CUPRINS

Introducere......................................................................................................................

CAPITOLUL I

1.1
1.2
1.3

CAPITOLUL II

2.1
2.2

CAPITOLUL III

EVALUAREA RISCULUI N PROCESUL CREDITARII....

Consideratii generale privind riscul de credit.................................
Gestiunea riscului de creditare.......................................................
1.2.1 Riscul individual de creditare................................................
1.2.2 Gestiunea riscului de credit global........................................
Calitatea portofoliului de credite....................................................
TI DE PREVENIRE SI
MODALITA
REDUCERE A
RISCULUI DE CREDITARE.....................................................

3
4
4
6
6
10
14

16

Masuri de prevenire a riscului de creditare....................................

2.1.1 Masuri preventive..................................................................
2.1.2 Masuri operative....................................................................
2.1.3 Masuri curative......................................................................
Metode de reducere a riscului de creditare.....................................
2.2.1 Provizioanele specifice de risc de credit...............................
2.2.2 Garantiile creditelor...............................................................

16
16
17
18
18
18
20

STUDIU DE CAZ PRIVIND RISCUL N ACTIVITATEA DE

CREDITARE A CEC BANK...............................................

22

3.1
3.2
3.3
3.4

CEC Bank. Prezentare generala.....................................................

Gestionarea riscului la nivelul CEC...............................................
Analiza portofoliului de credite acordate de CEC n perioada
2006-2007.......................................................................................
Analiza solicitarii de credit a S.C. RENOLA COM S.R.L............
3.4.1 Informatii generale despre solicitant.....................................
3.4.2 Criterii de eligibilitate de a caror ndeplinire cumulativa
depinde analiza ulterioara a facilitatii cerute..................................
3.4.3 Expunerea bancii existenta fata de debitor/grup...................
3.4.4 Structura garantii, existente si propuse..................................
3.4.5 Analiza financiara si calculul indicatorilor...........................
3.4.6 Evaluarea bonitatii financiare a SC RENOLA COM SRL...
3.4.7 Decizia de creditare...............................................................

Concluzii..........................................................................................................................

22
23
25
31
32
34
34
35
36
38
41

43

Bibliografie......................................................................................................................

45

Anexe................................................................................................................................

46

Introducere
Considernd riscul drept o componenta esentiala asociata oricarei activitati economice,
care nu poate fi nlaturata ci doar gestionata, s-a ajuns la concluzia ca cel mai mult risca
cel care nu risca deoarece pierde oportunitati de cstig si de dezvoltare a afacerii proprii.
Bancile se confrunta cu o serie de riscuri legate de operatiunile lor curente, iar expunerea acestora la risc poate fi o expunere inerenta activitatii obisnuite sau o expunere
suplimentara, generata de dorinta de a obtine profit mai mare dect cel normal.
n economiile moderne locul si rolul bancilor este determinat de calitatea lor de intermediar principal n relatia economii-investitii, relatie determinanta n cresterea economica, prin
procesul de creditare fiind pusa n valoare o caracteristica semnificativa a acestor intermediari, si anume transformarea activelor nemonetare (cambii, actiuni, obligatiuni) n moneda.
Raportul de credit implica primordial redistribuirea unor capitaluri aflate n stare de
disponibilitate, ceea ce presupune preexistenta unor procedee de economisire sau acumulari
2

