INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

5.5. PROTECIA IMPOTRIVA SCURTCIRCUITELOR MONOFAZATE n RETELELE

CU PUNCTUL NEUTRU LEGAT DIRECT LA PAMANT
Deteriorarea izolaiei fa de pmnt a unei faze constituie, n reelele cu punctul neutru
legat direct la pmnt un scurtcircuit monofazat, care are ca urmare creterea importanta a
curentului si scderea tensiunii pe faza respectiva. Rezulta, pe de o parte, ca reeaua trebuie
protejata mpotriva unor asemenea defecte (care trebuie izolate), iar pe de alta parte, ca protecia
maximala obinuita a liniei sesizeaz apariia scurtcircuitelor monofazate si deci constituie implicit
o protecie mpotriva acestor defecte.
Totui, n general, n marea majoritate a cazurilor liniile electrice ale reelelor care
funcioneaz cu punctul neutru legat direct la pmnt sunt prevzute cu o protecie speciala
mpotriva defectelor nsoite de puneri la pmnt. Aceasta protecie speciala este necesara datorita
sensibilitii insuficiente pe care o prezint, n cele mai multe cazuri, protecia maximala obinuita,
fa de defectele monofazate.
Intr-adevr, dup cum se tie, curentul de scurtcircuit monofazat este adesea mai mic dect
curenii de scurtcircuit bifazat si trifazat, iar protecia maximala obinuita, care trebuie reglata la
valori superioare curentului de sarcina poate sa nu sesizeze asemenea defecte. Totodat, protecia
speciala mpotriva scurtcircuitelor cu punere la pmnt este simpla, ieftina, sensibila si sigura; de
aceea, ea este folosita pe scara larga.
Schema principala a acestei protecii, numita si protecie homopolara (denumire care nu
este riguros tiinifica), este reprezentata n fig. 5.26.

Fig. 5.26. Schema de principiu a unei protecii maximale homopolare.

Ea consta de fapt dintr-o protecie maximala obinuita (compusa dintr-un releu maximal si
unul de timp), alimentata de la: nfurrile secundare legate n paralel ale transformatoarelor de
curent ale celor trei faze ale liniei protejate, care dup cum s-a artat n cap. 3 formeaz aa-numitul
filtru de secvena homopolara.
Curentul care alimenteaz protecia reprezint suma curenilor de pe cele trei faze, adic
tocmai curentul homopolar al liniei respective (mrit de trei ori).
Deci n funcionare normala (ca de altfel si n cazul scurtcircuitelor trifazate si bifazate),
neexistnd curent homopolar, curentul care parcurge protecia este practic nul (exista doar un mic
curent de dezechilibru datorit erorilor transformatoarelor de curent). Din acest motiv protecia poate
fi reglata foarte sensibil, indiferent de valoarea curentului de sarcina, ceea ce constituie o mare
calitate a ei. n practica protecia se regleaz la 40-60% din curentu1 nominal (dup cum s-a artat
protecia maximala obinuita trebuia reglata la Ksig/Krev x Isarc)
Pentru alimentarea proteciei homopolare nu sunt necesare transformatoare de curent
speciale, care sa formeze filtrul de secvena homopolara, ci pot fi folosite transformatoare care
alimenteaz celelalte protecii (sau aparate de msurat) care se leag apoi n paralel. Montaju1 cel
mai frecvent folosit este cel reprezentat n fig. 5.27. Protecia mpotriva defectelor polifazate se

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

instaleaz doar pe doua faze (deoarece ntotdeauna cel puin una este parcursa de curentul de
defect), iar transformatoarele de curent se leag n paralel n mod corespunztor, dup alimentarea
releelor respective.

Fig. 5.27. Alimentarea proteciei maximale si a proteciei homopolare

de la aceleai transformatoare de curent.
Ca si protecia mpotriva scurtcircuitelor polifazate, protecia homopolara poate fi
netemporizat sau temporizata, n care caz principiul alegerii treptelor de timp este acelai ca si al
proteciei maximale, timpii de acionare crescnd pe msura apropierii de surse. Trebuie menionat
insa ca, pentru aceeai linie protecia homopolara are n general o temporizare mai mica dacit
protecia maximala. Aceasta se explica prin faptul ca de obicei, chiar pentru linia cea mai deprtata
de sursa, timpul proteciei maximale trebuie sa fie superior timpului proteciilor transformatoarelor
din staia pe care o alimenteaz (cu excepia rarelor cazuri n care, prin reglajul de curent, ea este
desensibilizata fa de defectele aprute dincolo de aceste transformatoare).
Protecia homopolara a aceleiai linii terminale insa, nesesiznd dacit defectele cu punere la
pmnt din reeaua legata electric cu linia, nu trebuie sa aib un timp superior celui al proteciei
transformatoarelor (care adesea au un timp destul de mare), ci poate fi netemporizat. Aceasta
diferena intre temporizrile proteciilor maximala si homopolara se menine evident si pe celelalte
linii, pe msura apropierii de sursa. ,
Posibilitatea realizrii unor timpi de acionare mai mici constituie al doilea avantaj (pe lng
sensibilitate) al proteciei homopolare. Totodat, ca si n cazul proteciei maximale simple
nedirecionale, domeniul de utilizare al proteciei homopolare simple (de curent) este limitat n
general la reelele radiale alimentate de la un singur capt. Trebuie observat insa ca de fapt acest
domeniu este mai restrns pentru protecia homopolara, deoarece locul punerii la pmnt este
alimentat nu numai de sursele de energie ci si de toate transformatoarele al cror punct neutru este
legat la pmnt.
Protecia homopolara se folosete de asemenea, cu bune rezultate n reelele alimentate din
mai multe pari sau n cele buclate, dar n asemenea cazuri i se aduga un element direcional, ea
devenind "protecie homopolara direcionala". Direcionarea proteciei homopolare face posibila
folosirea acesteia n reelele de orice configuraie, datorita faptului ca elementul direcional permite
acionarea numai n cazul cnd sensul puterii este de la bare spre linie. Acest sens este sesizat de un
releu direcional, a crui bobina de curent este parcursa de curentul homopolar, iar bobina de

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

tensiune este alimentata de la nfurrile secundare nseriate ale transformatoarelor de tensiune ;

prin legarea n felul acesta a transformatoarelor de tensiune se realizeaz aa-numitul montaj n
triunghi deschis, la bornele cruia se culege tensiunea homopolara mrita de trei ori.
Schema de principiu a unei asemenea protecii este reprezentata n fig. 5.28, unde sunt
notate si bornele polarizate ale releului direcional cum si legarea acestora la transformatoarele de
msura.
Sensul cuplului care acioneaz asupra echipajului mobil al releului direcional este, ca la
orice releu direcional, funcie de unghiul dintre vectorii tensiunii si curentului care i se aplica.
Dup cum se tie (subcap. 2.4), n cazul unui defect monofazat tensiunea pe faza defecta
scade foarte mult (la locul defectului ea fiind chiar nula), deci suma tensiunilor fa de pmnt ale
celor trei faze este un vector de sens contrar tensiunii pe faza defecta n funcionare normala. Pe de
alta parte, curentul homopolar, a crui valoare ntreita reprezint chiar curentul pe faza defecta,
fiind generat de tensiunea dintre aceasta faza si pmnt, este defazat n urma acesteia cu un unghi
care depinde de caracteristicile reelei.
Deci, la orice linie, n cazul unui defect monofazat, unghiul dintre curentul homopolar si
tensiunea homopolara este determinat si permite stabilirea locului defectului (spre linie sau spre
bare). Acest lucru se observa cu uurina din fig. 5.29, unde se considera. un defect pe faza R, n
imediata apropiere a proteciei (tensiunea pe faza R este nula.) si un unghi de scurtcircuit de 70
(corespunztor unei linii aeriene).

Fig. 5.28. Schema de principiu a proteciei homopolare direcionale.

