STRUCTURAL - NESTRUCTURAL

Subiect 1 : ALCATUIREA CA SISTEM A CONSTRUCTIILOR.

1.1 exemplificati componentele structural si arhitecturale, de instalatii, electromecanice, mobilier si alte dotari asupra carora arhitectul
de amenajari interioare poate interveni sau care ii pot conditiona rezolvarile dorite.
1.2 Conceptul de performanta.
1.3 Specificatii si cerinte esentiale de calitate.
1.4 convertirea cerintelor de calitate ale cladirii in conditii tehnice de performanta.
1.5 Exemplificati modul in care poate actiona arhitectul de amenajari interioare pentru a le asigura

1.1

exemplificati componentele structural si arhitecturale, de instalatii, electromecanice, mobilier si alte dotari asupra carora arhitectul de
amenajari interioare poate interveni sau care ii pot conditiona rezolvarile dorite.
1.1-exigentele privind amenajarea de interior tb corelate cu cele privind suportul material, respectiv structura de rezistenta
-

O constructie constituie un sistem alcatuit din mai multe subsisteme:

infrastructura (partile sub nivelul terenului- fundatia si alte elemente conexe:protectii, pereti subsol, planseul peste subsol),
suprastructura (partile de deasupra terenului, structura, elem de rez verticale, oriz sau inclinate, elem ale anvelopantei, de
compartimentare, protectie si finisaj),
instalatiile si echipamentele(amplasate in terenul adiacent, in infrastruct sau suprastruct)

Structura cuprinde elem de rezistenta: zidurile, peretii, stalpii, grinzile, cadre plane sau spatiale, palnsee, sarpanta, terasa, mansarda,
scarile, rampele, alte elm circulatie si acces intre niveluri si acces intre interior exterior
Elem anvelopei, de compartimentare, protectie si finisaj asigura utilizarea, confortul, siguranta, estetica anvelopa cu termoizolatiile,
fonoizolatiile si hidroizolatiile aferente; tencuielile si placajele , zugravelile, vopsitoriile si tapetele , pardoselile
Instalatiile si achipamentele de: alimentare cu apa, canalizare, sanitare, evacuare sau distrugere deseuri, protectie contra incendiilor,
protectie la tarznet, electrice, comunicatii, informatizare, securitate, gaze, incalzire, ventilatie, conditionare, ridicare transport
Subsistemul comp nestructurale este constituit de urm categ de comp:
a.

Comp arhitecturale/ elem de constructie

a.1 elem atasate anvelopei constructiei (finisaje, elem de protectie termica, decoratii idn caramida, beton, piatra, mat ceramice, sticla,
copertine, balustrade, atice, marchize, profile ornamentale, statui, firme, reclame, antene
a.2 elem ale anvelopantei (elem structurii proprii a anvelopei panouri pline sau vitrate, montanti, rigle, centuri
a.3 alem de compartimentare interioara fixe sau amovibile (inclusiv finisajele si tamplariile inglobate)
a.4 tavane suspendate
a.5 alte elem de constru( garduri incinta imprejmuiri)

b.
c.
d.

Instalatii( b.1 instalatii snaitare, b.2 inst electrice /iluminat. b.3 instal incalzire, de conditionare si ventilatie. B.4 instalatii speciale )
Echipamente electromecanice: ascensoare, scari rulante
Mob si alte dotari:
d.1 mob profesional: de birou( rafturi, dulapuri)din unitati medicale, de cercetare
d.2 mob si dotari speciale din construct din clasa de imp 1
d.3 rafturi din magazine si din depozite accesibile publicului

-in acest context, calitatea si siguranta spatiului construit depind in principal de PARAMETRI//FACTORI DE MEDIU : natural (vant, zapada,seism:)
,antropic( temp, zgomot, vibratii), incarcari,act care deriva din acesti factori si solicita ansamblul construit , CERINTELE SI PERFORMATELE
CONSTRUCTIEI ( tip de materiale, durabilitate, arhitecturale, tip de structura si caracteristice de rezistenta, nestructurale- anvelopa, pereti desp,
tavane mob ; calitatea executiei, modul de utilizare si intretinere

1.2 conceptul de performanta reprezinta un instrum destinat sa rationalizeze activitatile de proiectare si executie a cladirilor, sa stimuleze
promovarea progresului tehnic si a sol inoitoARE, orientandu-le spre asigurarea conditiilor si criteriilor de satisfacere cat mai completa a cerintelor
utilizatorilor. In acest context, s eimpune o abordare globala a problemelor si a aspectelor si nu numai rezolvari separate si partiale.
-de la orice produs de tip cladire se astapta in final un raspuns corespunzator la toate cerintele formulate de cei implicati in utilizarea ei. Formularea
cerintelor utilizatorilor nu se poate face decat in termeni calitativi cu referire la cladire in ansamblul ei, astfel apare urmatoarea succesiune:
a. lista cerintelor utilizatorilor (cerinte ale naturiisi mediului construit, cerinte ale utilizatorilor directi,cerinte generale ale societatii)
b. convertirea cerintelor utilizatorilor in conditii tehnice de performanta sau exigente tehnice asociate diferitelor diviziuni fizice si fucntionale ale
cladirii
c. stabilirea parametrilor de performanta adica a criteriilor de apreciere a gradului de satisfacere a fiecarei conditie tehnice de performanta. Fiecare
parametru de performanta tb sa aiba asociate o notatie proprie, unitate de masura, semnif fizica precisa si univoca, model de evaluare porin calcul
sau determinare experimentala.

d. asocierea unui nivel de performanta pt fiecare parametru de perf, adica a unei val limita, maxima sau minima sau a unui interval de valori,
considerata ca o perf normata, obligatorie de realizat sau o val de ref pt parametrul de perf in raport cu care se evaluaeaza indeplinirea acestuia.
- PERFORMANTELE DE PROIECT SUNT PERFORMANTE EFECTIVE !
IN ACEST DOMENIU SE FOL URMATORII TERMENI:
-conceptul de performanta= abordarea sistemica si globala a problematicii obtinerii calitatii in proiectarea, realizarea si exploatarea cladirilor,
plecand de la activitatile si exigentele utilizatorilor, in mod independent de mijl materiale si de sol folosite, punand accent deosebit pe comportarea
in exploatare a constructiilor.
-conceptul de performanta creeaza un cadru metodologic sistematic si coerent bazat pe ordine conceptuala si terminologica prin care : 1 . se
asigura conditiile organizate de abordare si rez a multiplelor si diverselor aspecte ce se cer luate in considerare, eliminandu-se riscul de a nu se lua
in considerare unele din ele. 2. Se creeaza obligativitatea tratarii problemei in ansamblu si nu ca pe o suita de probleme rezolvabile separat 3. Se
stimuleaza creativitatea si inovare atehnologica si curajul introducerii elem de progres tehnic
- utilizatorul este reprezentat de personal uman, animale, obiecte
-exigenta utilizatorului =enunatrea unei necesitati fata de cladirea ce tb utilizata
-cerinta de calitate= exprimarea calitativa a caracteristicilor cladirii( in ansamblu sau a partilor comp) pe care aceasta tb sa le indeplineasca pt a
satisface exigentele utilizatorilor , tinand seama de diversii agenti care act asupra cladiri
- conditie tehnica =exprimarea si detalierea in termeni tehnici de perform a cerintei de calitate
- Criteriu de performanta= caracteristoica ce tb luata in considerare la detalierea si cuantificarea cond tehnice in cantitati denumite niveluri de
performata
-nivel de performanta= valoarea impusa pt un anumit criteriu de perf in fctie de cond tehnice, influenta agentilor care actioneaza asupra
constructiilor
- performanta = comportarea unui prod in raport cu utilizarea sa. Prin produs se poate intelege cladirea in ansamblu sua orice parte a acesteia.
ELEM DE CONTINUT ALE CONCEPTULUI DE PERFORMANTA SAU SPECIFICATIILE DE PRFORMANTA CUPRIND :
-stabilirea agentilor care act asupra cladiri
- cerinte de calitate
-cond tehnice de performanta
- criterii de performanta selectate fct de destinatia constructiilor si de cond de exploatare
- niveluri de perf admisibile care variaza in fctie de cerintele utilizatorilor
-determinarea nivelurilor de perf impune indicarea metodelor de calcul, de verif si control. Acest mod de abordare sistemica permite ca
proiectantul, fct de cont de mediu si cele de exploatare sa stabileasca de comun acord cu beneficiarul, prevederile din tema, inclusiv cele impuse de
tehnologia sau caietele de sarcini ptr executant, precum si caietul privind con dde exploatare pe baza conceptului de perf.

1.3 legea nr 10/1995 privind calitatea in constructii: are in vedere calitatea constructiilor ,ca rezultanta a tuturor performantelor de
comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor si a colectivitatilor. Se aplica
la proiectarea constructiilor de orice categ si instalatiilor aferente acestora, indif de forma de proprietate sau destinatie, precum si
lucrarilor de modernizare, modif, transf consolidare si de reparatii ale acestora, precum si postutilizare.
Cerinte esentiale de calitate sunt:
-

rezistenta si stabiliatte
siguranta in exploatare
siguranta/securitate la foc
igiena ,sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului
izolatie termica, hidrofuga si economia de energie
protectia impotriva zgomotului

1.4 in practica, convertirea cerintelor de calitate ale cladirii in cond tehnice de perf care tb satisfacute de cladire si diferitele sale
subansambluri si elem comp se face prin diferitele reguli de buna practica si reglementari privind arh si constructiile.
CERINTE DE CALITATE
A.

rez si stabilitate

B. Siguranta in exploatare

C. Siguranta /securitatea la foc

D. Igiena, sanatatea oamenilor

Refacerea si protectia mediului

E. IZOLATIE termica,hidrofuga si
economia de energie

F. Protectia impotriva zgomotului

COND TEHNICE DE PERFORMANTA

a.1 aptitudinea pt exploatare
a.2 capacitati de rez si stabilitate
a.3 durabilitate structurala
b.1 siguranta circulatiei pietonale
b.2 siguranta circ cu mijl de transp mecanizate
b.3 sig cu privire la factori agresanti legati de instalatii
b.4 sig cu privire la lucr de intretinere
b.5 sig la intruziune si efractie
b.6 sig in desf activitatilor
b.7 sig desfasurarii procesului tehnlogic
c.1 protectia si evacuarea utilizatorilor, tinand cont de varsta si starea lor fizica
c.2 limitarea pierderilor de bunuri
c.3 preintampinarea propagarii incendiului
C.4 PROTECTIA pompierilro si a altor forte care intervin pt evacuarea si salvarea
persoanelor ,limitarea si stingerea incendiului
d.1 d.10- igiena aerului, igiena apei; igiena higrotermica a mediului interior;
insorirea; iluminatul; igiena acustica a mediului interior; calitatea finisajelor;
igiena evacuarii apelor uzate si a dejectiilor; igiena evacuarii deseurilor si a
gunoaielor; protectia mediului exterior
e.1 izolare termica
e.2 izolare hidrofuga
e.3 economia de energie
f1. Izolarea acustica
f.2 izolare antivibratila

- interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala precum si lucr
de reparatii. Acestea se fac numai p baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert
tehnic atestat si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constr.
-proprietarii constr au obligatii specifice iar raspunderea ptr realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a unor constr de calitate
coresp,precum si pt indeplinrea obligatiilor stab prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor
care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora.
- reglementarile tehnice in constr se elaboreaza ptr fiecare din cele 6 cerinte prevazute in legea nr 10/1995 pt constructiile noi si lucrarile de
interventii la constructiile existente.de asemenea, reglem tehnice in constr se elaboreaza si pentru cerintele de asig a calitatii mediului construit,
respectiv urbanism si amenejarea teritoriului.

1.5 - nu tb uitat ca arh de interior vor proiecta si introduce in sp respective diferite ob, mob si echipamente etc , a caror comp la seism tb
cunoscuta si evaluata in interactiunea lor cu structura sic u alte elem nestruct.

pt a se ajunge la rezolvari corecte si in cond de siguranta structurala privind sol de plan-volum si amenajari interioare, arh designer tb sa
aiba in vedere
intelegerea ansamblului structural in care aplica ideile proprii
respectarea principiilor de mecanica structurilor si rezistenta matr, a fizicii constructiilor
acumularea unor cunostinte complexe si inmformarea ulterioara prin educatie continua
ca principiu etci si legal, clientul, proprietarul si utilizatorul tb protejat din toate pct de vedere, pornind de la 2 comp de baza:
structural : asig cerintelor de rez si stabilitate
nestructural/ arhitectural ( asiguarea integritatii, functionalitatii si lipsei de periculozitate a finisajelor , mob, echipamentelro si
instalatiilro, sigurantei in exploatare, a confortului fiziic si psihic )
tehnic, nu exista sol sau interventii imposibile dar orice rezolvare are un pret si tb efectuata de specialistul din profesia resp. Pt a evita
unele capcane /pericole tb evitate rezolvarile superf, improvizatiile sau interventiile care incalaca sau neglijeaza competentele altor
profesii si conduc la accidente, lipsa de functionalitate, consecinte legale nedorite.

Subiectul 2. Materiale pentru strcturi (lemn, otel, beton, zidarie). Metode de predimensionare si ipoteze de calcul. Avanataje si dezavantaje. Criterii
de alegere. Notiunea de marca, clasa etc.Elemente de subansamble de constructii. Sisteme constructive (pereti, structurali, cadre, mixte). Aspecte
care intervin in amenajarea de interior.

Lemnul

Este unul din cele mai vechi materiale de construcie i este folosit pentru structuri de rezisten, acoperiuri, finisaje ct i pentru
cofraje la betoane. Ca material de rezisten, lemnul prezint o serie de avantaje i anume: se prelucreaz uor, se asambleaz uor cu
cuie, buloane, scoabe etc.; se manipuleaz uor datorit greutii specifice reduse; este un bun izolator termic i fonic; aspect frumos.
Domeniul de utilizare este ns limitat datorit dezavantajelor i anume:
se aprinde i arde uor;
este puin rezistent la aciunea apei i este atacat de insecte;
proprieti mecanice nesatisfctoare;
dimensiunile pieselor sunt limitate att n seciunea transversal ct i ca lungime:
durata de exploatare este redus;
prezint defecte (noduri, crpturi).

1. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UTILIZARII LEMNULUI IN CONSTRUCTII

a) Avantajele construciilor de lemn
1. Densitatea aparent redus fa de rezistena relativ mare.
Comparativ cu densitatea celorlalte materiale principale de construcie (zidrie, beton armat, oel, etc.) se poate constata c lemnul este de 3,5 16
ori mai uor iar raportul dintre rezisten i densitate are valoarea comparabil pentru lemn i oel, att la compresiune ct i la ntindere.
2. Greutatea redus a lemnului face ca toate construciile realizate din acest material s prezinte o comportare favorabil la aciunea
seismic, s poat fi amplasate cu mai mult uurin pe terenuri dificile de fundare i s necesite consumuri mai reduse de materiale n structurile de
fundaii.
3. Prelucrarea i fasonarea uoar a lemnului att n uzin ct i pe antier, datorit rezistenelor reduse la prelucrare, cu posibilitatea
executrii construciilor n orice anotimp, fr ca s necesite msuri speciale de execuie. Viteza de execuie este mare, prin eliminarea lucrrilor
umede specifice construciilor din beton armat sau zidrie, iar darea n exploatare a construciilor de lemn este posibil imediat dup terminarea
lucrrilor.
4. Existena mai multor sisteme de asamblare, cu posibilitatea demontrii i a refacerii pariale sau totale a elementelor i construciilor.
5. Posibilitatea realizrii unor forme i gabarite deosebite care sunt dificil sau chiar imposibil de realizat cu alte materiale de
construcie. Exist construcii din lemn sub form de arce sau cupole cu deschideri ce ating 100 m.
6. Proprietile termice sunt favorabile pentru construcii.
n comparaie cu oelul, betonul i chiar crmida, lemnul are :
- coeficientul de conductibilitate termic ( ) mult mai redus, ceea ce justific folosirea lui ca material pentru izolaie termic cu bun
eficacitate. Lemnul opune o rezisten termic, la trecerea unui flux de cldur prin el, de 300 400 ori mai mare dect oelul i de 7 10 ori mai
mare dect betonul.
- coeficientul de dilatare termic liniar n lungul fibrelor ( ) redus face s nu fie necesare rosturi de dilataie termic la construciile
din lemn i s prezinte o comportare bun din punct de vedere a rezistenei la foc. Pentru lemnul de rinoase, de exemplu, coeficientul este de
410-6510-6, adic aproximativ de 2-3 ori mai mic dect coeficientul de dilatare termic a oelului i al betonului armat.
7. Durabilitatea mare a construciilor din lemn, aflate ntr-un regim optim de exploatare, din punct de vedere a condiiilor mediului
ambiant
Cheltuielile de ntreinere sunt cele de tip curent cu excepia finisajului exterior care necesit ntreinere periodic (vopsea la 78 ani).
Interveniile asupra elementelor de lemn, pentru consolidare sau refacere, se fac uor i la faa locului.
8. Comportarea relativ bun din punct de vedere a rezistenei la foc.
Lemnul, dei este un material combustibil, se comport bine din punct de vedere a rezistenei structurale la foc deoarece elementele masive se
consum relativ lent, cu o vitez de 0,5 0,7 mm / minut, ceea ce presupune o scdere a seciunii transversale de 1 cm pe fiecare fa ntr-un sfert de
or timp n care temperatura incendiului poate s ajung la 700 800oC. Pe de alt parte, rezistena i rigiditatea lemnului n interiorul seciunii
carbonizate rmn practic neschimbate.
9. Posibilitatea refolosirii lemnului, dup o perioad de utilizare, la realizarea altor elemente de construcii i utilizarea lui pentru
producia de energie face ca deeurile s fie reduse.
10. Caracteristicile arhitecturale deosebite i senzaia de cldur pe care o d lemnul fcnd s fie folosit nu numai ca i material
structural dar i ca material de finisaj sau aparent, cu efecte estetice deosebite.
11. Posibilitatea asocierii lemnului cu oelul sau cu betonul i formarea unor structuri mixte eficiente.
b) Dezavantajele construciilor de lemn
Lemnul, ca i produs natural, de natur organic, avnd structura neomogen i anizotrop pe lng caliti are i o serie de inconveniente
i dezavantaje cum ar fi:
1. Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor att ntre specii ct i n cadrul aceleiai specii datorit unor surse de variabilitate foarte
diverse
2. Variaia caracteristicilor mecanice i fizice pe diferite direcii fa de direcia fibrelor.
Datorit neomogenitii structurii lemnului rezistenele sunt diferite n lungul trunchiului lemnului i pe seciune transversal, variaia acestora fiind
cuprins ntre 10 40 %.
3. Influena mare a umiditii asupra caracteristicilor fizico-mecanice, a dimensiunilor i durabilitii lemnului. Spre exemplu variaia
umiditii de la 5 pn la 15% duce, la unele specii de lemn, la scderea cu aproape de 2 ori a rezistenei la compresiune. Creterea umiditii

favorizeaz, de asemenea, degradarea biologic a lemnului , n special datorit aciunii ciupercilor i creaz probleme de sntate pentru ocupanii
construciilor.
4. Sortimentul limitat de material lemnos att n ceea ce privete dimensiunile seciunii transversale ct i n privina lungimilor.
Folosirea unor elemente, sub form de grinzi sau stlpi, cu dimensiuni transversale mari (de obicei peste 20 cm) sau cu lungime mare ( peste 5-6 m)
duce, de multe ori, la preuri ridicate. Aceast deficien se poate elimina prin folosirea unor elemente compuse sau a unor elemente realizate din
scnduri ncleiate.
5. Defectele naturale ale lemnului (defecte de form i structur, crpturi etc.), defectele cauzate de ciuperci, insecte sau de unele
substane chimice precum i efectele fenomenelor de contracie i de umflare reprezint inconveniente importante ale materialului lemnos de
construcie.
6. Degradri produse de ciuperci i insecte atunci cnd nu exist un tratament corespunztor mpotriva acestora.

2.2.2 Procedee de clasificare a lemnului pe clase de calitate

Exista 2 procedee de clasificare :
- Clasificarea tradiionala se realizeaz n urma unui examen vizual i are n vedere factorii de reducere a rezistenei care pot fi examinai (n
principal nodurile i limea inelelor anuale).
- Clasificarea mecanica se realizeaza pe baza unor ncercri mecanice (procedeul mecanic sau cu maina)
Normele europene EN 388-1994 sorteaz lemnul pentru construcii in 9 clase pentru rasinoase i 6 clase pentru foioase.

Specia
Molid, brad, larice, pin
Stejar, gorun, cer, salcm
Fag, mesteacn, paltin, frasin, carpen
Plop, anin, tei

Tabelul 2.5
Clase de calitate
Clase de rezisten
C 10
C 18
C 24
x
x
x
x
x
x
x
x
-

C 30
x
x
-

C 40
x
-

Clasa de rezisten a lemnului, conform tabelului 2.5, se definete prin valoarea rezistenei caracteristice la ntindere din ncovoiere, exprimat n
N/mm2.

2.3 Protecia chimic

n afar de msurile preventive legate de durabilitatea natural i alctuirea structural
corespunztoare a elementelor de lemn modul de comportare n timp a lor depinde mult de msurile
de protecie chimice preventive. Aceste msuri se aplic la elementele portante dar n anumite cazuri
ele pot fi aplicate i la elementele neportante i se fac n mod normal nainte de punerea n oper a
lemnului existnd ns i situaii cnd realizarea se face ulterior.
Eficacitatea tratamentelor chimice depinde de esena lemnului, tipul produsului, cantitatea de
produs absorbit de lemn, repartiia produsului la suprafaa lemnului i de adncimea de impregnare.
n privina posibilitiilor impregnare se disting patru clase de lemn i anume:
Clasa 1- lemn uor de tratat, cnd lemnul debitat poate fi penetrat cu un tratament sub
presiune , fr dificulti;
Clasa 2 lemn destul de uor de tratat, cnd o penetrare complect nu e posibil dar dup
un interval de 2-3 ore cu un tratament sub presiune se atinge o adncime de impregnare mai mare de 6
mm;
Clasa 3- lemn dificil de tratat, cnd cu un tratament sub presiune de 3-4 ore se obine o
impregnare de 3..6mm;
Clasa 4- lemn imposibil de tratat, cnd o cantitate foarte mic din produsul de impregnare
este obsorbit dup 3..4 ore de tratament sub presiune


OTELUL
caracteristicile otelului sunt cunoscute cu mare preczie, ceea ce permite calcule de rezistenta precise, facilitand dimensionarea si permitand
reducerea coeficientilor de siguranta.
Otelul este un material izotrop putant fii solicitat la fel in toate directiile, atat la intindere cat si la compresiune.
Fata de alte materiale, cum ar fii lemnul betonul sau zidaria capacitatile de rezistenta specifice constructiilor metalice permit folosirea unei cantitati
reduse de material. Fiind insa un material relativ scump, se utilizeaza elemente cu grosimi mici si adecvate conditiilor cerute.
Unul dintre avantajele otelului ca material de realizare a structurilor portante este marea liberate pe care o permite in conformarea elementelor
structurale, fie ele profile laminate utilizate ca atare sau alcatuiri compuse,si, pe aceasta baza, posibilitatea de a alege forme rationale in raport cu
solicitirile la care sunt supuse elementele structurale. Alegerea rationala a formelor se bazeaza pe cateva notiuni fundamentale de statica si
rezistenta materialelor.

Criterii de alegere:
2.1 Unele indicaii privind alegerea materialelor
Alegerea clasei de calitate a materialului trebuie s se fac innd seama de urmatoarele recomandri [4]:
folosirea unor materiale care s prezinte comportare ductil n intervalul de temperatur n care Iucreaz aparatul. Daca nu este posibil evitarea
folosirii unui material cu comportare fragil pentru corpul aparatului, responsabilitatea alegerii acestuia revine proiectantului;
folosirea unor materiale care sa fie adecvaten raport cu fluidul sau gazul care urmeaz a fi coninut de ctre aparat;
trebuie acordat o atenie deosebit fragilizrii datorate coroziunii prin atacul hidrogenului;

trebuie luate n considerare caracteristicile de fluaj ale materialului;

materialul din care se execut aparatul sub presiune, trebuie s
prezinte o rezisten la rupere corespunztoare n ntreg intervalul de
temperatur de lucru;

se recomand certificarea corespondenei materialului utilizat la

executarea aparatului fa de marca de material stabilit la proiectare
prin verificarea unor eantioane cu raze X, analize chimice,
metalografice, radiografice.
Pentru alegerea oelurilor adecvate confecionrii recipientelor i conductelor sub presiune trebuie precizate:

alegerea clasei de calitate a oelului, definit prin nivelurile minime garantate ale limitei convenionale (tehnice) de curgere, Rp i rezistena
minim de rupere la traciune, Rm;

alegerea clasei de calitate a oelurilor definit prin criterii de asigurare a tenacitii la temperatura minim de exploatare.
La proiectarea recipientelor sau a conductelor sub presiune se rezolv mai inti prima problem - alegerea clasei de rezisten mecanic a

oelului utilizat. Rezolvarea problemei se face n mod obinuit iterativ, n sensul c se consider pe rnd diferite oeluri (cu diferite caracteristici de
rezisent mecanic) disponibile i se calculeaz rezistenele (tensiunile) admisibile i grosimea de rezisten a peretelui, lund n considerare
solicitrile de exploatare i/sau solicitrile din timpul probelor.
Pentru alegerea clasei de calitate a oelului folosit, se pot folosi mai multe metode, fiecare metod avnd o formulare specific a criteriului
general de verificare a tenacitii la temperatura minim de exploatare a recipientului: tenacitatea oelului la temperatura minim de exploatare, n
condiiile specifice de solicitarea acestuia, trebuie s aib nivelul corespunzator nedeclanrii unor fenomene (nedorite) de rupere fragil.
Metodele de stabilire a claselor de calitate ale oelurilor carbon i slab aliate folosite n practica sunt:

metoda coeficientului de periculozitate;

metoda I.S.C.I.R;

metoda diagramei de analiz a ruperii;

metoda diagramei generale de analiz a ruperii.

Betonul

Betonul este o piatr artificial, obinut prin ntrirea unui amestec omogen din liant, agregat i ap. n betoane, partea activ este liantul iar partea
practic inert este amestecul de nisip i pietri sau piatr spart, numit i agregat. Betonul simplu, asemeni pietrei naturale, rezist bine la uzur i
compresiune dar are rezistene mici la ntindere (de 15-20 ori mai mici dect rezistena la compresiune). Betonul armat se obine prin asocierea
raional a betonului simplu cu armturi de oel sub form de bare, plase sudate sau profiluri care conlucreaz cu betonul. n aceast asociere,
armturile au rolul de a prelua n totalitate eforturile de ntindere. Betoanele sunt foarte variate n privina proprietilor tehnice, din cauza marii
varieti a naturii componenilor i a raportului acestora n amestecul de beton. Dintre clasificrile betoanelor, cele mai importante sunt acelea care
se refer la caracteristicile lor tehnice i anume: greutatea specific aparent, rezistena mecanic, permeabilitatea i gelivitatea.
Criterii:
- Sunt solicitate de eforturi de compresiune
- Se utilizez la deschideri mari (pn la L>24 m), unde sunt de preferat grinzilor
- Se utilizeaz la ncrcri variabile relativ mici; cu ct raportul g/p este mai mare, utilizarea arcului este mai economic
- Pentru deschideri mari sunt recomandate arce cu 3 articulaii (avantajoase din punct de vedere a contraciei, curgerii lente, variaiilor de
temperatur i tasrilor efecte atenuate)
- Pentru deschideri curente (18-24 m) se recomand arce dublu articulate cu tirani
- n cazul fundrii pe terenuri foarte bune, puin deformabile (ex. stnc), se recomand arcele dublu ncastrate

Cadrele de beton armat sunt structuri de rezistent care printr-un sistem spatial de stlpi si grinzi preiau ncrcrile verticale si orizontale si transmit
infrastructurii si/sau fundatiilor.
Cadrele constituie parte component, si anume suprastructura, a unui ansamblu structural, din care mai fac parte infrastructura si terenul de
fundare

Cadre din beton armat etajate pot fi utilizate dac flexibilitatea partiului ajut la functionalitatea cldirii.
La constructii de locuinte, de birouri, spatii comerciale, scoli, spitale, garaje, hoteluri sunt preferate cadrele din beton armat pemtru structur de
rezisten.
Este de preferat adesea n zone seismice, pentru c ofer o imagine clar a strilor de solicitare posibile, ductilitatea structurii poate fi dirijat, iar
elementele secundare (pereti desprtitori, panouri de nchidere etc.) pot fi tinute sub control. Limitarea deplasrii laterale a structurii sub actiune
seismic poate ngrdi utilizarea cadrelor din beton armat peste o anumit nltime de constructie.
Cadrele din beton armat se folosesc la constructii industriale, parter sau etajate, executate de preferint prefabricat, cu sau fr pod rulant.
Hale universale de mare deschidere, pe tram ptrat, pot avea destinatii social-culturale (sal de expozitie, piat acoperit etc.).
Modulul dimensional la structurile din cadre este de 3,00 m, respectiv, submodulul de 1,50 m. Aceasta, pentru a crea conditii de compatibilitate
dimensional cu elementele din beton armat tipizate: grinzi, elemente de acoperis, elemente de planseu. Deschiderile variaz ntre 6 si 36 m, iar
traveele ntre (4,50) 6,00 m si 12 (18) m.

Avantajele folosirii betonului in constructii:

Betonul gata preparat este livrat proaspat direct la locul unde se realizeaza constructia. Este un material care are costuri scazute per tona de
incarcare statica, usor de utilizat si necesita cheltuieli mici de intretinere.

Din punct de vedere ecologic, producerea si transportul betonului necesita o energie totala mai mica decat multe alte
materiale de constructii (cum ar fi, de exemplu, otelul). Agregatele de inalta calitate cum sunt piatra concasata, pietrisul si nisipul dau
betonului volumul necesar. Impreuna cu cimentul, agregatele contribuie la atingerea parametrilor optimi de rezistenta la compresie,
caracteristici diferitelor marci de beton

durabilitate
executarea elementelor de contructii sub orice forma
rezistenta la foc
caracterul monolit si masivitatea constructiilor
costul redus

Clasa, conform NE 012-1/2007, reprezinta rezistenta minima la compresiune a betonului,exprimata in N/mm2, determinta pe cilindrii cu
diametrul de 150mm si inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm,la varsta de 28 de zile.
Se noteaza cu ,,C'', urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de fractie : C8/10 ( 8 = rezistenta cilindru N/mm2 , 10 =
rezistenta cub N/mm2)]
Clase de
rezistenta la
compresiune
pentru
betoanele de
masa
volumica
normale si
betoane
grele, conf.
NE 0121/2007
Valoarea
fck,cil este
rezistena
caracteristic
cerut la 28
zile,
msurat pe
cilindri de
150 mm
diametru i
300 mm
nlime, i
valoarea
fck,cub este
rezistena
caracteristic
cerut la 28
zile,
msurat pe
cuburi de
150 mm
latura.

