Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea de Cibernetic, Statistic i Informatic economic

Activitate individual
la Teoria economic (Macroeconomie)

A efectuat: Cpn Irina (TI131)

A verificat: Gutium Tatiana

Chiinu 2015

1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si al marilor companii
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activititatii economice
2.
a.
b.
c.

Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

masurarea rezultatelor economice la nivel national
masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici
interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe toate pietele

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:

cresterea volumului cererii agregate
scaderea cererii pentru produsele si serviciile de import
cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national
investitiile se ieftinesc
cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import

4.
a.
b.
c.
d.
e.

Dintre conditiile cererii globale se numara:

previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
planurile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
politica monetara a guvernului
conjunctura economiei mondiale
conjunctura economiei nationale

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Dintre conditiile ofertei globale fac parte:

previziunile agentilor economici consumatori si intreprinzatori
politica economica a guvernului
conjunctura economiei mondiale
productivitatea factorilor de productie
volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economia mondiala.

6.
a.
b.
c.

Cand oferta agregata ramane constanta, iar cererea agregata creste fata de nivelul de echilibru:
creste nivelul general al preturilor
scade nivelul general al preturilor
exporturile se diminueaza

7.
a.
b.
c.
d.
e.

Cand oferta agregata nu se modifica, dar se micsoreaza cererea agregata:

firmele investesc mai mult
exporturile cresc
exporturile se diminueaza
nivelul general al preturilor creste
consumatorii cumpara mai mult

8. Cand cererea agregata nu se modifica, iar ofeta globala creste:

a. produce numai efecte pozitive

b. produce numai efecte negative
c. produce si efecte pozitive si efecte negative
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata dar oferta globala scade, genereaza
urmatoarele consecinte:
a. firmele scad preturile
b. costurile de productie scad
c. tarifele la energie cresc
10.
a.
b.
c.
d.

Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de urmatoarele criterii:

institutional
politic`
al proprietatii
functional

11.
a.
b.
c.
d.

Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:

societati nefinanciare(nonfinanciare)
institutii financiare
companii de asigurare
sectoare economice institutionale

12.
a.
b.
c.
13.

In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este reprezentata de:

fluxul de bunuri si servicii
fluxul de forta de munca
fluxul de venituri
Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:

a. metoda de productie
b. metoda veniturilor acumulate
c. metoda utilizarii finale a veniturilor
14.
a.
b.
c.

Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

venituri acumulate
venituri personale
venituri primare

15.
a.
b.
d.
e.

Veniturile totale sunt formate din :

venituri primare
venituri derivate
veniturile firmelor
veniturile menajelor

16. Din punct de vedere existential, consumul cuprinde:

a.
b.
c.
d.

consumul de bunuri materiale

consumul de bunuri imateriale
consumul privat
consumul public

17.
a.
b.
c.
d.
e.

In raport cu sursa veniturilor cheltuite pentru consum se disting:

consumul de bunuri materiale
consumul intermediar
consumul final
consumul privat
consumul colectiv

18.
a.
b.
c.
d.
e.

Selectati afirmatia A cu privire la legitatile consumului:

economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie
cheltuielile pentru servicii cresc mai incet decat cele pentru bunurile materiale
cheltuielile pentru articole de lux cresc mai incet decat venitul
economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste
cheltuielile pe recreerea cresc mai repede decat venitul

19. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal disponibil este
reprezentata de:
a. functia de consum
b. inclinatia spre consum
c. inclinatia spre economisire

20.
a.
b.
c.

Legatura functionala dintre venit si cheltuielile de consum este reprezentata de :

functia de consum
inclinatia spre consum
inclinatia spre economisire

21.
a.
b.
c.
d.

Factorii obiectivi ai consumului sunt:

inclinatii psihologice
spiritul de afaceri
marimea venitului
modificarile politicii fiscale

22.
a.
b.
c.
d.

Factorii subiectivi ai consumului sunt:

inclinatii psihologice
spiritul de afaceri
marimea venitului
modificarile politicii fiscare

23. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:

a. contributii benevole
b. vanzari de bunuri si servicii
c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare
24.
a.
b.
c.

Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorilor:

nu cuprind impozitele indirecte si subventiile
cuprind impozitele indirecte si subventiile
sunt mai mici decat preturile cumparatorului

25.
a.
b.
c.

In timpul perioadelor de inflatie:

PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real
PIB nominal creste mai repede decat PIB real
PIB nominal creste mai incet decat PIB real

26. PIB:
a. este valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in interiorul unei tari intr-o anumita
perioada
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si care poate fi utilizat pentru
consum si economii
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice, locale si centrale intr-un an
27.
a.
b.
c.

Nu se regaseste in consumul populatiei:

cumpararea unui automobil
cumpararea unor alimente
cumpararea unei case construita in acelasi an de constructie

28.
a.
b.
c.
d.

Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2000?

cumpararea unei case construita in 2000
prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv
producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural
cumpararea unei materii prime utilizata pentru obtinerea unui bun final ce urmeaza a fi vandut in
decursul anului respectiv

29. Veniturile realizate de catre cei peste 50.000 de cetateni romani care lucreaza in Israel sunt incluse
in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israelului
b. PNB al Romaniei si PIB al Israelului
c. PIN al Romaniei si PNN al Israelului
30.
a.
b.
c.

Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul venitului disponibil este reprezentanta de:
functia de economisire
inclinatia medie spre economii
functia de consum

31.
a.
b.
c.

Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire nu fac parte:

evolutia ratei dobanzii
evolutia nivelului pretului
marimea impozitelor si taxelor

32.
a.
b.
c.
d.

In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile constau in:

investitii brute
investitii nete
investitii de inlocuire
investitii pentru dezvoltare

33.
a.
b.
c.
d.
e.

Clasificate potrivit destinatiei lor, investitiile nu cuprind:

investitii pentru afaceri
investitii pentru formarea bruta a capitalului
investitii imobiliare
investitii in stocuri
investitii cu titluri de capital

34.
a.
b.
c.

Factorii de care depinde volumul investitiilor pentru afaceri sunt:

productivitatea medie asteptata a capitalului
costul marginal al utilizarii capitalului
nivelul general al preturilor

35.
a.
b.
c.
d.
36.
a.
b.
c.
d.
e.
37.

Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub denumirea de:
acceleratorul investitiilor
multiplicatorul investitiilor
fenomenul de dezinvestitii
inclinatia spre economisire
Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinat in esenta de:
modificarea ratei dobanzii
modificarea nivelului preturilor
modificarea productivitatii capitalurilor
modificarea costului marginal al utilizarii capitalului
modificarea nivelului productiei
In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare al rezultatelor, echilibrul
economic imbraca urmatoarele forme:
echilibru material
echilibru valoric
echilibru ecologic
echilibru static
In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de echilibru:
echilibru material
echilibrul resurselor de munca
echilibru bugetar
echilibru dinamic
echilibru valutar
In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:
echilibru microeconomic

a.
b.
c.
d.
38.
a.
b.
c.
d.
e.
39.
a.

b. echilibru macroeconomic
c. echilibru material
d. echilibru valoric
40.
a.
b.
c.
d.
41.
a.
b.
c.
42.
a.
b.
c.
43.
a.
b.
c.
d.
44.
a.
b.
c.
d.
e.
45.
a.
b.
c.

Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de inceput sunt:
echilibrul este privit pe termen lung
crizele economice sunt considerate fenomene accidentale
crizele economice sunt considerate fenomene periodice
somajul este considerat un fenomen voluntar
Dezechilibrul economic se manifesta:
ca o stare de moment
ca o stare voita
ca o stare permanenta
Presiunea reda situatia de:
oferta deficitara
existenta pietei cumparatorului
existenta pietei vanzatorului
Absorbtia reda situatia de:
piata este a vanzatorilor
oferta excedentara
cerere deficitara
existenta pietei cumparatorului
Presiunea se soldeaza cu:
nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparaturi
aparitia inflatiei
aparitia somajului
Absorbtia se soldeaza cu:
nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii
nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii
aspiratia pontiva nesatisfacuta la cumparatori

46.
a.
b.
c.
d.
e.

