Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 1 Drept penal special II

TITLUL III
INFRACIUNI PRIVIND AUTORITATEA I
FRONTIERA DE STAT
CAPITOLUL I INFRAC IUNI CONTRA
AUTORITII
ART. 257 ULTRAJUL
Corespondent in VCP art. 329
Infraciunea de ultraj se raporteaz si la art. 195 sau la art. 188 etc.
Spre deosebire de VCP, sau adus i faptele comise mpotriva unor membrii de familie, care erau
reglementate separat
Au fost scoi din sfera unui subiect pasiv circumstaniat care d varianta agravata, cea de la alin.3,
magistraii, deoarece acetia sunt subieci pasivi la infraciuni contra justiie.
Este o infraciune complex i incomplet n sensul la care se refera art. 5 din Legea de punere n aplicare
187/2012 care se refera la norme incomplete i norme completatoare.
OBIECTUL JURIDIC al acestei infraciuni coincide cu obiectul juridic generic al capitolului, respectiv,
relaiile privind respectul autoritii de stat, avnd n vedere sensul foarte larg al noiunii de autoritate,
noiune care se suprapune cu sintagma putere se stat.
Este vorba, n principal, de cele trei puteri ale statului(legislativ, executiv i judectoreasc) la care se
adaug si celelalte autoriti ale statului aa cum sunt prevzute in Constituie.
Se protejeaz aceast noiune de autoritate n mai multe sensuri: autoritatea ca atare reprezent de instituii
dar i reprezentanii instituiilor respective, adic cei care reprezint n mod fizic nemijlocit autoritatea.
OBIECT MATERIAL
- principal - nu avem. Autoritatea nu se materializeaz n nimic.
- secundar atunci cnd se exercita violene fizice asupra funcionarului, de o intensitate mai mare sau mai
mic.
Varianta ameninrii clar nu are obiect material.
SUBIECII INFRACIUNII
Subiectul activ nu este circumstaniat. Poate fi orice persoana. Participaia este posibila in toate formele
Subiectul pasiv secundar al infraciunii este circumstaniat i este reprezentat de func ionarul public, nu
orice funcionar, ci numai acela care ndeplinete o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat.
Art. 175 lit. a, b,
Medicul este funcionar public
Demnitate publica - organele centrale si locale
Noiunea de funcionar public in dreptul penal este o noiune autonoma si se interpreteaz distinct de
celelalte materii

Lit. C pune anumite probleme putem exclude anumite persoane care au cal de funcionar dar nu exercita
autoritatea de stat( o contabila dintr-o regie autonoma)
Opinie Cioclei - funcionar public care exercit autoritatea de stat este i personalul asimilat, mai exact
profesiile liberale, cu excepia avocailor - notarul, executorul, interpretul, expertul deoarece sunt
avizai de MJ
Expertul judiciar este funcionar public pe art. 175 alin. 2.
In practic, s-a admis
- c poliistul este subiect pasiv atunci cnd exercit autoritatea public,
- c paznicul unei societi comerciale este funcionar public n sensul art. 257 deoarece este o lege speciala
care l asimileaz funcionarului public.
Au existat spee n care subiectul pasiv a fost pdurarul.
Nu exist ultraj atunci cnd este vorba despre un conflict particular, care nu are legtura cu atribu iile de
serviciu.
Nu exista ultraj atunci cnd funcionarul public acioneaz abuziv sau i depete atribuiile de serviciu.
Putem avea orice alt infraciune: ameninare, vtmare corporala dar nu vom avea si ultraj.
SITUAIA PREMIS se confund cu condiia subiectului pasiv. Este nevoie s se ndeplineasc o
funcie ce implic exerciiul autoritii de stat .
Funcia de demnitate publica definita cel mai bine n legea 284/2010 privind salarizarea. Defini ia se
gsete in anexa 1.
LATURA OBIECTIV A INFRACIUNII
Elementul material coincide cu elementul material al infraciunilor la care se face trimitere.
Exista o condiie ataata laturii obiective si anume fapta trebuie sa se comit fie cnd subiectul pasiv se afla
in exercitarea atribuiilor de serviciu, fie fapta trebuie comisa in legtura cu exercitarea atribu iilor de
serviciu.
In legtura cu exercitarea atribuiilor de serviciu momentul de timp poate fi imediat ulterior exercitrii
atribuiilor, dar poate sa aib loc si la o distanta mult mai mare atta timp se pstreaz legtura de
cauzalitate.
Urmarea imediata a infraciunii
- principal - stare de pericol pentru autoritate
- secundar coincide cu urmarea imediata de la una dintre infraciunile completatoare.
Legtura de cauzalitate
- principal rezulta ex re
- secundar trebuie dovedita in cele mai multe cazuri
LATURA SUBIECTIVA
Forma de vinovie depinde de infraciunea completatoare putem avea i praeterintenie daca ne raportam
la art. 194 sau 185
FORMELE INFRACIUNII
Se consuma in momentul in care se consuma celelalte infraciuni
Nu are tentativa si nici nu are putea avea in ipoteza ameninrii
Daca omorul rmne in faza de tentativa voi avea un ultraj consumat raportat la o tentativ de omor si nu la
un omor.
VARIANTE