T E M P O R A L E
INCARCAREAUTILALANIVELUL PLANSEULUICURENT
q
u
2.000 0.4 0.800
8.35 7.15
q
n
q
Ed
TIPDE INCARCARE
NOTATIEVALUAREANORMATA

VALUAREADE CALCUL
(KN/ml) (KN/ml)
TERASA
P INCARCAREA DIN ATIC
g
a

2.5
1
2.500NIVELCURENT
PINCARCAREA INCHIDERI
g
inc
3.75 13.750
INCARCAREA DINTENCUIALA
g
tenc
0.855 10.855
4.605 4.605
3.
Predimensionarea elementelor structurale
In cazul structurilor de beton armat, etapa de predimensionarea a elementelor structurale areo importanta crescuta datorita aportului acestora la
incarcarile gravitationale si la masa cladirii.Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la conditii de rigiditate (sageti admisibile),
deductilitate, sau pot fi cerinte arhitecturale sau tehnologice.
3.1.
Predimensionarea placii
Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonica.
In cazul stalpilor, criteriul de predimensionare predominant este cel legat de asigurareaductilitatii locale a stalpilor prin limitarea efortului mediu de
compresiune. Codul P100-2006(paragraful 5.3.4.2.2) recomanda preluarea conditiilor prevazute de STAS 10107/90, princare se limiteaza valoarea
efortului mediu axial la 0.55 in cazul dispunerii unei armaturi deconfinare suplimentare si la 0.4 in cazurile obisnuite. Pentru exemplul de fata s-a
preferatalegerea unei valori relativ mari a efortului unitar mediu de compresiune, pentru a evidentiaefectele conditiei mai putin exigente la deplasare
laterala a codului P100-2006 in raport cuP100-92. Impunerea conditiei de ductilitatea necesita evaluarea fortei axiale de compresiunesi determinarea
unei arii de beton necesare a stalpului.Nu se propune schimbarea sectiunii stalpilor pe inaltimea cldirilor, pentru a evita varia iarigidit ii etajelor,
al caror efect defavorabil a fost pus in evidenta prin calcule dinamice siprin degradarile suferite de acest tip de cladiri la cutremure.

ZIDARIA

Ce este zidaria
A zidi este procesul prin care diverse blocuri se aseaza unele peste si ( sau ) unele langa altele formand ziduri. Pentru realizarea acestui proces,
in general se foloseste un liant, cel mai des intalnit fiind mortarul pe baza de ciment si var.
Zidaria este cea mai veche si cea mai raspandita metoda de a construi peretii unei case. De-a lungul timpului zidaria a fost folosita la ridicarea
piramidelor, apeductelor romane, podurilor si pana in zilele noastre, cand, cu toata diversificarea metodelor de a realiza structura de rezistenta a unei
cladiri, inca a ramas o metoda de baza
Blocurile de zidarie
Acestea sunt elementele care confera rezistenta unui perete din zidairie. Dintre materialele folosite amintim: caramida plina arsa sau nearsa,
caramida cu goluri de diverse dimensiuni si orientari, piatra naturala, blocheti din beton, chirpici.

Procesul de zidire
Dupa terminarea fundatiei si inainte de inceperea zidirii, peste betonul de fundatie trebuie asezat un strat impremeabil, de obicei folosindu-se
cartonul bitumat sau diverse membrane. Motivul este de a impiedica apa din fundatie sa urce in zid, lucru care se intampla datorita fenomenului
denumit capilaritate.
Un perete se zideste intotdeauna pe toata lungimea sa. Mai exact, daca aveti un perete drept de 20 de metri, zidirea se va face pe toata lungimea
lui, evitanduse executarea pe tronsoane deoarece, desi este mai comod poate avea ca rezultat un perete serpuit. Totusi, sunt situatii in care acest lucru
nu se poate evita. In acest caz, trebuie ca primele caramizi puse (intre care se intinde ata) sa fie asezate la cele extremitatile zidului pe toata lungimea
sa. Odata asezat primul rand, se poate continua zidirea pe segmente.
La executarea zidirii unui perete de crmid trebuie s se in seama de o serie de reguli tehnologice, din care se menioneaz: -nainte de
punerea crmizilor n lucrare, se vor uda bine cu ap, iar pe timp clduros udarea lor se va face din abunden. -Primul i ultimul rand de crmid se
zidesc cu crmizi aezate n curmezi. -Zidria se execut n randuri perfect orizontale, pentru a so asigura o ncrcare uniform pe toat lungimea
ei. -La ntreruperea lucrului nu este permis s se toarne mortar peste ultimul rand zidit, deoarece mortarul se ntrete i nu mai face aderen cu
crmida la reluarea lucrului. -Rosturile trebuie umplute pe toat lungimea lor, iar n cazul cand zidria urmeaz s fie tencuit rosturile se las
neumplute pe o adincime de 11,5 cm de la faa exterioar, pentru ca tencuiala s adere mai bine pe suprafaa zidriei.

Dezavantaje:

ELEMENTE SI SUBANSAMBLURI FUNDAMENTALE DE CONSTRUCTII

2.1. SISTEMUL ALCATUIT DIN INFRASTRUCTURA SUPRASTRUCTURA- INSTALATII SI ECHIPAMENTE
Infrastructura - cuprinde partile de sub nivelul terenului: fundatia, alte eleemente complexe (protectii, pereti/ziduri subsol sau demisol, planseu
peste subsol)
Suprastructura/elevatia cuprinde partile de deasupra terenului: structura/elementele de rezistenta vertverticalizontale sau inclinate si lucrari de
protective si finisaj
Instalatii si echipamente: amplasate in terenul adiacent in infrastructura sau suprastructura
Structura cuprinde elemente de rezistenta: zidurile/pereti, pereti cuplati (cu goluri); stalpii; grinzile; cadre plane si/sau spatiale; planseele;
sarpanta/terasa/mansard sau alt sistem de acoperis si invelitoare; scarile, rampele, alte elemente pt circulatie si acces intre niveluri si interiorexterior
Lucrari de protective si finisaj asigura utilizarea si confortul, siguranta, estetica
-anvelopa/inchiderile (invelitoarea, peretii si planseele in contact cu mediul) cu termoizolatiile, fonoizolatiile si hidroizolatiile aferente
-tencuielile si placajele, zugravelile, vopsitoriile si tapetele
-pardoselile

-tamplaria si vitrajele
Instalatii si echipamente: alimentare cu apa, canalizare, sanitare, evacuare sau distrugere deseuri, protective contra incendiilor; protective la
traznet, electrice, comunicatii/ informatizare, securitate; gaze, incalzire, ventilatie/conditionare; ridicat/transport (ascensoare, scari si benzi rulante)
Elemente de infrastructura: fundatia; alte elemente conexe (protectii, pereti/ziduri subsol sau demisol, planseul peste subsol)
Fundatii : isolate; continue sub ziduri sau sub stalpi; pe retele de grinzi/talpi incrucisate; pe radier general
Protectii, pereti/ziduri subsol sau demisol, planseul este subsol: hidroizolatii; zidarie de protective, trotuar, dren; curte de lumina

2.2. ELEMENTELE ORIZONTALE DE SUPRAFATA SI COMPARTIMENTARE ALE CLADIRILOR

Planseele sunt elemente de suprafata plane, de regula orizontale, care compartimenteaza cladirea pe vertical, avand rol de separate interioara intre
etaje sau de separate a cladirii cu mediul exterior. Alegerea materialelor depinde de deschiderile intre reazeme, incarcarile utile pe plansee,
exigentele de aspect. In functie de materialul de constructie se clasifica in : lemn (grinzi si podina); beton armat (grinzi si placi); caramida (bolti,
cupole); metalice sau mixte (grinzi metalice si placi din beton armat). Planseele se pot afla in pozitia de : acoperis; intermediare; peste logii si
balcoane; peste spatii reci (subsoluri, goluri sanitare).
Rolul planseelor: preluarea si transmiterea la elementele structural vertical a incarcarilor vertical; preluarea si transmiterea la elementele structural
vertical a fortelor orizontale; asigurarea conlucrarii spatiale a subansamblurilor vertical.
Exigente la proiectare si amenajari: exploatarea normal prin evitarea unor deformatii vertical excesive; exploatarea normal prin evitarea unor
vibratii sub actiunea incarcarilor de exploatare; rezistenta la socuri produse de corpuri solide; exigentele tehnice se refera la rezistenta stabilitatea
la starile limita ale exploatarii normale si ultime, la siguranta la foc; referitoare la stabilitatea si rezistenta structural la starile limita ultime impugn
realizarea planseului propriu-zis cu un nivel de asigurare corespunzatoare evitarii prabusirii; asigurarea rigiditatii planseului in plan orizontal.
SISTEME CONSTRUCTIVE DE PLANSEE. Plansee din zidarie de caramida sau corpuri ceramice
Apartin cladirilor traditionale de pana la inceputul sec.XX, pot fi intalnite la restaurari de cladiri vechi, istorice, plansee peste subsol : bolti
cilindrice/spatiale; plansee pe boltisoare de caramida; plansee din caramizi armate sau grinzi de beton armat.
Posibilitati si limite in cazul amenajarilor interioare
Boltile pot reprezenta un element esthetic doric, vizibil, este necesara expertizarea actuala , necesarul de reparatii, refaceri, consolidari locale.
Planseele din lemn au fost folosite din cele mai vechi timpuri, executie simpla, consum redus de manopera, energie, greutate proprie si cost scazut.
Domeniu de utilizare: locuinte individuale/turistice unde lemnul este material traditional, in mediul rural : regim redus de inaltime (P, P+1E),
deschider mici( 4-5 m); incarcari utile mici
Posibilitati si limite in cazul amenajarilor interioare
Pot fi finiate tot in lemn lambriuri cu tavan fals, precautii privind flexibilitatea specifica
Plansee din beton armat
b.a. este materialul cel mai utilizat in present la plansee, prezinta urmatoarele performante: capacitate portanta mare; comportare buna la incarcari
orizontale; durabilitate; clasa de combustibilitate C0
Plansee din beton armat monolit prezinta asigurarea continuitatii elementelor component ale planseului, conlucrarea foarte buna a planseului cu
peretii sau stalpii de structura.
Pt proiectarea de arhitectura sunt dimensiunile: a. plansee simple din placi b.a. rezemate pe pereti de zidarie 25 cm, sau b.a. 15cm ; b. plansee cu
grinzi principale grinda principal reazema la ambele extremitati pe stalpi sau pereti, placa b.a reazama pe grinzi, se recomanda pt celulele cu
suprafata 40-50m2 ; c. plansee cu grinzi principale si secundare ; d. plansee special: aparente, necesita manopera multa, ingrijita ; (1.plansee cu
nervure dese, 2. plansee casetate, 3. Plansee dala)
Posibiitati si limite in cazul amenajarilor interioare
-planseele din placi si grinzi , nervure pot prelua structure sau tavane suspendate
-planseele casetate/cu capiteluri pot ramane aparente, posibilitatea exploatarii estetice
Plansee prefabricate din b.a
-cu elemente de dimensiuni micisi mijlocii se realizeaza cu grinzi si corpuri de umplutura
-legatura dintre elemente trebuie sa confere siguranta necesara pt solicitari orizontale in mod special
-prefabricatele de planseu se executa cu elemente de suprafata pline sau cu goluri

-prefabricatelre pt planseu sunt prevazute la capete cu armature scoase din beton sub forma de bare drepte
-cofrajul
Plansee mixte se utilizeaza la: cladiri cu structura de otel; cu multe etaje; plansee cu incarcari utile mari; deschideri mari
Elemente vertical de suprastructura, inchidere si compartimentare ale cladirilor:
-perete structural/portant destinat sa reziste fortelor vertical si orizontal care actioneaza in planul sau; transmit incarcarile la fundatii
-de rigidizare dispus perpendicular pe un alt perete, preia fortele vertical si orizontale
-nestructural/neportant nu face parte din structura principal; transmit incarcarile date de greutatea proprie unor elemente de rezistenta ale
planseelor; uzuali sunt peretii de zidarie de caramida plina/ cu goluri, de beton beton cellular autoclavizat
-umplutura in anumite conditii contribuie la rigiditatea laterala a constructiei; specifici cladirilor pe cadre
Ancorarea o problem apt asigurarea conlucrarii dintre unele elemente de baza si cele ale structurii de rezistenta. Se poate face prin: tesere, cu
armature de otel-beton, cu cuie battue in peretii structurali.
Stalpii sunt elemente portante de rezistenta vertical/inclinate care preiau incarcarile de la grinzi, plansee si le trimit fundatiei.
Cadre plane un subansamblu structural plan vertical, alcatuit din bare drepteb legate in noduri rigide care asigura nedeformabilitatea geometrica a
retelei in planul sau.
Peretii cuplati din b.a. alcatuiti din pereti plini si rigle de cuplare, rezistenta si rigiditatea peretilor cuplati de nr degoluri si dimensiunea lor .
Mansarda este un spatiu functional cuprins intre invelitoare si ultimul nivelal unei cladiri, este un acoperis in panta.
Acoperisurile elemente de constructii care inched cladirea la partea superioara in scopul de a proteja impotriva interperiilor. Tipuri de acoperisuri:
cu pante peste 7 grade (sarpanta, invelitoare, lucerne, luminatoare, stresini) ; panta pana la7 grade denumite acoperisuri terasa.
Sarpantele din lemn pot fi: pe scaune (capriori pane, popi, talpi, clesti, contravantuiri) ; cu ferme (ferme, pane, capriori, astereala) ; grinzi cu inima
plina
Elemente auxiliare: tabachera, lucarna, luminatoare ; defectoare ; pazii, sorturi ; jgheaburi, burlane
Sarpantele metalice alcatuite din ferme cu zabrele, pane, panouri de table cutata
Terasa alcatuita din: planseu support ; izolatie termica ; izolatie hidrofuga ; protective, beton de panta
Scarile/rampele subansamble structural care asigura legatura pe vertical intre diferitele etaje ale cladirii, precum intre exterior si interior.
Alte elemente cu rol de legatura/evacuare/circulatie : pasarele ; pasaje/tuneluri
Alte elemente nestructurale: cornise ; atice ; calcane

Subiectul 3.
Alcatuirea si calculul planseelor pentru cladiri situate in zone seismice( plansee lemn, plansee din elemente metalice, beton armat, plansee
mixte).Elemente de proiectare preliminara.
Pe langa rolul de a prelua si transmite incarcarile verticale, planseele joaca un rol important n asigurarea rigiditaii spaiale a cldirii, ele
constituind, din acest punct de vedere, diafragme orizontale (saibe), capabile s transmit ncrcrile orizontale, din planul lor, elementelor
verticale de rezisten. Aceast rigiditate orizontal (rolul de saiba) este absolut necesar sa fie obtinut la cldiri amplasate in regiuni seismice.

Planseele sunt alcatuite din trei parti principale :

-planeul brut (elemnt de rezisten),

-pardoseala,

-tavan.

