METODOLOGIA

CERCETARII SOCIOLOGICE

Definitii
METODOLOGIA = Methodos = cale, drum
= sistemul de reguli, principii de
cunoastere, metodele si procedeele prin
care are loc cunoasterea adevarului
CERCETARE SOCIOLOGICA = proces
complex, stadial prin care pentru a
cunoaste stiintific un fenomen social,
sociologul parcurge o serie de etape
necesare investigatiei sale.

Etapele cercetarii
1. Formularea problemei
de cercetat + documentare
sociologice
2. Formularea ipotezelor de cercetare
3. Stabilirea esantionului
4. Stabilirea metodologiei cercetarii = metode, operationalizare,
instrumente de cercetare si pre-testarea instrumentelor
5. Aplicarea instrumentelor de cercetare si prelucrarea datelor
6. Analiza si interpretarea datelor calitativ si cantitativ
7. Verificarea ipotezelor
8. Realizarea raportului de cercetare

1. Formularea problemei
Problemele de studiat in stiintele sociale
apar atunci cand:
Apar contradictii intre asteptari si datele
reale
Nu se cunoaste suficient un fenomen social
pentru a putea formula o teorie / cauzalitate
O problema bine formulata e pe
jumatate rezolvata
!!! DOCUMENTAREA

1. Formularea problemei
Demers deductiv
inductiv
(de la general
TEORIE la specific)
regulate la general)
IPOTEZE

Demers
TEORIE
(de la fenomene

IPOTEZE

OBSERVARE

REGULARITATI

CONFIRMARE IP.

OBSERVARE

2. Formularea ipotezelor
Ipoteza = model de raspuns la problema
cercetata, enunt cu valoare probabila care va
deveni A sau F in urma cercetarii pe teren.
TREBUIE sa:
- contureze o relatie cauzala
Daca X atunci Y
Cu cat creste X . atunci scade .Y

- fie testabile = masurabile

- X, Y = variabile ce urmeaza a fi masurate

caracteristica unui fenomen

sau proces social de a avea
valori diferite pe un interval

Daca doua colectivitati sunt in conflict,

atunci coeziunea membrilor sai creste.
Cu cat pozitia in ierarhia organizationala
este mai mare, cu atat satisfactia
profesionala creste.

2. Formularea ipotezelor
Testarea ipotezelor (verificarea)
Operationalizarea conceptelor
Stabilirea variabilelor & indicatorilor
Masurarea variabilelor - scalarea

Daca doua colectivitati sunt in conflict, atunci coeziunea membrilor sai creste.
Cu cat pozitia in ierarhia organizationala este mai mare, cu atat satisfactia profesionala creste.

Operationalizarea
Operationalizare = definirea unui concept
in termenii operatiilor masurabile, in 3
etape:
1. stabilirea dimensiunilor = definirea riguroasa
a domeniului si a aspectelor ce trebuie cercetate

2. determinarea variabilelor = fenomene,

procese sau relatii proprii realitatii aratate de
dimensiune cu proprietatea de a se modifica, sau de a
produce modificari asupra altor fenomene reale

3. constructia indicatorilor generali si

empirici = semnele observabile referitoare la anumite
aspecte ale realitatii ce vor fi masurati

Masurarea
Masurarea = operatia conceptuala si
empirica prin care se atribuie anumite
valori unor parametri ai obiectelor si
proceselor masurati prin
variabile
OBIECTUL
DE MASURAT:
3 componente
Nu exista fenomene sociale
care sa nu poata fi masurate.
Exista mai multe feluri de a
masura: prin comparatie,
clasificare si atribuire de valori
cantitative.

variabile sociale (masurate

cantitativ) atribute sociale
(masurate calitativ)
UNITATEA DE MASURA:
Etalonul = elementul de
comparatie prin care se realizeaza
masurarea
cantitativaA
REGULI
DE ATRIBUIRE
VALORILOR:
Prin compararea etalonului cu
rezultatele obtinute rezulta SCALA
= nominala, ordinala, de interval,