Aplicndu-se releului direcional (conform polaritii sale) tensiunea -3Uo si curentul
homopolar, unghiul dintre vectorii respectivi va fi de aproximativ 70. innd seama de unghiul n
general mare (in special la reele aeriene) dintre aceste mrimi, releele direcionale folosite pentru
proteciile homopolare sunt de tipul sin, adic. au cuplul de forma M = kUrIr sin (r+)

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Fig. 5.29. Tensiunea homopolara si curentul homopolar n cazul unui scurtcircuit pe faza
5.6. Protecia mpotriva punerilor la pmnt n reele cu neutrul izolat sau compensate
5.6.1. Semnalizarea generala a punerilor la pmnt
In cap. 2 au fost explicate pe larg fenomenele legate de punerea la pmnt a unei faze n
reelele cu neutrul izolat sau compensate (legate la pmnt prin bobina sau transformator de
stingere). S-a artat ca n astfel de reele apariia. unei puneri la pmnt determina o modificare a
tensiunilor fa de pmnt a tuturor fazelor si a punctului neutru a reelei, astfel: tensiunea fa de
pmnt a fazei defecte devine nula, tensiunile fa de pmnt ale fazelor sntoase cresc devenind
egale cu tensiunile intre faze iar punctul neutru, care nainte de defect avea potenialul pmntului,
capata acum fa de acesta, o tensiune egala si de sens contrar cu tensiunea pe faza a fazei defecte.
Curenii de punere la pmnt, n general, nu au valori mari, comparabile cu curenii de
scurtcircuit monofazat din reelele cu neutrul legat direct la pmnt (in cazul reelelor compensate
curenii prin locul de defect pot fi redui la valori de civa amperi) si din acest motiv daca sunt
ndeplinite condiiile impuse de prescripii privind stabilitatea termica a prizelor de pmnt si
tensiunea de pas si de atingere - reelele cu neutrul izolat sau compensate pot funciona timp mai
ndelungat cu o punere la pmnt.
Indiferent daca reeaua poate funciona timp mai ndelungat sau nu cu o punere la pmnt, n
toate staiile sale (inclusiv n punctele de alimentare) pe toate seciile si sistemele de bare care pot
funciona independent trebuie sa existe cel puin o schema de semnalizare generala a punerilor la
pmnt. Dup cum se va vedea, dispozitivele de semnalizare indica numai faza din ntreaga reea
legata electric la barele staiei respective pe care a aprut punerea la pmnt, fr a putea sa
selecteze linia cu defect. Este totui important sa fie cunoscuta faza pe care s-a produs punerea la
pmnt, chiar daca este trectoare. Daca punerile la pmnt apar n repetate rnduri pe acelai
conductor se poate presupune ca este unul si acelai defect. La defectele ce apar la intervale scurte
pe diferite faze se poate presupune ca va apare curnd o dubla punere la pmnt sau un scurtcircuit.
In fig. 5.31 sunt reprezentate diferite scheme folosite pentru semnalizarea generala
(neselectiva) a punerilor la pmnt.
In schema din fig. 5.31, a, releul maximal de tensiune este excitat, n cazul unei puneri la
pmnt, de o tensiune - apruta intre neutrul artificial format de legarea n stea a trei voltmetre si
neutrul nfurrii de joasa tensiune a transformatorului de msura - proporionala cu tensiunea de
deplasare a neutrului reelei si semnalizeaz (cel puin sonor) defectul; voltmetrul de pe faza cu
punere la pmnt va arata zero iar tensiunile celorlalte doua voltmetre vor creste pn la valoarea
tensiunilor intre faze.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Fig. 5.31. Diferite scheme folosite pentru semnalizarea generala a punerilor la pmnt.
In schema din fig. 5.31, b se folosesc n locul voltmetrelor relee minimale de tensiune
(prevzute cu clapeta indicatoare de, funcionare sau sa excite fiecare un releu de semnalizare) .La
apariia unei puneri la pmnt releul de pe faza defecta isi va nchide contactul si va semnaliza.
In schema din fig. 5.31, c se folosete un singur releu maximal de tensiune legat la bornele
secundarului n triunghi deschis al transformatorului de tensiune. Releul este reglat sa acioneze la
30-60 V (in cazul n care nfurarea n triunghi este construita pentru 100 V tensiune homopolara
la borne) . La apariia unei puneri la pmnt i se va aplica releului o tensiune homopolara de trei ori
mai mare dect tensiunea pe faza a reelei respective iar releul va semnaliza indicnd numai apariia
defectului fara a se cunoate faza. Pentru determinarea fazei cu defect este necesar si un voltmetru
care, prin intermediul unui comutator, sa fie conectat pe rnd la cele trei faze.
Linia cu defect poate fi determinata fie prin acionarea la semnalizare sau declanare a
proteciilor selective contra punerilor la pmnt - daca aceste protecii sunt instalate n staia
respectiva - fie prin deconectarea manuala, pe rnd pentru puin timp, a tuturor liniilor staiei n
cazul n care nu exista protecii selective; linia defecta este aceea la a crei deconectare se ntrerupe
semnalizarea punerii la pmnt. Deconectarea manuala, succesiva a liniilor, pentru determinarea
liniei cu punere la pmnt nu se folosete dect n cazul reelelor de ntindere mica si cu
consumatori mai putin importani (care admit ntreruperi de scurta durata).
In cazul reelelor importante, cu consumatori care nu pot fi ntrerupi nici pentru scurt timp,
pentru determinarea liniei cu punere la pmnt se instaleaz protecii mai complicate si mai scumpe
care pot semnaliza sau declana selectiv linia cu punere la pmnt.
5.6.2. Protecii selective contra punerilor la pmnt.
Proteciile folosite n reelele electrice pentru detectarea selectiva a punerilor la pmnt sunt
de tipuri speciale, principiile lor innd seama de particularitile acestui gen de defecte si n primul
rnd de faptul ca valorile curenilor de punere la pmnt sunt n general mult mai mici dect

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

curenii normali de sarcina si, din acest motiv, nu pot fi sesizai de proteciile maximale de curent
ale liniilor .
Datorita n special faptului ca acest curent de defect este mic, a fost nevoie de o protecie
speciala, foarte sensibila si care totodat sa nu acioneze la cureni de sarcina. Se folosete n acest
caz una din urmtoarele soluii :
- protecii maximale de curent homopolar ;
- protecii homopolare direcionale ;
- protecii cu relee sensibile la cureni homopolari de armonici superioare;
- protecii de distanta.
Protecia contra punerilor la pmnt a liniilor cu ieiri n cablu
Pe fiecare linie cu ieire n cablu trifazat se monteaz un singur transformator, format ,dintrun miez magnetic inelar pe care este dispusa nfurarea secundara si prin interiorul creia trece
cablul protejat, care constituie nfurarea primara. Tensiunea electromotoare la bornele nfurrii
secundare este proporionala cu fluxul rezultat din suma fluxurilor magnetice produse de curentul
fiecrei faze a cablului. n regim normal si n cazul scurtcircuitelor bi - si trifazate, fluxul magnetic
rezultat este nul si deci tensiunea electromotoare la bornele nfurrii secundare este nula. n cazul
unei puneri la pmnt (sau a unui scurtcircuit monofazat) curentul de defect trecnd prin faza
avariata, n miezul magnetic apare un flux care induce o tensiune electromotoare secundara, deci
prin relee circula un curent de acionare.
Transformatoarele de curent de secvena homopolara inelare au o construcie simpla si
sigura iar curenii lor de dezechilibru este foarte mic, determinat numai de nesimetria poziiei celor
trei faze ale cablului n raport cu inelul magnetic, care nu este prea mare. n afara de aceasta,
raportul de transformare al transformatorului nefiind influenat, ca la transformatoarele de curent
obinuite, de curentul de sarcina al liniei, poate fi ales astfel incit sa corespunda unei sensibilitati cit
mai mari.
La realizarea practica a proteciei homopolare cu transformatoare de curent inelare, cutia
terminala a cablu1ui trebuie izolata fa de stelaju1 metalic pe care se fixeaz iar conductorul de
legare la pmnt a cutiei terminale trebuie trecut prin interioru1 transformatoru1ui inelar (fig. 5.33).

Fig. 5.34
Aceste masuri sunt necesare pentru a se evita deconectarea neselectiva a unei linii, n cazul
defectelor pe alta linie. Intr-adevr, curenii capacitivi ai ntregii reele vin spre locul defectului att
prin mantaua cablului defect, cit si prin mantalele cablurilor sntoase ; realizndu-se n felul acesta
legarea la pmnt a cutiei (si deci a mantalei), curenii din mantaua fiecrui cablu trec de doua ori,
n sensuri inverse, prin interiorul inelu1ui si nu poate aprea un curent secundar fals.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Protecia contra punerilor la pmnt a liniilor aeriene.