Plansee lemn

Planseele din lemn sunt alcatuite din elemente principale de

si elemente de finisaj (pardoseala si tavanul).

rezistenta, grinzile si elementele secundare de umplutura (au rolul de izolare)

Alctuirea lor include o structur din grinzi de lemn ecarisat i o podin din scnduri rezemate pe grinzi care se completeaz cu termoizolaie
si tavan la intrados.
Dispunerea grinzilor rezult din calcul, dar n general
Plansee cu grinzi:
-la planee peste ncperi cu latura mic de 3...5 m -grinzile se aeaz paralel cu latura mic, la interax de 70-120 cm pe pereii din zidrie sau
din lemn, rezemate 15-20 cm pe pereii din zidrie sau din lemn
Plansee cu grinzi principale si secundare:
-la planee peste incperi cu latura mic mai mare de 5 m- grinzile principale se aeaz paralel cu latura mic , la interax de 3...5 m, rezemate
pe pereii din zidrie sau lemn, cu sau fr stlpi intermediari -grinzile secundare se aeaz la interax de 70- 120 cm rezemate pe grinzile
principale si pe perei.
-pentru sporirea rigiditii planeului n plan orizontal, grinzile se acoreaz de zidurile exterioare i intre ele cu piese din oel lat fixate cu
ajutorul unei piese de blocare nglobat n zidrie
-n regiuni seismice, grinzile se ancoreaz n centuri de beton armat executate sub grinzi

Plansee beton armat

Alcatuire (plci din beton armat avnd elemente de reazem -perei, grinzi, stlpi)
-planee simple
-planee cu grinzi principale
-planee cu grinzi principale si secundare
-planee speciale-cu nervuri dese
-casetate
-dal
Plansee din beton armat monoit
-aceste tipuri de planee prezint avantajul monolitismului care permite asigurarea continuititii elementelor componente ale planeului,
precum i conlucrarea elementelor componente ale planeului, cu pereii sau stlpii structurii. Se recomand la construcii cu deschideri i
ncrcri mari i la cldiri amplasate n zone seismice.
Din punct de vdere structural, acestea se pot realiza:
-numai din plci-planee dal- se utilizeaz la cldiri cu deschideri si ncrcri mici avnd structura cu perei structurali de tip fagure sau cu
cadre situate la distane mici(3-4 m)
-din plci i grinzi- se execut n cazurile n care stlpii sau pereii structurali ai construciei rezult din considerente funcionale distane mari,
astfel nct deschderile plcilor depesc limitele maxime recomandate.
-plci i grinzi dispuse pe o singur direcie
-plci, grinzi principale i grinzi secundare
-plci i nervuri dese, reele de grinzi/ casetate
-ciuperci(capitel)

Plansee mixte
-cldiri cu structura din oel
-cldiri cu multe etaje
-planee cu ncrcri utile mari
-planee cu deschideri mari
Alctuirea lor este n general cu grinzi metalice principale la distana de 9...15 m si secundare a distana de 2...3 m (de regul profile metalice
tip I) .
Rezemarea grinzilor principale se face pe stlpi de beton armat, metalici sau perei de beton armat
Dimensiunile grinzilor sunt de ordinul:
Hgp=Lgp/12...15
Hgs=Lgs/15...20

Pentru proiectarea preliminar de arhitectur pot fi avute n vedere urmtoarele dimensiuni:

1.

-Planee simple alctuite din plci de b.a. rezemate direct pe perei de zidrie (25 cm) sau b.a. (15 cm) pentru celule cu suprafaa < 3040 m ( latura mic<6 m)

Hp >L1/ 30...40 13 cm

(Hp-grosimea placii)
(L1 -latura mica a celulei)

2. Planee cu grinzi principale

-grinda principala reazama la ambele extremiti pe stlpi sau perei (monolit sau prefabricai). Dimensiunile sale sunt de ordinul:
Hg= Lg/10
(Lg-lungimea grinzii respective)
Bg=(1/2...1/3)Hg
(Bg-grosimea grinzii respective)
-placa de b.a. reazama pe grinzi
-se recomanda pentru celule cu suprafee < 40...50 m (latura mica <7.50 m)

3. Planee cu grinzi principale si secundare

-grinda secundara este o grinda care se reazema cel putin la una din extremitati pe alta grinda; la aceste plansee, placile din b.a. sunt rezemate
direct pe grinzi principale si secundare;
-sunt recomandate pentru celule ale grinzilor principale care depasesc suprfata 40-50 m (latura mica <7.50 m) la preluarea unor incarcari mari
aduse de ziduri si pentru sporirea rigiditatii planseului;
-grosimea placii
Hp L1/ 30...40 13 cm

(L1-latura mica a celulei de grinzi secundare)

-distanta intre grinzi secundare de 2-4 m
-dimensiunile grinzilor principale:
Bgp=(1/3...2/3)Hgp
Hgp=Lgp/8...10
-dimensiunile grinzilor secundare
Hgs=Lgs/10...15

Bgs=(1/3...1/4)Hgs

4. Planee speciale
-nu se folosesc in general daca exista tavane suspendate

4.1 Planee cu nervuri dese

-nervura este o grinda secundara cu dimensiuni mici dispusa paralel cu latura scurta a celui 60..120 cm distanta
-aceste plansee se recomanda pentru celule dreptunghiulare cu latura scurta 9...18 m
latura mare > 2 x latura scurta
-grosimea placii 4...6 cm
-dimensiunile nervurilor:
Hn= L1/15...20

Bmix=8...10...12 cm

4.2 Planee casetate

-se recomanda pentru celule cu forma apropiat de patrat cu latura 9...18 m
-grosimea placii 4...6 cm
-distante intre nervuri 60...120 cm
4.3 Planee dal
-se utilizeaza numai la structuri mixte(cadre si pereti structurali)
-retea de stalpi patrata sau apropiata de patrat cu distante inre stalpi de 5 12 m
-place rezemate pe stalpi direct sau prin capitel (fara grinzi); dala simpla pentru d=5-6 m
Exemple alcatuiri :

Elemente constituive ale planseelor din placi si grinzi de beton armat

Tipuri de plansee cu placi, grinzi secundare si prinipale

Plansee cu capitel(fara grinzi)

SUBIECTUL 4. Elemente de alcatuire si de calcul a sarpantelor pentru acoperisuri in panta. Poduri , mansarde.
Sarpantele din lemn pot fi :
A pe scaune: capriori, pane, popi, talpi, clesti, contrafise, contravantuiri, astereala
B cu ferme (grinzi cu zabrele): ferme, pane, capriori, astereala
C grinzi cu inima plina: grinzi, pane, astereala
Sarpante metalice se intalnesc mai rar si sunt alcatuite din ferme cu zabrele,
pane si chesoane de beton sua panouri de tabla cutata.
Alcatuirea sarpantei din lemn se realizeaza de regula sub forma de sarpanta
din lemn pe scaunesi trebuie sa asigure si sa respecte urmatoarele exigente
generale principale:

transmiterea la peretii structurali ai cladirii a tuturor incarcarilor,

asigurarea stabilitatii, rezistentei si rigiditatii ansamblului sarpantei
si tuturor elementelor componente la actiunea incarcarilor
orizontale (actiunea seismica si vant) prin dotarea corespunzatoare
cu contravantuiri verticale pe ambele diretii

ancorarea sarpantei de structura de rezistenta a cladirii la actiunea

incarcarilor orizontale

In unele cazuri se poate utiliza o sarpanta din ferme de lemn in locul luneia din
lemn pe scaune.

Alcatuirea sarpantei cu structura principala de rezistenta din elemente de constructie din beton armat la acest tip de sarpanta elementele de
constructie structurale portante la actiunea incarcarilor verticale si orizontale sunt realizare in mare parte din beton armat: parapete, pereti
transversali si longitudinali, stalpi si grinzi din beton armat monolit de dimensiuni reduse care formeaza cadre longitudinale si/sau transversale, ,
intersectii ortogonale ale unor fasii de pereti.
Intersectie dintre pereti transversali sau longitudinali de unde => stapi se prevad de regula in zona mediana a cladirii, peste peretii structurali de la
nivelul de sub mansarda; stalpii (beton armat monolit sau zidarie)
GRINZILE DINBETON ARMAT MOMOLIT
-

au functia de pane si reazema pe unele elenente structurale,

se pot realiza grinzi cu deschideri relativ mari,

- se realizeaza sub forma dereptunghiulara sau cu talpa la partea superioara

CADRELE DIN BETON ARMAT MONOLIT sunt alcatuite din stalpi verticali si grinzi orizontale sau inclinate.
Alcatuirea sarpantei cu structura principala de rezistenta din elemnete de sonstructie metalice
- la acest tip de sarpanta principalale elemente de sonstructie structurale sunt realizate din metal cu avantajele:1) permite acoperirea unor
deschideri mari, 2) au masa mai redusa, 3)grad mai mare de rezistenta la foc
MANSARDA spatiu functional cuprins intre invelitoare si ultimul nivel al unei cladiri acoperis mansardat este un acoperis in panta in interiorul
caruia a fost amenajata o mansarda
POD spatiu cuprins intre invelitoare si ultimul nivel al unei cladiri si este un spatiu nelocibil datorita inaltimei mici si poate fi utilizat ca spatiu de
depozitare.

Subiectul 5. clasificarea incarcarilor in constructii .Principii de proiectare antiseismica .Mecanismul de producere al cutremurelor. Caracteristicile
actiunii sesimice in Romania
clasificarea incarcarilor in constructii
a.
b.
-

Incarcari permanente
Incarcare datorita greutatii proprii
Incarcare datortia impingerii pamantului
Incarcar datorita apei subterane
Invarcar utile(de exploatare)
Greutatea mobilierului fix ,persoanelor, utilajelor, materiei prime si produselor finite
greutatea materialelor sa a obietelor depozitate

b1. Incarcari utile pentru cladiri curente

incarcari utile pe plansee (forte verticale distribuite pe suprafata planseelor
incarcari utile pe elmente nestructurale- pe pereti despartitori , mobilier suspendat, instalatii etc
b2. Incarcari utile datorate peretilor despartitori usori
b3. Incarcari utile datorate autovehiculelor
c.
incarcari datorate actiunilor provenite din mediul natural
actiuni temporare (zapada, vant ,variatii de temperatura)
actiuni exceptionale (act seismica )
principii de proiectare antiseismica
-

a.
b.
c.
-

conformarea generala favorabila a constructiei

alegea unor forme favoraile in plan si pe verticala pentru constructie si pentru structura ei de rezistenta
dispunerea si conformarea corecta a elementelor str si a structurii in ansambul sau , a elem de constr nestr, precum si a elementelor si
echipamentelor si instalatiilor adopostite de constructie
evitarea interactiunilor neconstrolate, cu eventuale efecte defavorabile, intre tronsoanele de cladiri alaturate , intre elementele
structurale si cele nestructurale ,intre constructie si mat depozitat etc
aisgurarea unei rigiditati suficiente la deplasari laterale in masura sa limiteze la valori admisibile atat deplasarile absolute cat si pe cele
relative
obtinerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei sub actiunile seisimice de intensitate ridicata. Acest obiectiv implica
dirijarea zonelor susceptibile de a fi solicitate in domeniul postelastic cu prioritate in elementele care prin natura solicitarii poseda o
capacitate de deformare post elastica substantiala elementele a caror rupere nu pune in pericol stabilitatea generala a constructiei si
care pot fi reparate fara eforturi tehnice si costuri exagerate

d.

in situatiile in care nu pot fi evitate incursiunile in domeniul postelastic de deformatie in elementele care nu se incadreaza in categoriile
mentionate anterior, aceste incursiuni trebuie a fie sufcient de reduse pentru a evita riscul prabusirii sau al unor cheltuieli mari pentru
lucrarile de refacere
articulatiile plastice trebuie sa fie astfel distribuite incat capacitatea de deformare psotelastica a structurii sa fie cat mai mare, iar
cerintele de ductilitate cat mai mici se ma urmari evitarea concentrarii deformatiiloe plastice in putine zone , situatie in care antreneaza
cerintele ridicate de ductiitate
evitarea ruperilor premature cu caracter casant prin modl de dimensionare si de alcatuire constructiva a elementelor
zonele plastice potentiale sa fie astfel alcauite incat sa se obtina capacitati suficiente de deformare pot elastica si o comportare
histeretica cat mai stabila.
Prevederea in anumite situatii a unor dispozitive mecanice cu rol de disipatori de energie sau izolatori ce pot influenta favorabil
raspunsul seismic al structurii

Mecanismul de producere al cutremurelor

Potrivit observatiilor directe si datelor din ingineria sesimica , miscarea spatiala dezordonata a terenului in timpul cutremurului antreneaza
deformarea alternanta rapida a constructiei , ca efect al fortelor de inertie care se dezvolta in elementele acesteia.
Sesimele pot aciona asupra mediului inconjurtor prin modificarea strii de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin
-

Rupturi in scoar ,nsoite de prbuiri sau procese de faliere

Alunecri de teren ,cu antrenarea unor versani
Tasri i lichefieri de depozite nisipoase saturate
Energia undelor sesimice se transmite la construcie sub form de energie de deformaie ,micarea oscilatorie a construciei continund
pn La disiparea completa a nenergiei induse de cutremur, miscarea constructiei continuand chiar si dupa incetarea miscarii terenului.
In consecinta , in intreaga constructie se dezvolta forte de inertie egale cu prdusul dintr masa fiecarui element de constructie si
acceleratia pe care aceasta masa o capata in timpul cutremurului
Miscari oscilatorii elementare
Oscilatii plane deplasari alternative orizontale ,in doua plane verticale ale cladirii , perpendiculare unul pe celalalt
Oscilatii de torsiune- deplasari alternative , in plan orizontal , prin rotirea cladirii in raport cu pozitia initiala

Caracteristicile actiunilor sesimice in Romania

Pe teritoriul Romaniei se manifesta mai multe categorii de cutremurie
Superficiale
Crustale(normale )
Intermediare
Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale sau intermediare , in functie de adancimea focarului . zona in care se produc cutremurele
intermediare este bine identificata si prezinta un mare interes datorita particularitatilor sale specifice izolare, concentrare si regularitati in modul
de producere( camp macroseismic, mecanism focal , activitate sesimica dupa socul principal, ciclitate, etc)
Cutremurele intermediare produse la aceasta adancime, cu magnitudimi M de peste 7 pot sa conduca la intensitati seismice de 7-8 grade la scara
MSk pe o arie de peste 1/3 din teritoriul tarii, fiind un facor major de risc. Datele statistice istorice arata o asa numita ciclitate , in ultimul mileniu
marile seisme producandu-se in medie de cca 3 ori pe secol. Adancimea mare a acestor sesime face ca aria afectata sa fie extinsa, Bucurestiul fiind
apropiat de zona de rupere.
In celelale zone epicentrale ale Romaniei se produc doar cutremure normale , legate direct de fracturi infracrustale
-

Sesimele sunt moderate si de joasa energie, evenimentele distructive producandu-se la intervale de peste un secol, perioadele de
revenire sunt mai mari decat pt Vrancea, dar intervalele de intensificare a activitaii efectele pot fi repetate in roiuri de seisme
Intensitati de 7-8 grade MSK se pot extinde pe arii de cateva sute de KM 2, afecatnd cateva zeci de localitati rurale si unele localitati
urbane pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.
Zonele afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse in Banat, Crisana , Maramures, Fagaras , Tarnave si Dobrogea.

