Sunteți pe pagina 1din 21

Aprobat,

PLAN DE SECURITATE
SI SANATATE

- CONTINUT CADRU -

DENUMIREA LUCRARII
Statie distributie carburanti Nr.10
Data: 24.03.2007

Pag. 1

1. Informatii generale
Locatia santierului
Beneficiarul lucrarii
(numele si adresa)
Data inceperii lucrarilor
Durata estimativa a
lucrarilor pe santier
Numar estimativ de
lucratori care lucreaza
simultan pe santier
Antreprenor
(numele si adresa)

Drobeta Tturnu Severin

Petrom S.A.
22.03.2007
60 zile

10 lucratori

S.C. CONSTRUCT SRL

2. Scurta descriere a lucrarii


Se vor executa sapaturi pentru realizarea fundatiilor la copertina si la pavilionul
comercial precum si pentru pozarea rezervorului de carburanti.
Se vor turna betoane in fundatiile mentionate mai sus si in pardoseala pavilionului
comercial. Se vor executa lucrari de canalizare si alimentari cu apa.
Dupa turnarea fundatiilor in cadrul statiei se vor executa lucrari de montaj a
structurilor metalice pentru pavilionul comercial si copertinele pentru pompele de
livrare a carburantilor.

..

Pag. 2

3. DOCUMENTATIA TEHNICA DE REFERINTA A LUCRARII


NR.
CRT

1
2
3
4
5

CATEGORIA DE LUCRRI

Sapaturi
Betonari
Canalizari

DOCUMENTAIE TEHNICA
DE REFERINA

CERINTE SPECIFICE PRIVIND


SECURITATEA SI SANATATEA
IN MUNCA

PT+DDE proiect nr. -Respectarea cerintelor


ESP-PETROM-PS- Legii 319/2006
AA-10 /2006
-H.G. specifice lucrarilor
desfasurate

-Instructiuni proprii de
SSM pentru activitatile

desfasurate

Alimentari cu apa

Montaj structuri
metalice si panouri

Pag. 3

4. Scurta descriere a activitatilor


Pentru realizarea lucrarii ,,Statie de distributie carburanti nr.10
se vor executa lucrari de sapaturi manuale si
mecanice,betonari,canalizari si alimentari cu apa.
Sapaturile manuale si mecanice se vor executa atat pentru
fundatiile rezervorului copertinei si pavilionului comercial, cat si
pentru traseele necesare pozarii tuburilor retelei de canalizare si a
celei de alimentare cu apa.
Activitatea de betonare se va executa la realizarea fundatiilor
mentionate mai sus si implica pe langa turnarea propriu-zisa a
betonului si operatiuni de montare a armaturilor precum si
montarea cofrajelor.
Retelele de canalizare si alimentare cu apa se realizeaza prin
executia de santuri la 1,0-1,5 m adancime, in care se pozeaza
tuburi PVC, pentru canalizare si de polietilena, pentru alimentarea
cu apa. Racordarea celor doua retele de tuburi (canalizare si
alimentare cu apa) se va face la retelele corespunzatoare ale
orasului.

Pag. 4

5. Repartizarea execuiei lucrrilor (conform contract)


Nr.
crt.

DENUMIRE ANTREPRENOR /
SUBANTREPRENOR

CATEGORIA LUCRARII

S.C. CONSTRUCT SRL

Sapaturi

Betonari

Canalizari

Alimentari cu apa

Montaj
panouri

OBSERVATII

confectii

metalice

si S.C. INSERV GROUP SRL


S.C.ORLY CONSTRUCT SRL

6. Personalul cu responsabilitati privind organizarea


si verificarea cerinelor privind securitatea si
sanatatea in munca
- Personalul antierului cu responsabilitati directe in organizarea, verificarea
(controlul, inspecia) si in asigurarea condiiilor de SSM din antier sunt: Sef echipa
sau maistru care are in subordine formaii (echipe) de lucratori, Sef punct de lucru,
Sef antier, Lucrator desemnat pt SSM, responsabil ISCIR si/sau metrologie, etc.
Nr.
crt.

FUNCTIA

NUMELE SI PRENUMELE

Sef lucrare

Ing.Popescu

Sef punct lucru

Ionescu

3
4
5
6
...