Pe fiecare linie cu ieire aeriana se monteaz. un filtru de curent cu secvena. homopolara 1
format din trei transformatoare de curent pe care se conecteaz un releu maximal de curent sensibil
2 (fig. 5.35)

Fig. 5.35
Temporizarea se realizeaz prin releul de timp 3 iar semnalizarea acionarii proteciei prin
releul de semnalizare 4.
Dup cum se cunoate (v. cap. 3), n aceasta schema, prin releu circula cureni de defect
numai n cazu1 punerilor la pmnt. n condiii normale, n cazu1 suprasarcinilor si al
scurtcircuitelor tri i bifazate, prin releu circu1a numai curentul de dezechilibru determinat de
deosebirile dintre caracteristicile transformatoarelor de curent.
Curentul de pornire al proteciei se alege, de asemenea din condiiile de sensibilitate si
selectivitate date mai nainte insa lundu-se n considerare si curentul de dezechilibru care poate
avea valoarea maxima fie la funcionarea cu sarcina maxima a liniei protejate, fie la apariia unui
scurtcircuit exterior liniei protejate, concomitent cu o punere la pmnt, pe o alta linie, n care caz
protecia trebuie sa rmn selectiva.
Realizarea sensibilitii proteciei cu transformatoare de curent obinuite cu care sunt
prevzute liniile, alese pe baza curenilor de sarcina, ntimpn dificulti si datorita urmtoarelor
cauze :
- raportul de transformare al transformatoarelor de curent fiind n general mare, curentul
homopolar secundar care trebuie sa excite releul este foarte mic. Astfel, la o linie de 20 kV cu
transformatoare de curent de 200/5 A, pentru un curent de punere la pmnt de 14 A (corespunztor
unei reele aeriene de 250 km), curentul secundar care ar strbate releul ar fi de 0,35 A.
- pentru a aciona la asemenea cureni mici, releele trebuie sa aib un numr mare de spire,
deci rezistenta foarte mare. Datorita rezistentei mari a releului care este conectat (v. fig. 5.35) n
paralel cu toate cele trei transformatoare de curent, curentul din circuitul secundar al fazei defecte
se distribuie parial n releu si parial n circuitele secundare ale celorlalte doua faze sntoase; n
felul acesta, numai o parte a circuitului de defect excita releul.
In scopul mririi sensibilitii acestei scheme de protecie a liniilor ce pleac aerian, n unele
tari se folosesc transformatoare de curent speciale, cu erori mai mici dect cele obinuite.
Exista si cazuri n care, pentru a folosi sensibilitatea mult mai mare a transformatoarelor
inelare de curent homopolar, n unele staii cu plecri direct n linii aeriene, s-au montat cabluri n
celula, pn la separatorul de linie, realiznd astfel protecii sensibile contra punerilor la pmnt.
5.7. PROTECIA DE DISTANTA
5.7.1. Generaliti
Diferitele tipuri de protecii prezentate, au fiecare, dup cum s-a vzut, avantaje si
dezavantaje specifice, care determina domeniile lor de folosire (configuraiile reelelor la care se pot
adapta mai bine).

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

De asemenea, la toate aceste protecii sensibilitatea si deci eficienta depind de valoarea

curentului de scurtcircuit, respectiv de regimu1 de funcionare al sistemului energetic. n sfrit,
trebuie menionat ca nici una dintre aceste protecii nu ndeplinete total - n orice regim si pentru
orice configuraie - condiia menionata la nceput de a separa defectele cu att mai rapid cu cit ele
se produc mai aproape de surse.
Protecia de distanta, care a fost introdusa nc acum 40 de ani, rspunde tocmai acestor
condiii care nu au putut fi ndeplinite de proteciile, descrise pn aici si reprezint o protecie
universala, care poate fi folosita n reelele de orice configuraie. n prezent aceasta este protecia
cea mai larg folosita n reelele de 110 si 220 kV, si adesea n reelele cu tensiuni mai mici, n
special n cazul unor configuraii complicate. n ultimii 10 ani s-au realizat progrese deosebite n
perfecionarea acestui tip de protecie, ceea ce contribuie la o si mai larga folosire a ei.
Protecia de distanta rea1izata dup diferite principii, care vor fi analizate mai jos, comanda
declanarea ntreruptorului liniei la care este instalata cu o temporizare care este cu att mai mare
cu cit distanta pn la defect este mai mare. n trecut se foloseau protecii de distanta la care aceasta
variaie a timpului n funcie de distanta era liniara. n fig. 5.48 este prezentata caracteristica de
acionare a unei asemenea protecii, numita si caracteristica n panta.

Fig. 5.48 Caracteristica n panta

a unei protecii de distanta

Fig. 5.49 Caracteristica n trepte

a unei protecii de distanta

In prezent se folosesc insa aproape exclusiv protecii de distanta la care timpul de

deconectare nu creste continuu cu distanta, ci n trepte (fig. 5.49). Aceasta caracteristica n trepte
este superioara celei din fig. 5.48, deoarece permite o mai judicioasa ealonare a caracteristicilor
proteciilor diferitelor linii dintr-o reea si duce n general la timpi de deconectare mai mici.
Dup cum se observa din fig. 5.49 un releu de distanta cu o asemenea caracteristica are mai
muli timpi de acionare (de obicei trei sau patru), fiecare corespunznd unor anumite distante intre
releu si defect, numite zone. Astfel, pentru o distanta mai mica dect 4, declanarea se produce
rapid, la timpu1 t1; acesta se numete treapta I de timp a proteciei, iar distanta 4 zona I sau treapta
I de distanta a acesteia. Un defect produs la o distanta mai mare dacit 4, dar mai mica dect l2 este
deconectat la timpul t2 ; distanta l2 este zona a II-a sau treapta a II-a de distanta a proteciei, iar
timpul t2 - treapta a II-a de timp. n mod similar se definesc treptele urmtoare de distanta si de
timp. Uneori, n special n exploatare, se obinuiete a se defini drept zone ale proteciei de distanta
nu lungimile hl1, hl2, hl3, hl4, ci poriunile 4, l2-l4, l3-12, 14-l3, n care defectele sunt deconectate
la timpii t1, t2, t3, si t4.
Att treptele de distanta cit si cele de timp sunt, n general, reglabile. Ca si releele de alte
tipuri, indiferent de principiul lor constructiv, releele de distanta prezint erori att n determinarea
distantei pana la locul defectului, cit si n temporizarea acionarii, deci n realizarea caracteristicii ;
eroarea n aprecierea distantei la releele n buna stare (in afara unor cazuri speciale, care vor fi
analizate mai jos), nu depete n general 20%, iar erorile n realizarea temporizrii sunt de ordinul
celor considerate posibile la toate releele de timp. De posibilitatea acestor erori trebuie sa se tina
seama n alegerea caracteristicii proteciei. Teoretic, daca nu s-ar tine seama de erori, zona I (rapida)
a oricrei protecii de distanta s-ar alege egala cu lungimea liniei protejate, ceea ce ar duce la
deconectarea rapida a defectelor de pe orice poriune a liniei. Erorile posibile n aprecierea distantei

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

ar putea provoca insa o deconectare rapida si n cazul defectelor aprute pe alte linii, n imediata
apropiere a barelor staiei de la celalalt capt al liniei protejate. Din acest motiv treapta I a
proteciei de distanta reprezint de regula numai 80% din lungimea liniei protejate.
Cu toate aceste erori posibile (de care se tine seama la stabilirea reglajelor) , prin folosirea
unor relee de distanta cu o caracteristica de funcionare de tipul celei din fig. 5.49 se poate realiza
chiar n reelele cu configuraii complicate o protecie selectiva, cu timpi scuri de deconectare a
defectelor din apropierea surselor. Aceasta, la care se adaug si faptul ca funcionarea proteciei de
distanta (in special pentru linia proprie) este independenta de valoarea curentului de scurtcircuit si
deci de regimul de funcionare, face ca ea sa fie mult superioara proteciilor descrise anterior si sa
fie larg folosita.
In fig. 5.50 este reprezentat un exemplu de realizare a unei protecii selective si rapide, prin
relee de distanta cu caracteristica n trepte, intr-o poriune de reea alimentata de la ambele capete.
Pentru nelegerea diagramei, menionam (anticipnd asupra descrierii principiilor constructive) ca
proteciile de distanta sunt direcionate. n cazu1 unui defect n punctul k1, deconectarea liniei
defecte se produce rapid de la ambele capete. n cazul unui defect n punctul k2, ntreruptorul 5
(mai apropiat de locul defectului) va declana rapid, iar protecia intreruptoru1ui 2 va comanda
declanarea cu treapta a II-a de timp. Deoarece, datorita erorilor posibile n determinarea distantei,
treapta I se alege de 80% din lungimea liniei protejate, rezulta ca pe o poriune de 60% din linie
defectele vor fi deconectate rapid de la ambele capete, n restul liniei deconectarea de la unul dintre
capete producndu-se cu treapta a II-a.