Subiectul 6. Alcatuirea de ansamblu a constructilor . Criterii care trebuie luate in considerare de arhitect la stabilierea formei in plan si elevatie a
cladirilor conform reglemetarilor in vigoare.
Normativul prevede petru stabilirea formei si a alcatuirii de ansamblu a constructiilor se vor alege ,de preferinta, contururi regulate in
plan,compacte si simetrice, evidandu se disimetrii pronuntate in distributia volumelor , a maselor si a rigiditatilor in cadrul aceluiasi tronson de
cladire, in vederea limitarii efectelor defavorabile de torsiune generala sub actiunea seismica. In cazul in care planul prezinta neregularitati sub
forma unor intranduri(iesinduri) se recomanda ca dimensionarea acestora sa nu depaseasca 1/4 din dimensionarea totala a cladirii pe directia
considerata.
Evitarea formelor la care ,pentru anumite directii de cactiune seismica pot aparea suprasolicitari ale unor elemente verticale si solicitarea
dezavantajoasa astructurii.
Cladireile etajate unde apar reduceri de gabarit (retrageri)la nivelurile superioare, acestea se vor realiza pe linile elementelor structurale verticalesa nu creeze disimetri pronuntate pe ansamblul constructiei. Sevor evita rezemarile salp pe grinda, grinda pe grinda si a elementelor in consola cu
deschideri mari
Alcatuirea de ansamblu a constructiei tine de urmatoarele aspecte:
-simplitatea structurii: sistem structural continuu si puternic cu un traseu clar ,direct ,neintrerupt al forteor seismice, iniferent de directia acestpra
pana in terenul de fundare
-redundanta structurii:asigurarea ca la ruerea unui singur element sa a unei singure lagaturi structurale nu expune structura la pierderea stabilitatii.
-geometria structurii:strucura regulata distribuita cat mai uniform in plan pentru distribuirea adecvata a maselor , rigiditatii si capacitatii de
rezistenta laterala a structurii.
-rezistenta si rigiditatea laterala la orice directie
-realizarea ca diafragme a planseelor
-realizarea unor fundatii adecvate
In cazul unei forme neregulate in plan se recomanda tronsonarea constructiei prin rosturi asimetruce

Modul de deformare seismica si separare in tronsoane a cladirilor cu fome asimetrice.

Modalitati de separare i n tronsoane a cladirilor

Rosturile seismice separa corpurile de constructie cu caracteristici dinamice diferite si posibilitatea sa oscileze independent sub actiunea fortelor
seismice.
Criterile de regurarilitate pe verticala:
-sistemul strucural sa se dezvolte monoton pe verticala fara variatii de la nivelul fundatie pana la varful cladirii.
-retragerile cladirii la fiecare nivel sa nu depaseasca 20% din dimensiunea de la nivelul inferior.
structura nu prezibta la nici un nivel reduceri de rigiditate laterala mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior
-structura nu prezinta la nici un nivel o capacitate de rezistenta mai mica cu mai mult 20% decat rezistenta laterala a nivelului situat imediat
deasupra.
-daca dimensiunile elementelor se reduc de la baza spre varful structuri, variatia rigiditatii si rezistentei laterale este uniforma, fara reduceri bruste
de la un nivel inferior la un nivel superior .
-structura sa nu prezinte discontinuitati pe verticala

Subiectul 7. Mecanismul/ efect de stalp scurt.Exemple care pot fi intalnite la amenajarile de interior.
Prin notiunea de stalp scurt intelegem, comportarea structurii ( element vertical-stalp) supus la forta axiala si incovoiere plana sau oblica, care cedeaza
la atingerea capacitatii plastice a sectiunii. In urma seismului, este afectata atat sctructura de rezistenta, cat si elementele nestructurale. In cazul
amenajarilor interioare, elementele afectate sunt peretii nestructurali ( de compartimentare), plafoanele suspendate si mobilierul (fix si liber). Efectul
de stalp scurt este intalnit cu precadere la caladirile inalte. In constructiile inalte flexibile procesul de transfer al incarcarilor are loc prin conlucrarea
structurii cu elementele nestructurale, cu un raspuns specific diferentiat in etapa elastica si post elastica:
1. Pentru elemente de tip perete:
- La structuri in cadre prin transferul in serir al solicitarilor si deformatiilor de la structura la zidarii sau alte tipuri de panouri
- La structurile cu pereti structurali prin lucrul in paralel al peretilor structurali si nestructurali si preluarea de catre fiecare a unor incarcari
proportionale cu rigiditatea- in planul lor sau cu masa proprie, pe directia perpendiculara pe plan
2. Pentru alte componente/ elemente nestructurale echipamente atasate de structura sau libere, prin amplificarea acceleratiei terenului la nivelul la
care este prins de structura elementul respectiv.

Subiect 8 Mecanismul/de parter flexibil, etaj flexibil( slab, transparent de rigiditate diferita). Exemple care pot fi intalnite la amenajarile de interior.
Notiunea de parter flexibil este strans legata de notinea de stalp scurt.Aceste doua elemente sunt in stransa legatura.
In continuare voi analiza legatura dintre efectul stalpului scurt si a parterului flexibil. Acest efect apare la cladirile , unde structura la parter este pe
stalpi si pe grinzi pentru a realiza spatii de comert, iar etajele sunt din beton armat pentru locuinte. In acest caz aparea crearea efectului de tip stalp
scurt sau de tip grinda scurta, ca urmare a zdrobirii locale a zidariei pe o anumita
portiune n zona nodurilor unde se concentreaza eforturile de compresiune diagonale sau ca urmare a desprinderii locale a zidariei a elementelor
cadrului de beton armat, rezultate din diferenta deformatiilor structurii si a panourilor de umplutura. Pentru a intelege acest tip de structura dual,
voi enumera succint tipurile de sturcturi din beton armat.
- Cadrele reprezinta un sistem structural n care atat incarcarile verticale, cat si cele laterale sunt preluate de cadre spatiale. Aportul cadrelor la
preluarea fortelor laterale trebuie sa fie de minim 70% din forta taietoare de baza.
- Peretii (cuplati sau necuplati) reprezinta un sistem structural in care atat incarcarile verticale, cat si cele laterale sunt preluate in principal de pereti
structurali verticali, cu o rezistenta la forta taietoare de baza de cel putin 70% din rezistenta sistemului la forta taietoare de baza .
- Sistemele duale (cu cadre sau pereti predominanti) sunt acele structuri la care incarcarile verticale sunt preluate in principal de cadre spatiale, iar
cele laterale sunt preluate in parte de cadre si in parte de peretii structurali.
- Sisteme flexibile la torsiune structuri duale sau pereti care nu au o rigiditate minima la torsiune. Un exemplu de structuri flexibile la torsiune sunt
cladirile cu nucleu, la care elementele de preluare a fortelor laterale (peretii) sunt dispuse n partea centrala a structurii.
- Sisteme tip pendul inversat sunt acele sisteme la care peste 50% din masa structurii este concentrata in treimea superioara a cladirii, sau structuri
la care deformatiile inelastice au loc la baza unui singur. Referindu-ne la comportarea seismica, se disting doua categorii de structuri tip cadru de
beton armat. Prima categorie o constituie cladirile vechi, neproiectate la actiuni laterale, si a doua, constructiile mai recente, care au fost proiectate
pe baza unor coduri de proiectare seismica. In tara noastra, in a doua categorie intra constructiile realizate dupa 1963, data intrarii in vigoare a
primului normativ de proiectare seimica.
Constructiile vechi prezinta o structura extrem de flexibila ai, de multe ori, ai foarte slaba. Stalpii, cu sectiuni de multe ori insuficiente, nu sunt, de
regula, mai tari decat grinzile, cadrele fiind de tip stalpi slabi grinzi tari. Sectiunea mica si armarea insuficienta expun stalpii la ruperi la forte
taietoare inainte de dezvoltarea articulatiilor plastice. Pe de alta parte,valoarea mare a fortei de compresiune normalizata i innadirile insuficiente
ale armaturilor verticale nu pot asigura deformatii plastice potentiale mai consistente.

Subiectul 12. Principii si situatii specifice de interactiune structural-nestructural in cazul constructiilor supuse miscarilor seismice
Arhitectii care concep si amenajeaza mediul construit, in special in zone seismice, au responsabilitatea de a oferi siguranta utilizatorilor si locatarilor
prin:
- solutii de pariu cu spatii judicios organizate, cu circulatii clare intre incaperi catre iesire, deoarece aceste caracteristici influenteaza functionalitatea
si marimea distantei de parcurs si durata evacuarii la necesitate, in corelatie cu mobilarea si caracteristicile de rezistenta ale structurii;
- contributia la conceperea subsistemului componentelor nestructurale prin solutiile pentru elementele nestructurale si finisaje, in raport cu modul
de comportare si deteriorare sub actiunea seismica, avand in vedere interactiunea cu elementele structurale, pentru a nu pune in pericol viata si
integritatea corporala a persoanelor;
- mobilarea spatiului respectiv sau apartamentului, care are consecinte importante asupra capacitatii locatarului de a se evacua in siguranta la seism
sau incendiu, deoarece in aceste cazuri se poate mari drumul parcurs din cauza ocolirii unor mobile sau deplasarea este impiedicata de rasturnarea
altora; atunci cand mobilierul zvelt este dispus pe holuri si coridoare sau in alte spatii in care persoanele stau grupate (de ex. camera de zi), acesta
poate constitui un pericol pentru evacuarea, viata si integritatea locatarilor.
Raspunsul elementelor de constructie nestructurale Cladiri cu putine niveluri Transmiterea incarcarilor orizontale (laterale) / seismice cu efecte
privind conlucrarea peretilor despartitori cu structura la o cladire cu putine niveluri poate fi redata simplificat in schema urmatoare:
- incarcarile sunt preluate de plansee / cu rol de diafragma si se transmit la peretii structurali catre fundatii;
- in cazul in care in interior peretii nestructurali sunt solidarizati cu structura, desi acestia nu au fost luati in calcul, vor prelua o anumita incarcare,
proportional cu rigiditatea lor si capacitatea sistemului de imbinare;
- pentru a preintampina avarierea acestora trebuie realizate prinderi elastice sau dimensionarea potrivit situatiei reale.

transferul incarcarilor orizontale in cladirile cu putine niveluri

Pentru dimensionarea sau preotectia peretilor despartitori usori, trebuie inteles mecanismul de preluare a incarcarilor laterale. Se vor respecta
prevederile din [93,94,95].
Intr-o cladire parter, acest proces are loc astfel:
- incarcarile din seism sau din vant de la nivelul superior (ansamblul sarpantei / structurii acoperisului) (1) se transfera la elementele de planseu /
tavan (2) apoi la elementele (3) care fac legatura la partea superioara a peretelui despartitor;
- peretele despartitor (4) preia incarcarile prin structura sa interna de montanti si rigle sau diagonale (5) si prin conlucrarea acestora cu placile de pe
fetele peretelui asigurata de cuie si/sau adezivi;
- peretele transfera incarcarile la planseul interior / podea prin elemente de legatura (6).

Constructii inalte In constructiile inalte flexibile (cadre) procesul de transfer al incarcarilor are loc prin conlucrarea structurii cu elementele
nestructurale, cu un raspuns specific diferentiat in etapa elastica si post-elastica astfel:
Pentru elemente de tip perete:
- la structurile in cadre prin transferul in serie al solicitarilor si deformatiilor de la structura la zidarii sau alte tipuri de panouri (lucrul de prete de
umplutura in ochiul de cadru si mecanismul de diagonala comprimata, stalp scurt etc.);
- la structurile cu pereti structurali prin lucrul in paralel al peretilor structurali si nestructurali si preluarea de catre fiecare a unor incarcari
proportionale cu rigiditatea in planul lor sau cu masa proprie, pe directie perpendiculara pe plan;

Pentru alte componente / elemente nestructurale si echipamente atasate de structura sau libere prin amplificarea acceleratiei terenului la
nivelul la care este prins de structura elementul respectiv.

Sub. 13 Proiectarea seismica a componentelor nestructurale. Prinderi si legaturi. Principii si reguli de proiectare specific pentru elementele
component ale anvelopei: pereti exterior nestructurali, tavane suspendate, pereti despartitori, fatade vitrate, garduri de incinta, cai de evacuare.
Proiectarea seismica a componentelor nestructurale
Arhitectul proiectant general si cel al unei amenajari de interior trebuie sa ia, sa solicite, sau sa accepte decizii privind prinderea diferitelor
componente nestructurale, in corelatie cu cerintele legale din cod si cu necesitatile de estetica si imagine, cu consultand ingineri de specialitate.
Prinderi si legaturi
Subsistemul componentelor nestructurale (CNS) proiectate pentru a rezista actiunii seismice, vor fi prinse de elementele si/sau subsistemele
structural, sau, dupa caz, de alte CNS, astfel incat fortele de calcul sa fie transmise, in totalitate, structurii principale a constructiei.
Prinderile vor fi proiectate, de regula, astfel incat:

Sa poata prelua deplasarile relative ale structurii (deplasari de calcul din cod); daca aceasta conditie nu este satsfacuta, la
proiectarea CNS se va tine seama si de eforturile associate deformatiilor si/sau deplasarilor impiedicate.

Sa aiba suficienta rezistenta si rigiditate sis a asigure transferal direct al fortelor seismice si gravitationale aferente de la CNS
la structura principal sau la o alta CNS, care, la randul sau, trebuie sa fie legata direct de structura principala.

Sa aiba suficienta ductilitate pentru a asigura capacitatea de rotire necesara pentru preluarea deplasarilor relative ale
etajelor, atat la prinderile de elementele srtucturii principale cat si de alte CNS.

Prinderile CNS de elementele structurii principale, sau de alte CNS, pot fi realizate prin orice procedeu tehnic, verificat in practica, care asigura
blocarea si/sau limitarea deplasarilor, in ambele sensuri, pe directiile tuturor gradelor de libertate ale CNS (monolitizarea armaturilor, sudura,
buloane,etc.).
Efectul frecarii datorat greutatii proprii a CNS nu va fi luat in considerare pentru transmiterea fortelor seismice corespunzatoare CNS la structura
principala, sau la alta CNS. Rezistenta, stabilitatea si rigiditatea elementelor de constructie pe care sunt fixate/rezemate CNS vor fi verificate pentru
efectul local si de ansamblu al fortelor de legatura.
Calculul si alcatuirea legaturilor intre CNS si elementele de rezemare are in vedere ca:
-

Fortele de proiectare pentru ancore, vor fi determinate cu incarcarile de calcul ale CNS, incarcari pentru care efectele actiunii
seismice vor fi majorate cu 30%; pentru calculul solicitarilor in ancore se va tine seama si de conditiile probabile de instalare

Pentru prinderile cu ancore inglobate in beton sau zidarie, eforturile capabile ale prinderii vor fi mai mari cu 30% decat eforturile
capabile ale CNS care se fixeaza; in cazul in care prinderile se realizeaza cu elemente cu lungime de ancoraj mica (La < 8D) fortele
seismice care actioneaza asupra CNS vor fi calculate folosind coeficientul de comportare qCNS=1.5, chiar daca valoarea data in
tabelele din cod este mai mare;

Bolturile montate prin impuscare nu vor fi folosite ca ancore solicitate la intindere pentru CNS in constructiile situate in zonele
seismice ag=0.32g.0.16g.

Principii si reguli de proiectare specifice pentru elementele componente ale anvelopei

Principii generale de proiectare:
-

Componentele arhitecturale si prinderile acestora trebuie sa reziste incarcarilor si sa preia deplasarile determinate conform
codului.

