Sunteți pe pagina 1din 21

ANTROPOLOCIA CRICNALA

RESPONSABIL1TATEA
DE

DR. MINOVICI
MEDIC LEGIST

BUCURESCI
TIPOGRAFIA

I FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU


29, CALEA VICT0RIE17 29
1896

www.digibuc.ro

ANHOPOLOGIA CHMINALA

RESPONSABILITATEA
DE

DR. MINOvICI
MEDIC LEGIST

va10 TECA

* ACADEMIE1 *
ROM iWT,

BUGURESCI
TIPOGRAFIA.

i FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCIJ


29, CALEA VICTORIE, 29
1896

www.digibuc.ro

?)\%.,\OTECA

ACADEnEl

AN-TROPOLOGIA CRIYI Alik


st

RESPONSABILITATEA
Genesa si natura crime): a fost tot-d'a-una obiectul rueditatiunilor. cugetgtorilor ; dreptul de a peclepsi i scopul penalitiltel, a fost tot-d'a-una in
mod frte vi discutat. Credinta genoralg a antichitgtel era, cg fatali-tatea, destkul, ar conduce tte,actiunile ornenesa Ma tArziti, dogma predestingreI nlocui fatalitatea antieg, In ortodoxia cresting. Pe urmg, venirg teoriile juridice ale liberultii-arbitru si ale TesponsabilitteT, pe carT
-e intemeiatg jurisprundenta actualg. Scla pozitivistg a tgggduit in mod
des6vArsit liberal .arbitru, intemeindu-se, maY ea smg, pe datele statistieeL cari probza' cg crima urmkg nisce legT generale, striet supuse fluetuatiunilor causelor 'sociale, climaterice i chiar cosmice, cut ata.ta regularitate ca i numrul egsgtoriilor, al nascerilor si al deceselor.
S'a cgutat sg se faca ca criminalif srt intro- in medicina mintalg, dar
.s'a recunoscut c actiunea criminalg nu este nici." o datti, prin ea 1,nsrtsT,
semnul alengrer mintale si CA, din contra, crima si nebunia se esclud
una pe alta.
In sfarsit, scla moderng a Anttopologiei criminate, se silesee s caute
Cracterele specifice, .organice, inerente criminalilor, earl" singure ar putea
sg ne dea esplicarea .genesei crime)." si a nature)." sale,
iar scla
vrea s probeze c mediul economic actual, cu alto cuvinte mizeria
.-marelta numr, nasce si perpetuiazg crima.
Ceea ce pare p'anrt acurn nediscutabil, ceea-ce mi se pare un adevk
,netAggduit, nu sunt pgrerile isolate ale vre uneia- din ac'este din urmg
ci este acstg formulg, care resuMg teoriile ambelor scOli moderne,
anume cii erima e un fapt biologic O. social in acelasi timp ; adicg, crima,

-acstil actiune a unei fiinte vii In societate, trebue, In caracterele sale


distinctive, s5 se reSimtg, In acelas timp, F,.i de fiinta care o comite si de
..societatea In care se comite.

cu tte acestea, Cat


timp a pus acest adevr elementar pang s awww.digibuc.ro

jung s6 se impue atentiunel generale, cte obstacole a trebuit s invingg, cate sisteme i-a impedicat calea !
Trebue sg recunscem insg, eh' printre aceste sisteme, nici until nu s'a
impotrivit mai mult de ctit acela care revendicti, ca indiscutabil, principial

liberului-arbitru. Acest sistem, ingrijat de srta teorielor sale, a pus, de


jur imprejurul crimel, o barier inviolabil : crima trebuia sg ri5mng un
act spontaneti, emanatiunea une vointe cu des6viirsire libere i supusg,
prin acest fapt, urnagrilor doctrinei responsabilittei absolute. Doctrina
crimei absolut conscient i su reran liberg, formzg piatra unghiularg a
intregalui edificiti penal si social.

In zadar sciintele ail proclamat cg total se tine si se lgg in natur


cg omul, in maMfestgrile sale sociale, nu pole rmne in afarg de acest determinism sciintific ; in zadar patologia mintalg, a arkat transiti unite ce lgg, unele cu altele, diferitele grade ale aberatiunei mintale .

Tte aceste sfortgri ati r6mas sterile. Trebuia, pentru a atrage atentianea,
sg se vorbeascg o altg limbg, sg se dea alt-fel de argumente.
EI bine, ggsirea acestei nuoi limbi, descoperirea acestor nut:4 argUmente,

este si va fmne marele merit al sclei italiene si al energiculai ei sef,


Cesar Lombroso.

In adeve'r, criminalul, dupe Lombroso i scla lui, naace criminal. El


na devine criminal, ci nasce ast-fel. E un product al ereditgtei, e un om
construit, in generalitatea cazurilor, dupe un tip special, flat fizic
si moral. Fiintg degradat, el presintg, in trsurile fetei sale, In proportiile craniului i intregului s schelet, in aptitudinile sale fisiologice,
in faculaitile sale intelectuale, in sentimentele, in gusturile sale, nisce
semne, nisce stigmate, cari '1 pun in afarg de restul menilor i '1 desemnzg imediat atentiunei generate.
Lombroso pgrgsesce dat terenul psichiatriei, el incepe se vorbeascg
limba anatomistilor, s exibeze craniurl, anomalii fizice controlabile
mensurabile.

El cr iazg- tipul criminal si 'I ggsesce in atalism o interpretare al are): caracter, pe cgt de curkos pe atat de atriigaor, isbesce imaginatiunea
acelora pe cad alte concluziunl sciintifice, mai putin sgomotse, Ii lasO
indiferenti. Brusca aparitie, in snul societtei moderne, a acestuT rejeton
barbar, din adeferatele timpuri eroice ale umanitAtei, seduce Fin partea
sa romantica i, gratie acestel" doctrine exagerate, se incepu discutiunea
sciintifici a crimei, la care IWO parte chiar spiritele cele maY. inchise teorielor nuoi ale patologieT mintale. i elanul find dat, el continu
ast6-41: congrese de Antropologie criminal se tin, opere nuoi si din ce
in ce mai d valre apar in tte terile.
www.digibuc.ro

Pentru acst mare miscare sciintlfic; trebue s fim recunosctori in)."