Pag. 5

7. Lucrari care implica riscuri specifice


securitatea si sanatatea lucratorilor
Nr. Tipuri de Lucrari care implica riscuri specifice
Crt. pentru securitatea si sanatatea lucratorilor

pentru

Existenta acestor
tipuri de lucrari in
organizarea
santierului
(se bifeaza cu X)

Lucrri care expun lucrtorii la riscul de a fi ingropati sub


alunecri de teren, inghititi de terenuri mocirloase/
mlastinoase ori de a cdea de la nlime, datorit naturii
activitii desfurate, procedeelor folosite sau mediului
nconjurtor al locului de munca
Lucrri n care expunerea la substane chimice sau
biologice prezint un risc particular pentru securitatea i
sntatea lucrtorilor ori pentru care supravegherea
sntii lucrtorilor este o cerinta legal
Lucrri cu expunere la radiatii ionizante pentru care
prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone
controlate sau supravegheate
Lucrri n apropierea liniilor electrice de inalta tensiune

Lucrri care expun la risc de inec

Lucrri de puuri, terasamente subterane i tuneluri

Lucrri cu tuburi cu aer comprimat

Lucrri care implica folosirea de explozibili

Lucrri de montare i demontare a elementelor prefabricate


grele

Alte tipuri de lucrari:


Lucrari de sudura electrica cu risc de electrocutare

10.
11.

Lucrari de montaj la inaltime subansamble cu risc de


cadere de la inaltime

Pag. 6

8. Identificarea riscurilor i descrierea lucrrilor care


pot prezenta riscuri pentru securitatea i sntatea
lucrtorilor
Riscuri / factori de risc

Masuri specifice de securitate in munca pentru


lucrarile care prezinta riscuri

Expunerea lucratorilor la riscurile


generale din santier

Casti si incaltaminte de protectie obligatorii la intrarea in


santier
Indicatoare de semnalizare a riscurilor vor fi afisate la
intrarea in santier
Dirigintele de santier / Coordonatorul SSM vor verifica
respectarea celor de mai sus pe parcursul vizitelor in
santier
Identificarea tipului, localizarii retelelor de utilitati inanite
de inceperea lucrarilor si dezafectarea lor
Informatiile de mai sus vor fi comunicate tuturor
executantilor
Sudorii care lucreaza la inaltime vor purta centuri de tip
ham care vor fi ancorate corespunzator
Inainte de inceperea lucrului sudorul va verifica buna
functionare si etanseitatea arzatorului, respectiv a
aparatului de sudat.
Este interzis ca in timpul lucrului furtunurile de cauciuc
sa fie tinute sub brat sau sa fie incolacite pe picioare.
Este interzisa folosirea furtunurilor pentru oxigen la
acetilena si invers.
Este interzisa folosirea furtunurilor murdare de ulei sau
grasime.

Folosirea furtunurilor defecte, precum si infasurarea


acestora cu banda izolatoare sau alte materiale este
interzisa.
Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele de sudare se
face numai prin coliere metalice bine stranse.
Recipientele butelie pentru acetilena se folosesc numai
in pozitie verticala.
Arzatorul aprins nu se va lasa din mana nici un moment
Pt sudarea si taierea electrica:
Se interzice categoric tinerea portelectrodului sub brat,
pentru a preveni scurgerile curentului electric prin corp!
Conductorii electrici, mobili, folosii la racordarea la retea
si cablurile pentru alimentarea circuitului de sudare vor fi
feriti impotriva deteriorarii in timpul exploatarii si al
transportului si in mod special impotriva contactului cu
stropi de metal topit, precum si a trecerii peste ei cu

Expunerea lucratorilor la riscuri in


timpul executiei , ca urmare a
existentei retelelor de utilitati care
nu au fost dezafectate
Expunerea lucratorilor la riscuri
provenind din taierea si sudarea
metalelor (cu flacara oxiacetilenica
si/sau electric)

Pag. 7

Caderi de la inaltime

Expunerea lucratorilor la riscuri


provenite prin stationarea in raza
de actiune a instalatiilor de ridicat

Expunerea lucratorilor la riscuri


provenite din circulatia masinilor si
utilajelor
Manipularea manuala a sarcinilor

mijloace de transport.
Cablurile mobile vor fi usoare si foarte flexibile,
patrandu-se in colaci cand nu se executa operatia de
sudare.
Cablul de masa va fi racordat direct la piesa, fiind
interzisa utilizarea unor improvizatii.

In timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi asezat


sau agatat de un suport astfel incat sa nu atinga piesa sau
suportul acesteia, care sunt legate la sursa de alimentare a
circuitului de sudare.
Instalarea de mijloace de protectie colectiva (ex. schele)
acolo unde este necesar
Ancorarea schelei si alegerea unei suprafete de sprijin
foarte solida, pentru a evita bascularea
Montajul si verificarea schelei, inainte de punerea in
functiune, vor fi realizate de o persoana abilitata in acest
sens
Dotarea lucratorilor expusi cu centuri de siguranta cu
harnasament
Instalatiile de ridicat trebuie sa fie corect instalate,
verificate si supuse controalelor periodice
Instalarea semnalizarilor corespunzatoare interdictiilor
Nu se va circula in raza de actiune a macaralei
/instalatiei de ridicat
Se vor respecta prevederile referitoare la incarcatura
maxima
Macaragiii, legatorii de sarcina sau alte persoane
insarcinate sa dirijeze miscarile macaralelor, trebuie sa
cunoasca si sa aplice intocmai codul de semnalizare a
macaralei in eventualele completari ale persoanei juridice in
functie de tipul macaralelor pe care le are in dotare.
Macaragiul are obligatia sa nu apropie bratul macaralei
in imediata vecinatate a conductoarelor electrice aeriene
sau in zona lor de influenta .
Inainte de a transporta sarcina, macaragiul are obligatia
sa execute in prealabil o ridicare de proba
Sufele se vor inspecta zilnic
Ghidarea manuala a incarcaturii se va face cu franghii
Stabilirea si marcarea cailor de circulatie in santier
Asigurarea incarcaturii
Dotarea autovehiculelor si utilajelor cu instalatii de
avertizare sonora la mersul inapoi
Limitarea manipularii manuale atunci cand este posibil
prin folosirea mijloacelor mecanizate

Lucrul in echipa pentru diminuarea sarcinii la care


sunt expusi lucratorii
Pag. 8

Expunerea lucratorilor la riscuri


provenind din prezenta
materialelor si substantelor
periculoase in santier
Risc de Electrocutare

ECHIPAMENTE DE MUNC - EM
n principiu, la utilizarea EM, pot fi
identificate urmtoarele pericole,
dup natura lor:
pericole mecanice;
pericole electrice;
pericole termice;
pericole generate de
zgomot;
pericole generate de
vibraii;
pericole generate de
radiaii;
pericole generate de
materiale i substane;
combinaii de pericole
ECHIPAMENTE DE MUNC EM
riscuri majore:
-pornire neateptat, suprasarcin/

Manipuarea corecta a sarcinilor, pentru prevenirea


accidentelor datorate de pozitiile incorecte ale lucratorului

Se interzice manipularea frecvent i prelungit a


sarcinilor

Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic,


trebuie evitate: poziiile vicioase, micrile brute si
extreme, micrile repetitive
Se va desemna o persoana care sa completeze registrul
substantelor periculoase folosite in santier
Se vor asigura conditii de depozitare corespunzatoare a
materialelor periculoase in santier
Se va acorda echipament individual de protectie adecvat
Asigurarea tuturor tablourilor electrice (atat ale utilajelor
cat si cele ale instalatiilor electrice de distributie)
Este interzisa innadirea cablurilor electrice si pozarea
acestora direct pe sol
Este interzisa executarea de improvizatii electrice la
instalatiile electrice ale echipamentelor tehnice din cadrul
santierului de catre deserventii acestora sau de catre
electricieni
Verificarea periodica a tablourilor electrice de catre un
electrician autorizat
Folosirea mijloacelor de protectie electroizolante este
obligatorie atat la lucru cu scoatere de sub tensiune cat si in
cazul lucrarilor fara scoatere de sub tensiune
Se interzice executarea de lucrari la instalatiile electrice
fara intreruperea tensiunii, cu exceptia unor situatii speciale,
reglementate.
Exploatarea echipamentelor de munca trebuie facuta
numai de personal calificat, autorizat si instruit a lucra cu
E.M. respective.
Interventiile asupra instalatiilor unui E.M. vor fi executate
numai de salariati desemnati in acest scop.
Se interzice lucratorilor care deservesc echipamente de
munca sa execute reparatii la partea mecanica a acestora
sau la instalatiile electrice ale acestora.