Pentru CNS care sunt sustinute pe elemente structural in consola sau pe grinzi cu deschideri mari se va tine seama de deformatiile
vertical ale consolei/grinzii inclusive de deformatiile datorate rotirii nodului din sectiunea de reazem).

Reguli de proiectare specifice pentru elementele componente ale anvelopei:

Pereti ext nestruct.:
1.

Pereti exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umplutura la cadre( ex pereti cu goluri mari, pereti rezemati pe console)
realizati din zidarie de caramida sau panouri prefabricate, vor fi proiectati pentru a rezista efectelor actiunii seismice perpendicular pe
plan si deplasarilor determinate conform codului.

2.

Pereti ext nestruct executati din zidarie, vor fi prevazuti, dupa caz, cu stalpisori ancorati in structura principal si cu centuri. Pentru peretii
rezemati pe console se va tine seama si de principiile generale mentionate. Cei care constituie panouri de umplutura in cadrele de beton
armat sau de otel vor fi proiectati conform prevederilor de detaliu din cod.

3.

Pereti ext nestruct exceutati din panouri prefabricate de beton, vor fi rezemati direct pe elementele structurii principale sau vor fi prinsi
de acestea cu ancore sau alte dispositive, cu respectarea urmatoarelor reguli:
-

Prinderile si rosturile intre panouri trebuie sa permita deplasari relative de nivel cel putin egale cu deplasarea de nivel calculata sau
cel putin 15 mm

Prinderile care asigura miscarea libera in planul panoului, in limitele deplasarii relative de nivel calculate, pot fi realizate folosind
gauri ovalizate, fante, prinderi care permit deplasari prin incovoierea unor piese de otel, sau alt system care asigura capacitatea de
deplasare necesara si ductilitatea corespunzatoare

Corpul ancorelor trebuie sa aiba suficienta deformabilitate si capacitate de rotire pentru a preveni ruperea zidariei/betonului la
deformatii mici sau in zona prinderilor sudate

Toate piesele sistemelor de prindere sunt dimensionate conform codului

Sticla inglobata in ferestrele obisnuite, in fatadele cortina si sticla vitrinelor se va proiecta si monta conform codului.

Marimea deformatiei perpendicular pe plan a peretilor ext nestruct, produse de fortele seisimice de calcul, nu va depasi deformatia
admisibila a panoului calculata.

Tavane suspendate:
Masa tavanului suspendat pentru care se calculeaza forta seismica trebuie sa includa: reteaua proprie de rezistenta, panourile de tavan, corpurile
de iluminat daca sunt agatate, prinse cu cleme sau sprijinite lateral de tavan, orice alta CNS daca este sprijinita de tavan.

Forta seisimica calculata va fi transmisa, impreuna cu incarcarile vertical corespunzatoare, prin prinderile tavanului, la elementele structurii
principale sau la elementele de margine ale structurii tavanului. Prinderile vor fi dimensionate conform codului.
Reguli suplimentare pentru tavanele suspendate din clasele de importanta I si II:
-

Reteaua de sustinere a panourilor va fi alcatuita din profile laminate T din otel iar aripa cornierului marginal de inchidere va fi de cel
putin 50 mm

Un capat al retelei de sustinere a tavanului va fi fixat de cornierul de margine iar celalalt capat va avea posibilitatea de deplasare
liber ape cel putin 20 mm, in fiecare din cele 2 directii

Pentru suprafete mai mari de 100 m2 se prevad prinderi laterale de structura principal

Pentru suprafete mai mare de 250 m2, tavanele se vor diviza pein rosturi de separare sau prin pereti dezvoltati pe toata inaltimea
etajului. Se poate renunta la aceasta masura daca se poate demonstra prin calcul ca sistemul de prindere poate prelua integral
deplasarile laterale ale tavanului

Masuri pentru a permite deplasarea tavanului in vecinatatea capetelor de sprinklere sau a altor piese care traverseaza tavanul,
fara sa le afecteze

Daca tavanul are cote de nivel diferite, stabilitatea laterala a fiecarei zone va fi asigurata printr-un sistem propriu de blocare a
deplasarilor laterale.

Nu vor fi fixate de tavanul suspendat conductele, canalele de ventilatie, cablurile electrice si alte elemente de instalatii.

Pereti despartitori:
1.

Pereti desp. din zidarie de caramida sau blocuri vor fi deimensionati pt a rezista fortei seismice perpendicular pe planul peretelui. Masa
peretelui va include si masa in exploatare a mobilierului sau altor echipamente sau instalatii suspendate de perete (ex: rafturi de
biblioteca, carti,boilere si sistemele de conducte inclusive apa continuta)

2.

Pereti desp din zidarie simpla , daca eforturile unitare normale din incovoiere perpendicular pe planul peretelui sunt mai mici, cel mult
egale, cu rezistentele de proiectare la intindere. Indiferent de rezultatele calculului prevazut, legatura peretelui despartitor cu un perete
de zidarie perpendicular sau cu elemente vertical de beton armat, va fi asigurata suplimentar prin armaturi.

Peretii desp care sunt fixate la nivelul tavanului suspendat si cei mai inalti de 2.00m vor fi fixate lateral de structura principala, independent de
sistemul de fixare al tavanului suspendat. Dispunerea in plan a elem de fixare laterala si dimensionarea acestora se va face in asa fel incat
deplasarile laterale ale capetelor superioare ale peretilor sa fie compatibile cu deplasarile laterale ale tavanului.
3.

Pereti desp din sticla proiectarea si executarea se face conform reglementarilor specifice.

4.

Pereti desp din BCA scheletul metalic sau din lemn al peretilor usor si prinderile de structura principal vor fi simensionate pt a prelua
incarcarile de calcul date in cod. Greutatea peretilor va include si greutatea mobilierului , a chipamentelor si instalatiilor suspendate de
perete.

Fatade vitrate:
Scheletul metalic al fatadelor Cortina, ramelor vitrinelor si ferestrelor si prinderea acestora de structura principal vor fi proiectate pt a prelua
deplasarile relative de nivel calculate, fara deformatii permanente si fara deteriorarea sticlei si a pieselor de etansare.
Sticla partilor vitrate ale fatadelor (pereti cortina vitrati, vitrine de mari dimensiuni) trebuie sa satisfaca cerinta referitoare la limitarea deplasarii
relative de nivel data de relatia: dra (sticla)>1.251dr,CNS 15 mm
Unde: dra (sticla) = deplasarea relative de nivel care produce spargerea/caderea sticlei din peretele cortina sau vitrina
1 = coeficientu de importanta al constructiei
dr,CNS = deplasarea relative de nivel pt calcului CNS
Valoarea dra(sticla) depinde de tipul sticlei respective. In cazul ferestrelor cu suprafata mai mare de 2.00m2, situate la inaltime mai mare de 2.00m
peste nivelul trotuarului, sticla va fi de tip securizat.
Garduri de incinta:
Cele cu inaltime mai mare de 1.50m vor fi proiectate pt a rezista fortelor seismice stabilite conform codului, cu reglementarile specific materialelor
de constructive utilizate.
Cai de evacuare:
Pentru zonele seismice cu ag > 0.20g, usile cu comanda mecanica ale garajelor statiilor de salvare, ale unitatilor de pompieri si similare, si cele ale
constructiilor care adapostesc aglomeratii mari de persoane(peste 250 de persoane) vor fi proiectate a.i. sa se evite blocarea pt deplasari relative de
nivel >1.50 dr,CNS. Usile obisnuite ( sali de clasa, cabinete, usi exterioare)vor fi proiectate astfel incat sa se evite pericolul de blocare pt deplasari
relative de nivel > 1.25 dr,CNS.

Copertinele situate deasupra usilor de evacuare vor fi verificate pt o forta seismica vertical mai mare cu 50% decat cea data din relatia din cod pt
constructiile din clasele I si II si cu 25% pt cele din clasa de importanta III. Pardoselile, tavanele suspendate si celelalte finisaje de pe caile de
evacuare din constructive vor fi proiectate a.i. avarierea lor sa nu impiedice circulatia persoanelor. Toate piesele de mobilier din constructiile din
clasele I si II de importanta, aflate pe caile de evacuare, vor fi fixate de structura sau de pereti nestructurali.

Subiectul 14.
A. Conditii generale de proiectare pentru sistemele de instalatii in zonele seismice.
B.Corelatia dintre deplasarile la seism ale structurii, elementelor arhitecturale nestructurale si ale instalatiilor.
C. Reguli de proiectare specifice pentru diferite categorii de elemente si/sau subansambluri de instalatii.

A. Obiectivul principal al prevederilor este proiectarea rezemarilor si prinderilor pentru CNS din categoria instalatii identificate la subsistemul
componentelor nestructurale, pentru incarcarile de proiectare si pentru deplasarile relative stabilite comform codului.
-Capacitatea de rezistenta la cutremur a componentelor care fac parte din sistemul de instalatii se stabileste comform cataloagelor furnizorului ,
unde producatorul va preciza valorile eforturilor capabile si categoria de deformabilitate ale acestora.
-La interfata cu terenul (sau cu structuri adiacente) conductele de alimentare/evacuare trebuie sa aiba flexibilitatea necesara pentru a prelua in
siguranta deplasarile diferentiale capabile.
-Pentru constructiile din clasele de importanta 1si 2 asezate pe terenuri cu consistenta redusa , se va tine seama de sensibilitatea la actiunea
seismica a retelelor exterioare ingropate si a zonelor de legatura cu instalatiile interioare.
-In cazul utilajelor si echipamentelor incluse in sistemul de instalatii vor fi luate si alte masuri suplimentare: - eliminarea impactului pentru
elementele vulnerabile la impact(elemente din materiale neductile sau cu ductilitate redusa
-la proiectare se va tine seama de deplasarile impuse utilajelor/echipamentelor de retelele interioare si exterioare datorita miscarilor
relative intre punctele de prindere pe structuri separate.

-Utilajele/echipamentele care contin cantitati importante de substante periculoase, vor fi proiectate pentru fortele seismice si cele gravitationale in
conditiile degradarii materialelor
-Prinderile si reazemele utilajelor/echipamentelor trebuie sa satisfaca reguli privind ancorele mecanice, dispozitive de limitare a deplasarilor si
ductilitatea materialelor precum si conditiile din cod.

B. Se cere ca eforturile sectionale capabile sa fie cel putin egale cu eforturile sectionale de proiectare rezultate din incarcarile de calcul determinate
comform reglementarilor tehnice specifice materialelor( beton armat, metal,zidarie,lemn,sticla,etc). Nivelurile de siguranta la cutremur sunt
diferentiate prin coeficientul de importanta, in functie de rolul acestora in functionarea constructiei. Prinderile componentei propriuzise,elementele structurale sau nestructurale de care e prinsa componenta respectiva sau cu care aceasta se poate afla in interactiune -se va face
verificarea sigurantei in raport cu starea limita definita in cod. Se va tine seama de dimensiunile geometrice ale componentei, schema statica de
fixare a componentei de elementele de reazem, caracteristicile mecanice de rezistenta si de deformabilitate ale materialelor din care sunt alcatuite
componenta si prinderile sale , directiile pe care actioneaza forta seismica, incarcarile de calcul si deplasarile relative. Stabilitatea generala a
componentelor nestructurale sub actiunea fortelor de proiectare va fi asigurata numai cu dispozitive mecanice.

C. Reguli de proiectare pentru instalatii sanitare:

Proiectarea sistemelor de sprinklere se va face comform reglementarilor specifice referitoare la marimea fortelor si deplasarilor seismice si vor
satisface urmatoarele reguli:
-spatiile libere intre conducte sau intre conducte si alte elemente de constructie vor fi stabilite astfel incat, sub efectul fortelor si deplasarilor de
calcul, sa nu se produca ciocnirea acestora.
-conductele trebuie sa poata prelua efectele deplasarilor relative care se produc intre punctele de rezemare pe structura, pe teren, pe echipamente
si utilaje sau pe alte conducte.
Reguli de proiectare pentru instalatii electrice si de iluminat:
Codul impune ca prinderile si reazemele prin care se transfera fortele seismice aferente utilajelor si/sau echipamentelor electrice sa fie realizate din
materiale ductile.Pentru sistemele de cabluri care traverseaza rosturile intre constructiile/tronsoane adiacente precum si pentru sistemele de

cabluri legate de echipamente izolate impotriva vibratiilor se vor lua masuri pentru a se asigura preluarea deplasarilor relative calculate comform
codului; la constructiile din clasele de importanta 1 si 2 vor fi majorate cu 30%.
Se vor lua masuri pentru eliminarea riscului de impact intre utilajele electrice si elementele structurii sau alte CNS. Tablourile si dulapurile electrice
precum si stelajele pentru baterii vor fi fixate pentru asigurarea stabilitatii,prin ancorare de elemente de constructie suficient de rezistente pentru a
prelua incarcarile seismice corespunzatoare maselor respective.
Reguli de proiectare pentru instalatii de conditionare,de incalzire si de ventilatie:
Si in acest caz,pentru sistemele de conducte si canale care traverseaza rosturile intre constructii si/sau tronsoane adiacente precum si pentru
sistemele de conducte legate de echipamente izolate impotriva vibratiilor se vor lua masuri pentru a se asigura preluarea deplasarilor relative
calculate comform codului iar la constructiile din clasele de importanta 1 si2 aceste deplasari vor fi majorate cu 30%.
Nu este necesar sa se prevada legaturi pentru limitarea deplasarilor laterale pentru sistemele de conducte, daca una din conditiile urmatoare este
indeplinita pe toata lungimea fiecarei conducte:
conducta este suspendata cu elemente de prindere care au lungime mai mica sau egala cu 300 mm de la partea superioara a conductei pana la
elementul structural de care sunt prinse si sunt alcatuite astfel incat nu rezulta o inconvoiere semnificativa a elementului a elementului de
suspendare si a elementelor de legatura sau conducta are sectiunea transversala mai mica sau egala cu 0.5m2
Utilajele legate direct cu sistemele de conducte a caror greutate in exploatare este mai mare de 0.35kN trebuie sa fie rezemate si legate lateral,
independent de sistemul de conducte.
Accesoriile folosite la sistemele de conducte vor fi prinse cu elemente de fixare capabile sa preia deplasarile laterale in ambele sensuri dar fixarea
laterala nu este obligatorie pentru conductele legate direct de echipamente daca acestea au flexibilitatea necesara pentru a suporta deplasarile
relative intre punctele de prindere.
Reguli de proiectare pentru instalatii speciale cu utilaje care opereaza cu abur sau apa la temperaturi ridicate:
Regulile se refera numai la boilerele si vasele de presiune din constructiile social-culturale si similare,instalatiile speciale din unitati de productie.
Proiectarea boilerelor se va face comform reglementarilor, dar se vor lua si urmatoarele masuri suplimentare:
- rezistentele de proiectare in otel se vor reduce cu 15% pentru corpul recipientului si cu 25% pentru prinderile acestuia
-se vor evita interactiunile necontrolate intre recipienti,conductele aferente si alte elemente de constructie(structurale/nestructurale)

Subiectul 15. Masuri specifice pentru protectia la actiunea seismica a mobilierului din constructii. Descrierea simplificata a unor situatii de
solicitare seismica specifica pentru corpuri de mobilier libere in exteriorul si interiorul unei cladiri si caracterizarea tipurilor de raspuns seismic
(balans, alunecare etc.). Efectul formei/zveltetei corpului de mobilier asupra tipului de raspuns posibil. Exemplificarea raspunsului seismic al
unor tipuri curente de mobilier.