Fig. 5.50. Diagramele de funcionare ale proteciilor de distanta intr-un sector de reea.
Din fig. 5.50, se observa de asemenea ca daca protecia sau intrerupatoru1 refuza sa
funcioneze n cazu1 unui defect pe linie, declaneaz ntreruptorul liniei vecine care alimenteaz
defectul, la comanda proteciei de distanta cu timpu1 treptelor a II-a sau a III-a, dup locul
scurtcircuitului. Se observa deci ca protecia de distanta realizeaz att deconectarea rapida a
defectelor de pe linia proprie, cit si deconectarea temporizata a defectelor de pe liniile alturate,
care din diferite motive nu sunt deconectate prin ntreruptoarele proprii.
Protecia de distanta a unei linii este deci n acelai timp si o protecie de rezerva pentru
elementele alturate ale reelei; dup cum se tie, pentru a se realiza si o rezerva a proteciilor
liniilor alturate, sunt necesare doua sau chiar mai multe protecii maximale, care de altfel nu
prezint aceeai selectivitate ca cele de distanta.
Coeficienii de sensibilitate ai proteciilor de distanta sunt mai buni dacit cei ai proteciilor
maximale, n special pentru linia proprie si adesea si pentru cele alturate.

10

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

5.7.2. Principiile constructive ale proteciilor de distanta

Exista mai multe principii constructive pe baza crora se realizeaz proteciile a cror
funcionare depinde de distanta pana la locul defectului. Una dintre cele mai rspndite protecii de
distanta, folosita aproape exclusiv la noi n tara, este protecia de impedana.
Principiul de funcionare al unuia dintre cele mai simple relee de impedana (releul balana
electromagnetica") este reprezentat n fig. 5.51

Fig. 5.51. Releu de impedana de tipul balana electromagnetica

Balana electromagnetica se compune de fapt din doua relee electromagnetice, ale cror
armaturi mobile sunt fixate fiecare la cte un capt al unei prghii care se poate roti n juru1 unui
ax; unu1 dintre relee este alimentat cu curentul secundar al liniei protejate iar celalalt cu tensiunea
secundara de la transformatoarele de tensiune ale staiei. Forele exercitate asupra armaturilor
acestor relee dau natere unor momente care acioneaz n sensuri opuse asupra prghiei. Releele
fiind electromagnetice, momentul exercitat de releul alimentat de transformatorul de curent are
expresia M I = kci2, iar cel alimentat de transformatoru1 de tensiune M u = kuU2. Dup cum se
vede din figura momentul M u tinde sa tina deschise contactele releului de impedana, iar momentul
M I tinde sa le nchid. Considernd (pentru simplificare) ca frecrile sunt neglijabile, se observa ca
nchiderea contactelor si deci declanarea ntreruptorului liniei se produce cnd M I ~ M u.
Deoarece i = ncI si u = nu U , condiia de declanare a liniei este

Raportul este insa egal (fig. 5.52) tocmai cu impedana buclei de scurt circuit, egala la
rndul ei cu dublu1 impedanei pe faza a liniei, pana la defect. Dar impedana liniei este strict
proporionala cu lungimea ei, deci raportul este o msura a distantei de la locul unde este msurat
pana la scurtcircuit.
In concluzie, pentru orice scurtcircuit produs pe linie, la o distanta pentru care impedana
este mai mica dect o va1oare stabilita (reglabila) Z" releul i nchide contactele si comanda
declanarea scurtcircuitele produse la o distanta mai mare nu conduc la declanare. Se poate spune
deci ca, dup cum releele maximale de curent compara curentul de defect cu o valoare reglata si
comanda declanarea daca aceasta este depita, releele de impedana compara impedana liniei,
pana la defect, cu o anumita impedana reglata si comanda declanarea daca impedana scade sub
aceasta valoare.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

11

Fig. 5.52. Mrimile care intervin n acionarea

proteciei de distanta n cazul unui
scurt circuit pe linie.
Chiar din prezentarea aceasta sumara a proteciei de impedana rezulta calitatea ei principala
aceea de a nu depinde de regimul de funcionare al reelei. Intr-adevr, n cazul funcionarii cu un
numr mai mic de grupuri generatoare, de exemplu n perioada golului de noapte, pentru acelai
punct de defect, curentul de scurtcircuit scade, dar si tensiunea la bornele staiei scade proporional,
impedana pana la locul defectului rmnnd evident aceeai.
Un alt tip de releu de impedana, folosit din ce n ce mai mult n ultimii ani, este "balana
electrica", a crei schema de alimentare (intr-una dintre variante) este reprezentata n fig. 5.53 ;
tensiunea si curentul folosite pentru excitarea releului sunt n prealabil redresate. Aceasta soluie,
folosita aproape exclusiv n construciile moderne de relee, permite eliminarea influentei
defazajului dintre curent si tensiune asupra msurrii impedanei. Totodat (ceea ce este foarte
important), prin redresarea tensiunii si a curentului se pot folosi relee de curent continuu (polarizate
sau de alte tipuri) care au un consum foarte mic, ceea ce permite realizarea unei mari sensibiliti.
De asemenea, vibraiile, care sunt greu de evitat total n curent alternativ, dispar si prin aceasta
msurarea este mai exacta.
De la bornele rezistentei R, legata n paralel cu nfurarea secundara a transformatorului de
curent, se culege o cdere de tensiune proporionala cu curentul de defect I. Folosirea cderii de
tensiune si nu direct a curentului secundar, prezint, dup cum se va vedea mai jos, avantajul de a
se putea efectua comutri n circuitele de curent.
Releul Z, de curent continuu este un releu polarizat care acioneaz nchizndu-si contactul
pentru un anumit sens al curentului care-l strbate, meninndu-si contactul deschis pentru un sens
contrar al curentului; curentul care-l strbate este I, Ii si va avea deci un sens sau altul dup cum I,
este mai mare sau mai mic dect In.

Fig. 5.53. Schema de principiu a alimentarii releului tip ba1anta electrica.

Considernd si n acest caz frecrile neglijabile (ceea ce este admisibi1 data fiind marea
sensibilitate a releului) si innd seama de faptul ca curenii I, si n sunt proporionali respectiv cu

12

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

modulele vectori1or I si U. Deci si pentru acest releu condiia de acionare este ca impedana
msurat de la locul de instalare pana la defect sa fie mai mica dect o valoare data. Pornindu-se de
la acelai principiu comun al "balanei electrice, n rea1izarea diferitelor protecii de distanta se
folosesc diferite variante ale acesteia. Cea din fig. 5.53 este folosita la releele de distanta de
fabricaie Siemens si ea exista n reelele noastre.
In fig. 5.54 este prezentata o alta schema de ba1anta electrica, n care releul Z care este de
asemenea un releu polarizat este amplasat altfel, schema folosita n proteciile de distanta D110,
D111 si n variantele mai moderne ale acestora D113 utilizate n sistemul nostru energetic. Condiia
de acionare este aceea ca tensiunea redresata Ui sa fie mai mica dect tensiunea redresata Uu ,
pentru ca prin releul polarizat curentul sa aib sensul care provoac acionarea acestuia. Deoarece
tensiunile Ui si Uu sunt respectiv proporionale cu vectorii I i U condiia de acionare a proteciei
este aceeai Zl < Zr.
Din cele expuse rezulta ca acionarea releelor de impedana propriu-zise att n cazu1
balanei electromagnetice cat si a celei electrice este determinata de valoarea absoluta a impedanei
pana la locul defectului unghiul acesteia neavnd nici o influenta; dup cum se va vedea mai jos cu
aceleasi relee dar modificnd n mod corespunztor schema de alimentare a acestora se poate obine
ca acionarea sa depind si de unghiul impedanei de defect.