Lombroso, dar recunoscinta nu trebue s'e. no fac &El credem, c doctrinele lui anatomico a absorbit Ora' criminologia.
Scla italian, fortand aceste caractere anatomice, a creat un tip criminal 'in afar de fisiologie i sociologie.
Acsta a fcut puterea ei la inceput, ca un lucru cu desvrsire nog',
acsta ns constitue slbiciunea e acuma, in urma discutinnilor
analiselor ce ati urmat i s'a5 fault de antropologii de pretutindeni.
De alt-fel, cuza antrOpolegiel ctiminale nu este de loc legat5, de existenta tipului criminal al 10." Lombroso. Partea fundamenta1 a operei
novatorului italian nu se' intemeiaza pe ac6st bazi fragil i f6rte discutabil ; meritul lui Lombroso este, &A a demonstrat importanta conditinnilor fizice a criminalilor i ea' a cerut, in numele sciinteT, reforma pedepsirei delictelor. El a cerut s se ia m6suri d sigurant social fat de
o categorie de individi earl nu pot s se adapteze mediului, din cauza
unei .organizatiunI care fac incapabili la acsta.
CerceWile sciintifice ale lui Lombroso nu stint intreprins2, dupe cum
multi Ii inchipue, ca scop de a micsora penalitatea, ci, din contr, pentra a leclama, inteun scop: de protectie social, izolarea perpetu a
fil4torilor de reie, a recidivistilor in special
In ceia ce privesce ns, tipul criminal, I.ombroso a procedat ntr'un
mod putin sciintific. El a luat, amestecat si la intmplare, fr nici o alegere, tte caracterele anatomice, patologice, fisiologice si teratologice pe
cari le prezint un num'r mai mult sa5 rag putin mare de individi,
a Tntrebuintat pe urmil metoda medielor si a serielor si,ast-fel, a ajuns
sct din seria studiat si din tole aceste elemente disparate, faimosul
arlequin cunoscut sub numele de tipul, ceiminal na, uf i na e destul
tt chiar reunind tte aceste caractere, el nu a .reusit a lo gsi de dit
la 40 din 100 de criminali, Si din .acst minoritate el a fcut lege !
De sigur, totalitatea semnelor caracteristice ale tipulni criminal al lui
Lombroso, este CAI se p6te de impozanta i considerabil ; dar acst abondent, ac6st profuziune de carac!ere nu are alt scop, de cat s. ascund
slbiciunea i putiria important a fie-crui caracter, luat in particular .
Nu e niei until din caracterele pe care Lombroso zibe, e. tipul criminal le presintil, care di nu fi fost comblitut si a ciirei valre s nu
fi fost contestat.
Sui examinm pe rnd aceste caractere.
*

S'a jis de mult, cui omul este o inteligent servit de organe ; inteliwww.digibuc.ro

genta nu este insg, de cat rezultanta activittei creerulu. Cceerul find'

,
ti

F,

instrumental activitgteI psichice, organul faculttilor afective, al tondinSelor si al inclinatielor, antropologistiI s'au adresat natural la el, pentru a
cauta si a. gsi expresiunea intimg e: moclul al' de a fi a until individ. Tot
ast-fel a frteut si Lombroso, el a egutat. ma intaiti se ggs.:4 caracterele
deosebite po cart le prezint g. cranial si creerul criminalilor, cricl creerul,
fiind sediul sentimentelor si instinctel.or, determing faptele si tot el, flied
sediu I inteligenteT, asigurg si dirige executarea.
Cu tte acestea, nicI until. din caracterele distinctive pe earl' ol le-a
ggsit la criminal)." nu s'ail confirmat de eel' .ce- s'ati ocupat cm acest cestiune.
Asa, in coca ce privesce capacitatea cranieng, nu existg nicI cea mail
mic i. concordant intre cifrele diferitiler observator, si contrazicerile apar
indat cc se cornparA, datele autorilor.
Pe cand Lombroso ggsesce rnicroCefalia frecquentg, la criminalI, Heger
si Bardier gsesce capacitatea cranienrta criminalilor superierg mediei, iar
Rank si altiI o gsesce egalg.
In realitate, nu exist .nia o anomalie constint io capacitatea cranienrt
a criminalilor. Cate-va casurI isolate de tieurI anormale nu pte constitui
.

o adeveratg atipie. Din mil de mesurgtorI antropometrice ce am ficut,


am vedut crt volumul craniului marel majorittT a. critninalilor nu diferg.
de loc de acela al necriminalilor.
Aceleasi diverginte si contradicerI existg si aceleasI conclusiunI se pot

trage pentru tte Nurile de mesurgtorI craniene ce s'aii fcut.


MultI autori cred, impreung cu Lombroso, cg caracteristica craniuluI
1 criminalilor ar fi desvoltarea superird a regirtnei occipito-parietale (adicg
fdesvoltarea pgrtei instinctive si reflexe) si micsorarea prte frontale, unde
i

ar fi sediul inteligente. Un alt numer de aubri ail gsit rezaltate inverse.

Adeverul este cii, pang acum, nu s'a probat cli gradul de inteligentrt
depinde de desvoltarea lobilor frontali si e frte indoios lucru dach' se pote
trage conclusiuni, orI cat de putin sigure, asnpra organisgrel cerebrale,
dupg conformatia selor craniului.
Fisiologia creeraluI n'a ajuns pang adl de a localisa facultgtile intelectuale. Dtip un mare numer de autori (Munk, Goltz, Meynertt,. Wandt)

inteligonta nu pcite avea un sediti special in creer, pentru c ea rezult


din activitatea tuturor pgrtilor cerebrale si se ggsesce po tag intinderea
suprafetel cerebruluI. Este dar peste putintg ca s se jadece despre calitgtile morale si. intelectuale ale untif individ, dupe dimensiunile diferitelor

regiuni ale creerului sett


In ceea ce privesce el criminalii art maxilaral frte desvoltat si. cg
-,c
forma Maxilarului ar fi un semn al criminalittei, ni se pare si mai
absurd.

www.digibuc.ro

Marea majoritate a detinutilor a maxilarul mijiociti, ca tta lumea.


Daca ar trebui s judecam moralitatea until ora dup acest caracter,
atunci: de ce sit' nu admitem opiniunea HA Albrecht care a demonstrat,
la primal congres de Antropologie criminala, prin examinarea comparativa
a dintilor omului si a aniraalelor, c crirainalul reprezinta omul normal,
pe cand omul onest este un anermal ! ?
Diformitatile craniului de off-ce natura, din cari Lombroso a facut
un not"' caracter al criminalului nascut, se intalnesc In adr dese-ori:
la criminali, dar niel ele
absolut ncI un rol in tiologia degenerarel:
lor morale. Acestea sunt aCcidente patologice cari merita MCA atentiunea,
dar mii se intalnesc frte des la ameni): cei mai onesti, pe cand cei
mai rai criminal): all craniurile cele maI armonice. Dup cum se scie,
craniurile lui Kant si Bichat era:a asimetrice i Virchow a putut dice ca.
un crania diformat nu e insotit fatal de o turburare intelectuala, pentru
ea s formeaza compensatil cari restabilesc echilibrul. De alta parte, Joly
dice, cu frte inulta dreptate, cli, cu cat se studiza craniul, cu ant se
gasesce ca el e la tta lumea un organ frte asimetric. Prin urmare, so
pate conchide Cli craniul si -creerul criminalilor risci sti fie simetrici,

pentru ca acesta e un risc coraun pentru tte craniurile

i pentra toti

creerii rimanitatei."