Masurarea
Scale = valorile pe care le poate lua o variabila
Nominale:

variabile discrete, nu exista ordine intre valori = bunuri in

gospodarie: masina de spalat, aragaz, calculator

- Ordinale:

valorile se ordoneaza dupa un criteriu = acord total / acord /

dezacord / dezacord total

- De interval: masoara variabile continue, un min. si un max. =

inaltimea

- De proportii:

sunt scale de interval cu un pct. natural de pornire =

varsta

Caracteristici ale masurarii variabilelor:

Fidelitate = precizia masuratorii
Validitate = corectitudinea masuratorii

3. Stabilirea esantionului
ESANTIONAREA = tehnica metodologica prin
care devine posibila elaborarea de judecati despre o
populatie prin investigarea acelei parti din cadrul sau
care este definita prin procedee statistice adecvate.
= procedeul prin care este selectata o
submultime a unei populatii astfel incit cunoscand
anumite caracteristici ale submultimii pot fi estimate
caracteristicile corespondente pentru intreaga
populatie.

ESANTION = submultimea obtinuta in urma

esantionarii.

Tipuri de esantionare
Functie de tehnica
esantionarii

ESANTIONARE
PROBABILISTICA: aleatoare
ESANTIONARE RATIONALA:
criterii
ESANTIONARE
STRATIFICATA: pe tipuri sau
grupe de caracteristici

Esantion probabilistic (aleator) = fiecare individ

(statistic) din populatie are o sansa calculabila si
diferita de zero de a fi selectat in esantion.
Ex: Sunt extrase 100 de bile dintr-o urna cu 1000 de bile; Subiectii
sunt selectati pe strada, in 10 puncte circulate din oras; Subiectii
sunt alesi din cartea de telefon

Reprezentativitatea
esantionului
reprezentativitate a unui esantion:
calitatea esantionului de a fi asemanator
populatiei din care este extras.
Se exprima simultan prin doua marimi:
1. Probabilitate (p)
2. Eroare maxima admisa (d)
Exemplu: Ce inseamna faptul ca un esantion are eroarea maxima admisa 3% pentru o
probabilitate 0,95?
1. Daca 10% dintre respondentii din esantion au votat cu partidul A, in intreaga populatie sunt 10 + 3%

care au votat pentru A.

2. Daca 10% dintre respondentii din esantion au votat cu partidul A, in intreaga populatie sunt 10%, cu o

4. Metodologia cercetarii
stabilirea metodelor si instrumentelor de
cercetare

Metodele de cercetare sociologica:

Ancheta
Observatia
Experimentul
Analiza documentelor
sociale
Monografia

4.1. Ancheta sociologica

Ancheta sociologica = metoda de investigare si
analiza cuantificabila a faptelor sociale la nivelul
grupurilor umane in vederea descrierii si explicarii lor

Tipuri de ancheta:
1. Fata in fata (pe teren)
1. Pe baza de chestionar 2. Telefonica
2. Pe baza de interviu
3. Prin posta

!!!Avantajele si dezavantajele fiecarui tip de ancheta (costuri, calitate, timpul de

3.realizare)!!!
Focus-grup

4. Prin e-mail

4.1. Ancheta sociologica

Ancheta pe baza de chestionar
succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau
imagini grafice care prin administrarea de catre
operatorul de ancheta sau prin autoadministrare,
determina din partea celui anchetat un comportament
verbal sau non-verbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris
Primeaza cantitatea & instrumentul de cercetare = chestionarul
Intrebari inchise = cu raspunsuri prestabilite
Intrebari deschise = fara raspuns prestabilit
Intrebari mixte = cu variante precodificate si libere
!!! Reguli de construire a intrebarilor!!!

4.1. Ancheta sociologica

Ancheta pe baza de interviu
Tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a
informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in
vederea verificarii ipotezelor sau a descrierii stiintifice a
fenomenelor socio-umane
Instrumentul de cercetare =

grila de interviu

Intrebari deschise = fara raspuns prestabilit

!!! Efecte de distorsionare din cauza
operatorului de interviu!!!