Exploatarea echipamentelor de munca trebuie facuta


numai de personal calificat, autorizat si instruit a lucra cu
E.M. respective.
Pag. 9

supraturaie;
- imposibilitatea opririi mainii n cele
mai bune condiii posibile;
- variaia vitezei de rotaie a sculelor;
- defectarea alimentrii cu energie;
- defectarea circuitului de comand;
- erori de montare;
- rupere n timpul funcionrii;
- cderi sau ejectri de obiecte sau
fluide;
- pierderea stabilitii / rsturnarea
mainii;
- datorate sistemului de comand;
- provenite de la manevrarea mainii;
- datorate surselor de energie i
transmisiei energiei,
- de la / la o ter persoan (pornire,
utilizare neautorizat);

instruciuni
operator;

insuficiente

pentru

Lipsa instalatiilor sanitare in santier


Expunerea lucratorilor la riscuri
generate de curatenia
necorespunzatoare sau caile de
acces neadecvate

9.

Interventiile asupra instalatiilor unui E.M. vor fi executate


numai de salariati desemnati in acest scop.
Se interzice lucratorilor care deservesc echipamente de
munca sa execute reparatii la partea mecanica a acestora
sau la instalatiile electrice ale acestora.

Exploatarea echipamentelor de munca trebuie facuta


numai de personal calificat, autorizat si instruit a lucra cu
E.M. respective.
Interventiile asupra instalatiilor unui E.M. vor fi executate
numai de salariati desemnati in acest scop.
Se interzice lucratorilor care deservesc echipamente de
munca sa execute reparatii la partea mecanica a acestora
sau la instalatiile electrice ale acestora.
Asigurarea apei potabile
Asigurarea de cabine WC ecologice
Intrarile in santier vor fi mentinute in permanenta in stare
de curatenie
Materialele, deseurile rezultate din demolari si lucrari,
echipamentele tehnice, utilajele, sculele, nu vor fi lasate pe
caile de acces
Se vor stabili locuri de depozitare temporara a
materialelor rezultate din demolare, respectiv containere
pentru depozitare deseuri in interiorul santierului

Masuri de Protectie Colectiva si Mijloace


colective de protectie

Cile i ieirile de urgenta trebuie sa fie n permanenta libere i sa conduc n


modul cel mai direct posibil ntr-o zona de securitate.

Cile de circulaie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, i rampele de ncrcare,


trebuie sa fie calculate, plasate i amenajate, precum i accesibile astfel nct sa
poat fi utilizate uor, n deplina securitate i n conformitate cu destinaia lor, iar
lucrtorii aflai n vecintatea acestor cai de circulaie sa nu fie expusi nici unui risc

Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevzute cu
dispozitive care sa evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii de serviciu n zonele
respective

Zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil

Pag. 10

Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu ajutorul


echipamentelor corespunztoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecie
colectiv, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere.

n cazul n care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente,


trebuie prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie utilizate centuri de
siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare

Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite i ntreinute astfel nct sa se


evite prbuirea sau deplasarea lor accidentala

Platformele de lucru, pasarelele i scarile schelelor trebuie sa fie construite,


dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele sa nu cada sau sa fie
expuse caderilor de obiecte

Schelele trebuie controlate de ctre o persoana competenta, astfel:


a) nainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dup orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur
de pmnt ori n alte circumstane care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea.

Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare

10.

Echipamente individuale de protectie

Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista interna de dotare cu
EIP; Acestea trebuie alese astfel incat sa corespunda principiului actiunii la riscurile
cumulate. Principalele EIP utilizate sunt:

Casca - protectie obligatorie


a capului

Ochelari - protectia obligatorie


a ochilor

Centura tip ham - protectie impotriva


caderilor la inaltime

Manusi - protectie obligatorie


a mainilor

Pag. 11

Incaltaminte de protectie

Antifoane - protectie a auzului

11. Amenajarea si organizarea santierului - dotari


social sanitare, modalitati de depozitare a
materialelor
Amplasamentul santierului va fi imprejmuit cu un gard temporar, iar accesul pe
santier va fi posibil numai prin locuri indicate.
Vor fi asigurate spatiile pentru activitatile administrative.
Nr
.
crt
.

Dotri asigurate
(vestiare, spltoare-chiuvete, dusuri, WC, apa
potabila, truse sanitare punct de prim ajutor,
materiale igienico-sanitare ce se acorda)
Vestiar; spalator; WC; apa potabila; punct de prim
ajutor; materiale igenico-sanitare

1.