monetare.
Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit presupune
riscuri, care sunt denumite generic riscuri n activitatea de creditare. Aceste riscuri sunt:
Riscul
de
nerambursare,
respectiv
probabilitatea
amnarii
platii
de
catre
debitor,
sau
a
incapacitatii
de
plata
a
acestuia
datorata
conjuncturii
economice,
dificultatilor
sectoriale
sau
deficientelor
mprumutatului;
Riscul de imobilizare la nivel global al bancii,
sau la detinatorul de depozite care nu este n masura sa satisfaca cererile de plata ale titularilor de
depozite, ca urmare a unei gestiuni defectuase a portofoliului de credite.
Ambele riscuri apartin grupei riscurilor bancare financiare, cele ale caror producere afecteaza operatiunile active si pasive ale bancilor comerciale, cu reflectare n bilantul bancar, de la data aparitiei si pna
n momentul eliminarii acestora prin utilizarea tehnicilor de gestiune, adaptate amplitudinii si duratei de
manifestare a fiecarui risc. ntr-un context general, riscul de credit apare sub forma pierderilor determinate de nerespectarea contractului de catre debitor, prin renuntarea la motivatia psihologica de ncredere
reciproca. Se manifesta prin deteriorarea serviciului datoriei, prin ntrzierea platii dobnzii sau ratelor.
Incidenta riscului
bancar n general si a riscului de creditare n mod special asupra performantelor bancare se manifesta
n cadrul interdependentei dintre risc si performanta. Performanta bancara este o functie dependenta
de trei variabile, doua cantitative (rentabilitate si risc) si o variabila calitativa (management bancar).
CAPITOLUL I

EVALUAREA RISCULUI N PROCESUL CREDITARII

[1.] [1.]

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND RISCUL DE CREDIT

Creditul include orice angajament de plata a unei sume de bani n schimbul dreptului la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobnzi sau a altor cheltuieli legate
de aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care ncorporeaza o creanta sau alt drept la plata unei sume de bani.
Conducerea
bancii
trebuie
sa
se
asigure
ca
functia
de
creditare
a
bancii
ndeplineste
trei
obiective
fundamentale:
(a) creditele sunt acordate pe o baza sanatoasa si astfel nct sa poata fi rambursate;
fondurile sunt investite profitabil n beneficiul actionarilor si pentru protectia deponentilor;
necesitatile de creditare ale agentilor economici si persoanelor fizice trebuie satisfacute.
Riscul activitatii de creditare poate fi definit ca probabilitatea ca dobnda, creditul sau ambele sa nu fie rambursate la scadenta, sau sa fie rambursate doar partial. Acest risc este specific
3

bancilor a caror functie importanta n economie este creditarea. Indiferent de nivelul riscurilor asumate, pierderile pot fi minimizate daca operatiunile de credit sunt organizate cu profesionalism.
Riscul de credit trebuie evaluat prin comparatie cu beneficiile pe care banca se asteapta sa
le obtina din acordarea creditelor; beneficiile directe se concretizeaza n dobnzile si comisioanele
ncasate la creditul acordat, iar beneficiile indirecte constau n initierea sau mentinerea unei relatii
cu clientul care poate oferi bancii depozite mai mari sau cere o diversitate mai mare de servicii.
n evaluarea riscului de credit se ntlnesc doua dimensiuni: o dimensiune calitativa si o dimensiune cantitativa. Evaluarea calitativa consta n obtinerea informatiilor referitoare la responsabilitatea financiara a clientilor, determinarea scopului real pentru care acestia solicita creditul, identificarea
riscurilor cu care se confrunta activitatea clientului, n functie de tendintele de evolutie a conditiilor economice n viitor si de estimarea eforturilor pe care clientul le va face n scopul rambursarii. Dimensiunea
cantitativa ntalnita n evaluarea riscului de credit se refera la analiza situatiilor financiare ale clientului si
estimarea rezultatelor viitoare pentru determinarea capacitatii clientului de a rambursa creditul la timp.
Riscul de credit (denumit si risc de insolvabilitate a debitorului sau risc de nerambursare) exprima
probabilitatea ncasarii efective, la scadenta , a fluxului de numerar anticipat, determinat de creditare. El
este asumat de toate bancile si poate genera probleme serioase att bancii n cauza, ct si ntregului sistem
bancar, daca expunerea la risc este substantiala. De aceea, strategia fiecarei banci trebuie sa includa
programe si proceduri de gestionare a riscurilor bancare, n general, si a celor de creditare, n special.
Decizia de creditare se bazeaza pe elemente de anticipare din activitatea debitorului, ceea
ce implica evaluarea riscului si acceptarea lui n cunostinta de cauza. n consecinta , riscul
nu poate fi evitat, ci doar prevenit si diminuat. Pe lnga normele de prudentialitate si de
limitare a riscului de credit, emise de B.N.R., fiecare societate bancara reglementeaza si gestioneaza acest risc conform normelor si procedurilor proprii de management al riscurilor.
Riscul de credit este definit n linii generale ca fiind acel risc de pierderi financiare cauzat de
nendeplinirea obligatiilor de catre contrapartida. Efectul sau este masurat prin costul de nlocuire al
fluxurilor financiare care s-ar fi produs n cazul n care contrapartida si-ar fi ndeplinit obligatiile.
Orice banca si asuma, ntr-o oarecare masura, riscuri atunci cnd acorda credite
si, n mod cert, toate bancile nregistreaza n mod curent pierderi la potofoliul de credite, atunci cnd unii dintre debitori nu-si onoreaza obligatiile.
Din acest punct de vedere,
cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla calitatea portofoliului de
credite, deoarece slaba calitate a creditelor este principala cauza a falimentelor bancare.
Indicatori
de
estimare
a
riscului
de
credit:
n vederea realizarii unei analize corecte a modului n care evolueaza n timp calitatea portofoliului de credite, cu impact asupra profitabilitatii, adecvarii capitalului si ncrederii clientilor n banca
respectiva, bancile calculeaza pentru estimarea riscului de creditare urmatoarele categorii de indicatori:

*100: este de dorit ca raportul sa tinda spre 0;

*100: valoarea optima este cea minimala,

deoarece creditele neperformante ngreuneaza activitatea si rezultatele financiare ale bancii,
genernd probleme de fond ale sistemului bancar;

*100, indicator ce exprima asteptarile

conducerii bancii privind evolutia calitatii portofoliului de credite;

*100, indicator ce reflecta nivelul

de prudenta adoptat de banci n politica de creditare;

*100, respectiv costul suportat de

banca n ceea ce priveste acoperirea riscului de creditare.

Bancile monitorizeaza calitatea portofoliului de credit printr-un audit periodic n

functie de notarea interna a creditului care a fost facuta cu ocazia instrumentarii dosarului de credit.
Monitorizarea permite detectarea din timp a creditelor care ar putea deveni credite problema, adica acele credite care nu genereaza venituri si care sunt considerate neperformante atunci cnd capitalul sau dobnda a depasit perioada scadentei.
1.2 GESTIUNEA RISCULUI DE CREDITARE
Odata cu dezvoltarea si diversificarea sistemului bancar si a activitatii fiecarei
banci, problema riscului de creditare atinge dimensiuni noi, impunnd trecerea n primplan a preocuparilor legate de gestionarea sa, ca o garantie absolut necesara pentru a ne bucura de avantajele pe care ni le poate procura sistemul de credit.
Gestiunea riscului de credit are ca obiect limitarea sau reducerea pierderilor datorate deprecierii situatiei debitorilor prin aprobarea unui set de politici.

