masaj
- uneori masajul, mai ales la sportivi, urmeaz dup saun sau fizioterapie, ceea ce
este foarte bine, sporind eficiena masajului
- att maseurul, ct i cel masat, s se rehidrateze dup masaj (dar nu cu buturi
alcoolice), s evite fumatul cel puin 15 minute nainte i dup masaj
- masajul se poate executa cu minile uscate sau utiliznd pulberi fine (de origine
vegetal sau mineral, cu reacii neutre, nealergizante talcul clasic, pulberi de
amidon), substane grase uleioase (de origine animal, vegetal ulei de semine de
in, msline, floarea-soarelui sau mineral vaselin, glicerin), unguente ce
conin substane medicamentoase cu rol antiinflamator, revulsiv, vasoactiv; dup
edina de masaj substanele grase trebuie ndeprtate de pe tegument prin splare cu
ap cald i spun
- durata unei edine de masaj este cuprins n general ntre 10-15 minute pentru
masajul local, 15-30 minute pentru masajul regional, 50-60 minute pentru masajul
general; durata, repetiia, genul masajului vor fi ntotdeauna precizate de medic!
Maseurul l va ine la curent cu orice eveniment survenit n timpul sau dup edina
de masaj
- cnd un tratament necesit 20 edine este bine s se fac o pauz la 10 edine i s
se reia
- trebuie respectate integritatea esuturilor nainte de masaj; echimozele prin masaj se
produc cu cea mai mare uurin ntre cele 2 foie ale fasciei superficiale, cci
reeaua vascular este fragil
2. Kabat - trunchi
Bilet nr 23
1. Influnetnta masajului asupra sistemului muscular
Una din proprietatile fiziologice esentiale ale muschilor este aceea de a se contracta.
Contractarea acestora este provocata de excitanti chimici, termici, mecanici si de alta
natura. In grupa excitantilor mecanici intra si masajul. Masajul, ca actiune mecanica
asupra muschiului, determina contractia acestuia si produce modificari complexe chiar la
nivelul celulelor musculare:
44

Intensifica procesele metabolice din muschi;


Reface muschiul obosit prin cresterea schimburilor vasculare cu aport de substante
nutritive proaspete si indepartarea reziduurilor;
Regenereaza si stimuleaza muschii atrofiati, traumatizati sau paralizati;
Combate depozitele patologice periarticulare.
2. Galvanizarea capului
- folosit n afeciuni ale extremitii cefalice
- folosit n prile fr par ale tegumentului
- frunte, occipital, temporal, maxilar, orbit
- se pot aplica ambii electrozi n zona capului (frontooccipital)
- se poate aplica un singur electrod
pe zona capului i cellalt la o distan mai mic sau mai mare, pe o alt regiune
Bitel nr 24
1. Influenta masajului asupra organismului
V.1. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA PIELII
Pielea are un rol important in fiziologia umana, fiind un organ protector, excretor si de
termoreglare, impreuna cu glandele sebacee, cu vasele sanguine si cu terminatiile nervoase.
Activitatea acesteia influenteaza foarte multe dintre procesele vitale ale organismului uman.
Pielea este dotata cu un numar foarte mare de receptori, aflati intr-o stransa interactiune cu
sistemul cerebral spinal si cel vegetativ; ea este cea care preia cele mai multe informatii legate de
lumea exterioara si le transmite mai departe creierului pentru a fi prelucrate si filtrate prin
procesul reflexogen.
Masajul are asupra pielii urmatoarele efecte:
Elimina stratul de celule moarte ale epidermei, fapt ce inlesneste respiratia cutanata si ajuta la
intensificarea proceselor de eliminare din organism a produselor de descompunere, prin glandele
sebacee si sudoripare;
Dilata vasele sanguine din piele, intensificand circulatia locala iar nutritia pielii si a glandelor
ei sporeste; deasemeni, dilatarea vaselor produce cresterea temperaturii pielii, fenomen ce duce la
dilatarea porilor si intensificarea schimburilor cu exteriorul;
Actioneaza asupra intregului aparat nervos, prin terminatiile somatice si vegetative ale nervilor,
45

influentand in mod reflex repartitia sangelui in organism;


Mareste activitatea vitala a elementelor celulare din straturile profunde ale pielii, avand rolul ce
mai important in functia de secretie interna, in formarea histaminei si a substantelor similare
d.p.d.v. chimic, rezultate din descompunerea moleculei de albumina.
Dupa cum am aratat mai sus, pielea este primul organ al omului care primeste excitatiile produse
prin diferitele actiuni ale masajului
V.2. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA TESUTURILOR CONJUNCTIVE
Tesutul conjunctiv (sau de umpluturA), are rolul de a face legatura dintre piele si celelalte
tesuturi. Acest tesut indeplineste un mare numar de functii mecanice si fiziologice:
Completeaza functia de protectie pe care o indeplineste pielea;
Contribuie la functiile de sprijin si de deplasare in spatiu, prin raporturile pe care le are cu
elementele aparatului locomotor;
In acest tesut se ramifica o vasta retea vasculara si nervoasa;
Au loc o serie de fenomene de natura hormonala de regenerare si protectie a tesuturilor;
Aici se depoziteaza grasimea si alte rezerve necesare bunei functionari a organismului
Tesutul conjunctiv prezinta o suplete foarte mare, data de un numar important de fibreelastice ce
intra in constitutia sa. Pierderea elasticitatii prin cicatrizare, fibrozare, sclerozare sau degenerare,
scade considerabil rolul sau fiziologic si mecanic.
Se poate spune ca masajul intretine si reface elasticitatea sa, care favorizeaza miscarile corpului,
dar dezvolta si tonusul si rezistenta elementelor care au rolul de a fixa si proteja tesuturile si
organele. Activand circulatia sanguina, se stimuleaza schimburile nutritive locale si are loc un
efect de intensificare a eliminarii reziduurilor metabolice. In mod normal, rezervele de grasime
se depun in straturile de tesu conjunctiv subcutanat, fie uniform, fie mai mult in anumite regiuni
ale corpului. In cazurile de obezitate, exercitiile fizice si masajul contribuie la resorbtia si
scaderea acestor depozite din tesuturi.
Influentele cele mai importante ale masajului asupra tesutului conjunctiv sunt de natura reflexa,
stimuland intregul organism.
V.3. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI MUSCULAR
Una din proprietatile fiziologice esentiale ale muschilor este aceea de a se contracta. Contractarea
acestora este provocata de excitanti chimici, termici, mecanici si de alta natura. In grupa
46

excitantilor mecanici intra si masajul. Masajul, ca actiune mecanica asupra muschiului,