De la crania s'a trecut fatal la creer, i s'a cautat-ca din volumul


din greutatea creerului sa, se faca un semn caracteristic al crirninalitatei.
Acsta nu se pOte, pentru urmtrele motive :
1-ia. Chiar la individii cari nu sunt criminali, greutatea crew:kiln): prezint variatiuni considerabile : in perida celei mai desavarsite desvoltari
fisiologice s'a gasit cit greutatea medie a. creerulu ar fi de 1.421 grame
la brbati si 1.264 grame la feme, deosbirea Insa, 'intro extreme, pote
merge rand la 600 grame.
2-lea. La alienati s'a gasit dese-ori creel')." de o greutate superiOra
media normale ; mai multi creel.): de a lienati ail cantarit pang la 1.700
grame.

3-lea. Greutatea absoluta a creerutai n'are multa valre in raperturiIe dintre masa encefalica si fenomenele psicho-motoare, ci are mull mai
anulta valre'grentatea proportionalti a hemisferelor i -a diferitilor lor
4-lea. Chiar din greutatea hemisferelor nu se pte aprecia valrea in-

telectuala a until individ, cad acsta depinde mai ca sOma de num6rul


si de calitatea celulelor, de bogtia anostomoselor si a relelei ce o for?
mza, de desvoltarea circonvolutiunilor, adica de suprafata creerulu): si
prin urmare de cantitatea substantei cenusii care o acopera. Topinard,
observand ea creerii voluminosi ail mal putine circomvolutiuni, iar cei
www.digibuc.ro

mici ma multe, lice : cnatura are done procedeurl pentru a mad supraf eta pe care se Intinde substanta cenusie cugetgtere : sat maresee in mod
brutal massa creeruldi, sail pliskg In mod delicat suprafata

Benedict, din Viena, a cgutat relatiunile ce pot exista tntre diferitele regiuni cerebrale i instinctele din care ar nasce criminalitatea i, examinnd creera a 12 criminali, ar fi ggsit, In cele mai multe, o dedublare
a prima circonvolutiunI frontale. Dupe cercetgrile fgcute de Feat, acsta
este o varietate anatomica banalg. El a examinat sute de creed', nu de
criminali, i mg' la toff a gsit acstg dedublare a cinonvolutiunei
frontale.

Un lucru netaggduit, pe care toti observatora l'at relevat, sunt numeresele stigmate de degenerescentg earl se ggsese pe cerpul. criminalilor.
Ast-fel, printre cele mai des -observate sunt asimetriele fetei, -urechile diforme, strabismul si alte leziuni oculare, diformatil alB anaxilarului i anomalii dental* vica de conformatie ale palatnluX, asimetriile si dif ormatale toracelui, laernii, anomalii ale erganelor genitale, pigmentgia anonmalg a pielei, noevi etc.
Dar aceste stigmate se ggsesc niult mai mult la alienati, la epileptici,
la idioti. Asemenea se Intalnesc frte des. la eameni normali. Prin urmare, nu se pot considera ca nisce caractere ale criminalitteI. Este adeverat, c stigmatele sunt mai numerese si se observ mai des la recidivisa, dar cine pole prejudeca, dup existenta lor, natura criminalg a in-

dividului ? Ele nu pet servi de ct pentru a aprecia .individualitatea


criminalului, pentru a-i areta imperfeetiunile luT fizice
morale; ele
constitue semnele unei tare nevropatice ereditare, i, din acest punct de
vedere, att importantg In medicina legalg ; dar nici odat prezenta lor nu
va putea dutoriza, pe nimeni, de a prejudeca cg individul eSte un criminal ngscut.
Ceea ce se observg, Iii adever, des, printre criminali, este marele numer
al alienatilor. Dupe statisticele antropologistilor, mai In tte penitencia-

role se ggsesc 5-10 la sutg afienati. Aceiasi proportie o Intilnim 0 In


penitenciarele nstre. Cif rele statisticelor, oficiale sunt mult mai mid

pentru cg administratiele penitenciarelor ail ca principal ca sg tggduiascg maladiile mintale la detinuti, din caus c le considerg tot-d'a-una
ea simulate. Cauzele acestor turburgri . mintale la alienati stint tarele eredifare, degenerescenta. De asemenea multi din criminal): sunt mph' nelegitimi, orfani, copii pgrasiti, cari n'ati primit nici o educatie, ail trit
In mediuri eonrupte ail devenit alcoolicI
spart dese-ori capul, etc.
Printre alienatii criminali cei mai multi ail avut traumatisme la cap, at
fost alcoofici, sat att avut pgrinti alcoolici.
www.digibuc.ro

Se .g'sesc printr criminall frte multT hubecilI i idiotT, multi epilepfie larvat sari degeneratY ereditarI cari, stand. muIt -timp In Inchistire,
devin nebuni incurabili.

La tofl acestI alienati criminalI se gasesc, In cea mg mare parte, ca-,


racterele criminalulul nascut al lui Lonabroso.

Lombroso Insa, nu vrea s recunsc cii acestia sunt a1ienaiI criminail. El admite cil criminalul Su nascut e un fel de nebun, dar un nebun moral .

Pte oare exista o nebunie moral& Cu totii schn, c un centru ner-vos pentru moralitate nu exista, un csimt moral), adica un organ In
care calitatile morale sa fie localisate nu exista, prin urmare, nu pte fi
niel o idiotie morala. Cnd se &ewe la criminal): acsta hps absoluta
de moralitate, ea nu resulta dintr'o organisatie morbida a sistemului lor
nervos, ci din alte conditiunI ale individnalitateI lor. Sentimental moral
este resultanta cea rag Inalta a educatiuneI activitate. fisice Intregf, este
cea mai Malta functiune a organisatinneI mintale si ea este cea
care sufera, and individualitatea psichica e atinsa. Cel d'Intiii simptom
al unei turburari mintale este, In cele maI multe casuri, o slabire a moraliditoi. Daca insu, e imposibil de a proba la un individ c, pe lIgil
absenta simtului moral, exista i o debilitate mintala sail o turburare
chica, atuna trebue declarat acest individ sanatos la minte i criminal,
chiar and ar presenta o complecta depravatie morala.
NU.exista maladie mintara constituita numaI din lipsa sinituluI moral
prin urmare, Impreunb.' cu. Krafft-Ebing i cu Nicolson, frebire sa
recunscem e criminalul nu e un alienat i c crima nu e un simptom
al turburareI mintale.
Nu exista niel o relatiune Intro forraatiunea cranialu i moralitate,
intre diformatiunile craniene i criminalitate. Acolo uncle acsta relatiune
exista, vorba de un cas patorogic, de alienatie mintala, iar nu de crinfa.
De aceia nu pote eicista Q antropoIogie criminala, in sonsu I adeverat al
cuvntrilul, de aceea Conclusiele aceste nuoI sefinte trebue sa fie primite

cu cea mai mare reserva.

s'a mers i mal departe : s'a descris


fisionomia speciala a fie-cania categoriI de delicuenti, dupe predominanta
boselor frontale, dupe scosatura arcadelor sprinceralor, dupe forma nasului, dupe implantatia i abondenta
perului, dupe felul barbel, etc. etc
www.digibuc.ro

S'a descris pionomia crimina

10

Neap 6rat, nu se 'Ate tgadui existenta unel fisionomil criminale, dar,


iaras, nimic nu e mal absurd .de cat de a judeca felul crimel dui-A fisionomia delicuentului.