Riscul
de
credit
poate
fi
gestionat
la
nivel
individual,
prin
masuri si actiuni ale bancii n cazul fiecarui client luat n parte si la nivel
global prin reguli si actiuni care vizeaza ntregul portofoliu de credite.
1.2.1
R
iscul
individual
de
creditare
Pentru minimizarea expunerii la risc, cea mai importanta etapa a procesului de creditare
este selectarea cererilor de creditare. n aceasta faza, comportamentul unei banci poate fi prezentat astfel: un credit nu se acorda dect daca se poate estima ca probabilitatea de rambursare
o depaseste pe cea a nerambursarii. Aprecierea acestei capacitati de rambursare se face pe
baza unor proceduri diferite, n functie de debitor: agent economic, persoana privata, stat.
Elementele determinante ale gestiunii riscului individual de creditare sunt: capacitatea de
plata, caracterul debitorului dorinta sa de a face plata, capitalul averea debitorului, garantia (reala sau personala), conditiile de mediu. Dintre acesti factori, primul este cel mai important.
Se apreciaza ca principalele slabiciuni n gestiunea riscului de creditare sunt unele de ordin intern: selectia defectuasa a dosarelor si supravegherea interna improprie a evolutiei (practic
a involutiei) calitatii debitorilor. Riscul de selectie improprie a dosarelor poate fi minimizat prin:
rigoare n continutul dosarelor, aprecierea interna a calitatii clientilor pe baze unitare, prin punctaj,
dubla avizare a deciziei de creditare si stabilirea unei marje corespunzatoare a dobnzii percepute.
Analiza
creditului
Analiza creditului reprezinta procesul de evaluare a riscului de creditare.
Riscul de creditare trebuie apreciat n functie de ceea ce banca se asteapta sa realizeze de pe urma creditarii.
Procesul de creditare este potential purtator de cstiguri; acestea se pot grupa n doua categorii: cstiguri directe si cstiguri indirecte.
Cstigurile directe sunt imediate si, cel mai adesea, cuantificabile. Cele mai importante
sunt dobnda si comisionul ncasat de banca. La acestea se adauga soldul creditor minim al contului clientului, sold care reprezinta garantia creditului. Cstigurile indirecte sunt mult mai greu
de cuantificat si mai incerte. Acordarea unui credit poate nsa sa atraga dupa sine initierea sau
mentinerea unei relatii, o crestere a depozitelor, precum si o crestere a unei cereri pentru alte
servicii bancare. Ansamblul acestor cstiguri trebuie avut n vedere atunci cnd expunerea la
risc este analizata si, eventual, acceptata. Evident, n contextul general al politicii de credit.
Analiza creditului este un proces care trebuie sa se deruleze periodic: nainte de derularea
creditului n vederea deciziei de creditare si apoi, n functie de scadenta creditului, la intervale de
timp determinate, de regula atunci cnd rapoartele financiare ale clientului sunt puse la dispozitie.
Procesul de analiza a creditului are doua dimensiuni: o dimensiune calitativa si una cantitativa.
Dimensiunea cantitativa a analizei creditului are la baza o serie de activitati specifice
de colectare, precum si interpretare a tuturor informatiilor referitoare la client, la care banca
are acces.
Acestea sunt: analiza datelor financiare, prognoza evolutiei viitoare a activitatii
6

clientului, evaluarea capacitatii de rambursare prin analiza si prognoza fluxurilor viitoare anticipate de venituri si cheltuieli, evaluarea capacitatii debitorului de a rezista la socuri. Rezultatele acestor activitati sunt relativ cuantificabile si pot contribui la fundamentarea unei decizii obiective privind expunerea bancii la risc, care rezulta din angajarea creditului analizat.
Analiza calitativa presupune adunarea si actualizarea tuturor informatiilor referitoare
la responsabilitatea financiara a debitorului, determinarea scopului real al contractarii mprumutului, identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul si estimarea seriozitatii si implicarii debitorului n respectarea angajamentelor asumate fata de banca.
Selectarea
creditelor
acordate
persoanelor
juridice
Sunt credite de valori mari si de o mare diversitate ca scadente, destinatii, garantii. n
prezent exista doua modalitati de tratare a cererii de creditare: abordarea clasica si cea moderna.
n abordarea clasica sunt evaluate si comparate doua elemente: nevoia de finantare si cererea de
creditare.
a).
Nevoile de finantare pot fi pentru investitii sau pentru exploatare.
Nevoile
de
finantare
a
investitiilor
se
caracterizeaza
prin
valori
ridicate si caracterul punctual al cererii,
pe cnd nevoile de finantare a cheltuielilor curente
sunt de valori mai reduse si relativ permanente.
b). Cea de-a doua etapa a analizei creditului n abordarea clasica este studiul cererii de
creditare. Analiza riscului asociat implica parcurgerea urmatoarelor etape: identificarea, evaluarea si prevenirea riscului de creditare. Identificarea si evaluarea riscului de creditare presupune
definirea acestuia, a cauzelor majore de risc si cuantificarea expunerii la risc. Riscul de creditare este cauzat de perturbatii n fluxul de ncasari anticipat la analiza cererii de creditare.
Abordarea traditionala are la baza proceduri relativ laborioase si prezinta o serie de limite care nu sunt usor de ignorat: majoritatea deciziilor au un caracter preponderent subiectiv, analiza informatiei este mai secventiala, procesul are o durata mai mare si un cost mai ridicat.
Abordarea
moderna
a
analizei
creditului
se
bazeaza
pe
credit
scoring.
Credit scoring-ul consta n evaluarea creditului pe baza de punctaj.
Exploatarea curenta a evaluarii pe baza de punctaj presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
- identificarea caracteristicilor esentiale ale dosarului de creditare; dintre acestea trebuie selectate maxim zece, datorita gradului relativ scazut de independenta a variabilelor;
ponderea
caracteristicilor
selectate;
- (re)calcularea punctajului creditului prin nsumarea punctelor atribuite;
stabilirea
categoriei
careia
i
apartine
creditul.
Cele mai multe banci romnesti folosesc un sistem de punctaj bazat pe calculul valorii unor indicatori de baza ai firmelor debitoare; n functie de valoarea acestora se acorda puncte, care sunt apoi adunate,
7