determina contractia acestuia si produce modificari complexe chiar la nivelul celulelor
musculare:
Intensifica procesele metabolice din muschi;
Reface muschiul obosit prin cresterea schimburilor vasculare cu aport de substante nutritive
proaspete si indepartarea reziduurilor;
Regenereaza si stimuleaza muschii atrofiati, traumatizati sau paralizati;
Combate depozitele patologice periarticulare.
V.4. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA ARTICULATIILOR SI TENDOANELOR
Datorita masajului, aparatul articular si ligamentar capata o mobilitate mai mare. Tulburarea
mobilitatii normale poate avea loc in articulatiile coxo-femurale, ale umerilor si ale gleznelor. In
aceste cazuri are loc o incretire a capsulelor articulare si o modificare a lichidului intra-articular.
Toate acestea pot fi indepartate prin diverse tehnici specifice de masaj.
V.5. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI CIRCULATOR SI LIMFATIC
Se manifesta prin accelerarea scurgerii sangelui si a limfei, de la diferite organe spre inima.
Intensificarea curentului sanguin si a celui limfatic produce micsorarea stazei si a exudatelor in
regiunea articulatiilor, a cavitatii abdominale, etc., contribuind la resorbirea edemelor;
Prin dilatarea moderata a vaselor periferice se usureaza activitatea aspiratoare a inimii;
Prin masaj se favorizeaza cresterea numarului de globule rosii si de trombocite, avand efecte
benefice asupra bolnavilor anemici.
V.6. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR
Influenta directa asupra cutiei toracice produce o inspiratie si o expiratie profunda. Legaturile
fiziologice ale plamanilor cu sistemul nervos si cu celelalte organe sunt foarte numeroase. Pentru
domeniul masajului insa, un interes deosebit il prezinta legaturile care au la baza actiuni nervoase
reciproce de ordin reflex.
V.7. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
Se realizeaza prin actiunea pe care masajul o exercita asupra aparatului receptor si asupra
terminatiilor senzitive ale sistemului nervos vegetativ din piele.
Se produc efecte stimulatoare la nivelul sistemului nervos, marind reactivitatea nervilor prin
manevre executate energic;
47

Se produc efecte de relaxare, calmante, linistitoare prin manevre executate lent;


Se creeaza stare de relaxare, deconectare, destindere sau de crestere a energiei;
Se atenueaza intensitatea durerilor prin stimularea terminatiilor nervilor periferici.
2. Kt in genuvalgum: def, ob, ex
Bilet nr 25
1. Kt in fr humerus
Schema kinetologic contribuie substanial la recuperare i are urmtoarele obiective:
refacerea i ntreinerea micrilor n articulaiile nvecinate fracturii;
refacerea tonicitii i troficitii musculare;
refacerea stabilitii micrii controlate i abiliti.
Kinetoterapia debuteaza cu micri pasive care se ncep dup suprimarea imobilizrii i
de obicei dup reluarea micrilor active.
Micrile active se execut dup un program special n funcie de particularitile
segmentului imobilizat. Aceasta se continu cu micri cu rezisten de obicei dup ce s-a
obinut un tonus muscular corespunztor prin micri active i pasive. Ca micri active
se recomand balans nainte-napoi, abducie-adducie i circumducie, bolnavul innd
braul deprtat de corp, prin nclinamea uoar a trunchiului de partea braului. Mai trziu
micrile active vor trece de linia umerilor, folosind sprijinul pe perete sau pe treptele
unei scri fixe. Se recomand ca aceste micri s se execute simultan i cu cellalt bra,
pentru a evita compensrile din trunchi.
In fracturile de cap humeral se urmrete ntreinerea suprafeelor de alunecare cu
minimum de solicitare. Se vor efectua mobilizri active de tip pendular crescndu-se
progresiv amplitudinea i tehnici de decoaptare pasiv articular manual sau mecanic.
Exerciiile Codman, exerciii pendulare, ce mobilizeaz pasiv articulaia gleno-humeral
printr-o manevr simpl, posibil de efectuat i la domiciliu. Se realizeaz o mobilizare de
tip autopasiv, cu traciune n ax i eliberarea capului humeral de chinga rotatorilor i a
ligamentului acromiocoracoidian, obinndu-se o micare de flexie-extensie i
circumducie.
Anterior programului kineto se folosete masajul i electroterapia cu efect analgezic, miorelaxant
i trofic. Programul kineto trebuie s tonifice global centura scapular i s rearmonizeze
48

segmentele lanului cinematic al membrului superior.


In fracturile de col anatomic sau de tuberozitate, consolidarea se realizeaz n 3-4 sptmni, dar
trebuie s se identifice paralizia de nerv circumflex; n acest caz afectarea de tip posttraumatic
este urmat i dezvolt deficit de deltoid i mic rotund, n cazul recuperrii se va ine cont de
zona de fractur (fractura se localizeaz n zona de inserie muscular), anul bicipital poate fi
afectat, perturbnd alunecarea tendonului de lung poriune a bicepsului (iniial sau tardiv, prin
organizare de aderene).
Se vor utiliza att tehnici pasive de mobilizare n primele 6 sptmni, ct i mobilizare activ
sub controlul durerii, asociind solicitarea progresiv pentru muchii rotatori. Insuficiena muchilor stabilizatori, secundar posttraumatic, poate induce incongruena articulaiei glenohumerale. Progresiv, scderea sau lipsa de alunecare n culisa bicipital a tendonului biceps
induce redoare articular, care trebuie combtut, chiar din stadiul precoce prin mobilizri pasive
i active de tip flexie-abducie a braului.
In cazul fracturii de trohin, problema principal este de eliberare a tendonului lungii poriuni a
bicepsului i tonifiere de subscapular, prin contracii complete i ntindere.
Fractura de col chirurgical afecteaz stabilitatea i libertatea micrilor umrului. Mai ales n
cazul fracturilor cu deplasare programul de recuperare se instituie precoce evitnd micrile
pasive, traciunile i rotaiile; concomitent solicitrile nu se execut prin micri contra rezisten
sau realizarea de prize, prin care humerusul se transforma intr-un brat de parghie.
Se introduc exercitii active de asuplizare si intretinere a fortei musculare, cand se constata ca s-a
realizat consolidarea. Pacientul poate acuza durere a partilor moi periarticular, dar poate dezvolta
si algoneurodistrofie reflexa, pentru care se apeleaza la programele specifice de recuperare,
urmandu-se controlul reactiei simpaticotone, ameliorarea durerii si a tulburarilor trofice locale.
Din punct de vedere al recuperrii funcionale, fracturile extremitii inferioare a
humerusului se pot mpri n dou mari categorii :
fracturi cominutive, n care ositeosintezele sunt deosebit de greu de efectuat i n
care se poate ncepe o recuperare precoce;
49