Se pte dice, ca fisionomia este un tablo care resuma fiinta umana.


Ea ne arata gradul de perfectiune al forme., gradul de activitate cerebrala,
conditiunile generate ale functiontire fisiologice.
Din pullet de vedere estetic, ea ne arata frumusefea sa. uratenia, dupe"'
cum trasurile fetel, in intregul lor, sunt armonice sa desarmonice ; din
punct de vedere intelectual, ea exprirna forta sail slabiciunea ideatiuneI
sail a facultatilor ce cleriva, prin desvoltarea relatiy regiunilor in ra-

port cu focarele cerebrate si prin maI multa sa mg putina mobilitate


a organelor earl traduc mal bine Ondirea, adicti a ochilor si a gureI;
din pullet de yedere fisiologic, ea exprima sal buna f unctionare a organismuluI, sail starea morbida. De multe-orl trasurile feteI omului suferind,

sunt luate drept expresiunea viciului culpabil sail pe punctul de a deveni culpabil.
Din punct de vedere moral insil, ,caracterele fisionomiei sunt 'frte fugitive, maI tot-d'a-nna ascunse sa prefacute. Daca ochiul este in adeve'r
oglinda safletulul, noI nu scim Insu stt citim in mod limpede in el, pen-

tru cii nicI odata privirea until delicuent nu va :traduce in mod sigur
speta crirneI care a comis-o, de si se pte citi multe- alte lucrurl asupra
caracterului

E o mare gresala de a te lua _dupe fisionomia detinutilor pentru a


capetti in
judeca pe aceea a criminalilor
pentru ea; ceI
inchisre o fisionoMie uniforma, care exprima plictisla, neincredere, in7
diferenta. Cea mai mica schirobare, in fisionomia lor, cand ies din inchi&Ire, II fac de necunoscut ; de aceea noua metoda a semnalimentelor antropometrice, pe care am introdus7o si la noi cu marl' jertfe i pe care
o mentin i cu ma): marl' lupte, este frte pretisa pentru recunscerea
recidivistilor.

Fisionomia criminalilor este un caracter cu totul nesigur si nu meriti


nicI o increclere. Criminalul
schimbi mimica ca i comediantul ; sunt
numerse exemple de mail criminall, ale carol: fisionomil, frte simpatice,

nu respira de cat candrea :si inocenta. Fisionomia nu di nicI un indicia pentra a judec, in mod sigur, despre valrea morala a omuluI,
prin urmare, ea nu pte avea nicI o valcire sciintifica in.antropologia
Fisionomia insi jca un rol frte important pentru diagnostic si
prognostic, numaI la alienati.

Ce sa maI zic despre atatea alte caractere ca earl Lombreso inzestrzi


tipul sti criminal ? Pentru a se
vedea cat sunt de putin serise, e destal
www.digibuc.ro

11

aret, in trc't, clezacordul ce exist chiar- intre adeptii scelei luI Loinbroso asupra acestor caractere.
Asa, pentru Lombroso, criminalul este inalt i greti, pentru Virgilio, in
Italia si pentru Thomson, in Anglia, el nu e nic . inalt, niel greti.
Dupe antropologisti italieni, eriminalul este , mai malt brun de cat
blond, dupe antropologistii din Germania si Stieclia e ma malt blond de
cat brun.
Dupe Ferri, omucidul are bratul mai lung in Piemont, Venetia, Emilia, Romania, Calabria ; it are mai scurt in Lombardia si Sicilia si maI
scurt hied in Marcia si Napolitania.
Dupe .Iombroso, reti-fcetorii s'ar distinge prin lipsa sensibilittei de
durere i prin disvultierabilitate.
autori recunosc, din contra, di tot): criminali sunt nisce
Laurent afirmil, c in timp de dol ani cat a fost intern la infirmeria central a inchisorilor din Franta, a vdut operand u-se o multime de rel.fcetori din cari unii erati omoritori celebrii ; ei bine, ice el, dacii se
compar cu ceea ce se petreCe la cele-l'alte spitale, contrastul este isbitor. Nuesl pte face nimeni ideie de frica care coprinde pe aceste brute lase
nurka cand li se 'amintesce c trebue sk"- fie operati. La vederea histuriului sail al fierulni rosu, fruntea li se acoperli de sudre, sunt coprinsi
de o tremuraturti invincibilti i ip5 de ridicii spitalul in sus.

Aceleasi diverginti exist si in ceea ce privesce inteligenta criminalilor. Cei mai multi II consider in general ca spirite debile i incapabile, si ea tete acestea nimenI nu a contraqis, la ultimul congres din
Stocholm, pe D-ral Silgestrm cand acesta a eis : ceti, In ceea ce privesce
metdele de instructie, nu e nici o deosebize intre prizonier i or-ce alt
individ de acelay grad de instructiei. Tar confesorul Inchisrei din.Ahlberg,

cpcea asemenea: eE vorba mai mult de a indrepta vointa detinutuldi


cle cat de a-I desvolta inteligenta, la eel' mai multi dintre el i mai cu
sm la hoti, inteligenta le este destul de bun ; simtul moral este acela
care e peryertit.
*

Contradictiile acestea in ceea ce priVesce tip ul criminal al lui Loinbroso se expficA frte usor.
Pentru ca s poti sk", afirmi c exista abaten i. dela conditiile normale,
e, natural, indispensabil
al de mai d'inainte cunoscintl sigure i precise aeupra acestor cop:Wulff normale. EI bine, tocmai aceste cunoscinti
ne lipsesc. Cine a descoperit pan acura medfile absolut netgduite ale
capacittei craniene, ale greuttitei creerului, ale tliei ? Cine cunsce, in
mod exact, diferitele moduri de sensibilitate in conditiuni normale ?

www.digibuc.ro

12

In ceea ce privesce caracterele psichice, documentele i datele stint si


maT insnficiente. 'Cu sistemul intrebuintat de tombroso poti sg descoperi
la r-ftictori caracterele cele mai deosebite, cele mai disparate, cele mai
contrazic6tre. 1 vei ggsi and Ia, cand curagiosi, cand re1igio, cand
necredinciosi, .cand indrgzneti, cand circumspecti. Dar acsta insmna cal
ai ggsit tipul eriminalunfi ?
Ceea ce face si mai grog si mai nesigur caracterizarea criminalilor e
faptul c mns
notiunea criminalulu e absolut vagg i nehotritg. Asa,
de esemplu, Cand compargin creerul unui criminal cu acela al until individ pe care il consideriim ca un tip normal, suntem noi Ore siguri, cg
acest ereer tip nu ar apartine unni alt criminal mai indernmatec i cu
mai mult noroc ?
Omul onest, dup scla antropologiei criminale, este acela-care n'a omorat

n'a furat nici odat.