Agregatele macroeconomice se pot determina in:

preturile pietei
preturile factorilor de productie
preturile variabile
preturile curente
preturile perioadei de referinta

47. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele populatiei se disting

urmatoarele tipuri de crestere economica
a. expansiune economica
b. recensiune economica
c. crestere economica structurala
d. crestere economica zero
e. cresterea economica cantitativa

48. Daca sporul de produse si servicii(pozitiv sau negativ) se obtine pe termen scurt, atunci avem de-a
face cu:
a. expansiune economica
b. recensiune economica
c. crestere economica zero
d. crestere economica pozitiva
49. Intre cresterea economica si dezvoltarea economica exista urmatoarele deosebiri:
a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este ideea de schimbare
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este ideea de schimb
e. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea cantitativa a venitului national
50. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. resursele umane
b. educatia
c. transferul de tehnologie
d. resursele naturale
e. capitalul fizic
51. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. resursele umane
b. educatia
c. progresul tehnologic
d. resursele naturale
e. capitalul fizic
52. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. potentialul uman
b. echipamentele de productie
c. transferul de tehnologii
53. Din categoria factorilor directie ai cresterii si dezvoltarii economici fac parte:
a. cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie
d. informatia
54. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. cercetarea stiintifica
b. politica monetara
c. echipamentele de productie
d. informatia
e. spiritul antreprenorial
55. Cresterea economica de tip extensiv presupune:
a.
b.
c.
d.

mobilizarea unui volum mare de facotri de productie

antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor
costuri economice, ecologice si sociale ridicate

56. Cresterea economica de tip intensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de facotri de productie
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor
d. costuri economice, ecologice si sociale ridicate

57.
a.
b.
c.
d.
e.

Stagflatia reprezinta procesul in care

stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist accentuat

58.
a.
b.
c.
d.
e.
59.

Slumpfatia reprezinta procesul in care

stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus
cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus
stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat
scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist accentuat
Criteriul de diferentiere intre tarile avansate din punct de vedere economic si tarile in curs de
dezvoltare il reprezinta:
a. PIB/ locuitor
b. PNB/locuitor
c. VN/locuitor
60.
a.
b.
c.

Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

cresterea PNB in termeni reali
cresterea PNB in termeni nominali
cresterea PNB real/locuitor

61.
a.
b.
c.
62.

Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
inregistreaza o rata redusa a inflatiei
sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre crestere si
dezvoltarea economica:
a. finalitatea
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie
c. schimbarile calitative ale economiei
63.
a.
b.
c.

Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici macroeconomive pentru ca:
influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor
asigura sporirea masei monetare
este sursa principala de imbunatatire a standardului de viata a populatiei

64.
a.
b.
c.
d.
e.

Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un proces obiectiv determinat de:

deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara
adancirea decalajelor dintre N si S
accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice
tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata
constientizarea fortelor progresiste ale omenirii

65. In esenta, dezvoltarea durabila este definita de:

a.
b.
c.
d.
e.
66.
a.
b.
c.
67.
a.
b.
c.
d.
68.
a.
b.
c.
69.
a.
b.
c.
d.
e.

mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii

necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se succed in timp si spatiu
necesitatea compatibilitatii strategiei nationale de dezvoltare
imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural
necesitatea de a considera omul in primul rand ca scop al dezvoltarii si in al doilea rand ca mijloc
In raport cu trendul dezvoltarii economiei nationale exista urmatoarele categorii de fluctuatie:
variatii sezoniere
variatii continua
variatii ciclice
Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:
sunt determinate de cauze explicabile
sunt determinate de cauze inexplicabile
sunt determinate de cauze previzibile
sunt determinate de cauze imprevizibile
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
variatii intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate
variatii ciclice se produc sub o anumita regularitate
variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca urmare a actiunii unor factori naturali
sau sociali
Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economice:
in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ
in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de loc cantitativ
fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp
fazele evolutiei se repeta in alta ordine dupa un anumit timp
fazele sunt identice din punct de vedere calitativ

70.
a.
b.
c.
d.

Care din caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
au o durata cuprinsa intre 30-100
au o durata cuprinsa intre 50-60
cuprind doua faze
cuprind patru faze

71.
a.
b.
c.
d.
e.
72.
a.
b.
c.
d.
73.
a.
b.
c.
d.
74.