4.1. Ancheta sociologica

Ancheta prin focus grup
= Interviul de grup n profunzime folosind grupuri relativ
omogene pentru a obine informaii despre problemele
specificate de ctre cercettor
= O tehnic de colectare a datelor prin interaciunea dintre
membrii grupului, referitor la o problem stabilit de ctre
cercettor
- Un grup de 6-12 participani, mpreun cu un intervievator sau
moderator, cruia i se pun ntrebri despre diferite probleme
- Instrumentul = grila de interviu (focus grup)

4.2. Observatia sociologica

Metoda preluata din stiintele naturii
Poate fi: - structurata = cu grila de observatie
- nestructurata = cand nu se cunoaste fenomenul

Functie de implicarea cercetatorului:

Obs. participativa = prezenta activa a cercet. in
grupul studiat
Obs. nonparticipativa = fara prezenta cercet. cu
mijloace multimedia

Deontologia cercetarii =

codul moral al
profesiei respect si consideratie fata de oameni, sa nu
afecteze libertatile si valorile umane fundamentale

4.2. Observatia sociologica

Implicare maxima a Implicare minima a
cercetatorului
cercetatorului

Grupul crede ca
cercetatorul e un
membru obisnuit

OBSERVATIE
PARTICIPATIVA sub
acoperire

OBSERVATIE
PARTICIPATIVA
deontologic interna

Grupul stie ca
cercetatorul nu
apartine grupului

OBSERVATIE
PARTICIPATIVA
deontologic
externa

OBSERVATIE
PARTICIPATIVA neutra

4.3. Experimentul sociologic

Deriva direct din observatie
= stimularea, observarea si masurarea
reactiilor oamenilor in mediu controlat,
fara interventii externe conditii
speciale, aparate de inregistrare
!!! Efectul perturbator al experimentului =
Efectul HOWTHORNE

4.4. Analiza documentelor

sociale
Metoda cantitativa de studiere a diferitelor
documente texte, imagini grafice, obiecte
Analiza documentelor oficiale = studiul datelor
oficiale, publice INS, Evidenta populatiei, catalog,
monitorul oficial

Analiza de continut = studiul doc. scrise sau

imagini, filme, pe baza unei unitati de analiza
stabilita de cercetator spatiul, timpul, cuvantul, tema,
personajele

4.5. Monografia
= studiul multilateral si intensiv a unor
unitati sociale (sat, oras, cartier,
institutie, regiune)
-

Metoda practicata de Scoala Sociologica de la

Bucuresti D. Gusti, pornind de la ideea ca pentru
a intelege viata sociala a comunitati trebuie luate in
considerare si cadrele care o sustin si conditioneaza
= geografic, biologic, psihologic si istoric

5. Aplicarea instrumentelor
de cercetare si prelucrarea
datelor
In etapa anterioara de alegere a metodei / metodelor de
cercetare si construirea instrumentului de cercetare se
realizeaza si pre-testarea instrumentului pentru
verificarea preciziei si corectitudinii lui

In aceasta etapa are loc cercetarea

efectiva, colectarea datelor si prelucrarea lor
Prelucrarea datelor = datele cantitative se
introduc in sistemele informatice (SPSS);
datele calitative se analizeaza si structureaza

6. Analiza si interpretarea
datelor calitativ si
cantitativ
Datele sunt analizate din punct de vedere
cantitativ si calitativ, observandu-se si
interpretandu-se diferite corelatii intre
variabile.

7. Verificarea ipotezelor
In urma analizei datelor se
concluzioneaza daca ipotezele initale
se verifica sau nu si eventual se
initiaza noi ipoteze ce urmeaza a fi
cercetate.

8. Realizarea raportului de
cercetare
Raportul de cercetare este un
document comprehensiv, complex,
care contine toate detaliile cercetarii,
explicand intreg demersul de cercetare, de
la justificarea alegerii temei de cercetare si
a stabilirii ipotezelor, la alegerea
esantionului, metodologiei de cercetare,
eventualele neajunsuri si erori, pana la
validarea / invalidarea ipotezelor.