Dar ale Crime nu fenian nedescoperite 1 Cate infantidide, elite avorturi
descoperg re justitia, din miile earl se comit ? i pe lngg aceste crime
nedescoperite, cAte- alte infractiuni grave in Contra morale): nu sunt earl
nu cad subt aplicarea legilor si nu se descoperg sag nu -voese sg le des-copere nimeni !
Cat): ()men): nu sunt onesti, pentru
lipsit ocasiunea de a face,
ascundg
crimele
si sil evite ori-ce conrti, sag pentru c a sciut
flict crt justitia !

E in adev6r banal si trist in acelasi timp, cg multl mizerabili earl'


calc dilnic In picire drepturile semenilor -lor, nu trAese nici in inchison)", nici In ocne. Cei mai multi poszg in personagii virtu6se, i sunt
cei mai onoratl in lumea bogat . a sal6nelor .
ceea: ce face fen. te anevoisa." aplicarea..principillor antropologiei la

studial criminalilor. Cand In adev6r, voescl s cauti caracterele cari deo-.


sibesc pe acestia..: de
trebue sg'ti inchipui cg acesti ed-Clati r6spund until' tip uniform subt denumirea de 6nienf onesti.
Dar .re, cat): pretinsl 6meni. onesti, nn sunt pungasi malt Ma demn
de lanturi, de cat multi mizerabill: car zac- prin Puscgrii .
cati violent): condamnati nu stint nevinovati,- i iarrtsi cap:- 6rnenI paciniel liberi, nu sunt nisce pungasi:
E greg, e frte greg s" se precizeze in mod categoric notianea ornului onest aceia a criminalului.
()mat criminal si omit onest nu constitue done categorii obsolut deosebite, farg nici. UP punct de contact, fgrg nici 6 apropiere.

Criminalul nu este o fiintg a parte In unaanitate. Tot ornul are pasiuni, inclingri, instincte, earl' pot -sii-1 &Ica' la crimg. Dacg esceptgm na-

turile a cgror perversitate depinde de un vicili de organisatie, de o maladie, se pte zice, cii criminalul nu se deosibesce de ornul virtuos de cat
www.digibuc.ro
stgpanscg pasiunile sale.
prin aceea cg n'a sciut

13

Grupul criminalilor este dar in moi fatal frte eterogen. In el se ghignoranti, inte1igen i imbecili, -voinici
sesee bogaff i grad, savan
slabi, i acsta esplich pentru ce se pot g'si printre
naturile
cele mai.,deosebite, caracterele cele mai opuse, i acsta arath pentru ce
peste putint,.pentru ce e o munch zadarnich chutarea i ghsirea unor
caractere car): ar determina tipul

Din aceste cause, errea pe care o comite Lombroso, atribuind causa


brimei organistoulu, o coinite i aceia earl' sustin, eh mimele ag originea
in defectuositatea sail in nedreptatea organizhrei econonlice a societtel.
Acsta o arath in mod admirabil Garofalo :
bach, n adevr, mizeria .claselor muncitre ar fi unica caush a critnel
intreb : cum .se face atunci, c muncitOrif, fie de la tall, fie de Ja orase,
sunt i eI expusI la agresiuni criminale de tot soiul ? Cam se face atund,
ch In clasele shrace, crimele pasionale, critnele contra pers6nelor, sunt
mult mai numerse de ct crimele ccintra propriethtel?
FArg, indoialA, shrhcia, shrhcia abso1ut daca voiT, exista, dar cum prin-

tre causele ei e, dese ori; lipsa ,de curagiti si de activit ite, tot asa ea e
insotith de un tel de apatie, care nu cerc alt7cev de cat canservarea
existentei animale. Ceea N rezulth din shrhcie e cersetoiia, sunt furturile
midi de obiecte alimentare, nu *NA crime, chcf acsta cere tot-d'a-una o
oare care sfortare, de -bare menii sle41 de srhcie nu stint capabili.
Nu att fmea Indmnil la crimh, cht imposibilitatea de a-si procura
atAtea plceri, de eari vede eh se bucurh favorisatil norocului; in crap
mai cut smh, ornal e perpetuil condamnat la supliciul lui Tanta].
aural expus
Etalagiul nerusinat al boghtia al luxului, diamantele
face
de
acele ziare,
a vitrine, propaganda atroce a criminalithtei, ce e
MAres3 zilnic tiragiul prin tlesbrierea detaliath a 'crimelor shvrsite sag inventate, contribue mutt 'mg malt la shvrsirea crimei, de cAt
mizeria, de cat fmea.'
i nu numoi cei din clasel& shrace sunt mpini ast-fel la crimh. Trebuintele -aunt relative cu dorihtele i ac6stea en Conditia stiecialh a individului. Dup cum acel care ucrz ca bratele, pentru un modest salari,
se simte siirac fats de sthpinul sell, tat asa micul proprietar se simte
shrac fath de marele proprietar, scriitoral fath de sofa! sal de biuroil.
cu cat te urci pe scara socialh, cu atfit splendrea bogritiel aceluia care
ocupa un loc mai superior altuia, umbresce pe a acestuia din urmg. Acela
care are un milion capital, e invidios pe acela care are un milion venit.
dup cum acsth cupiditate pte impinge pe Oran s fure lemne
din pildure, tot asa ea pole Impinge pe arendas NA Insele pe proprietar,
cari

www.digibuc.ro

14

pe comptabil s falsifice registrele, pe comerciant s facrt bancrutii frau-dulsg, pe begglas srt falsifice testamentul until mllionar.
Este adevrat c furtul, modul cel mg brutal de atentat la proprietate,.
este maI rspandit in clasele sgrace ale, societgtei, dar el este contrabalansat. de falsurile, de hancrutele,, de concusiunile claseler superigr4.3.
TOte aceste fapte nu sunt de cat varietgtile aceluias delict, nu. sunt de
cat formele diferite, apropiate la diferitele conditiunI sociale, in call pasiunea cupiclitata, impinsg la acelas grad, se manifestil in acelas mod; nu
sunt de cat efectele .aceleias`f lipse de educatiune moralg. i acest lucru
II caracterisat de minune limbagial popular, care drt. acelas epitet de hot
nenoroCituluI care .furg o paine
casiertilul care fuge ca banil statuiu i comerciantuluI care face bancrutg.,fraudulsrt sail contraband, si
primaruluI, magistratuluI, ministrulul, carT vnd justitia sag favorurile
statula.
Prin urmare, prima nu este atat result:caul distributiuna neegale a bunurilor naturale, ci e mal cu smg rezultatul imensesi disproportil care
existg intre dorinte i Mijlcele de a le satisface,lucra care se gsesce
in tte straturile societgla.
Cand organizatia .justitia :ar fi asa, in cat speranta de a comae crime.