fracturi care pot fi stabil osteosintezate si n care recuperarea se va face dup


urmtorul program :
Etapa I (2448 ore)
- Culcat pe spate, imobilizat la pat:
exerciii libere de respiraie, nsoite de miscari ale membrului superior nelezat.
Etapa a Il-a (zitele 320)
- eznd:
flexila i extensia degetelor (nchiderea i deschiderea pumnului) (serii de 810
repetari)
Observaie:fora de flexie reprezint pan la 50% din capacitatea maxim
flexia i extensia minilor pe antebrae (2x5);
Observaie: se lucreaz cu amplitudine redus
circumducii ale pumnului, cu degetele n flexie (34 ori n fiecare
sens); Observaie : durata edinei 1520 min
aceeasi miscare cu degetele n extensie;
Observaie: n prima sptmn se lucreaz de dou ori pe zi
repetarea ultimelor doua exercitii;
Observaie: n sptmn a doua se lucreaz de trei ori pe zi;
circumducii ale umerilor n ambele sensuri (2X2);
Observaie: primele 5 exerciii se efecuteaz cu amplitudine maxima;
ndoiri laterale ale capului, cu uoare arcuiri (2x5);
circumducii ale capului n ambele sensuri (3X4);
proiecia umerilor napoi, cu uoar extensie a capului (2X1);
adductia umerilor, cu usoar flexie a capului (2X4);
masajul spatelui, al toracelui (partea superioar) i a membrului superior sntos
(8 min).
Etapa a III-a (zilele 2130)
- Stnd:
anteducie i retroducie alternativ a membrelor superioare (2x5) ;
Observaie: la nceputul etapei, primele patru exerciii se repet de trei ori.
50

- eznd :
abducia activ a membrului superior lezat cu asisten (3x3).
- eznd cu braele lateral:
circumducii (cu amplitudine redus) a membrelor superioare n ambele sensuri
(4x4);
Observaie: se lucreaz de trei ori pe zi; durata edinei: 3035 min.
- eznd cu minile pe olduri :
ndoiri laterale ale capului (3x4) ;
circumducii ale capului n ambele sensuri (4X4).
- Stnd:
flexia trunchiului cu anteducia membrelor superioare, alternnd cu extensia
trunchiului, cu bratele pe langa corp, antebraele n flexie de 90 , cu deprtarea
antebraelor (3x4)
Etapa a IV-a (zilele 3145) - se repet exerciiile din etapa precedent la care se adaug
cele efectuate n poziia:
- eznd:
abductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3);
adductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3) ;
anteductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3);
retroductia membrelor superioare, cu rezisten (2X3);
flexia i extensia antebraelor (2x4) ;
pronaia i supinaia antebraelor (3X4) ;
flexia i extensia antebraelor, alternate cu pronaie i supinaie (3x4) ;
Observaie: edina se ncheie cu masaj; se execut neteziri, uor framantat al antebraelor
i friciunea umrului i a poriuinii proximale a membrului superior lezat.
Etapa a V-a (zilele 4660)
- Stnd :
51

anteductie i retroducie alternativ a membrelor superioare (3X4) Observaie : n


primele 10 zile se in dou edine pe zi, iar n ultimele 5 zile, una ; durata edinei
: 4550 mim.
adducia ncruciat i abductia membrelor superioare, cu balans (3x4)
anteducia i retrodiucia simultan a membrelor superioare (3X4)
flexia i extensia simultan a antebraelor; flexia cu supinaie, extensia cu pronaie
(3X4) ;
flexia i extensia antebraului; flexia i pronaie, extensie cu supinaie (3x4).
- Culcat pe spate, cu un baston inut n maini:
flexia si extensia antebraelor nainte si sus (3X4).
- eznd :
flexia antebraului membrului superior lezat, cu rezisten (3X4) ;
extensia antebraului membrului superior lezat, cu rezistent (3x4) ;
pronaia i suspinaia membrului superior lezat, cu rezisten (3x4).
- Stnd cu faa la scara fix, cu braele nainte apucat sus :
semigenuflexiuni (3X4 cu meninere 510 s)
Observaie: dup fiecare micare, membrele superioare revin ling corp.
Exercitiile kinetice urmaresc: viteza, cresterea amplitudinii in articulatiile respective
afectate si tonifierea musculaturii. In fracturile mainilor exercitiile libere au la baza
miscarile de prehensiune, stimulii senzoriali din palma in momentul miscarii au un rol
important in recuperarea functionala a mainii. n linii generale, kinetoterapia trebuie s
determine meninerea activitii generale i regionale ct mai aproape de normal, dar
respectnd cu strictee repausul n focarul de fractur.
2. Galvanizarea MS
Bilet nr 26
1. Kt in pareza de nerv radial: def, ob ex
Aceasta se execut ntr-o sal special, corespunztor amenajat i sub stricta ndrumare a
cadrelor de specialitate.
Exerciiile indicate sunt:

Din poziia eznd cu coatele i antebraele sprijinite pe mas, se fac flexii repetate din cot,
ajungnd cu minile la umeri;
52

Din poziia eznd, palmele ruleaz un baston de pe mas, nainte i napoi;

Din ortostatism se redirijeaz prinderea i baterea unei mingii pe podea;

Din poziia eznd cu braele n retroducie, se ridic repetat greuti cu mna sau cu ajutorul
scripetelor;

Micri de box, de mpingere, de aruncare cu braul orizontal sau vertical;

Micri de nurubare, folosind pentru aceasta burghiul sau urubelnia.

2. Galvanizare MI
Bilet nr 27
1. Masajul in gonartroza
2. Tehnici de transfer din/in fotoliul rulant
Un transfer in/din scaunul rulant inseamna mutarea unei persoane din si in scaunul rulant.
Puteti ajuta o persoana sa se mute din scaunul rulant pe pat, pe un scaun de dus, scaun de toaleta
sau un alt tip de scaun.
O puteti ajuta sa se mute inapoi in scaunul rulant. Puteti ajuta o persoana sa se transfere singura,
sau impreuna cu ajutorul altcuiva.
Puteti utiliza accesorii de transfer precum o curea pentru corp, o placa glisanta sau un dispozitiv
mecanic de ridicare a unei persoane.
Aceste accesorii de transfer va pot ajuta sa faceti transferul mai sigur si mai usor pentru
dumneavoastra si pentru persoana pe care o mutati.
Cum pregatesc o persoana pentru transferul in/din scaunul rulant?
Vorbiti cu persoana despre ceea ce se va intampla pe durata transferului. Vorbiti rar
si clar. Spuneti-i ce se va intampla in fiecare etapa inainte de a o face. Spuneti-i ca trebuie sa
colaborati pe durata transferului.
Informati-va cu privire la starea persoanei si daca se poate misca, vorbi si urma
comenzi. Verificati existenta cateterelor, a tuburilor, a pungilor de drenaj sau a altor obiecte pe
care trebuie sa le transferati o data cu persoana. Intrebati persoana daca prefera un anumit tip de
transfer.
Asigurati-va ca dumneavoastra si persoana pe care o veti transfera purtati pantofi
care nu aluneca pe podea.
Asigurati-va ca scaunul rulant si accesoriile de transfer pe care le veti utiliza sunt
corespunzatoare si in stare buna. Verificati materialul, cusaturile, lipiturile, lanturile si gaicile.
Daca un accesoriu de transfer pare slab sau rupt nu-l utilizati. Verificati franele de pe scaunul
53