Fig. 5.54. Alimentarea "balanei electrice" a proteciilor D110, D111.

5.7.3. Alimentarea releelor de msura a impedanei si diagramele de acionare ale
acestora n planul Z
Intr-un sistem de coordonate avnd n abscisa rezistenta R si n ordonata reactana X,
diagrama de funcionare a unui releu de impedana (fig. 5.55) este un cerc cu centrul n origine si cu
raza egala cu impedana reglata Zr. Intr-adevr. pentru orice impedana pana la locul defectului mai
mica n valoare absoluta dect Zr releul comanda declanarea iar pentru orice impedana mai mare
dect Zr declanarea nu se produce. Deci cercul de raza Zr mparte planul Z n doua domenii:
impedanele reprezentate prin vectori cu vrful n interiorul sau (indiferent de unghiul acestora)
determina declanarea iar cele reprezentate prin vectori cu vrful n exterioru1 sau nu determina
declanarea. n consecina zona din interiorul cercului este denumita zona de lucru a releului iar cea
din afara sa zona de blocare. Menionam ca n general pentru analiza funcionarii proteciilor de
distanta de orice tip (nu numai de impedana) se folosete reprezentarea diagramelor lor de
funcionare n planu1 Z (de coordonate R si X).
In fig. 5.55 este reprezentata n planul Z (aa cum se obinuiete) si impedana caracteristica
a liniei protejate printr-o dreapta care trece prin origine si face cu axa absciselor unghiul egal cu cel
al impedanei liniei. Pentru orice scurtcircuit net pe linie impedana de la locul de instalare a
releului pana n punctul defectului este reprezentata printr-un vector Z care are direcia acestei
drepte si este cu att mai mare cu cit distanta pana la punctul de scurtcircuit este mai mare.
Din descrierea diferitelor tipuri constructive de relee de impedana si din diagrama de lucru
din fig. 5.55 a rezultat ca funcionarea acestora este determinata de distanta pana la locul defectului,
impedana buclei de scurtcircuit intre locul de instalare a releului si locul defectului fiind strict

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

13

proporionala cu aceasta distanta. Aceasta proporionalitate este insa valabila numai n cazul
scurtcircuitelor directe, nete. n cazul scurtcircuitelor prin rezistenta de trecere, impedana buclei de
scurtcircuit nu depinde exclusiv de caracteristicile liniei, ci si de valoarea acestei rezistente, deci nu
mai constituie o msura a distantei.
Dup cum se tie, la liniile electrice si n special la cele aeriene majoritatea scurtcircuitelor
nu sunt metalice ci prin arc electric. Deci, tocmai n majoritatea cazurilor, determinarea distantei de
ctre releele de impedana este eronata. Rezistenta arcului electric care intervine n determinarea
impedanei buclei de scurtcircuit nu are o valoare constanta, ci variaz cu lungimea acestuia si cu
valoarea curentului de scurtcircuit. Efectul arcului electric asupra funcionarii proteciei de
impedana este ilustrat n fig. 5.56 (folosindu-se diagrama de lucru a releului). Se observa ca
datorita arcului electric, un defect produs pe linie la o distanta creia i-ar corespunde (in cazul unui
defect net) impedana Zsc1 care ar provoca declanarea, fiind n zona de lucru a releului, este
determinat n mod greit ca fiind situat la o distanta mai mare, creia ii corespunde impedana Zsc,
situata n zona de blocare. Arcul electric are deci ca efect o micorare a zonei de acionare a releului
de impedana (fata de cazul defectelor directe), micorare care depinde de rezistenta arcului electric
si deci nu poate fi determinata precis.

Fig. 5.55. Diagrama de acionare a unui releu de impedana

LIPSA FIG
Fig. 5.56. Influenta arcului electric asupra acionarii releului de impedana: Zr - impedana reglata;
Zsc impedana caracteristica; ZI - dreapta caracteristica a liniei; sc - unghi de scurtcircuit; l unghiul liniei.
Eliminarea erorii introduse de arcul electric n determinarea distantei pana la locul
defectului si prin aceasta n funcionarea proteciilor de distanta reprezint deci o cerina eseniala.
Solutia folosita n prezent aproape exclusiv pentru eliminarea acestor erori consta n realizarea unor
relee numite de impedana mixta. Diagrama de acionare n planul Z a unui asemenea releu este tot
un cerc, dar cu centrul deplasat din origine pe axa R (fig. 5.57)

14

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Fig. 5.57. Diagrama de acionare a releului de impedana mixta.

In acest caz interiorul cercului reprezint zona de lucru a releului, iar exteriorul - zona de
blocare.
Raza si deplasarea cercului sunt realizate astfel incit, att n cazul unui defect net situat pe
linie la o distanta creia ii corespunde impedana Zr' cit si n cazul unui defect n acelai punct, dar
printr-un arc electric Ra = 0,6 Zr' releul acioneaz. Totodat, n cazul unui defect net, produs dup
o impedana mai mare dect Zr' releul nu acioneaz. n felul acesta rezistenta arcului nu mai poate
determina acionari incorecte. Rezistenta Ra a fost aleasa de 60% din impedana poriunii de linie
pentru care releul trebuie sa acioneze, pe baza experienei cptate n acest domeniu. Rezistenta
arcului prin care poate avea loc un scurtcircuit fara ca acionarea proteciei sa fie eronata (numit
rezerva de arc) creste pe msura micorrii impedanei liniei pana la locul defectului fig.5.58

Fig. 5.8 Balana electric

O asemenea diagrama de acionare, de forma unui cerc cu centrul deplasat din origine se
obine prin modificarea schemei de alimentare a releului "balana electrica" fa de cea folosita la
releele de impedana pura n modul artat n fig. 5.58 unde este prezentata principial "schema de
impedana mixta " folosita n diverse variante puin diferite intre ele la toate tipurile moderne de
protecii de distanta.
Spre deosebire de schema de impedana pura (v. fig. 5.53), curentul redresat iu din circuitul
de tensiune nu este determinat numai de tensiunea de pe bare ci si de curentul liniei protejate,

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

15

expresia sa fiind iu = Ik1V -k211, unde k2 depinde de raportul de transformare al transformatorului