fgrrt sg fie descoperit si fruit sg fie ped.epsit ar lipsi, cand neonestitatea n'ar
maI produce castiguri, delictul ar Inceta de a maI fi fgptuit de meni
imoralI, a cgror rasg se ggsesce amestecatg in tte c!asele sociergtei, in
proportil aprpe egale.
Fr 1ndoial, mizeria e o pedicg pentru buna educatie, i lipsa de edu.-

catie impedecg desvoltarea moralitgta ea mush' nu e isvorul fatal al crimeI. Mizeria nu produce in corpal social u.n efect analog cu acela al
trichina sail al microbultri care, introdus accidental intr'un organism sgntos, Ii conrupe, II distruge. Nu. Dar mizeria se pte compara ca vntut
rece sag cu locuinta Umedg, care accelerzg manifestarea ftizia ereditar,
se pote asemna cu o sfortare sag cu o emotiune, care produce prematur ruptura una artere. Lipsind asemenea circumstante; individul tot ar
fi intuit, pole, de ftizie sag anevrism, dar dup catI-va anI.
*

Adevrul este, dup cum am 4is la inceput, cui ori-ce infractiune, ca .


orI-ce actiune omenscg in general, e rezultatul fatal a dou grupe
de factori : de o parte indivdualitatea inciseutei sait dobtinditei a culpabiluluI, de altg parte circumstantele exterigre, cari insotesc sgv'ersirea
delictuluI.

Antropologia: criminalg pang acum n'a fgcut de cat a confirmat acest


fapt, consacrat printr'o frte lungg e,xperientrt.

www.digibuc.ro

15

Neap'rat cd nu se p6te lupta contra crimel" de cat prin o actiune.


positivd asupra factorilor cari contribue la nascerea el% Acestd actiune
trebue dar sti fie indreptatd, in primul loc, contra circums(ante'or exter;re, -subt influenta cdrora autorul s.e gdsea. in momentul comitere criadicd, contra causelor sociale ale infracpuneY.
Determinarea insd, a acestor cause in mod maY precis, nu intrd in
atributielo antropologie criminale, di in ale oologei criminate, a cdreT
importantti temelie nu !Ate fi do cat
criminald. Prin urmare,
no
',Ate
ofen
politica social
iijlocuI cel mai important de a lupta contra
crimeI, atilt cat ea este o manifestare sociald.
Actiunea asupra factorilor criniel pte fi indraptatd, in al doilea toe,
contra individualitt.i in parte ingscutd,-in parte dobanditd a deliquentulu. Dar si ad determinarea acestor cause individuate ale crimef, ca i.
cercetarea circurnstantelor earl' ail determinat pe autorul sell a o comite,
ies, in parte, din domeniul antropologiel criminate.
In adev6r, individualitatea autoralui, in momentul actuluT, este, la
ei, determinata de trecutul .autorulul, care a adus acestel: individaalituii schimbgri decisive. Atimentarea copilutui in timpul primilor ani
ai vietei sale, educatiunea lui la sairg i acas, Vote impresiunile primite, tot ceea ce 1-a inconjarat din diva nascera sale, determin aptitudinile sale indscute, le impedied sad le ,desvoltd.Alai mutt chiar de cat evenimentele neasceptate, or-cat de importaute
ori-cat de hotritre pot fi ele, micile incidente ale vieta de tta diva,
continuti repetate, las urme dup ele. Individualitatea criminalultii in
momentul actultfi este dar resultatul att al disp)sitiunitor sale indscute
cat i, mai en semis", al moduluI sal de viatd. i fiind-cd raporturile sociale ad o important decisivg asupra modulo.): .de viat al individulul,
prin urmare, i din acest punct de vedere, tot politica sociald o chemat
s combatii crima.
Circumstantele sociale determind dar mersul criminalituitel dintr'un intreit pullet de vedere :
a) Ele lucrzii asupra stramosiler criminalilor earl", din causa conditielor economice, pot fi sleiti, bolnavi, betivi si dad ast-fel nascere la copii degeneratt
b) Ele determing desvoltarea corporald si intelectuald a autoruluI
adicd individualitatea lui dobanditd.
c) Ele exercitgt influenta lor in momentul actiunei.
Rolul anixopologiel criminate trebue sd, fie prin urmare modest. Constatrile sale anatomice i fisiologice n'ad de cat o frte restransd importantg. Omul pe care ea 11 examinz, ar fi lucrat alt-fel, in momenta!
actulul, dacd, s'ar fi gdsit in alte circumstante; el ar fi fost altul, dacd..
alto influente ar fi lucrat asupra vieteI sale ; el ar fi venit in lame ca
totul altul, dacd a'te circumstanto ar fi dirigiat viata pIrintilor sn.
www.digibuc.ro

/6

dupe cum ea frte multg dreptate a 4is Lacasbulionul de cultnri al


agne la eongresul de antropologie din Roma,
criminalittei, microbul este criminalul, un element cai.e n'ate importanlii
de cat in liva in care giisesce bulionul pe care 1 face ad fermentqle.
Antropologia criminalg trebue deg, subordonatg sociologig criminale.
IMe-liul social este,

Ornul nu e dar atat de liber, attde etgpan pe personalitatea sa, dupg


cuin se pretinde. El n'are asupra mijloculaf in care it'gesce de cat o f6rte
micg influentg, pe cand acest mijloc tire asupra lui, subt miT de forme
O. in fie-care moment, influenta cea maT po=2siderabi1 g.