rulant si de la pat pentru a va asigura ca sunt blocate. Asigurati-va ca dispuneti de spatiu pentru a
face un transfer sigur.
Ce pot face pentru a evita ranirea pe durata transferului unei persoane in/din scaunul rulant?
Cereti sprijin: Cereti cuiva sa va ajute pe durata transferului. Persoana poate fi grea sau locul
unde o transferati indepartat. Persoana poate incepe sa cada pe masura ce incercati sa o mutati.
Daca mai aveti pe cineva cu dumneavoastra, va poate ajuta.
Transferati persoana corect:
Indoiti picioarele cand transferati. Miscati-va din coapse. Nu mutati persoanele utilizand
spatele.
Nu lasati picioarele pe loc si indoiti corpul de la brau pe durata unui transfer.
Tineti mainile aproape de corp mai mult decat sa le intindeti pe durata unui transfer.
Plasati picioarele departate la distanta coapselor.
Tineti spatele curbat mai bine decat drept. Nu va indoiti gatul inainte de durata unui
transfer.
Nu lasati niciodata persoana pe care o mutati sa se tina sau sa va tina de dupa gat in timp
ce o transferati.
Stati aproape de persoana respectiva cand o transferati.
Utilizati momentul corpului (forta din miscare) pentru a muta persoana.
Antrenati-va pentru transfer:
Faceti exercitii de stretching inainte si dupa mutarea unei persoane. Astfel preveniti
intinderile sau ranile.
Invatati cum sa transferati corect o persoana in si din scaunul rulant.
Practicati transferurile cu persoane care va pot ajuta.
Ce se poate intampla unei persoane atunci cand o transfer?
Persoanele care sunt transferate pot ameti si pot lesina. Aveti grija ca persoana sa se ridice incet
din pozitia intins. Mutati persoana incet dintr-un loc in celalalt pentru a evita acest lucru. Pentru a
nu aluneca si cadea pe podea, purtati incaltaminte aderenta, precum pantofii de alergare.
Asigurati-va ca persoana care este mutata poarta, de asemenea, incaltaminte aderenta. Daca tineti
o persoana in mod gresit, ii puteti rani umerii sau alte zone ale corpului. Tineti persoana corect pe
masura ce o mutati. Oamenii se pot invineti si li se poate rupe pielea pe durata transferului.
Transferati cu atentie persoanele, aveti grija sa nu va loviti de nimic si sa nu le rupeti hainele pe
54

masura ce le transferati.
Ce pot face pentru a evita ranirea unei persoane cand o transfer in si din scaunul rulant?
Invatati ce accesorii de transfer sunt cele ai bune pentru persoana pe care o mutati
si invatati sa le utilizati corect. Nu lasati o persoana singura in liftul mecanic.
Parcati scaunul rulant cat se poate de aproape de zona unde sau de unde veti
transfera persoana.Parcati scaunul rulant astfel incat partea mai puternica a corpului persoanei
sa fie partea de pe care faceti transferul.
Blocati rotile scaunului rulant pentru a nu-l lasa sa se miste pe durata
transferului. Blocati rotile de la pat inainte de fiecare transfer in si din pat. Cand transferati o
persoana din pat catre scaunul rulant ridicati sectiunea de cap a patului cat se poate de mult
inainte de a muta persoana din pat. Puneti patul in pozitia cea mai de jos, cat mai aproape de
podea.
Vorbiti cu persoana care va va ajuta sa faceti transferul. Decideti cum sa faceti
transferul si vorbiti despre transfer pe masura ce il faceti. Miscati-va incet in transfer. Cereti-i
persoanei pe care o mutati sa va ajute cat se poate de mult. Explicati fiecare pas inainte de a-l
face.
Inainte de fiecare transfer in si din scaunul rulant, ridicati sau scoateti suporturile
pentru picioare.Puneti picioarele persoanei in pozitia corecta, pe podea. Indepartati suportul
pentru brate cel mai apropiat de partea pe care mutati persoana sau din care mutati persoana.
Asigurati-va ca pacientul nu va cadea dupa ce scoateti suporturile pentru picioare si brate si
inainte de a face transferul.
Puneti intotdeauna suporturile pentru picioare si brate pe scaunul rulant in pozitia
corecta dupa ce ati transferat pacientul in scaunul rulant. Daca o persoana nu poate misca un
brat sau un picior, mutati-i piciorul sau bratul in pozitia corecta dupa transfer.
Daca persoana pe care o mutati incepe sa lunece pe durata unui transfer, indoiti-va
picioarele si lasati-o in jos incet cat mai aproape de suprafata sigura sau pe podea. Cautati
ajutor. Nu prindeti niciodata hainele unei persoane atunci cand o transferati.
Cum transfer o persoana cu o curea pentru corp?
O curea pentru corp sau o curea de transfer este un dispozitiv care se plaseaza in jurul taliei
persoanei sau al partii de jos a corpului. Poate fi utilizata pentru a ajuta la mutarea unei persoane
in si din scaunul rulant. Este utilizata pentru persoane care pot sta in picioare dar care au nevoie
55

de ajutor pentru a se ridica de pe scaun sau pat in pozitie verticala.


Obiecte necesare:
Cureaua de transfer sau cureaua pentru corp.
Scaunul rulant.

Mutarea unei persoane de pe scaun sau pat pe scaunul rulant:


Pregatiti scaunul rulant si persoana pentru transfer.
Ajustati-va cureaua in siguranta in jurul taliei persoanei. Rugati persoana sa se tina de
dumneavoastra daca poate. Indoiti-va de talie si indoiti genunchii. Prindeti cureaua sau manerele
de la spatele persoanei.
Leganati-va incet inainte si inapoi cam de trei ori cu persoana. A treia oara, ajutati
persoana sa se ridice in picioare.
Cu pasi mici intoarceti-va pana cand spatele persoanei este in fata scaunului rulant.
Rugati persoana sa va ajute punand mana pe scaunul rulant din spatele acesteia. Astfel poate fi
mai usor pentru persona respectiva sa stea in scaunul rulant.
Inclinati-va inainte in timp ce indoiti genunchii si coborati persoana pana ce se aseaza in
scaunul rulant.
Verificati daca scaunul rulant este sigur, si persoana sta confortabil.
Pentru a muta o persoana din scaunul rulant utilizand cureaua, urmati aceiasi pasi ca atunci cand
il mutati pe scaunul rulant.
Cum transfer persona utilizand un lift mecanic?
56

Un lift mecanic este un echipament care este utilizat pentru a muta o persoana. Liftul are
suspensii si curele de prindere si poate fi electric sau actionat manual. Liftul poate fi prins pe
podea, tavan, perete sau il puteti muta dintr-un loc in altul atunci cand este necesar. Un lift poate
fi utilizat pentru persoanele care sunt grele si nu pot fi ridicate cu usurinta. Poate fi utilizat pentru
o persoana care nu poate rationa si nu poate ajuta la mutare. Un lift poate fi utilizat pentru a
transfera o persoana pe distante mici, de exemplu de pe pat pe scaunul rulant.