T, si de valoarea rezistentei R,; semnul minus din formula este obinut prin alegerea unei polariti
corespunztoare a legturii prin care se introduce n circuitul de tensiune o cdere de tensiune
proporionala cu curentul. Curentu1 redresat i, din circuitul de curent este (ca si n cazul schemei de
impedana pura) proporional cu modu1ul vectorului I.
5.8. Protecia comparativa longitudinala a liniilor
5.8.1. Generalitati
In ultimii ani, la liniile de nalta si foarte nalta tensiune se folosete din ce n ce mai mult,
un sistem de protecie al crui principiu a fost aplicat nc acum 30 de ani la liniile scurte si anume protecia comparativa longitudinala. Aceasta protecie i gsete o utilizare din ce n ce mai larga, o
data cu dezvoltarea sistemelor energetice, datorita calitilor ei deosebite si faptului ca remediaz
tocmai dezavantajele pe care le prezint alte tipuri de protecii folosite n reele, inclusiv proteciile
moderne de distanta.
Astfel, n cazul liniilor scurte protecia de distanta nu poate da rezultate bune, eroarea
posibila n msurarea impedanei fcnd imposibila folosirea cu succes a treptei I, mai ales daca se
tine seama de influenta arcului electric. De asemenea, defectele care apar intr-o poriune
reprezentnd aproximativ 40% din lungimea liniei sunt deconectate rapid numai de la un singur
capt deconectarea de la celalalt capt producndu-se n treapta a II-a. Aceasta ntrziere este adesea
inadmisibila (in special n marile sisteme energetice) din considerente de stabilitate a funcionarii
cum si n legtura cu influenta asupra liniilor de telecomunicaii n sfrit, pentru realizarea unei
eficacitati cit mai mari a reanclanrii automate, este necesara deconectarea simultana rapida de la
ambele capete.
Protecia comparativa longitudinala rspunde tocmai acestor necesitai. Ea asigura
deconectarea simultana de la ambele capete a liniei defecte, oriunde s-ar produce defectul.
Selectivitatea ei deosebita si rapiditatea au fcut ca ea sa fie folosita de mult timp. Limitarea
folosirii ei n special la linii1e scurte (in reelele urbane) se datora costului ei relativ ridicat. n
prezent insa, condiiile deosebite care se pun proteciei, n special n ce privete selectivitatea si
rapiditatea, determina totui folosirea ei pe scara larga.
Principiul de funcionare al oricrei protecii comparative longitudinale consta n aceea ca ea
comanda declanarea ntreruptorului pe baza comparrii unor mrimi de la cele doua capete ale
liniei, mrimi intre care, n cazul unui defect, exista o anumita relaie determinata. Tot n categoria
protecii1or comparative longitudinale intra si sistemul, folosit n special n ultimul timp, al
transmiterii comenzii la captul opus, care de fapt nu compara doua mrimi, dar care are acelasi
efect ca cele care folosesc compararea.
Pentru realizarea comparaiei sau a transmiterii comenzii, este necesara ntotdeauna o
legtura intre cele doua capete ale liniei, care n trecut era realizata prin cabluri de joasa tensiune
sau telefonice, iar n prezent se realizeaz si printr-un canal de nalta frecventa, care folosete
conductoarele liniei protejate, sau prin radio.
Diferitele tipuri de protecii comparative longitudinale (att cele folosite mai mult n trecut,
cit si cele introduse de curnd) pot fi mprite n patru categorii mari :
- protecia comparativa de curent sau difereniala longitudinala ;
- protecia comparativa de faza ;
- protecia secional ;
- protecia cu transmiterea comenzii la captul opus.
La rndul lor , fiecare dintre aceste categorii mari conin diferite variante care se deosebesc
dup principiul de funcionare.
5.8.2. Protecia comparativa de curent (protecia difereniala longitudinal)

16

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Curenii secundari ai transformatoarelor de curent de la cele doua capete sunt comparai

intre ei, ca valoare si faza, iar aceasta comparaie permite (ca la orice protecie difereniala)
determinarea poziiei defectului (in interiorul sau n exteriorul liniei protejate). Pentru compararea
curenilor secundari sunt necesare legturi corespunztoare intre cele doua capete ale liniei. O prima
schema frecvent folosita este aceea a proteciei difereniale cu cureni de circulaie (identica cu cea
folosita de transformatoare), numita si schema cu trei fire auxiliare (fig. 5.78).
In funcionare normala sau n cazul defectelor exterioare, curenii la cele doua capete ale
liniei sunt ega1i ca valoare si au acelai sens(sgeile trasate continuu) ,deci prin releele difereniale
1 si 2 nu circula nici un curent. La apariia unui defect pe linie, sensurile celor doi cureni sunt
opuse (sgeile trasate punctat) ; n cazul alimentarii de la un singur capt, la celalalt capt curentul
este nul; deci releele difereniale sunt parcurse de curent si comanda deconectarea liniei.

Fig. 5.78. Protecia difereniala longitudinala cu trei conductoare auxiliare.

Protecia difereniala longitudinala se mai realizeaz si dup schema numita cu tensiuni
echilibrate sau cu doua conductoare auxiliare (fig. 5.79). n acest caz transformatoarele de curent
de la cele doua capete se leag intre ele prin circuitele auxiliare astfel incit tensiunile lor
electromotoare sa fie n opoziie (se leag intre ele bornele avnd aceleai indice). n funcionare
normala si n cazul scurtcircuitelor exterioare, cele doua tensiuni electromotoare din secundarele
transformatoarelor de curent de la cele doua capete sunt ega1e si n opoziie (sgeile trasate
continuu), deci prin releele difereniale nu trece nici un curent. La apariia unui defect pe linie insa,
dimpotriv, acestea sunt de aceleai sens (sgeile punctate) sau una dintre ele dispare n cazul
alimentarii de la un singur capt, deci prin releele difereniale trece curent si acestea comanda
declanarea.
Trebuie observat ca, n cazul schemei cu doua conductoare auxiliare, n funcionare
normala, prin nfurrile secundare ale transformatoarelor de curent folosite pentru protecie nu
circula nici un curent si deci acestea funcioneaz n gol, ceea ce nu este admisibil.

Fig. 5.79. Protecia difereniala longitudinala a doua conductoare auxiliare.

Datorita acestui fapt, n schemele reale se prevd transformatoare intermediare, special
construite (care pot funciona n gol) , prin care transformatoarele de curent principale alimenteaz
schema proteciei. Mai frecvent sunt folosite, n locul acestor transformatoare intermediare,
rezistente pe care debiteaz transformatoarele de curent principale de la cele doua capete, crend n
acestea cderi de tensiune care sunt aplicate n schema proteciei ca si t.e.m. n schema din fig. 5.79,
obinndu-se practic aceleai rezultate.

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

17

In fig. 5.78 si 5.79 au fost reprezentate schemele proteciei difereniale longitudinale pentru
o faza. Conform acestor scheme ar rezulta un numr mare de conductoare de legtura pentru a se
realiza o protecie pentru toate cele trei faze, ceea ce ar scumpi protecia.
In realitate se folosesc, chiar pentru toate fazele, trei conductoare de legtura, n cazul
proteciei difereniale cu cureni de circulaie si doua conductoare, n cazul schemei cu tensiuni
echilibrate.
Pentru aceasta nu se folosesc transformatoarele de curent ale fiecrei faze separat, ci la
fiecare capt cte un singur transformator de curent, care nsumeaz curenii celor trei faze intr-o
anumita proporie, astfel incit se obine la fiecare capt al liniei cte un singur curent, determinat ca
valoare si faza de curenii celor trei faze. Aceste transformatoare de nsumare fiind identice la
ambele capete ale liniei, si curenii suma vor corespunde riguros la ambele capete n mod identic,
curenilor celor trei faze (curenii se nsumeaz intr-o anumita proporie si nu simplu, cci altfel n
cazul scurtcircuitelor trifazate si bifazate curentul rezultant la fiecare capt Ir+Is+It, ar fi nul). Acest
artificiu are ca efect o inegalitate a sensibilitii proteciei n raport cu diferitele faze pe care are loc
defectul, dar n general proteciile difereniale longitudinale sunt foarte sensibile si deci nu exista
pericolul refuzului de a aciona.
In fig. 5.80 si 5.81 sunt reprezentate protecii1e difereniale longitudinale cu trei si cu doua
conductoare folosind transformatoare nsumtoare, cea cu doua conductoare fiind prevzuta cu
rezistente pentru cu1egerea cderilor de tensiune (tipul mai frecvent folosit).

Fig. 5.80. Protecia difereniala

longitudinala cu cureni de circulaie
folosind transformatoare de curent
sumatoare.

Fig. 5.81. Protecia difereniala

longitudinala cu doua conductoare
auxiliare, folosind transformatoare de
curent sumatoare si rezistente.

n ambele variante ale proteciei difereniale longitudinale (ca de altfel la orice protecie
difereniala) o problema importanta o constituie erorile transformatoarelor de curent. Dificultile
sunt aici chiar mai mari,date fiind sarcinile mari ale transformatoarelor de curent si transformrile
repetate necesare.
Ca. si n cazul proteciei difereniale transversale a liniilor paralele, si n acest caz curentul
de pornire al proteciei trebuie ales mai mare dect curentul de dezechilibru posibil datorita erorilor
transformatoarelor de curent ; pentru reducerea n cit mai mare msura a acestuia, se folosesc
aceleai metode. n plus se folosesc cureni secundari mult mai mici (pentru ca sarcina
transformatoarelor sa fie mai mica), cum si relee speciale cu nfurri de frnare.