Numr de
persoane
pentru care se
asigura

Observaii

10

Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru


brbai i femei.

ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaii i


dispozitive indispensabile pentru primul ajutor i trebuie sa permit accesul cu
brancarde.

Modalitati de depozitare a materialelor:


Pag. 12

Nu se vor depozita materiale pe caile de acces, acestea trebuie sa fie pstrate n


permanenta libere;

Materialele periculoase vor fi depozitate separat, cu semnalizare corespunzatoare;

Se vor incheia contracte cu firme autorizate pentru valorificarea / eliminarea


deseurilor

Se va avea in vedere eventualele contraindicatii la depozitarea diferitelor materiale


periculoase pentru prevenirea unor posibile incendii, explozii, emanatii de gaze,
etc.

12.Masuri de coordonare
Pentru a asigura respectarea prevederilor prezentului plan de securitate, precum
si pentru minimizarea riscurilor care pot aparea in timpul desfasurarii activitatilor pe
santier, antreprenorii si subantreprenorii vor intocmi planurile proprii de securitate si
sanatate si vor descrie in proceduri/instructiuni activitatile generatoare de riscuri, care sa
prezinte succesiunea operatiilor, riscurile si masurile de protectie adecvate.
Se vor avea in vedere si se vor specifica urmatoarele:

Condiiile de manipulare a diverselor materiale, n particular, n ceea ce


privete interferena instalaiilor de ridicat aflate pe antier sau n
vecintatea acestuia; se vor folosi instalatii de ridicat numai cu certificate
tehnice corespunzatoare si cu operatori autorizati
Limitarea manipulrii manuale a sarcinilor;
Condiiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deeurilor i a
materialelor rezultate: materialele rezultate din demolari vor fi depozitate
temporar pe o platforma betonata in afara zonei de lucru, pe categorii, in
vederea reciclarii / reutilizarii sau eliminarii.
Condiiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;
Utilizarea mijloacelor de protecie colectiv; pentru lucrul la inaltime se
vor folosi schele conforme cu cerintele minime de securitate, care
poseda marcajul de conformitate CE sau CS; acestea se vor inspecta
zilnic, inainte de inceperea lucrului.

Verificari zilnice ale sefului de santier / punctului de lucru


Inainte de inceperea lucrului:
Protectii corespunzatoare ale tututor deschiderilor si ale marginilor de structura
Asigurarea ca toate consolidarile, sprijinirile, sustinerile temporare sunt in stare
corespunzatoare
Asigurarea ca toate mijloacele PSI sunt operationale
Asigurarea ca toate materialele periculoase au fost indepartate din zona de
lucru
Verificarea eliberarii cailor de acces si a marcarii lor
Verificarea ca toti lucratorii sa poarte EIP din dotare, corespunzator riscurilor
Pag. 13

La terminarea zilei de lucru:


Se verifica daca toate caile de acces in situatii de urgenta sunt clar marcate si
libere
Se verifica daca imprejmuirea amplasamentului este in buna stare, pentru a nu
putea patrunde in santier persoanele neautorizate
Se verifica daca drumurile de acces catre amplasament nu sunt blocate cu
materiale si ca toate riscurile sunt semnalizate

13. Masuri ce decurg din interferenta activitatilor din


perimetrul santierului si din afara acestuia

Intregul personal trebuie instruit pentru a cunoaste riscurile asociate lucrarilor


executate si masurile de protectie
Semnificatia panourilor de semnalizare se va respecta in mod obligatoriu
Toti muncitorii trebuie sa poarte echipamentele individuale de protectie adecvate
operatiilor executate ;
Lucrul la inaltime necesita masuri de protectie, utilizandu-se cu prioritate masuri
colective de protectie
Toate incidentele, evenimentele, accidentele trebuie raportate imediat sefului de
punct de lucru / sefului de santier / lucratorului desemnat
Zona de lucru trebuie mentinuta in stare de curatenie iar caile de acces trebuie sa
fie libere;
Nu este permisa intrarea in santier sub influenta alcoolului, a drogurilor sau a
medicamentelor ce contin substante halucinogene
Cabinele WC trebuie mentinute in stare de curatenie
Inanite de utilizarea sau depozitarea materialelor care contin substante
periculoase, trebuie sa existe la seful de lucrare o copie a fiselor tehnice de
securitate
Nu este permis persoanelor neautorizate sa modifice, sa mute echipamentele
tehnice, utilaje, instalatii, mijloace de protectie (schele, balustrade, mijloacele de
semnalizare , etc)