Raspunsul seismic al corpurilor libere( mobilier, echipamente, obiecte) in cladiri si spatii deschise publice( interioare si exterioare)
Categorii de constructii si de mobilier/ aparatura care necesita protectia la actiunea seismic
Si aceste prevederi reprezinta o noutate in reglementarile si practica din tara noastra, in conditiile in care o serie de investitii din domeniul
industrial si commercial utilizeaza astfel de obiecte de dimensiuni si mase considerabile fara a fi respectate cerinte adecvate. Pentru urmatoarele
categorii de mobilier/ aparatura se vor lua masuri pentru asigurarea stabilitatii la rasturnare/ deplasare:
-

Mobilierul professional si aparatura constructiilor din clasa de importanta I care asigura functionarea neintrerupta in timpul cutremurului
si imediat dupa acesta( in particular pentru unitati medicale, de comunicare in masa, pentru sistemele informatice care contin baze de
date de importanta nationala si similare);

Mobilier profesional( dulapulari, rafturi, etc.) in care sunt depozitate substante a caror degajare/ imprastiere poate conduce la incendii/
explozii sau poate constitui un pericol pentru viata oamenilor( de exemplu dulapurile care contin recipient cu bacteria, virusi, etc.)

Mobilierul si obiectele din muzee de interes national;

Rafturile de depozitare din marile spatii comerciale accesibile publicului.

Reguli generale de proiectare

Stabilitatea mobilierului enumerat va fi asigurata prin dispositive de prindere calculate pentru fortele stabilite de accord cu majorarea cu 25% a
efectelor fortelor seismice. Dispozitivele de prindere vor fi ancorate in elemente de structura sau nestructurale capabile sa preia in totalitate fortele
de legatura. Codul indica modul de calcul al eforturilor sectionale al CNS, si ale prinderilor respective, sub incarcarile de calcul, deplasarile de calcul,
modele de calcul, nivelurile de siguranta si regulile generale pentru verificarea sigurantei CNS la actiunea seismic.

Prezentarea simplificata a unor situatii de solicitare seismic specifica pentru corpuri de mobilier libere
Atunci cand nu poate fi efectuata o analiza inginereasca potrivit ingineriei seismice si principiilor dinamicii lucrurilor, Normativului P100-1992 sau
Codului P100-1/2004, se vor aplica masuri bazate pe analiza simplificata si exemplele prezentate in continuare.
In exteriorul unei cladiri : obiectele si echipamentele sunt solicitate direct de incarcarile seismic transmise de teren prin sistemul support si/sau un
alt element.
In interiorul unei cladiri : incarcarile seismic transmise de teren sunt preluate de cladire si transmise mobilierului, obiectelor, etc. in functie de:
-

Caracteristicile miscarii seismic transmise de terenul liber;

Caracteristicile miscarii seismic filtrate de structura, elemental de constructive de care este fixat sistemul suport, sistemul support in
sine, sau obiect, potrivit caracteristicilor sale dinamice.

Rezistenta si/sau comportarea/raspunsul la actiuni seismic ale unui obiect, piesa de mobilier, echipament etc. depind de:
-

Caracteristicile sale geometrice si de material;

Caracteristicile sistemului suport , in interactiunea cu elementele intermediare sau de constructive;

Desi, in principiu, atat obiectul expus actiunii seismice cat si sistemul suport pot fi modificate, de regula sunt preferate si practicate modificari ale
sistemului suport.
Raspunsul seismic
-

Miscarea seismica probabila predominant a unui corp poate fi analizata si determinate prin metode ingineresti, pentru a se allege
modalitati adecvate de protective prin metode, sisteme si dispositive de prevenire, evitare si limitare a raspunsului seismic nefavorabil.

In functie de caracteristicile miscarii seismic de calcul, ale constructiei si obiectului analizat, sistemul support analizat va fi construit fie
numai din sistemul de fixare propriu-zis, fie din ansamblul sistem de fixare, soclu/piedestal/ / element de constructie.

Sistemele rigide, care se supun legilor de miscare din dinamica corpului rigid, prezinta in cazul miscarii seismic, o miscare complexa care
poate fi descompusa in componente de alunecare, salt vertical, balans, rotire in plan, etc.

Pentru evaluarea preliminara a tipului de miscare posibila, pentru corpuri pe care le putem aproxima ca fiind relative omogene, trebuie
retinut ca: In functie de caracteristicile geometrice( zveltete- un corp svelt este un corp care are inaltimea mult mai mare decat una
dintre celelalte dimensiuni), masa (atat cea proprie cat si cea utila),pozitia centrului de greutate, coeficientul de frecare cu baza, se
remarca in cazurile curente o miscare predominanta de tipul uneia dintre componentele mentionate sau o combinatie, fiecare
corespunzand celei mai mici valori de acceleratie, necesare pentru a se initia acel tip de miscare.

Raspunsul de tip alunecare a unui corp rigid se poate manifesta prin:

-

Alunecarea corpului pe soclu sau suprafata support;

Alunecarea corpului impreuna cu soclu;

In aceste cazuri valoarea acceleratiei de calcul de incepere a miscarii de alunecare este proportionala cu coeficientul de frecare la alunecare al
materialelor in contact la baza corpurilor.
Raspunsul de tip balans al unui corp rigid se caracterizeaza prin inclinarea in raport cu una din laturile de contact cu baza, revenirea la pozitia
normala si inclinarea in sens opus, caz in care poate avea influenta si coeficientul de impact dintre corpurile care interactioneaza (de ex. Obiect si
pardoseala), coeficient care depinde de caracteristicile fizice ale materialelor.
Efectul formei/ zveltetei este introdus in aceste evaluari de raportul dintre latine si inaltime b/h; cu cat creste latimea b sau cu cat scade inaltimea
h, acceleratia necesara pentru rasturnare va creste, deci corpul este mai stabil pe directia la care ne referim:
-

La aceeasi latime b, in cazul in care corpul este montat pe picioare inalte si centrul sau de greutate( masa proprie plus cea utila) este
considerabil mai sus, scade acceleratia de rasturnare de calcul si corpul devine sensibil la solicitari;

La aceeasi inaltime h, largirea bazei de sprijin, fara modificarea corpului de mobilier dar printr-un sistem suport local, reduce acceleratia
de calcul de rasturnare;

Din rapoartele b/h rezulta ca mobilierul de tip pat, canapea, fotoliu, birou, masa, este cel mai stabil;

Calculele sumare arata ca acceleratiile de calcul de rasturnare pentru bibliotecile foarte zvelte, din corpuri modulate, sunt de ordinul
a(indice h)=140..210 cm/s(cca. 0.140.21 g) iar pentru vitrinile inalte de ordinul a(indice h)=210..340 cm/s(cca. 0.21..0.34g),
corespunzand miscarilor seismice ce echivaleaza minimum gradul VIII MSK, fiind cele mai vulnerabile la rasturnare; in cazul pieselor de
mobilier suprapuse pe vertical, fara a fi legate, analiza este mult mai dificila, modelul aplicabil este complicat iar evaluarea ar trebui
efetuata in conformitate cu principiile din mecanica; oricum siguranta corpurilor superioare este discutabila;

Pentru alte tipuri de mobilier( servant scunde, unele dulapuri, frigidere, mese, birouri), acceleratiile si intensitatile seismic echivalente la
care se poate produce oscilatia acestora sunt de 1.5 pana la de 2 ori mai mari, acestea fiind ,ai stabile decat mobilierul zvelt.

Subiectul 16. Raspunsul seismic si detalierea masurilor de protectie la mobilierul de biblioteci. Specificul si precautiile necesare la amenajarea si
mobilarea spatiilor comerciale. Exemple de principii, modalitati si dispozitive de prindere la diferite tipuri de mobilier profesional si de apartament,
tehnica de calcul, rafturi si dulapuri cu recipient de vase de laborator. Explicarea modului in care asigura protectia.
R:
Raspunsul sesmic:

Miscarea sesmica probabila predominanta a unui corp poate fi analizata si determinata prin metode ingineresti , pentru a se allege
modalitatile adecvate de protective prin metode, sisteme si dispositive de prevenire, evitare si limitare a raspunsului seismic nefavorabil.

In functie de caracteristicile miscarii seismice de calcul, ale constructiei si obiectului analizat, sistemul support analizat va fi constituit fie
numai din sistemul de fixare propriu zis, fie din ansamblul sistem de fixare , soclu/piedestal./element de costructie.

Sistemele rigide, care se supun legilor de miscare din dinamica corpului rigid, prezinta in cazul miscarii sesmice , o miscare complexa care
poate fi descompusa in componente de alunecare, salt vertical, balans, rotire in plan, etc.
-Pentru evaluarea preliminara a tipului de miscare posibila, pentru corpuri pe care le putem aproxima ca fiidn relatv omogene, trebuie de retinut
ca:
-In functie de caracteristicile geometrice (zveltete-un corp zvelt este un corp care are inaltimea mult mai mare decat una dintre celelalte
dimensiuni), masa (atat cea proprie cat si cea utila), pozitia centrului de greutate, coeficientul de frecare cu baza, se remarca in cazurile curente o
miscare predominanta de tipul uneia dintre componentele mentionate sau o combinatie, fiecare corespunzand celei mai mici valori de acceleratie,
necesare pentru a se initia acel tip de miscare:

Raspunsul de tip alunecare al unui corp rigid se poate manifesta prin:

- alunecarea corpului pe soclu sau suprafata suport;

-alunecarea corpului impreuna cu soclul
In aceste cazuri valoarea acceleratiei de calcul de incepere a miscarii de alunecare este proportionala cu coeficientul de frecare la alunecare al
materialelor in contact la baza corpurilor.

Raspunsul de tip balans al unui corp rigid se caracterizeaza prin inclinarea in raport cu una din laturile de contact cu baza, revenirea la
pozitia normala si inclinarea in sens opus, caz in care poate avea influenta si coeficientul de impact dintre corpurile care interactioneaza (de ex.
obiect si pardoseala), coeficient care depinde de caracteristicile fizice ale materialelor.
-Efectul formei/zveltetei este introdus in aceste evaluari de raportul dintre latime si inaltime b/h; cu cat creste latimea b sau cu cat scade inaltimea
h, acceleratia necesara pentru rasturnare va creste, deci corpul este mai stabil pe directia la care ne referim:

la aceeasi latime b, in cazul in care corpul este montat pe picioare inalte si centrul sau de greutate (masa proprie plus cea utila) este
considerabil mai sus, scade acceleratia de rasturnare de calcul si corpul devine sensibil la solicitari;

In aceeasi inaltime h, largirea bazei de sprijin, fara modificarea corpului de mobilier dar printr-un sistem suport local, reduce acceleratia
de calcul de rasturnare;

din rapoartele b/h rezulta ca mobilierul de tip pat, canapea, fotoliu, birou, masa, este cel mai stabil;

Vitrinele inalte sunt cele mai sensibile la rasturnare.

Pentru alte tipuri de mobilier (servante scunde, unele dulapuri, frigidere, mese, birouri), acceleratiile si intensitatile seismice echivalente
la care se poate produce oscilatia acestora sunt de 1,5 pana la de 2 ori mai mari, acestea fiind mai stabile decat mobilierul zvelt.

Masuri de protectiie la mobilierul pentru biblioteci:

Bibliotecile reprezinta un caz special de concentrare a unor tipuri de mobilier diversificat, la care trebuie aplicate prevederile redate anterior.
Functiunile specifice pot fi clasificate in:

Depozite cu acces current la rafturi sau depozite cu acces periodic;

Sali de lectura cu sau fara depozite cu acces direct;

Spatii pentru fisiere, microfilme, spatii pentru operatiuni de inventariere, documentare, conservare, reconditionare;

Sali de conferinte, cursuri;

Spatii pentru servicii si activitati tehnico-administrative;

Spatii tehnico-sanitare generale;

Spatii pentru access si circulatie.

In orice alte situatii neacoperite de prevederile din codul P100-1/2004 trebuie retinut ca in diferite institutii in care se utilizeaza aparate si
exhipamente, potrivit experientei international, urmatoarele cazuri reprezinta pericole pentru viata si/sau integritatea corporala a persoanelor:

Impactul cu corpuri sub 4,5 kg care au muchii ascutite din sticla;

Impactul cu corpuri peste 4,5 kg nelegate de un element rezistent si amplasate pe mese de laborator, dulapuri;

Impactul cu corpuri peste 20 kg care aluneca sau se rostogolesc pe podea;

Rasturnarea de mobilier sau echipamente care conduc la contactul direct sau inhalarea substantelor toxice sau contaminate, contactul
cu fire electrice, abur, gaze medicale, imposibilitatea de a avea acces la echipamentele de importanta esentiala sau imposibilitatea de a parasi o
zona periculoasa sau obisnuita (blocarea).

Specificul si precautiile necesare la amenajarea si mobilarea spatiilor comerciale:

Cazurile care atrag atentia prin aglomerarea de persoane si potentialul de efecte negative dat de comportarea mobilierului profesional sunt:

Constructiile de tip baraca din schelet metallic sau lemn si sticla sau constructiile cu un numar redus de niveluri, individuale special
executate, tip baraca lemn, baraca din elemente de table imbinate prin sudura sau prin bulonare, baraca din elemente structural din otel laminate,
cu inchideri perimetrale din sticla, amplasate pe un spatiu liber sau alipite unor constructii existente.

Constructiile special amenajate pentru comertul en-gros inchiriate la diferiti utilizatori simultan (boxe, compartimente).

Constructii tip locuinta individuala, in care unele incaperi au fost amenajate special, avand ca functiuni: magazine, spatii de depozitare a
marfurilor en-gros, mici ateliere mecanice si de servicii, bufete, discoteci, jocuri mecanice, cabinet private.
In unitatile mai mari, spatiile interioare sunt organizate sub forma unor compartimentari de tip boxa cu culoare longitudinale pentru circulatie,
sau sub forma unor spatii de depozitare, realizate cu ajutorul unor schelete metalize imbricate cu panouri din elemente usoare.

Atunci cand etalarea marfurilor se face pe rafturi metalice si din sticla sau cu stive pentru depozitare, se va utiliza numai sticla tratata, cu
margini si colturi polizate, cu caracteristici de rezistenta si deformabilitate adecvate, care nu poate produce rani la spargere.

Daca plafonul este din sticla, trebuie asigurat ca modul de asezare a foilor de geam in rame este sigur, adica nu va permite caderea
acestora peste salariati si client. Daca acoperisul este usor (table, placi ondulate) trebuie verificat ce se poate intampla daca de la cladirile invecinate
ar cadea caramizi, obiecte, geamuri si se va intari structura acesteia.

Daca se utilizeaza rafturi cu polite din foi de geam, se vor prevedea dispositive contra alunecarii si/sau caderii politelor de pe reazeme,
nu se pun obiecte grele (sticle voluminoase, piese metalice). Trebuie luate masuri care sa impiedice deplasarea, rasturnarea sau caderea unor
obiecte de mobilier, rafturi, stive de marfuri, elemente de constructie structural sau nestructurale pe caile de circulatie si evacuare.

Deoarece curemurul incepe in general cu o component vertical a oscilatiei, spargerea foilor de geam de la polite poate produce spargeri
in lant, creand panica nejustificata si raniri care pot fi prevenite prin masurile de precautie recomandate.