In alin. 2 avem o varianta asimilata. Particularitile sunt date de faptul c se refera la svrirea unei
infraciuni, alta dect cea de la alin. 1, cu particularitatea c aceasta infraciune trebuie s fie apt s
ndeplineasc un anumit scop: intimidarea sau s rspund unei nevoi de rzbunare fa de subiectul pasiv.
Scopul nu califica intenia, nu avem intenie directa. Se pstreaz legtura cu infraciunea completatoare
Alin. 3 este o varianta asimilata variantei de la alin.2 care se refera la svrirea unei infrac iuni in
condiiile din alin. 2 mpotriva unui membru de familie al funcionarului public.
Spre deosebire de art. 2391 VCP, sfera este mai larga deoarece vechiul cod, se referea la so sau rud
apropiata, noiunea de membru de familie are o sfer mai larga de aplicare dect vechiul cod penal.
Alin. 4 este o varianta agravata n raport cu toate variantele anterioare care se distinge printr-un subiect
pasiv dublu circumstaniat: este si funcionar public si jandarm sau poliist
SANCIUNE pe lng celelalte elemente mprumutate de la normele completatoare, este mprumutata si
sanciunea care se majoreaz cu o treime sau cu jumtate.

ART. 258 - UZURPAREA DE CALITI OFICIALE


Dubla coresponden n VCP: include art. 240 i art. 241, adic infrac iunea de port nelegal de nsemne
oficiale si decoraii care acum se pedepsete doar dac se realizeaz n condiiile infraciunii de uzurpare de
caliti oficiale. Nu se sancioneaz si simplul port.
OBIECTUL JURIDIC - relaiile privind respectul datorat autoritii cu particularitatea c aceste relaii
privind autoritatea implic interdicia folosirii fr drept a unei caliti oficiale.
OBIECT MATERIAL nu exist
La alin. 3 decoraiile nu materializeaz autoritatea de aceea nu avem obiect material nici mcar aici. Fapta
este condiionata de folosirea calitii oficiale, adic de ndeplinirea unui act legat de calitatea oficial.
SUBIECII INFRACIUNII
Subiectul activ al infraciunii
In varianta tip poate sa fie orice persoana, iar in varianta asimilat, la cea de la alin. 2 avem un subiect activ
circumstaniat, adic fostul funcionar public.
Subiectul pasiv este autoritatea lezata prin conduita respectiva.
LATURA OBIECTIV
Elementul material consta in folosirea fr drept a unei caliti oficiale, adic utilizarea, invocarea
unei caliti oficiale, nu orice calitate oficiala, ci una care implica exerciiul autoritii de stat.
Exista o condiie ataata laturii obiective - utilizarea sau invocarea trebuie sa fie ori nsoit, ori urmat de
un act pe care n mod normal l realizezi n calitatea oficial invocat n mod fraudulos.
Urmarea imediata este o stare de pericol pt. autoritate
Legtura de cauzalitatea rezult din materialitatea faptei
LATURA SUBIECTIV
Vinovia - sub forma inteniei in ambele modaliti, directa indirecta
FORMELE INFRACIUNII
Fapta se consuma in momentul in care se realizeaz elementul material si condiia ataata
Tentativa nu este pedepsit.
VARIANTE
Varianta asimilata - caracterizat prin circumstanierea subiectului activ

Varianta agravata la alin. 3 se raporteaz la ambele aliniate anterioare si se particularizeaz prin aceea c
aduce o condiionare in plus laturii obiective, adic fapta s fie comis n condiiile n care subiectul activ
poart fr drept o uniform sau un semn distinctiv al autoritii publice
Procedura normal.
SANCIUNILE nchisoare sau amenda

ART. 259 - SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE NSCRISURI


OBIECTUL JURIDIC
Relaiile privind autoritatea ce presupun protejarea nscrisurilor ce provin de la aceasta adic de la pers
prevzute in art.176-175. Alin. 2
OBIECTUL MATERIAL
Avem si este reprezentat de nscrisurile care provin de la una dintre persoanele prevzute de art. 175 alin. 2
si. 176
nscrisurile trebuie sa fie in deinerea autoritii din cele la care se refer NCP mai pu in acele nscrisuri care
sunt utilizate in cursul unei proceduri judiciare pentru ca in leg cu acestea avem o incriminare speciala la art.
275
SUBIECII INFRACIUNII
Subiectul activ - necircumstaniat la varianta tip
Circumstaniat la alin 2 adic varianta agravata
Participaia este posibil.
Subiectul pasiv este instituia publica care deine sau pstreaz nscrisul.
LATURA OBIECTIV
Elementul material - fie de la furt, fie de la distrugere . Discuiile de acolo se aplica
Urmarea imediata coincide cu cea de la furt sau distrugere
Legtura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei
LATURA SUBIECTIV
Doar intenia.
Este dezincriminata fapta din culpa daca nu cumva fapta ar putea fi recalificata ca neglijenta in serviciu.
FORMELE
Consumarea are loc ca la furt sau distrugere.
Tentativa se pedepsete
VARIANTE
Alin. 2 vag sub activ este circumstaniat
Procedura comuna
Sanciuni - nchisoare
Art. 260 Ruperea de sigilii
Ruperea de sigilii intra in concurs cu infraciunea de furt.
Furtul din vagoane cisterna sau vagoane de marfa daca se rupe sigiliul cu care acestea sunt protejate.