Mutarea unei persoane pe scaunul rulant:


Intoarceti persoana pe o parte. Introduceti partea de jos sub aceasta. Intoarceti persoana
pe cealalta parte si puneti partea de jos a liftului sub aceasta.
Daca persoana sta intinsa, ridicati capul patului pentru ca aceasta sa stea in sezut.
Atasati corect carligele, benzile sau lanturile liftului. Ridicati persoana actionand pompa
sau punand in priza liftul. Cereti-i persoanei sa stea linistita cand aceasta este ridicata.
Mutati liftul pana ce persoana este deasupra scaunului rulant. Lasati-o usor in jos. Mutati
persoana in pozitie pana ce aceasta sta confortabil.
Desprindeti banduliera din lift. Puteti lasa banduliera sub persoana daca este nevoie sa o
transferati din nou.

57

Mutarea unei persoane din scaunul rulant:


Ridicati o parte a corpului persoanei usor sau inclinati-o pe o parte. Puneti banduliera sub
fesele acesteia.
Ridicati sau inclinati persoana pe cealalta parte si intindeti banduliera bine sub aceasta.
Fixati banduliera in lift. Ridicati persoana actionand pompa sau punand in priza liftul.
Cereti-i persoanei sa stea linistita cand aceasta este ridicata.
Mutati liftul pana ce persoana este deasupra patului sau locul unde doriti sa fie
transferata. Lasati-o usor pana ce este asezata. Mutati persoana in pozitie pana ce aceasta este
confortabila.
Desprindeti banduliera din lift. Puteti lasa banduliera sub persoana daca este nevoie sa o
transferati din nou.
Cum transfer persoana utilizand o placa?
O placa este o suprafata plana care este utilizata ca o punte intre doua suprafete. Este utilizata
cand persoana se poate misca, dar este prea slabita pentru a se transfera singura. Poate fi utilizata
58

si daca persoana este grea. O placa poate fi utilizata cu o curea.


Obiecte necesare:
Curea (1).
Placa de alunecare (2).
Scaunul rulant.

Mutarea unei persoane in scaunul rulant:


Plasati cureaua in jurul coapselor si feselor persoanei, apoi plasati un capat al placii sub
fesele acesteia. Placa de alunecare trebuie sa faca o punte intre locul din care este transferata (de
exemplu patul) si scaunul rulant.
Puneti unul dintre genunchi intre genunchii persoanei. Faceti pacientul sa alunece usor
de-a lungul placii catre scaunul rulant. Rugati persoana sa va ajute impingandu-se in palme pe
placa si miscandu-se catre scaunul rulant.
Scoateti placa odata ce persoana este asezata in scaunul rulant.
Pentru a muta o persoana din scaunul rulant utilizand o placa, urmati aceiasi pasi ca atunci cand
il mutati din scaunul rulant.
Cum transfer o persoana utilizand transferul in sezut?
Puteti utiliza transferul in sezut daca persoana pe care o mutati nu isi poate utiliza picioarele.
Acest lucru poate fi utilizat pentru persoanele care nu isi pot sustine in brate greutatea corpului.
Obiecte necesare:
Cureaua.
59

Scaunul rulant.
Mutati o persoana in scaunul rulant:
Plasati cureaua in jurul coapselor si feselor persoanei.
Mutati persoana spre marginea patului sau a scaunului de pe care este transferat. Rugati
persoana sa se incline in fata.
Tineti cureaua sau manerele, apoi indoiti-va din coapse si genunchi. Tineti persoana
aproape de corpul dumneavoastra, ridicati-o apoi coborati-o in scaunul rulant. Mutati picioarele
si bratele persoanei pentru ca aceasta sa stea confortabil.
Pentru a muta o persoana din scaunul rulant utilizand un transfer in sezut, urmati aceiasi pasi ca
si pentru a o muta in scaunul rulant.
Cum transfer persoana pivotand?
Acest transfer este numit si transferul in picioare. Acest transfer poate fi utilizat pentru
persoanele care sunt slabite pe o parte a corpului, precum persoanele care au suferit un atac
cerebral.

Obiecte necesare:
Cureaua.
Scaunul rulant.
Mutarea unei persoane in scaunul rulant:
60

Plasati scaunul rulant la un unchi pe partea puternica a persoanei. Blocati franele


scaunului rulant. Ridicati sau scoateti suporturile pentru picioare si scoateti suportul pentru brat
cel mai aproape de aceasta.
Puneti cureaua de transfer in jurul taliei persoanei. Rugati persoana sa isi puna bratele in
jurul coapselor dumneavoastra sau in lateral. Puneti unul dintre genunchi intre genunchii
persoanei.
Prindeti cureaua sau manerele acesteia. Indoiti genunchii si leganati-va utilizand miscari
spre inainte si inapoi. Rugati persoana sa va ajute impingand cu bratul sau cu piciorul puternic.
Faceti pasi mici si intoarceti si corpul dumneavoastra si pe al persoanei odata. Faceti ca
persoana pe care o mutati sa faca pasi mici o data cu dumneavoastra. Pasiti impreuna pana ce
spatele persoanei atinge spatele suportului pentru brat de pe scaunul rulant din spatele sau. Astfel
scaunul rulant poate fi mai aproape si poate face asezarea mai usoara.
Aplecati-va inainte si lasati persoana pe scaunul rulant.
Puneti suporturile pentru brate si picioare ale scaunului rulant la locul lor.
Pentru a muta o persoana din scaunul rulant utilizand transferul pivot, urmati aceiasi pasi ca
atunci cand l-ati mutat in scaunul rulant.
Cum fac un transfer rapid al unei persoane?
Obiecte necesare:
Cureaua.
Scaunul rulant.