Fazele ciclului secular sau lung sunt:

expansiunea
criza
depresiunea
faza ascendenta
faza descendenta
In faza ascendenta a ciclului secular:
descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie
apar descoperiri stiintifice noi
apar germenii unui nou mod termen de productie
se inregistreaza o dinamica de PNB si VN
In faza descendenta a ciclului secular:
descoperirile stiintifice se demoralizeaza in economie
apar descoperiri stiintifice noi
apar germenii unui nou mod termen de productie
se inregistreaza o dinamica a PNB si VN
Precizati care este succesiunea corecta a fazei ciclului economic decenal:

a.
b.
c.
d.

Depresiune,criza,inviorare si avant
Criza, inviorare, depresiune, avant
Criza, depresiune, inviorare, avant
Criza, inviorare, avant si depresiune

75.
a.
b.
c.
d.

In timpul recesiunii economice cunosc o tendinta de scadere

Puterea de cumparare
Oferta de forta de munca
Oferta cererilor de investitie
Ratele dobanzii

76.
a.
b.
e.
f.
c.
77.
a.
b.
c.
d.
78.
a.
b.
c.
d.
79.
a.
b.
c.
80.
a.
b.
c.
81.
a.
b.
c.
d.

In conditiile expansiunii economice au tendinta de crestere

Rata somajului
Rata falimentelor
Indicele general al preturilor
Stocurile de marfuri
Incapacitatea populatie de a cumpara bunuri si servicii
In faza de expansiune a ciclului economic:
Creste rata dobanzii
Se micsoreaza rata dobanzii
Creste rata somajului
Se micsoreaza rata somajului
In faza de recesiune a ciclului economic:
Creste rata somajului
Se micsoreaza rata dobanzii
Se inaspresc conditiile de credit
Se acorda facilitati la creditare
Printre cei mai importanti stabilizatori automati ai cererii globale se afla:
Programele guvernamentale de sustinere a agriculturii
Economiile administratiei publice
Economiile populatiei
Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt:
Marimea cererii de munca
Varsta de munca stabilita prin legislatie
Starea de sanatate a persoanei
Populatia activa cuprinde
Elevii si studentii care sunt angajati in munca
Pensionarii
Persoanele intretinute de alte persoane sau de catre stat
Toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce pot fi utilizati pentru desfasurarea activitatii
economice
Populatia ocupata se refera la
Toate persoanele care au implinit varsta legala de munca
Someri
Toate persoanele care desfasoara si activitate in unul din domeniile economico-sociale si primesc o
retributie
Resursele de munca potentiale cuprind pe langa resursele de munca disponibile:
Pensionarii
Persoanele sub varsta minima de munca
Persoanele intretinute sau inapte de munca

82.
a.
b.
c.
83.
a.
b.
c.

d. Populatia casnica
84. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul national se refera la:
a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara
sau in alte tari
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
85. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:
a. consumul intermediar
b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
86. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care
isi desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care
isi desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN
b. PNB este egal cu PIB
c. PNB este mai mic decat PIB
d. PNN este mai mare decat PIN
87. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul
a. Durata medie a vietii
b. Industria
c. Durata invatamantului obligatoriu
d. nivelul de pregatire a populatiei active
e. Structura de categorii de varsta, nivel de calificare, sex, etc
88. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal se disting:
a. Somaj sezonier
b. Somaj frictional
c. Somaj ciclic
d. Somaj continuu
89. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:
a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
90. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:
a. rata inflatiei
b. PIB nominal
c. indicele preturilor
d. produsul national brut
91. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:
a. in preturi constant
b. in preturi curente
c. in preturi comparabile
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)

92. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei
93. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100. Consumul
de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
94. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
95. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum, exportul net si
modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net

Romnia vs Bulgaria. Analiza comparative

In Bulgaria sistemul fiscal este unul relaxat si stabil, spre deosebire de Romania unde Codul Fiscal este
schimbat frecvent iar oamenii de afaceri nu sunt consultati sau luati in seama la modul serios. Moneda
nationala bulgara are un curs fix astfel ca importurile extracomunitare nu comporta riscuri valutare. Ei au
Consiliu Monetar si un curs fix, la noi regumul este de flotare controlata.
In afara de cota TVA, care s-a modificat acum 10 ani, celelalte taxe si impozite au ramas constante la vecinii
bulgari de aproape 20 de ani.
In graficul de mai jos aveti numarul de someri din cele doua tari. Ca numar, avem mai multi someri, dar
populatia de la noi este mult mai mare. Ca procent din total populatie activa, stam mai bine. Depinde de
unghiul din care privesti.