18

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

De asemenea, ca la orice protecie difereniala, o atenie deosebita trebuie acordata legrii

corecte, conform polaritilor transformatoarelor de curent.
Protecia difereniala longitudina1a, n ambele ei variante, reprezint o soluie folosita cu
succes att la linii aeriene cit si la cabluri. Cu ajutorul ei se realizeaz timpi de deconectare a tuturor
defectelor mai mici dacit 0,2 s si o mare sensibilitate.
Prima varianta se folosete mai ales la liniile foarte scurte, iar a doua la cele de lungime
medie. La liniile foarte lungi nu se folosete o asemenea protecie, dat fiind costul mare al legturii
auxiliare n acest caz.
Proteciile difereniale longitudinale folosesc circuite de legtura fizice (cabluri de joasa
tensiune sau telefonice) si conin de regula si dispozitive de supraveghere a continuitii acestora.
5.8.3. Protecia comparativa de faza
Aceasta protecie este mai complicata si mai scumpa dect cea comparativa de curent,
folosind aparataj electronic (in ultimul timp transistoare) ; ea este utilizata la liniile CQ tensiuni de
220 kV si mai mari.
n funcionare normala (sau n cazul unui defect exterior) curenii la cele doua capete a1e
liniei sunt n faza, adic trec prin va1oarea zero n acelai moment (exista totui un defazaj
neglijabil, datorita pierderilor prin izolaia liniei si prin capacitatea acesteia fa de pmnt).
Dispozitivul proteciei comparative de faza rea1izeaza transmiterea unui semnal (printr-un
canal de nalta frecventa) de la fiecare capt ctre celalalt, n momentul trecerii prin valoarea zero a
curentului de la captul respectiv; daca semnalul primit la un capt nu coincide n timp cu trecerea
prin va1oarea zero a curentului de la acel capt. se comanda declanarea ntreruptorului.
Dispozitivul este construit astfel incit sa tina seama, pe de-o parte, de defazajul dintre cureni
datorit pierderilor pe linie, cit si de timpul necesar semnalului pentru parcurgerea distantei dintre
cele doua capete.
In cazul unui defect pe liniile alimentate de la un singur capt, de la captul alimentat nu va
sosi spre sursa nici un semnal (cci nu circula curent), dar protecia este realizata astfel incit
comanda deconectarea.
Ca si n cazul proteciei difereniale longitudinale, se folosesc transformatoare de curent
nsumtoare, pentru a se realiza legtura dintre cele doua capete printr-un singur canal de nalta
frecventa.
5.8.4. Protecia secional
In diferitele ei forme, aceasta protecie constituie tipul cel mai rspndit de protecie
comparativa longitudina1a.. Ea consta de fapt n combinarea, cu proteciile existente n orice caz la
cele doua. capete a1e liniei, a unor dispozitive si a unei legturi prin conductoare fizice sau printrun cana1 de nalta frecventa; tot acest ansamblu comanda declanarea rapida a ambelor
ntreruptoare, n cazul defectelor pe linia proprie si declanarea temporizata, conform planului de
protecie, n cazul defectelor n alte instalaii.
Dup tipul proteciilor existente la cele doua capete ale liniei, care dup cum s-a menionat
fac parte integranta din protecia secional, se deosebesc doua grupe de protecii secionale:
- dependenta de distanta si de direcie.
- dependenta de direcie
In primul caz la cele doua capete ale liniei se folosesc protecii de distanta, iar n al doilea
caz protecii maximale direcionale.
De asemenea, toate tipurile de protecii secionale (independent de tipul releelor de la cele
doua capete) se mpart n doua mari categorii, dup cum semnalele transmise prin circuitele
auxiliare de legtura (care servesc la compararea unor mrimi, ca la orice protecie comparativa
longitudinala) sunt folosite pentru a permite declanarea ntreruptoarelor (sistemul cu permitere)
sau pentru a bloca declanarea (sistemul cu blocare).

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

19

In trecut se folosea n special protecia secional dependenta de direcie : aceasta este

folosita de 30 de ani n reeaua de cabluri a oraului Bucureti. Protecia compara sensurile
curentului la cele doua capete, comandnd sau blocnd declanarea rapida, dup cum aceste sensuri
sunt opuse sau identice, n practica, n special n reelele cu neutrul izolat, aceasta protecie s-a
dovedit a ,nu fi selectiva n toate cazurile de defect.
n prezent, datorita calitilor importante ale proteciei de distanta, se folosesc pe scara din
ce n ce mai larga proteciile secionale cu relee de distanta la cele doua capete. n figura 5.82 este
reprezentata schema de principiu a unei protecii secionale, .cu un circuit auxiliar de legtura intre
cele doua capete, pentru a permite declanarea (sistemul cu permitere).

Fig. 5.82. Protecia secional dependenta de distanta si de direcie.

In aceasta figura, 1 este protecia de distanta existenta la cele doua capete ale liniei (la care
pentru nelegerea funcionarii schemei, sunt indicate: elementul de pornire P, elementul direcional
D si elementul de msura Z) ; 2 este dispozitivul auxiliar prin care se permite sau si blocheaz
declanarea, dup cum defectul este n interiorul sau exteriorul liniei ; 3 este instalaia de
emisie-recepie, care conine un emitor E si un receptor R. n cazul legturii prin nalta
frecventa, acestea din urma sunt dispozitive complexe corespunztoare, iar n cazul folosirii unor
circuite fizice, ele sunt simple relee intermediar care transmit, prin aceste circuite, comenzile
necesare la extremitatea opusa a liniei. Dup cum am mai menionat, toate aceste instalaii (1,2 si
3} constituie un singur tot: protecia secional.
Aceasta permite, dup cum se va vedea, deconectarea rapida numai n cazul defectelor
produse pe linia protejata. Din acest motiv, treapta I a proteciei de distanta de la fiecare capt al
liniei nu mai trebuie limitata la 80- 85% din lungimea acesteia, ci o poate chiar depi, fr a exista
pericolul unei deconectri neselective, asigurndu-se totodat sensibilitatea necesara pentru ntreaga
linie. Din aceste considerente, la protecii1e de distanta care fac n mod obinuit parte din
complexul unei protecii secionale, treapta I se alege cu 20-25% mai mare dect linia proprie, adic
att cit se alege de obicei treapta a II-a. Deci, practic (fig. 5.83), protecii1e de distanta care fac
parte din protecii secionale, au cu o treapta mai puin dect proteciile de distanta obinuite.
Pentru a nelege mai bine funcionarea ntregii scheme a proteciei secionale reprezentate
n fig. 5.82 vom analiza comportarea acesteia n cazul defectelor pe linie si n afara acesteia, att n
cazul alimentarii de la ambele capete cit si n cazul alimentarii de la un singur capt.
In cazul unui defect pe linia protejata (alimentata de la ambele capete). La ambele capete,
proteciile de distanta vor aciona n treapta I si se vor nchide contactele releelor P, D si Z . n felul
acesta, la ambele capete releele de emisie Rem vor fi excitate si vor intra n funciune emitoarele
E. Receptoarele R de la ambele capete, primind semnalul, vor excita releele de recepie Rr si, prin
nchiderea contactelor acestora, proteciile de distanta vor comanda declanarea ntreruptoarelor.