Se contravatuiesc rafturile in lungul lor pe diagonal si se leaga sau se contravantuiesc pe orizontala intre ele, daca nu a fost aplicat un alt
sistem sigur de prevenire a rasturanrii sau oscilatiei exaggerate; se asigura un spatiu de manevra pentru salariatul care sta intre rafturi si tejghea
pentru a putea sa se protejeze de caderea rafturilor, cu atentie la stivele de navete cu sticle, boxpaleti si lazi grele.

Obiectele, sticlele de pe politele de la rafturi (in special cele de valori mari) pot fi protejate contra caderii de pe raft prin amplasarea unei
corzi de undita sau pe extensor (elastic cu arc intinzator) intre montantii verticali, la fata disnpre client; in deposit este mai bine sa fie raft metalic cu
polita cu opritor de margine spre a preveni spargerea politei si alunecarea produselor. Se ancoreaza rafturile de un perete sau se solidarizeaza intre
elepe doua directii la partea superioara.

Exemple de principii, modalitati si dispozitive de prindere la diferite tipuri de mobilier profesional si de apartament, tehnica de calcul, rafturi si
dulapuri cu recipient de vase de laborator:
- Toate imaginile de la pag 350-358.

Subiectul 17. Aspecte specifice privind raspunsul seismic si protectia mobilierului, exponatelor si obiectelor de arta din
muzee si expozitii. Corelatia dintre tipul, materialul, sistemul suport si masele exponatelor. Exemplificarea unor situatii de
raspuns seismic de obiect/ corp/ sistem rigid sau se raspuns seismic de obiect/ corp/ sistem flexibil in muzee.

Corelatia dintre tipul, materialul, sistemul suport si masele exponatelor din muzee si expozitii.
In functie de tematica muzeului si tipul bunurilor detinute, muzeele si expozitii de arta pot fi clasificate in cateva categorii
muzee: de arta (pictura, sculptura, arta decorativa, grafica etc), istorie si arheologie (documente, piese arhitecturale, relicve, arme, piese
de tezaur, numismatica incluzand dupa caz situri arheologice cu exponate adiacente), de stiintele naturii (exponate de geologie,
zoologie, biologie, preparate, diorame, acvarii), muzee si colectii de obiecte de cult, de etnografie si arta populara (constructii, obiecte
casnice, vestimentatie, documente etc), stiintifice si tehnice (documentatii, publicatii, aparate, masinii, echipamente, vehicule etc)
case memoriale si colectii muzeale,
sali de expozitie si galerii de arta
rezervatii naturale cu caracter muzeal etc

In functie de modul in care bunurile culturale sunt expuse si pastrate pot fi indentificate:

muzee instalate in cladiri si incinte special destinate acestui scop, colectii muzeale si case memoriale instalate in cladiri cu o alta
destinatie de baza (de ex: locuinte, scoli, lacase de cult etc.)
expozitii amplasate temporare in spatii cu alta destinatie
muzee si expo in aer liber, cu caracter temporar sau permanent, statui grupuri statuare si ansambluri de sculptura in aer liber, in localitati sau in
afara acestora.
Din pct de vedere al functiunilor specifice, in institutii muzeale se pot intalni;

spatii cu fct de expunere, depozitare, restaurare

sali de conferinta sau spectacole
sali de documentare, biblioteci,
birouri, servicii tehnico-administrative
spatii de circulatie si tehnico-sanitare.

fiecare spatiu impune o mobilare specifica

Categorii de mobilier, echipamente, obiecte de arta

Categorii de mobilier profesional si de uz general, exponate si obiecte ce pot fi clasificate din pct de vedere al elementelor care determina raspunsul
acestora la actiunea seismica, astfel:


in functie de forma si dimensiuni:
- mobilier (dulapuri, vitrine, biblioteci, rafturi, rastele, mese, birouri, scaune, fotolii etc) de volume si mase diferite, dezvoltate pe una sau 2 directii
- obiecte tehnice (de ex: aparate, calculatoare, ceasuri, radiouri etc), echipamente, aparate, utilaje si instalatii pt protectie, securitate, monitorizare
- de dimensiuni reduse cu baza plata (vaze, basoreliefuri) sau fara baza plata (exponate arheologice)
- statui si sculpturi de volume si mase diferite, dezvoltate pe una sau doua directii
- plane (tablouri, panouri, tapiserii)
-obiecte cu unul sau mai multi suporti (stative, mese, scaune), obiecte plate (farfurii)
- dulapuri, vitrine de expunere, rafturi cu obiectele descrise anterior si /sau cu carti valoroase, grele, suluri, manuscrise etc care se pot dezintegra la
cadere sau pot periclita viata si integritatea corporala a utilizatorilor

in fct de sistemul suport si legaturile cu acesta:

- simplu rezemate (nelegate de sistemul suport)
- cu baza fixata de sistemul suport
- cu sistemul de tip consola (bara) incastrata si /sau pivotata intr-un alt element de constructie, soclu, piedestal, vitrina
- agatate, pendulate (candelabruri, tablouri) avand sisteme de suspendare cu unul sau 2 graduri de libertate.

Obiectul si sistemul suport pot fi:

- asezate pe piedestale/socluri, simplu rezemate sau fixate de planseu;
- fixate de un cadru sport;
- nefixate de planseu;
- amplasate in vitrine/dulapuri/rafturi fixate de planseu;
- fixate punctual sau continuu de elementele de constructii;
- inglobate in elementele de constructii sau terenul adiacent.
Pantru cazurile curente de obiecte/corpuri/sisteme din muzee si expozitii, se identifica doua tipuri principale de raspuns din punct de vedere al
dinamicii sub actiuni seismice:
- raspunsurile seismice de obiect/corp/sistem rigid, flexibil;
Pentru obiectele expuse pe socluri sau in vitrine, care constituie sisteme cu mai multe grade de libertate se va avea in vedere proiectarea
sistemelor suport pe baza unor analize in doua etape:
- analiza simplificata, in care prin introducerea unui sistem de fixare se va impiedica/restrange miscarea socului sau vitrinei;
- analiza cu metode avansate, in care va fi luat in considerare modelul cu mai multe grade de libertate.
Toate sistemele de anocrare-fixare vor fi verificate prin calcul, testare si omologare/calificare, pentru a raspunde unor cerinte precizate de
specialisti.
Din punct de vedere al efectului raspunsului seismic, se identifica:
- obiecte cu miscare libera sau limitata;
obiecte cu miscare impiedicata.
Pentru obiectele rigide agatate, raspunsul la miscarea seismica va fi reprezentat de o oscilatie spatiala, ca pendul cu unul sau doua grade de
libertate.

Raspunsul seismic de obiect/corp/sistem flexibil:

Sistemele flexibile de tipul unei bare/structuri, incastrate in teren sau in alt element de constructie, care se supun legolor din dinamica structurilor
prezinta in cazul solicitarilor seismice un raspuns/oscilatie caracterizat prin modurile si formele proprii de vibratie, in functie de nivelul solicitarii si
continultul spectral al miscarii.
In cazul unor - materiale maleabile se produce deformarea obiectului
- materiale casante: ruperea obiectului.
Cutremurele de tip vrancean se deosebesc de cutremurele de suprafata prin continutul spectral si durata care trebuie luat in considerare in
evaluarile raspunsului seismic pentru evitarea si sau controlul fenomenelor de amplificare cauzat de rezonanta.

Subiect 18. Cerinte specifice privind sistemele suport si mijloacele de prevenire si limitare a deplasarilor la seism pentru protectia exponatelor si
obiectelor de arta din muzee si expozitii, bunurilor din patrimoniul cultural. Exemple de masuri si dispozitive specifice. Explicarea modului in
care se asigura protectia.

Corelatie dintre tipul, material, sistemul support si masele exponatelor din muzee si expozitii de arta.
In functie de tematia muzeului si tipul bunurilor detinute, muzeele si expozitiile de arta pot fi clasificate in :
-muzee :de arta( pictura, sculptura , arta decorative etc.); istorie si arheologie (documente, piese de tezaur, numismatica, incluzand situri
arheologice); de stiinte ale naturii ( exponate geologie, zoologie, biologie, acvarii,); muzee si colectii de obiecte de cult, de etnografie si arta
populara(constructii, obiecte casnice, vestimentatie , documente etc.); muzee stiintifice si tehnice(documentatii, publiccatii, aparate, masini,
echipamente etc)
-case memoriale si colectii muzeale
-Sali de expozitie si galerii de arta
-rezervatii natural cu character muzeal.

Categorii de mobilier, echipamente, obiecte de arta :

Categorii de mobilier professional si de uz general, exponate si obiecte pot fi clasificate din punct de vedere al elementelor care determina
raspunsul acestora la actiune seismic astfel:
-In functie de forma si dimensiuni:
-mobilier de volume si mase diferite, dezvoltate pe una sau doua directii: vitrine, dulapuri, biblioteci, rafturi, rastele, mese, birouri,
scaune, fotolii, paturi;
- obiecte tehnice, echipamente, aparate, utilaje si instalatii pentru protectie, securitate si monitorizare (ex. aparate, calculatoare,
ceasuri, radiouri etc);
- de dimensiuni reduse cu baza plata ( vaze , basoreliefuri) sau fara baza plata (exponate arheologice);
- statui si sculpture, de mase si volume diferite, dezvoltate pe una sau 2 directii;
- plane : tablouri, panouri , tapiserii;
- obiecte cu unu sau mai multi suporti: stative, mese, scaune,; obiecte plate: farfurii;
-dulapuri, vitrine de expunere, rafturi( cu ob descries anterior) si /sau cu carti valoroase, grele, suluri, manuscrise etc care se pot
dezintegra la cadere sau pot periclita viata si integritatea corpurala a utilizatorilor.
-In functie de sistemul suport si legaturile cu acesta:
-simplu rezemate (nelegate de sistemul support)
- cu baza fixata de sistemul support
- cu support de tip consola (bara incastrata si/sau pivotanta intr-un alt element de constructive, soclu, piedestal, vitrina)
- agatate/ pendulare ( candelabra, tablouri) avand sisteme de suspendare cu unul sau 2 grade de libertate;

Obiectul si sistemul support pot fi:

-asezate pe piedestale/socluri, simplu rezemate sau fixate de planseu;
-fixate de un cadru support( aparate, echipamente)
-nefixate de planseu
-amplasate in: vitrine, dulapuri,rafturi, fixate de planseu si/sau solidarizate (contravantuite lateral)

-fixate punctual sau continuu de elementele de constructii

- inglobate in elementele de constructii sau terenul adiacent.

Pentru cazurile curente de obiecte, corpuri , sisteme din muzee si expozitii, pot fi identificate doua tipuri principale de raspuns, din punct de
vedere al dinamicii sub actiunile seismic
-raspunsul seismic de obiect, corp, sistem rigid (prezentate anterior)
-raspunsul seismic de obiect,corp,sistem, flexibil
Pentru obiectele expuse pe socluri sau in vitrine, care constituie in acest fel sisteme cu mai multe grade de libertate, se va avea in vedere
proiectarea sistemelor support pe baza unor analize in doua etape:
-

Analiza simplificata, in care prin introducere unui sistem de fixare se va impiedica/ restrange miscare soclului sau vitrinei,
astfel incat miscare obiectului sa poata fi modelata cu metodele disponibile si evaluat tipul de raspuns seismic probabil, pentru
care se va proiecta sistemul de control a miscarii obiectului;
Analiza cu metode avansate, in care va fi luat in considerare modelul cu mai multe grade de libertate, proiectandu-se sistemul
de control al miscarilor fiecarui corp si sistemului support, avand in vedere interactiunea acestora.
Toate sistemele de ancorare-fixare, vor fi verificate prin calcul, testare si omologare/ calificare , pentru a raspunde unor cerinte
precizate de specialisti pe baza unor reglementari legale si conditiilo seismic de calcul stabilite de institute abilitate in domeniu.
Din punct de vedere al efectului raspunsului seismic putem identifica :
-obiecte cu miscare libera sau limitata in timpul seismului
-obiecte cu miscare impiedicata ( cele fixate in planseu/ pavement etc) in timpul seismului
Pentru obiectele rigide agatate raspunsul la miscare seismic va fi reprezentat de o oscilatie spatial sau plana , ca pendului cu
unul sau doua grade de libertate.

Raspunsul seismic de obiect/corp/ sistem flexibil:

Sistemele flexibile de tipul unei bare/ structui (statui, lucrari de arta moderna) incastrate in teren, soclu, sau un alt element de
constructive, care se supun legilor din dinamica structurilor, prezinta in cazul solicitarilor seismice un raspuns/ oscilatie
caracterizat prin modurile si formele proprii devibratie, in functie de nivelul solicitarii si continutul spectral al miscarii. In cazul
unor material maleabile se poate produce deformarea obiectului din cauza solicitarii iar in cazul materialelor casante se poate
produce ruperea.
Cutremurele de tip vrancean se deosebesc de cutremurele de suprafata in special prin continutul spectral si durata, fapt care
trebuie luat in considerare in evaluarile raspunsului seismic, pentru evitarea si /sau controlul fenomenelor de amplificare a
miscarii cauzate de rezonanta.

Reglementari si cerinte specific privind sistemele support si mijloacele de prevenire si limitare a deplasarilor pentru
protectia bunurilor din patrimonial cultural.
Principiile generale ingineresti se vor aplica prin corelatie cu cerintele din Normele de conservare intocmite de Ministerul
Culturii si alte reglementari din domeniu.
-Sistemele support si mijloacele de prevenire si limitare a deplasarilor vor respecta urmatoarele cerinte de baza:
o
sa nu aduca prejudicii valorii artistice in expunere, sa nu conduca la miscari greu de modela prin calcul sau
necontrolabile, mai periculoase decat cele de corp liber;
Astfel impiedicarea deplasarii libere prin lunecare poate face ca unele corpuri zvelte sa aibe tendinte de balans si rasturnare; in
multe cazuri, fixarea soclului implica si fixarea obiectelor
o
sa nu deterioreze local obiectul in zona de prindere prin concentrari de eforturi , efectul adezivilor si librifiantilor,
reactii de contact, sa nu mute solicitarea principal in zone slabe ale obiectului.
o
Sa fie conceputa o solutie de rezerva pentru cazul depasirii solicitarii seismic de calcul (socluri extinse din material
elctro-plastice in zona adiacenta, amortizoare de oscilatii si tampoane, etc
-In cazul in care anumite obiecte de patrimoniu, socluri, vitrine sunt prevazute cu sisteme support sau mijloace servind in acelasi
timp ca dispositive de alarmare la furt, incendiu, inundatie, la conceperea, comandare executiei, porcurarea si/sau instalarea acestora, vor fi
avute in vedere:
o

Comportarea acestor dispositive la oscilatii seismice, pentru a nu iesi din functiune si a se incadra in cerintele de
baza mentionate, modul inc are dispozitivele declanseaza alarma sa fie usor de identificat in cazul pericolelor de
baza iar alarma sa nu poata fi confundata cu eventual declansare in caz de cutrmur
Dispozitivele de climatizare , monitorizare si siguranta(aparate de masurat umiditatea, aparate de conditionat aerul,
camera video, emitator si captor de raze infrarosii, sisteme laser etc) vor fi amplasate si fixate astfel incat sa fie
prevenit raspunsul seismic nefavorabil si consecintele unor eventuale cader in zonele de expunere.

Sisteme de protective pentru obiecte de arta (ghidul privind masurile necesare de aparare impotriva dezastrelor provocate de seisme si
alunecari de teren in vederea satisfaceri cerintelor Legii nr 10/95, pentru cladiri din domeniul culturii: muzee, expozitii de arta, biblioteci).