In Bulgaria mai avem si costuri mai mici cu forta de munca, capitalul minim de 1 euro pentru constituirea unei
societati si preturile mici ale proprietatilor si chiriilor.
Pentru comparatie, daca in Romania impozitul pe profit este de 16%, in Bulgaria el se situeaza la 10% si este
platit anual, nu trimestrial.

In graficul de mai sus aveti rata somejului, ajustata sezonier.

Firmele din tara vecina nu sunt obligate sa depuna declaratii fiscale trimestriale, ci doar o declaratie anuala de
impozit pe profit pana la data de 31 martie a anului urmator.
In timp ce in Romania recuperarea de TVA este incerta, in Bulgaria exista un termen fix de 45 de zile de la
cerere, urmand ca statul sa platesca dobanzi daca intarzie cu plata TVA-ului.

Un alt avantaj al mediului economic bulgaresc este cursul fix de schimb leva-euro, spre deosebire de Romania,
unde cursul valutar este fluctuant. Astfel, 1 euro este cotat la 1,95 leva, in timp ce in Romania cursul leu-euro
variaza in jurul valorii de 4,4RON.

Mai jos aveti rata inflatiei.

In plus, in statul bulgar, inregistrarea ca platitor de TVA este obligatorie numai atunci cand cifra de afaceri
depaseste 50.000 leva (aprox. 25.000 eur) in ultimele 12 luni. Dupa inregistrarea ca platitor de TVA, se poate
reveni la incadrarea de neplatitor, numai daca cifra de afaceri este mai mica de 50.000 leva in ultimele 18 luni.
Potrivit legislatiei bulgare, la constituire, nicio firma nu este platitoare de TVA. Inregistrarea in scopuri de TVA
se face ulterior.

In graficul de mai sus aveti o cpmparatie a produsului intern brut din Romania si Bulgaria
Daca cifra de afaceri a firmei va depasi 50.000 leva/12 luni, firma va fi inregistrata automat (de catre fisc) ca
platitoare de TVA , iar proprietarii firmei vor face documentatia necesara. Documentatia si procedurile de
inregistrare ca platitor de TVA sunt un serviciu distinct si se taxeaza separat cu 200 de euro.Mai jos, aveti
consumul de electricitate per capita din cele doua tari

Portofelele bulgarilor sunt intr-o stare mai buna decat ale romanilor si in curand chiar grecii ii vor
invidia, spunea ministrul de Finante din Bulgaria.
"Bulgaria a depasit deja Romania in ceea ce priveste veniturile pe cap de locuitor", a spus Simeon
Djankov, adaugand ca in cativa ani vor fi pe picior de egalitate cu grecii.
Novinite scrie ca ministrul pare sa nu ia in seama datele oficiale care arata ca Bulgaria este cea mai
saraca tara a Uniunii Europene in ceea ce priveste produsul intern brut pe cap de locuitor si ca
salariile bulgarilor sunt printre cele mai mici din uniune. In continuare, aveti cheltuielile turistilor,
potrivit datelor Eurostat

Daca facem o comparatie intre Romania si Bulgaria, observam ca ambele tari au facut parte din
blocul comunist, au iesit in acelasi timp din el, au o clima asemanatoare, tipul de turism cerut de
relief este aproximativ acelasi si in ambele tari exista conditii pentru turismul cultural. In plus,
Romania are avantajul Deltei Dunarii, potrivit Federatiei Patronatelor din Turism si Servicii.
Totusi, in conditii asemanatoare, Bulgaria a atras in 2011 peste 9 milioane de turisti straini.
Urmeaza un grafic comparativ privind consumul de energie.