20

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

Fig. 5.83. Prelungirea treptei I a proteciilor de distanta

care fac parte din proteciile secionale.
Deci un defect aprut pe linie (in orice poriune a acesteia) este deconectat rapid de la
ambele capete (singura ntrziere, foarte mica, fiind cea necesara transmiterii semnalului).
Cazul unui defect pe o linie alturata, racordata la barele staiei B. Proteciile de distanta
pornesc la ambele capete ale liniei AB, dar pe cnd n A isi nchid contactele toate cele trei relee, P,
D si Z (defectul fiind situat n treapta I a acestei protecii), n B isi nchid contactele doar releele p si
Z, releul direcional D sesiznd defectul spre bare. n aceste condiii, nu se produce declanarea
rapida la nici unul dintre capete; intr-adevr, n B emitorul E nu este pus n funciune, deci n A
releul de recepie Rr nu-si nchide contactele pentru ca protecia de distanta sa poat comanda
declanarea. Totodat, n B, desi releul de recepie Rr are contactele nchise, nu sosete un impuls
de declanare, nefiind nchis contactul releului D. Deci, n cazul unui defect pe o linie alturata,
chiar n zona I (extinsa dup cum s-a vzut) a uneia dintre protecii, nu se produce declanarea
ntreruptoarelor .
In cazul refuzului de a declana al intreruptoru1ui din staia B, al liniei defecte, protecia
secional comanda declanarea ntreruptorului din A , cu o temporizare reglabila, care se alege de
obicei egala cu cea a treptei a II-a a proteciei de distanta. Aceasta declanare se produce datorita
releului T, care dup un timp reglat isi nchide contactele si excita releul de recepie Rr, suplinind
prin aceasta impulsul care sosete de la celalalt capt, n cazul unui defect pe linie.
Funcionarea este analoga n cazul unui defect pe o linie racordata la barele staiei B, n zona
a II-a a proteciei din A, cu diferena ca declanarea se produce cu ntrziere, att datorita releului T,
cit si nchiderii ntrziate a releului Z.
Este uor de observat ca, dup nchiderea contactelor releului T, protecia de la fiecare capt
acioneaz ca o protecie de distanta obinuita.
Protecia secional asigura deconectarea rapida a liniei defecte n cazul alimentarii de la un
singur capt, prin declanarea numai a ntreruptorului de la acest capt. Acest lucru se realizeaz
cu ajutorul releelor "de ecou" Rec, de la ambele capete. n cazul unui defect pe linia AB, alimentata
numai din A, n staia B nu pornete nici un releu al proteciei de distanta, deci releul "de ecou" Rec
isi menine contactele nchise; impulsul sosit de la emitorul din A si primit de receptorul R din
staia B excita, prin contactele nchise ale releului "de ecou", releul de emisie Rem, ceea ce permite
declanarea rapida n staia A, ca si n cazul liniei alimentate de la ambele capete. Daca defectul are
loc pe o alta linie, dincolo de staia B, releul de pornire P al proteciei de distanta din B isi nchide
contactele i excita releul de ecou", mpiedicnd astfel pornirea emitorului pe aceasta cale, deci
i declanarea rapida n A.
Se observa ca, att la liniile alimentate de la ambele capete, cit si la cele alimentate de la un
singur capt, protecia secional dependenta de distanta si de direcie asigura deconectarea rapida a
defectelor de pe ntreaga lungime a liniei si deconectarea temporizata (conform planului de
protecie) a defectelor din instalaiile alturate.
5.8.5. Protecia cu transmiterea comenzii la captul opus

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

21

Aceasta consta din combinarea cu proteciile care exista n orice caz la cele doua capete ale
liniei (care de regula sunt proteciile de distanta) a unor dispozitive auxiliare de comanda si a unor
instalaii de emise si de recepie a comenzilor, legtura dintre cele doua capete efectundu-se prin
conductoare fizice sau prin nalta frecventa. Protecia este asemntoare cu cea secional
deosebirea constnd n faptul ca n acest caz dispozitivele auxiliare de comanda nu compara intre
ele mrimi, ci doar primesc sau dau comenzi.
Proteciile de distanta de la cele doua capete ale liniei sunt reglate n mod obinuit ca si cum
nu ar exista vreo legtura intre ele, deci fiecare acoper cu treapta I (rapida) 80% din linie, insa
fiecare dintre aceste doua protecii, o data cu comanda de declanare data ntreruptorului propriu,
transmite si la celalalt capt o comanda, care determina (in diferite feluri, dup schema folosita),
declanarea ntreruptorului respectiv.
In felul acesta, dat fiind ca ntotdeauna n cazul unui defect pe linie, cel puin una dintre
proteciile de distanta comanda declanarea n treapta I, se realizeaz deconectarea rapida de la
ambele capete a defectelor de pe ntreaga lungime a liniei si nu numai de pe o poriune reprezentnd
60% din aceasta, ca n cazul proteciilor de distanta simple.
In general, se folosesc trei scheme de protecie cu transmiterea comenzii la celalalt capt,
deosebite intre ele dup modul n care impulsul sosit de la captul opus provoac declanarea
ntreruptorului.
In prima schema, impulsul provoac introducerea suplimentara a unei rezistente n circuitul
de tensiune al elementului de msura al proteciei de distanta. n felul acesta, treapta I a acesteia se
mare~te, acoperind ntreaga linie si protecia comanda rapid declanarea. Menionam ca, asa cum se
va vedea mai jos, orice protecie de distanta conine o asemenea rezistenta suplimentara, pentru
prelungirea treptei I n legtura cu dispozitivul RAR, dar aici o asemenea prelungire nu este
necesara 1iii rezistenta poate fi folosita.
In a doua schema, impulsul provoac direct declanarea ntreruptorului cu condiia ca
protecia de distanta a acestuia sa fi pornit.
In sfirsit, n a treia schema, pentru a se produce declanarea ntreruptorului de la un capt
este suficient sa se primeasc un impuls de la celalalt capt, adic este suficient ca una singura
dintre proteciile de distanta de la cele doua capete sa comande declanarea. Aceasta schema se
folosete n special acolo unde, datorita unor condiii nefavorabile (cureni de scurtcircuit mici)
exista pericolul ca una dintre protecii sa nu porneasc.
5.8.6. Concluzii privind proteciile comparative longitudinale
Dup cum s-a artat, toate proteciile comparative longitudinale, indiferent de principiul
folosit, au calitatea de a comanda deconectarea rapida a liniei de la ambele capete, indiferent de
locul defectului pe aceasta. Temporizarea acestei comenzi de declanare este foarte mica si variaz,
n funcie de tipul proteciei, de la 10 la 50 ms.
Fiecare dintre tipurile menionate au avantaje si dezavantaje specifice. Astfel, proteciile
difereniale de curent si comparative de faza sunt foarte sensibile la erorile transformatoarelor de
curent, dar insensibile la pendulaii, ceea ce constituie o calitate importanta (mai ales daca se tine
seama de timpul scurt de acionare). Proteciile secionale si cele cu transmiterea comenzii au
avantajul de a conine si o protecie de rezerva, dar sunt sensibile la pendulaii.
Alegerea soluiei este determinata de condiiile reelei respective n special de lungimea
liniei protejate, de proteciile existente si de timpul de deconectare necesar din punctu1 de vedere al
stabilitii.
In diferitele ei forme de realizare, protecia comparativa longitudinala reprezint o soluie
moderna si din ce n ce mai mult folosita, n reelele de medie, nalta si foarte nalta tensiune,
datorita calitilor ei (selectivitatea si rapiditatea).

22

INSTALATII DE AUTOMATIZARE SI PROTECTIE A INSTALATIILOR ENERGETICE

BIBLIOGRAFIE
Prezentul material este preluat i/sau prelucrat, pentru uzul studenilor, din urmtoarele
cri:
1. Clin S., Mihoc D., Popescu S., Protecia prin relee i automatizri n energetic, EDP
Bucureti 1979
2. Badea I., Broteanu Gh., Chenzbraun I., Columbeanu P: Protecia prin relee i automatizarea
sistemelor electrice, ET Bucureti 1973;
3. Ivacu C., E.: Automatizarea i protecia sistemelor energetice, Editura Orizonturi
Universitare, Timioara, 1999;
4. Asandei I., Protecia i automatizarea sistemelor energetice, Editura MATRIX, Bucureti,
2002;
5. Penescu, C., Calin, S., Protecia prin relee electronice a sistemelor electrice, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1969. Suciu, Iacob. Echipamente electrice.I.P.Timisoara,1978.
6. Gheorghiu,N. Aparate si reele electrice.E.D.P.,Bucuresti,1971.
7. Matlac, I. Aparate electrice, Elemente de comutaie. Universitatea din Brasov,1971.
8. Cernat,M., Matlac,I. Aparate electrice. Universitatea din Braov, 1981.
9. Canescu,T.,s.a. Aparate electrice de joasa tensiune, ndreptar, Editura Tehnica,
Bucuresti,1977.
10. Herscovici,B.,s.a. Aparate electrice de nalta tensiune, ndreptar, Editura Tehnica,
Bucuresti,1978.
11. Horopan Gh., Aparate Electrice, EDP, Bucureti, 1967,1972,1980;
12. Mira N., coordonator, Manualul de instalaii, Instalaii electrice i de automatizare, Ed.
ARTECNO srl, Bucureti 2002;
13. Pop F., i colectiv, Proiectarea instalaiilor electrice de joas tensiune, IP Cluj-Napoca,
1990;
14. *** Schneider Electric, Manualul instalaiilor electrice, agrementat MLPAT conform cu
CEI 364 i I.7-98.
15. Knies W., Schierac K. Electrische Anlagetechnik, Ed. Carl Hanser Verlag, Munich, Wien,
1991