14. Masuri generale pentru asigurarea mentinerii


santierului in stare de curatenie si ordine

Indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate din demolari sau din
procesul de lucru
Toate caile de acces in situatii de urgenta trebuie sa fie clar marcate si libere

Pag. 14

Imprejmuirea amplasamentului trebuie sa fie in buna stare, pentru a nu putea


patrunde in santier persoanele neautorizate
Drumurile de acces catre amplasament nu trebuie sa fie blocate cu materiale
rezultate din demolare.
Se vor stabili locuri de fumat in incinta santierului, ce va fi amenajat si semnalizat
corespunzator

15. Indicatii practice privind acordarea primului


ajutor, evacuarea persoanelor si masuri de
organizare luate in acest sens.
Se va contacta imediat salvarea in cazul in care survine un accident in santier.

Informatii de contact in
situatii de urgenta
In caz de urgenta,
solicitati imediat
ajutorul

Politia
112
Pompierii
112
Salvarea
112
Furnizati urmatoarele
informatii:
Unde este localizat
santierul
Ce s-a intamplat
Cate persoane
necesita ajutor

Pentru evenimente minore (taieturi, intepaturi) va trebui sa existe in santier trusa


de prim-ajutor.
Masuri de prim-ajutor:
Medicul de medicina muncii, periodic face instruire de acordare a primului ajutor cu
persoanele care au fost nominalizate ca salvatori in cadrul societatii santierului si cu
restul lucratorilor. Poate fi utilizata ca material didactic cartea Primul ajutor la locul
accidentului MMPS Departamentul Proteciei Muncii si INCDPM Bucureti..
In cazul producerii unui accident, pentru intervenia imediata, este bine de
reinut urmtoarele etape :

Pag. 15

Analiza situaiei; protejarea victimei; examinarea victimei; anunarea


accidentului; acordarea primului ajutor; supravegherea victimei si
ateptarea echipei de specialiti.
Salvatorul, fara a se expune pe el nsui, va identifica sursele de riscuri
reale sau presupuse in situaia vizata si va observa daca persista un risc
de: strivire; incendiu sau explozie; electrocutare; asfixiere; alt risc.

Aciunile salvatorului depind de starea victimei si va aciona astfel :


a)
daca victima nu vorbete (este incontienta) dar respira si-i bate inima
(are puls) sunt necesare :
aezarea in poziie de sigurana;
acoperirea victimei, alarma;
supravegherea circulaiei, a strii de contienta, a respiraiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.
b)
daca victima nu rspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare :
degajarea, eliberarea cailor respiratorii;
respiraie gura la gura sau gura la nas
c)
daca victima sngereaz abundent se aplica :
compresie manuala locala;
pansament compresiv;
compresie manuala la distanta (subclavicola sau inghinala).
d)
daca victima prezint arsuri provocate de :
foc sau cldura - se face splare pentru a evita ca arsura sa progreseze si
pentru rcorire;
substane chimice - se face splare abundenta cu apa (nu se ncearc
neutralizarea acidului cu baza si invers)
e)
daca victima vorbete dar nu poate efectua anumite miscari :
oricare ar fi semnele se va aciona ca si cum victima ar avea o fractura, evitnd
sa o deplaseze si respectnd toate eventualele deformri la nivelul: membrului
superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
f)
victima poate sa prezinte :
plgi grave: aezarea victimei intr-o poziie adecvata, ngrijirea segmentului
amputat daca e cazul, compresie pentru oprirea sngerrii, etc.
plgi simple : curirea si pansarea plgii
Pansamente si bandaje
Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla
sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un pansament
provizoriu, destinat sa protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul
accidentului si cel in care rana este vazuta de un specialist.
ATENTIE ! Nu se pune niciodata vata direct pe rana !
Nu se atinge si nu se sufla peste partea de pansament care va veni in contact direct cu
rana. Se va acoperi complet rana si se vor intinde marginile pansamentului dincolo de
limitele ranii.