61

Mutarea unei persoane in scaunul rulant:


Asezati scaunul rulant intr-un unghi cu partea puternica a persoanei. Blocati franele
scaunului rulant. Ridicati sau scoateti suportul pentru brat cel mai apropiat.
Puneti cureaua de transfer in jurul taliei persoanei. Rugati persoana sa isi puna bratele in
jurul coapselor dumneavoastra sau in lateral. Puneti unul dintre genunchii dumneavoastra intre
genunchii persoanei. Tineti-va umerii si pieptul in sus, in loc sa va aplecati in fata.
Rugati persoana sa se aplece in fata si preluati-i din greutate. Aplecati-va usor in spate.
Prindeti cureaua sau manerele acesteia. Indoiti genunchii si leganati-va inainte si inapoi.
Leganati-va de 2-4 ori, pana ce ati mutat (transferat) persoana in scaunul rulant.
Pentru a muta persoana din scaunul rulant utilizand acest transfer, urmati aceiasi pasi ca atunci
cand l-ati mutat in scaunul rulant.
Cum transfer o persoana utilizand transferul cu doua persoane?
Acest transfer se face cu o alta persoana care sa va ajute. Daca se poate, alegeti pe cineva
apropiat. Alegeti pe cineva cu aceleasi dimensiuni si inaltime ca si dumneavoastra. Acest transfer
se poate face in cazul in care persoana pe care o transferati este grea.
Obiect necesare:
Cureaua.
Scaunul rulant.
62

Mutarea unei persoane in scaunul rulant:


Puneti cureaua de transfer in jurul taliei persoanei. Puneti persoana sa isi incruciseze
bratele pe piept daca se poate.
Stati in spatele persoanei cu bratele plasate sub bratele persoanei. Tineti-o de ambele
incheieturi. Puneti persoana care va ajuta sa isi puna bratele sub coapsele persoanei.
Numarati pana la trei si la trei ridicati usor persoana, lucrand impreuna ca o echipa.
Lucrati impreuna, cu atentie, coborand usor persoana in scaunul rulant.
Pentru a muta persoana din scaunul rulant utilizand transferul cu doua persoane, urmati aceiasi
pasi ca atunci cand l-ati mutat in scaunul rulant.
Bilet nr 28
1. Masajul in PSH (in cursurile de masaj de la braila)
2. Mobilizarea pasiva a gleznei si piciorului
Bilet nr 29
1. masajul in spondilita ankilozanta (in cursurile de masaj de la braila)
2. ultrasunteul- reguli de aplicare
Bilet nr 30
1. masajul in artroza cervical (in cursurile de masaj de la braila)
2. ultrasunteul- tehnica de aplicare
Bilet nr 31
1. masajul in miozita de effort (in cursurile de masaj de la braila)
2. magnetoterapia locala de joasa frecventa
63

Bilet nr 32
1. masaj in lumbago de effort (in cursurile de masaj de la braila)
2. mobilizarea pasiva a soldului si genunchiului
Bilet nr 33
3. masaj in hipotrofii muscular de inactivitate (in cursurile de masaj de la
braila)
4. galvanizarea in gonartroza (la fel ca o galvanizare simpla, la MI)
Bilet nr 34
1. masaj in insuficienta venoasa cronica (in cursurile de masaj de la braila)
2. kt in spate plat: def, ob, ex
Spatele plan este o deficienta ce consta din stergerea sau inversarea curburilor fiziologice ale
coloanei vertebrale ceea ce produce modificari ale pozitiei coastelor, omoplatilor, centurii
scapulare si mai ales ale toracelui care se aplatizeaza micsorandu-si diametrul anteroposterior.
Mobilitatea coloanei sufera mai ales din lipsa curburii lombare, iar coloana in totalitate isi
pierde calitatea dea amortiza socurile prin lipsa acestor curburi.
Coloana vertebrala devine dreapta, verticala si uneori prezinta o tendinta la inversarea
curburilor fiziologice, adica la aparitia unei cifoze lombare si la stergerea cifozei dorsale. Toracele este plat, abdomenul supt, bazinul aproape orizontal.
Vazut din profil, trunchiul este conturat de linii aproape drepte. Coloana vertebrala are o mobilitate scazuta mai ales in regiunea lombara. Intregul corp este lipsit de suplete in miscare.
Cauze
Spatele plan rezulta din lipsa sau insuficienta dezvoltare a curburilor fiziologice ale coloanei
vertebrale. Curbura cifotica dorsala este inlocuita printr-o coloana dreapta, iar curbura lordotica
lombara se reduce sau dispare complet.
Clasificare
Daca ar fi sa clasificam spatele plan dupa cauze am putea distinge spatele plan congenital,
produs prin malformatiile vertebrelor si cel constitutional, care se dezvolta indeosebi la longilini.
O alta clasidicare ar fi dupa forma: spate plan tipic, spate plan usor lordotic si spate plan cu
inversarea curburilor.
Diagnosticul
Trebuie sa facem diferenta intre spatele plan si spondilita ankilozanta avansata. Spondilita
ankilozanta este o boala inflamatorie cronica care afecteaza frecvent coloana vertebrala. La
radiografie se observa rectitudinea coloanei vertebrale datorita sudarii sidesmofitelor, ankilozei
articulatiilor interapofizare si calcificarilor ligamentelor interspinoase.
Scopul exercitiilor corrective
In timpul programului de exercitii pentru corectarea spatelui plan urmarim sa creem
conditii mecanice corespunzatoare aparitiei curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale, sa
dezvoltam mobilitatea articulara a intregului corp si supletea miscarilor pentru a fi mai
coordinate si potrivite scopului pentru care sunt efectuate. O atentie deosebita se accorda
dezvoltarii elasticitatii toracelui si mariri capacitati vitale a plamanilor.
Indicatii tehnico-metodica
Pentru corectarea spatelui plan se folosesc exercitii ce se efectueaza de pe loc si mai ales
in deplasare, liber sau cu obiecte portative. Se folosesc, de asemenea, exercitii sub forma de joc,
care solicita in aceeasi masura supletea, indemanarea generala si coordonarea miscarilor,
64