Ou tgte acestea, omulul tot IT rmane o putere de reactitine indestuasigura nevoile, pentru a reali,a tot ceia-ce scie clespre
scopul creatiung luT, pentru a tri pentru el si pentru speta lat OmuluT IT rmane atata liber-arbitru, atata spontateitate cat i trebue pentru
a se conduce pe calea acoia care 'T. aSigurrt luT $i a for s o mai bung'
conservare, adicg -pe calea care duce la traiul In societate. Omul are notiunea binelu i rguluT, pe care ereeral sgg i-o d, atat Th interesul sg proprig, cat $i in al societgtef egreia apaitine. Acst notiune nu este separalg de inteligentrt, ea este ceia-ce numiM ronsciintd,consciiiita care dup
Sehopenhauer, se descompune in ma . multe elemente : in temerea de 6menT, in temeg religigse, in vanitate si in ebiceiti.
Ceia-ce se numesce voinfet nu este dar de cat o simpla moda!itate a
inteligentg care dap cam intelege utilitatea faptelor, asa le conduce,
inteun sens sag altul, farg intervenirea nig unel facaltgti care sg fie
capabil srt domine Sag sg anihileze ratiunea.
Voesc pentru eg am un
motiv ea sg voese,
prin armare ratiunea e de ajuns ca sg m determine in executarea until fapt. Apreciarea- fohiselor ce 'T adude actele pe
tag. le sivlesce, este o necesitate pentru ern, i acktg faeultate, inerent
organisgre luT cerebrale, II clii o libertate rel tfvg In mediul influentelor care provica impresiunea, care deseptg centril incitatorl.
Cu mijlcele lui limitate de apreciare, ornul a inteles iadatg nevOia
legilor conventionale pe earl si le-a impus singur. El a creat Morala
pentru indivii, Dreptul pentru societate i ceia ce el a stabilit ea redusa
lui libertate, pte s'o pgzseg tot cu aceiasl libertate. Prin urmare, a face
bine existg alturT cu a face rift, crima sag delictul algtari. de onestitate.
Medial social influentkg, In adeviir, dese-orl asupra individului pentru
a cralca morala, legile stabilite i neeesare traiului In comun, dar tot societatea, prin exigentele eT, prin mijlcele de resistentg puse la dispositia
fie-cgruia, IT dg ornuluT puteroa de a resista, de a lupta contra inelinatiunilor role, contra influentelor dezastrse.
Igt6re, pentru

www.digibuc.ro

Fi

Prin educatie i cultur, societatea d unora puterea sa resiste oil-caret:


tentatiunt ; prin desvoltarea sentimentulu de onre, de demnitate, prin
crearea nevoet de stima i consideratiunea publicA, prin tma de ceia ce
va zice lumea, societatea d altora puterea de a se opri pe panta fatal,

iar asupra acelora la cart educatia si cultura nu a p6truns inch', la cart


traiul in comun n'a desceptat nc acea parte a consciintet care se names e frica de opiniunea publicd; asupra'acestora, care constitue imensa
majoritate, societatea lucrz prin o serie de procedeuri intemeiate pe
intimidare, procedeurt a cror totalitate constitue coia ce se nuruesce
represiunea penald.
De o parte medial social, instinctele sale individuale imping pe ora la
crima sail la delict, de alt parte tot societatea it vine in ajutor, II d6
forte de rezistent, aritandu-1 crt comitnd crime va fi lovit in bunu,
rile sale, in libertatea sa, in viata sa, adic tocma in acele instincte pe
cart el caut sii i le satisfacrt. i ast-fel oraul cel mat slab, cel mat
pervers, atelta timp cdt ivteligenta ii e intact, pte gsi in aceiast societate sprijinul de a rezista inclinatiunilor la crime si delicte. Prin urmare, putinta de a fi pedepsit, existenta penalitateI, face pe orn capabil
sa reziste influentelor rele, atat ale mediulut cat si ale propriulul sal organism. Fail penalitate, adica f r intimidare, perversul n'ar avea nict un
ajutor in lupta contra preversitatet sale si n'ar putea de cat sa se supunii
acesteia. Pentru cii sunt pedepse, exista o responsabilitate.
Sunt in adevr fiinte cart nu se intimidza, cart bravza penalitatea
cu care societatea it amenint,proba crimele i delictele ce sii savarsesc.
Pentru acsta trebue re s se agraveze mijlcele de intimidare, penalitatea sii devie mat barbar ? Niel de cum. Legaa penala este fcura
intr insa in joc
pentru media menilor, iar nu pentrut esceptiunt.
rolui politicet sociale.
Faptul el mijlcele de intimidare nu stint suficiente pentru un numer
de ment, acsta probzi ca medial, fie social fie individual, care II im-

pinge la crimi, este mat puternic pentru el, de cat tmi de pedpsi. EI
bine, acest medal trebue studiat; acest mediti trebue insntosit. o operi
de higiend Bociald trebue indeplinita de awl insrcinati. ca conducerea societtet.
*

Pani atunct Insii, ceea ce trebue este ca procedeul de intimidare sii


fie cu atat mat energiC cu cat individul, a cirut inteligenta este intact,
a fost mat slab pentru a se stipani, cu cat el a avut sii lupte contra
unor- inclinatiunt mat rele, contra unor tentatiunt mat pnternice. Neapirat, din punct de vedere pur moral, acesta e revoltator, pentru ci tocmai
acest criminal e mat putin culpabil i prin armare, trebue si fie mai puwww.digibuc.ro

Is

-On pedepsit. Ac6sta este chiar teza care dilnic se sustine inaintea justitie
a are): valre e incontestabilg din punctul de vedere individual sag moral.
Din punct de vedere Social insg, pentra ci represiunea penalg sg serve
in adev6r ea mijloc de intimidare, ca mijtoe capabil de a opri pe
ce ar fi tentat de a cornite o crimg, trebue, din contra, ca tocmai
-in asemenea cazuri pedepsa sg fie exemplarg.
Omul nu existg de cat ca membru al unei societati, inicg' sag mare.
Individul izolat, independent, liber do ori-ce leggturg socialg, nu. existg
-de cat in conceptiiie filosofilor sag in fictiunile poetilor. Pretutineni undo
e un om, existg o societate, o familie cal putin, i omul ha 'Ate sa se
isoleze de ea fr sii disparg repedo. Ori-ea organizm vig este cempus,
asemenea, din elemente ma): siMPle, din celule; car tte ail viata lor
proprie si independentg in (54:e-care msur, tte insg sunt condamnate
la o mrte mai mult sag mai putin repede, indatg ce organizmul se des compune. Acestea sant elemente cari, In realitate, nu eXist de cat ca
viatg prin ele inparti ale unta organizm mai comnlieat, .dar earl'
sgsi. E tot asa cu. societatea i individui. Socitatea este compasii din individ, dupe cum corpul este comp's din celale, dar individul ca i celula

nu pot triii de cat In stare de agregatie, de. societate. Ornal nu 'Ate dar
s'a fie considerat de cat ca membru al corpulta
Baca' dar, omul ria .existil de cat ca membru al corpulta social, urmezg de la sine, eg el trebue il sufere tte cerintele societiltei, dupe'
cum el D.' primesce tte folsele si dacg interesul acestei societgti nu
pIte 51 se acomOdeze eu conciliarea graduia de pedepsil dupe .gradul de
responsabilitate moralg, atunci, ori cat do dureros ar fi acsta pentru sentimentele nstre de generositat si de jastitie, trebue sh" ne supunem, trebue

sI lucrgm asa cum interesul social reclamg.