Pag. 16

NU indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca singele a trecut prin


pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare,
vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa un
pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a
imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
Aplicati bandajul suficient de strins pentru a va asigura ca sangerarea este
controlata sau ca imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe
rana, daca este aplicata prea strins produce durere si impiedica circulatia sangelui.
Plgi. Hemoragii
Prin plaga (rana, leziune) se nelege orice ntrerupere a continuitatii unui esut (a
tegumentelor, mucoaselor sau a esuturilor mai profunde).
Principalele obiective ale acordrii primului ajutor in ngrijirea plgilor sunt urmtoarele:
combaterea hemoragiei
prevenirea infeciei
combaterea durerii
prevenirea si combaterea socului.
Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa se
manifesta dupa cca. 6 ore si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea
unui prim ajutor eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6
ore.
Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata
zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea
sanatoasa din jur (NU se utilizeaza vata la aceste manevre); se dezinfecteaza plaga prin
turnarea de apa oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii
corpi straini; corpii straini care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie infipta,
cutit in rana, etc) se lasa pe loc din cauza pericolului de singerare; doar corpii straini
superficiali se vor extrage cu ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna
dezinfectare.
Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a
ruperii, taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau.
Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!
Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:
a.
Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar
NU se utilizeaz daca in rana se afla corpuri strine ascuite.
b.
Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectatepe un
plan osos situat intre inima si artera (presupune pregatirea corespunzatoare a
salvatorului) cu varful degetelor, cu ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu
ajutorul pumnului
c.
Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea realizata prin
strangerea circulara a membrului care sangereaza, cu ajutorul unui garou, pana la
oprirea hemoragiei. Garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; garoul nu
se aplica direct pe piele, ci peste un invelis textil (pinza); garoul trebuie folosit doar in
ultima instanta sau pe timpul curatirii si pansrii plagii. Garoul NU se aplica la
antebrat sau gamba!
Masuri de prim ajutor in funcie de tipul plgii si localizarea acesteia
Pag. 17

Contuzii, vnti: produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare. Primul


ajutor consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15
min). Nu aplicai punga cu gheata direct pe piele!
Plgi minore cu sngerri: pot fi splate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi terse cu
tifon steril si acoperite cu pansament.
Plgi grave cu sngerare abundenta: necesita o apasare continua si directa. Daca rana
este mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale
inainte de a apasa.
Plgi cu un corp strin nfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate
sa comprime vasele de sange retezate in adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu
scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in rana; bandajati rana de jur imprejurul obiectului
pentru a impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o ranire suplimentara.
Plgi prin nepare: este posibil sa nu prezinte singerare externa abundenta, dar ele pot
provoca sngerare interna. Se va controla sangerarea si se da primul ajutor pentru rni.
Plgi prin strivire: esuturile sunt distruse pe ntindere mare iar organele interne pot fi
rupte, pot fi agravate si prin fracturi. Plgile grave prin strivire pot produce complicaii
grave, ajungnd pina la soc si insuficienta renala. Chiar daca rnitul nu prezint semne si
simptome de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat
imediat pentru a mpiedica instalarea si agravarea socului, astfel: protejati victima fata de
alte circumstante posibile de accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicai pungi de
gheata pe zona ranita, tratai mpotriva socului.
Transportul accidentailor
Nici un accidentat nu va fi transportat nainte de a fi adus in starea de a suporta in
bune condiii transportul, adic nainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul
ajutor.
Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la
locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aezarea ei in pat trebuie
executate in mod difereniat, in funcie de circumstanele in care s-a produs accidentul,
de gravitatea si tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numrul salvatorilor
prezeni.
Tehnica de intervenie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si
a nu complica vatamarile produse de accident.
Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat
segmentul format din cap-gat-trunchi-bazin, sa ramana nemicat, ca un bloc rigid.
In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura
securitatea victimei.
Transportul accidentailor se face astfel:
a. cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea
accidentatului nu pare sa fie ngrijortoare. Victima va fi aezata ntotdeauna cu capul
ctre direcia de deplasare pentru a putea fi permanent supravegheata de salvatori.
Indiferent de obstacolele ntlnite in cale trebuie meninuta poziia orizontala a trgii.
Cnd victima este agitata sau cnd transportul se face pe un teren foarte accidentat,
bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate.
b. fara targa

Pag. 18

Este obligatoriu sa se foloseasc o targa improvizata cnd starea generala a bolnavului o


impune. Poate fi improvizata din doua bare trecute prin mnecile a doua vestoane
aezate in oglinda
Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci cnd starea generala a
accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau
cnd victima trebuie deplasata prin spatii foarte nguste sau ntortocheate (scri de bloc,
etc.), unde brancarda nu poate ptrunde.
Pana la sosirea echipei de specialitate se vor urmri :
semnele vitale ale victimei : prezenta respiraiei, a pulsului, starea de contienta si se
va supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraiei
si circulaiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor,
poziia de sigurana, etc.
se vor asigura interveniile necesare daca survin modificri in starea victimei;
se va nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evoluia strii victimei;
alte informaii despre victima.
La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului toate
informaiile obinute despre accident si despre starea victimei.