contribuind astfel la indepartarea rigiditatii, caracterisca acestei deficiente. Cele mai importante
mijloace sunt urmatoarele:
A. Exercitii statice sub forma de pozitii derivate din pozitiile de baza stand, pe genunchi
si culcat.
B. Exercitii dinamice dupa cum urmeaza
a) exercitii pentru trunchi sub forma miscarilor de flexie din regiunea dorsala, extensii
din regiunea lombara, indoiri laterale spre dreapta si stanga, rasuciri, rotari;
b) exercitii cu bratele sub forma miscarilor de ducere inante, lateral si rotari prin inate jos
astfel incat sa amplifice miscarea de flexie dorsala a trunchiului;
c) exercitii pentru picioare, sub forma miscarilor de extensie, iar in cadrul extensiei se pot
executa abductii, adductii, intinderi, indoiri, forfecari, pendulari si rotari;
d) exercitii specifice de respiratie se executa dupa fiecare exercitiu greu de trunchi, dupa
tarare, dupa exercitiile cu ingreuiere sau cele aplicative.
e) exercitii aplicative sub forma miscarilor de tarare si rostogolire, tractiune, catarare,
escaladare, mers, alergare, sarituri. Sunt contraindicate exercitiile de redresare sau de echilibru, si
mai ales suspensiile.
f) exercitii la aparate fixe si cu obiecte portative care realizeaza cresterea efectelor
corective ale exercitilor enumerate. Ca obiecte se folosesc mingea medicala, maciuca, cordonul
elastic si altele, iar ca aparate scara fixa si banca.
Sunt contraindicate exercitiile de intindere pe verticala a coloanei vertebrale si
atarnarile.
Tratamentul prin gimnastica medicala
A. Exercitii prin mers si sarituri
Mers pe varfuri cu pasi mici, mijlocii sau mari, bratele intinse inainte, oblic inainte sau
oblic inainte sus. Se executa pe 10-20m.
Mers pe varfuri cu pasi mici, mijlocii sau mari, cu rotarea bratele dinapoi inainte; rotarea
bratelor prin fata din afara inauntru cu incrucisarea lor in dreptul fetei. Se executa pe 10-20m.
Mers pe varfuri, cu bratele intinse inainte tinand in mana o minge medicinala sau un
baston: rotarea bratelor dinapoi inainte tinand in fiecare mana cate o maciuca. Se executa 1020m.
Mers pe varfuri, cu un baston asezat la spate in regiune lombara, cu presarea bastonului
inainte la fiecare pas; mers cu indoirea sau rasucirea trunchiului alternativ spre stanga si dreapta.
Se executa 10-20m
Mers fandat, cu bascularea bazinului inainte la fiecare pas, o minge medicinala sus tinuta
cu bratele intinse inainte. Se executa 10-20m.
Mers inapoi cu pasi mari, o minge medicinala in mana, mainile intinse inainte la
orizontala. Se executa 10-20m.
Mers cu indoirea sau rasucirea trunchiului alternativ spre stanga si spre dreapta; mers
fandat pe cate un picior cu ducerea bratelor intinse lateral. Se executa 10-20m.
Mers inapoi cu forfecari de brate inainte. Se executa 10-20m.
Alergare pe loc si cu deplasare, cu calcaiele la sezuta, simultan cu rotarea bratelor dinapoi
inainte. Se executa 50m
Alergare usoara cu rotari de brate, alternativ dinapoi inainte. Se executa 50m.
Sarituri mici pe un picior, celalt picior indoit din genunchi apucat de glezna cu mana de
aceeasi parte. Se executa 5-10 sarituri.
Sarituri pe loc cu deplasare inainte pe unu sau pe ambele picioare cu mainele pe solduri.
65

Se executa 5-10 sarituri.


B. Exercitii din poztie stand si derivatele acestuia
1. Pozitia initiala: stand departat
Timpul 1: extensia trunchiului din regiunea lombara cu inspiratie
Timpul 2: revenire cu expiratie
Timpul 3: indoirea trunchiului spre stanga cu inspiratie
Timpul 4: revenire cu expiratie
Timpul 5: indoirea trunchiului spre dreapta cu inspiratie
Timpul 6: revenire cu expiratie
Exercitiul se repeta de 5-8 ori.
2. Pozitia initiala: stand departat cu mainile pe solduri
Timpul 1: impingerea bazinului inainte cu arcuire
Timpul 2 : revenire
Exercitiul se repeta de 6-12 ori.
3.Pozitia initiala: stand departat cu spatele la scara fixa, apucata la nivelul soldurilor
Timpul 1: ducerea bazinului inainte
Timpul 2: indoirea gatului inainte cu arcuire
Timpul 3: revenire la pozitia initiala
Exercitiul se executa de 10-14 ori
4. Pozitia initiala: stand departat cu o minge medicinala tinuta jos in fata
Timpul 1: aplecarea trunchiului din regiunea dorsala simultan cu ducerea bratelor intinse
inainte. Se mentine aproximativ 8 sec.
Timpul 2: revenire la pozitia initiala.
Exercitiul se executa de 3-5 ori.
5. Pozitia initiala: stand departat cu bratele intinse inainte, barbia inainte.
Timpul 1 : extensia trunchiului din regiunea lombara
Timpul 2 : revenire la pozitia initiala.
Exercitiul se executa de 3-5 ori cu pauze intre ele.
6. Pozitia initiala: stand departat cu gantere in mana
Timpul 1: ducerea bratelor inainte
Timpul 2 - Timpul 3 : rasucirea trunchiului spre dreapta cu arcuire
Timpul 4 - Timpul 5 : rasucirea trunchiului spre stanga cu arcuire
Timpul 6 - Timpul 7 : indoirea trunchiului spre dreapta cu arcuire
Timpul 8 - Timpul 9 : indoirea trunchiului spre stanga cu arcuire
Timpul 10 : revenire la pozitia initiala
Exercitiul se executa 4 serii cu pauze de 5-10 secunde intre serii.
7. Pozitia initiala: stand cu mainile pe solduri
Timpul 1: ridicarea pe varfuri, cu bratele inainte
Timpul 2: revenire
Timpul 3: ducerea piciorului stang inapoi
Timpul 4: revenire
Timpul 5: ducerea piciorului drept inapoi
Timpul 6: revenire
Exercitiul se executa in 4 serii cu pauze de 6-10 sec.
8. Pozitia initiala: fandat inainte pe un picior, cu bratele intinse inainte
66

Timpul 1 : indoirea trunchiului inainte din regiunea dorsala, rotind bratele din inapoi
inainte
Timpul 2 : extensia trunchiului din regiunea lombara, rotind bratele din inapoi inainte (lent)
Timpul 3 : revenire la pozitia initiala
Se executa de 4-6 ori pentru piciorul drept si piciorul stang.
C. Exercitii din pozitia pe genunchi si derivatele acesteia
1. Pozitia initiala: Stand pe genunchi, bratele intinse inainte la orizontala.
Timpul 1 : se aseaza sezuta pe calcaie
Timpul 2 : rotunjirea spatelui in regiunea dorsala
Timpul 3 : ridicare cu extensie din regiunea lombara.
Timpul 4 : revenire la pozitia initiala.
Se executa 10-12 exercitii.
2. Pozitia initiala: sprijin pe genunchi, palmele foarte apropiate de genunchi, barbia in piept.
Timpul 1 : ducerea alternativa a piciorului in extensie ampla
Timpul 2 : revenire la pozitia initiala
Exercitiul se executa in serii, 6-8 exercitii pentru fiecare picior.
3. Pozitia initiala: stand pe genunchi
Timpul 1: ducerea bazinului inainte cu aplecarea capului
Timpul 2: revenire la pozitia initiala.
Se executa incet de 10-12 ori.
4. Pozitia initiala: stand pe genunchi cu sprijin pe palme
Timpul 1: ridicarea spatelui deasupra orizontalei. Se mentine cat mai mult (5-10 sec).
Timpul 2: coborare si relaxare.
Se executa serii a cate 8-10 exercitii cu pauze intre ele.
5. Pozitia initiala: pe genunchi, cu bastonul tinut la nivelul omoplatilor
Timpul 1: ridicarea bastonului deasupra capului cu extensie lombara
Timpul 2: revenire la pozitia initiala.
Se executa de 10-12 ori.
6. Pozitia initiala: pe genunchi, cu sprijin pe palme
Mers inainte prin pasire cu mana si piciorul opus.
Se executa timp de 2-3 minute.
7. Pozitia initiala: pe genunchi cu sprijin pe palme
Rostogoliri inainte si inapoi.
D. Exercitii din pozitia culcat si derivatele acesteia
Decubit ventral
1. Pozitia initiala: cu sprijin pe palme bratele intinse
Timpul 1 Timpul 2: indoirea bratelor, simultan cu extensia alternativa a picioarelor cu arcuire;
Timpul 3: revenire la pozitia initiala, pastrand pozitia lordozata a regiunii lombare.
Se repeta de 8 ori.
2. Pozitia initiala: decubit ventral, bratele in prelungirea corpului
Timpul 1: arcuirea spatelui apucand cu mainile gleznele
Timpul 2: revenire in pozitia initiala
Se repeta de 10-15 ori.
3. Pozitia initiala: decubit ventral cu sprijin pe palme, bratele intinse
Timpul 1: indoirea bratelor cu ducerea barbiei la piept;
67