srt ilustrez cat un exempla acestg teorie care, la prima vedere, pte
.g parg barocg.
latI un om, un nenorocit, esit din clasa cea ma de jos a societgtei,
egruia i-a lipsit totul de la nascere, atat educatiunea moralg si instrucdepravat i mai malt.
tia cat si painea de tto dilele ; rIji nascut, medial
care
seie
frte
bine
cg
'1
asteptg i comite o
Intr'o zi bravzl pedpsa
alma.
Neaprat, acest nenorocit e de o mie de ori mai scuzabil de cat un alfill care a putut primi i educatie i instructie, care a avut i mijlce
de traig.
Dar nu e el singur in, acstg situatie, sunt mil altil cari, de si in aceiasi situatie, numai frica pedepselor ce scie cg 'I astptg i-ag putut
retine de la crimg. El bine, dug acum, cedand sentimentelor morale, s'ar
da o pedpsg usrg, asa cum meritg, acestaii otn, ar mai indeplini penalitatea rolul de intimidare, in virtutea aria numa existg

www.digibuc.ro

19

N'ar -fi societatea amenintat imdiat de -mii de asemenea crime, din


partea acelora cari sunt in aceias situatie si pe car): nomai frica de gravele pedepse,
putut -face s reziste tentatiunilor la crime ?
Nu e dar 'de un interes graV social,' de -a pedepsi pe acest nenorocit in
mod cat se p6te de energic, nu attit pentru fapta ce a comis-o el, ci pentra ca pedeapsa s-si indeplinscA marele ei rol de aprare a societtei,
fatti, de alt sute i mil' de criminali
De sigur cii da, si interesid societtei fiind mult maI superior, mult ma):
mare de ettt interesul until individ, individul trebue sacrificat pentru salvarea intregei -societtT.
Acesta este adevrata responsabilitate, nu moralrt, dar socialli, as% cel
putin cum interesul societtei o core astrtzT.
*

Criminalitatea este o cestiune mutt mai gray's' de cAt se inchipuesce de


Statistica, care adun cifrele, care concYntrzA suma durerilor sociale

provocate de crime, ne araf ct de inspimntator e acest fiagel social.


In Europa aprpe 20.000 de 6meni mor gtuiti de eel ce atentk la
viata sail la punga bor. E un adevrat carnagiti ! Sant legion): de extropiati, de orfelini, de bkrini rmasi fuirui resurse, e o home intrga care
geme de durere, care plinge ea lacrml de singe, pe fil i purinii lor
achingiuiti, omoriti de banditI.
Dusmanul care prov6c6, in societatea moclern acst jale, aceste nano-

rociri, e criminalta.
Pentra a lupta contra acestui dusman redutabil, societatea n'a fcut
pnui ast-cri: alt-ceva de ct fixat o scar de pedepse, opunnd fie-cAral:
delict o suferint conventional, ma. mare sail ma): micui, dup gradu I de-

lictului, suferint care se reduce la detentiunea inteo cash', unde prizonierul, un timp 6re-care, este gazduit, hrnit, imbileat i ncuiilit cu
cheltuiala Statului.
Dup ce anil sall lunile de condamnare tree, delicuentul redevine cetten liber, ca tot):
fr ca cine-va sui mai aib chiar dreptul de
a-I reaminti crimele sale ; se pretinde eh' el le-a expiat, ca el a plait
ceea ce datora Societtei, ca trebue de acum inainte considerat ca oust.
Adeviirul ins este, cui criminalul n'a plait nimic, Statul, din contra, a
plait pentru intretinerea lui, fcilind sui apese o nou sarcinii pa spinarea
contribuabilor. Din punct de vedere moral, criminalul nu s'a amendat, inchisrea nu face asemenea minuni, din contra, penitenciarele, a0a, cum
sunt organizate, sunt mai mult adevrate sae uncle crimele se invatil.
Criminalul rmne ceea ce este, in imensa majoritate a cazurilor mal
criminal de cat a fost i, pe d'asupra acest criminal este readus, teafiir,
stinlitos,

in acela0 medi in care tria inainte de condamnarea 10,


www.digibuc.ro

20

pentru ca el sg giissca aceleas; tentatiI si aceleasl ocaziunl earl Pail inipins pe calea crime, pentru ca ast-fel, din not', o noug crim s comitg.
o noug cheltuial Statul siL facg pentru intretinerea luI.
Cu criminalil, gratie sistemuluI defectuos de represinne, se petrece intocmal istoria acelor negriT cari, dupg ce a fost educati: i istruitI in

Europa, ail fost readusI in tam lor pentru a'sI civiliza comp atrion El
bine, acestI negriI, pretinsl civilizatT, indatg ce
v64ut in tara lor si
in mijlocul compatriotilor lor, ail uitat tot ce ail invtat, ail uitat asemenea educatia manieratg ce a primit, si-ati aruncat imediat hainele de pe
dnsil si ail fugit prin pgduri, redevenind selbated ca i pgrintiI lor, pc)
carI, cu tte acestea, nu
cunoscut.
In tocma acelasI lucru se petrece ca criminaliI. LiberatT, dupe terminarea osandeI la cari ail fost cendemnatl, in Abel*: media in care ail

comis prima crima, ei comit imediat aceiasi crim, pentru a fi din noil
inchisl, din noil liberati, din noti redevenitl criminali. i ast-fel numerul
recidivistilor creste in mod inspgimantator.
Acesta este tristul i durerosul rezultat al tuturor mesurilor pe earl,
pang astg-0, Societatea le-a luat in contra criminalitor.
nicI nu se pte sg fie alt-fel, pe cand, pe de o parte, se declarg ca
scopul pedepseI este corectiunea culpabilului, iar pe de altg parte se stabilesce o msurii fixfi de pedpsg pentru fie-care delict, adicg un numer
de lull): sail de anI de detentiune inteo casg a statului, dupe terminarea
cgrora, criminalul este liberat, farg ca cine-va sa se mg ingrijesca dacg
s'a corectat sail nu; acsta smen intocmaI cu tratamentul pe care un
medic 1-ar prescri bolnavaluI sea, aretandu'l insg d'inainte qiva in care
ar trebui sg ias din spital, o fi sail nu o fi vindecak!
Din fericire insg, pe raenil de sciintg nu all putut al: lase
indiferenti acest flagel social. Aceiasi: miscare sciintificg mreta care, de
cati-va an)", a inceput in contra maladielor contagise, ce fac atatea victime in omenire, miscare in fruntea cgreia Romania e fericit cri se ggsesce, gratie mince si eruditiuneI d-rului Babes, unur din ce maI distills): creator): aI sciintei microbilor, aceiasl miscare sciintificg a inceput
si contra acestor macrobi, aI societateI.
S spergm, ca in curnd, sciinta IT va spune ultimul cuvnt, i asupra
causelor criminalitte i asupra mijlcelor celor ma): eficace de a o combate.
0.,10TECA'"

7r,

ACADE,Mal

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

S-ar putea să vă placă și