16.
Modalitati de colaborare intre antreprenori,
subantreprenori si lucratori independenti privind
securitatea si sanatatea in munca
Atat antreprenorul, cat si subantreprenorii trebuie sa intocmeasca planuri proprii
de securitate si sanatate, care trebuie sa contina in mod obligatoriu :

analiza proceselor tehnologice de execuie care pot afecta sntatea i securitatea


lucrtorilor i a celorlali participani la procesul de munc pe antier;

evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de


echipamentele de munc folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor
periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea antierului;

msuri pentru asigurarea sntii i securitii lucrtorilor, specifice lucrrilor pe


care antreprenorul/subantreprenorul le execut pe antier, inclusiv msuri de
protecie colectiv i msuri de protecie individual.

La elaborarea planului propriu de securitate i sntate subantreprenorul trebuie


s in seama de informaiile furnizate de ctre antreprenor i de prevederile planului de
securitate i sntate al antierului.
nainte de nceperea lucrrilor pe antier de ctre antreprenor / subantreprenor,
planul propriu de securitate i sntate trebuie s fie consultat i avizat de ctre
supervizorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii, medicul de
medicina muncii i membrii comitetului de securitate i sntate sau de ctre
reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii
lucrtorilor.

Pag. 19

Planul propriu de securitate i sntate trebuie s fie actualizat ori de cte ori este
cazul.
Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate i sntate trebuie s se
afle n permanen pe antier pentru a putea fi consultat, la cerere, de ctre inspectorii de
munc, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate i sntate n munc sau de
reprezentanii lucrtorilor, cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii
lucrtorilor.

Pag. 20

17.

Concluzii

Managerul de Proiect, precum si personalul de conducere si supraveghere al


Antreprenorului si Subantreprenorilor vor asigura supravegherea permanenta a lucrarilor,
in vederea prevenirii tututor riscurilor posibile identificate initial in prezentul Plan de
securitate si sanatate si in Planurile proprii de securitate si sanatate ale Antreprenorului
General si ale Subantreprenorilor, precum si a riscurilor potentiale identificate pe
parcursul executiei lucrarilor.
Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General, se va realiza evaluarea
riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele
de munc folosite, de utilizarea substanelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, de organizarea antierului;
Prin grija Managerului de Proiect si a Antreprenorului General se vor stabili msuri pentru
asigurarea sntii i securitii lucrtorilor, specifice lucrrilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le execut pe antier, inclusiv msuri de protecie
colectiv i msuri de protecie individual si vor instala panouri de semnalizare a
riscurilor.
Lucratorii vor fi informati asupra riscurilor si masurilor ce trebuie luate privind securitatea
si sanatatea lor pe santier.
Lucratorii tebuie sa comunice imediat personalului de conducere si supraveghere al
Antreprenorului si Subantreprenorilor orice situatie de munca despre care au motive
intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum
si orice deficienta a sistemelor de protectie.
Lucratorii trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
lor, precum si cu instructiunile primite din partea personalului de supraveghere al
Antreprenorului si Subantreprenorilor, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare
atat propria persoana , cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile
sale in timpul procesului de munca.
Lucratorii trebuie sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, mijloacele de transport si alte mijloace de productie.
Lucratorii trebuie sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat.
Coordonatorul de securitate si sanatate in munca desemnat de beneficiar va efectua
vizite de control in amplasament cu o frecventa saptamanala si la schimbarea
tehnologiilor sau introducerea de noi tehnologii (inclusiv atunci cand se intentioneaza a se
utiliza echipamente tehnice care nu au fost prevazute initial). Toate constatarile,
neconformitatile si recomandarile vor fi documentate in rapoarte ale vizitelor de control. In
cazul constatarii de neconformitati, se vor efectua vizite de control suplimentare, pentru a
verifica modul de aplicare a remedierilor stabilite.

Vizat,

Intocmit,
Coordonator SSM

Pag. 21