Timpul 2: revenire la pozitia initiala.


Se executa 8-10 exercitii cu pauza de 5 sec intre ele.
4. Pozitia initiala: decubit ventral cu o minge medicinala intre glezne
Timpul 1: extensia picioarelor si mentinere 3-5 sec;
Timpul 2: revenire la pozitia initiala.
Se executa in 2-4 serii a cate 8-10 exercitii.
5. Pozitia initiala: decubit ventral cu trunchiul in afara suprafetei de sprijin
Timpul 1: extensia ampla a trunchiului din regiunea lombara, simultan cu rotarea bratelor din
inapoi inainte; Kinetoterapeutului fixeaza picioarele.
Timpul 2: revenire la pozitia initiala.
Se executa de 10-12 ori.
6. Pozitia initiala: decubit ventral cu sprijin pe palme, bratele intinse, trunchi sub orizontala
Deplasarea inainte pe palme si pe varful picioarelor.
Se executa 5-10 m.
Decubit dorsal
1. Pozitia initiala: decubit dorsal cu o sea sub regiunea lombara
Timpul 1: ridicarea picioarelor intinse la 30 grade;
Timpul 2: forfecari razante la sol, descriere de cercuri simultan si alternativ.
Se executa 8-10 exercitii, cu pauza de 10 sec intre cate 2 exercitii.
2. Pozitia initiala: decubit dorsal cu bratele pe langa corp
Timpul 1: ducerea picioarelor peste cap;
Timpul 2: revenire la pozitia initiala.
Se executa de 10-15 de ori.
3. Pozitia initiala: decubit dorsal cu bratele pe langa corp
Timpul 1: ridicarea bazinului cat mai sus si mentinere 4-5 secunde;
Timpul 2: revenire in pozitia initiala.
Se repeta de 10-12 ori.
4. Pozitia initiala: decubit dorsal cu bratele pe langa corp
Timpul 1: ducerea picioarelor la verticala cu ridicarea trunchiului;
Timpul 2: revenire in pozitia initiala.
Se executa de 6-8 ori.
5. Pozitia initiala: decubit dorsal cu o sa sub regiunea lombara :
Timpul 1: ridicarea capului, gatului si a regiunii dorsale la 45 grade cu inspiratie;
Timpul 2: ducerea bratelor lateral;
Timpul 3: revenire in pozitia initiala cu expiratie
Se executa 2 serii a cate 4-6 exercitii.
6. Pozitia initiala: decubit lateral
Timpul 1 : inspiratie cu ridicarea laterala a unui picior
Timpul 2 : revenire cu expiratie
Se executa in 2 serii a cate 3-4 exercitii pe partea dreapta si apoi pe partea stanga.
E. Program de corectare a spatelui plan prin inot
Exercitii corective efectuate in bazin cu apa mica
1. Pozitia initiala: din asezat, sprijin inapoi
Timpul 1: ridicarea picioarelor spre suprafata apei;
Timpul 2: descrierea unor cercuri simultan si alternativ;
Timpul 3: revenire
68

2. Mers inapoi cu pasi mari sau mijlocii, cu bratele inainte sau minge tinuta in maini.
Exercitii corective efectuate in bazin cu apa mare
1. Pozitia initiala: atarnat la scara cu fata la perete, picioarele tin o pluta intre picioare
Timpul 1: extensie lombara;
Timpul 2: scufundarea capului in apa cu expiratie;
Timpul 3: revenire la starea initiala.
2. Plutire pe spate cu o pluta in regiunea lombara cu impingere de la perete.
3. Inot picioare craul, bras, fluture cu pluta tinuta in maini si cu scufundarea caplui la expiratie.
4. Inot procedeu craul, bras, fluture.
9. Masajul
Masajul general relaxator este indicat in anumite cazuri de mare rigiditate. Masajul se
foloseste pentru marire supletii tesuturilor si prevenirea oboselii.
Bilet nr 35
1. masaj in staza limfatica (in cursurile de masaj de la braila)
2. ex utilizate in af respiratorii
Bilet nr 36
1. masajul in pareze traumatice nervi periferici (in cursurile de masaj de la braila)
2. biodozimetria in aplicarea ultravioletelor
Bilet nr 37
1.posturari utilizate in afectiuni respiratorii (in cursurile de masaj de la braila)
2. galvanizarea in PSH (la fel ca la galvanizarea simpla la umar, MS)
Bilet nr 38
1. metoda klapp (in cursurile de masaj de la braila)
2. galvanizarea in coxartroza (la fel ca la galvanizarea simpla la umar, MS)
Bilet nr 39
1.masajul in ruptura musculara (in cursurile de masaj de la braila)
2. terapie ocupationala: metode de recuperare prehensiune
Bilet nr 40
1. masajul in coxartroza (in cursurile de masaj de la braila)
2. tehnica de aplicare a curentilor interferentiali
Bilet nr 41
1.teste utilizate in evaluare amplitudinii CV (in cursul de evaluarea aparatului
locomotor)
2. galvanizarea trunchiului (curentul galvanic)
Bilet nr 42
1. masajul in entorse (in cursurile de masaj de la braila)
2. ex utilizate pt refacerea stabilitatii MI (in cursurile de masaj de la braila)
Bilet nr 43
3. masajul in contuzii (in cursurile de masaj de la braila)
4. kt in genuvarum: def, ob, ex (se repeta subiectul)
Bilet nr 44
5. masajul in torticolis a frigore (in cursurile de masaj de la braila)
6. 2. Kt in meniscectomie: def, ob, ex
Bilet nr 45
69

7. stretching : brate, cap, MI


8. masajul spatelui (in cursurile de masaj de la braila)

70