pentru a se determina valoarea punctajului firmei si pentru a o ncadra ntr-o anumita clasa de risc.
Selectarea
creditelor
acordate
persoanelor
fizice
Creditarea persoanelor fizice reprezinta un domeniu distinct n activitatea bancara. Creditele pentru persoane fizice sunt relativ mai putin rentabile pentru banci si doar diminuarea pietelor traditionale a
determinat bancile sa se extinda si n domeniul creditului pentru persoane fizice. n plus, aceste credite de valori mici sunt si foarte bine diversificate n portofoliu prin destinatii, garantii si debitori.
Creditele contractate de persoane fizice sunt de doua feluri: credite pe termen scurt
pentru acoperirea unor decalaje temporare ntre venituri si cheltuieli si credite pe termen
lung pentru finantarea unor investitii imobiliare.
Pentru analiza dosarelor de credit ale
clientilor, bancile recurg la doua modalitati de tratare: abordarea clasica si cea moderna.
Esenta abordarii clasice a analizei creditului pentru persoane fizice consta
n aprecierea capacitatii de rambursare a solicitantului, astfel ncat ratele de rambursat (inclusiv dobnzile) sa fie rezonabile n raport cu veniturile sale medii.
n functie de destinatia lor, creditele particulare pe termen scurt sunt credite de consum si credite personale.
Pentru creditele pe termen mijlociu si lung obiectul creditului l reprezinta cumpararea sau efectuarea de lucrari la bunuri imobiliare.
Abordarea moderna, bazata pe credit scoring urmareste sintetizarea riscului de nerambursare cu
ajutorul unei note. Este o procedura folosita mai ales pentru creditele pe termen scurt. Extrem de importanta ramne actualizarea baremurilor si a ponderilor care stau la baza deciziei de acordare a creditului.
Analiza discriminatorie a unui esantion de dosare debuteaza prin determinarea criteriilor de solvabilitate. Aceasta se bazeaza pe analiza corelatiei dintre fiecare informatie referitoare la debitor si calitatea acestuia: rau sau bun platnic. Din aceasta analiza rezulta doua
portrete robot.
Se determina apoi nota finala: fiecare criteriu asupra caruia s-a cazut de
acord are o pondere (punctaj) stabilita n functie de importanta sa, asa cum rezulta din analiza discriminatorie.
Apoi se aduna punctele atribuite fiecarui criteriu si rezulta nota.
Organizarea si structura procesului de creditare a clientilor persoane fizice pot fi folosite
ca instrumente efective de minimizare a expunerii la risc.
Utilizarea lor constienta n
acest scop precis sta la baza gestiunii preventive a riscului clientului n mod activ.
1.2.2 Gestiunea riscului de credit global
Principii
clasice
de
gestiune:
Gestiunea riscului de credit global are la baza doua principii clasice:
1. Diviziunea riscului de creditare urmareste evitarea concentrarii riscurilor prin diversificarea plasamentelor si a creditelor n special.
Concentrarea clientilor ntr-un singur
domeniu de activitate este relativ periculoasa pentru o banca universala deoarece pot interveni greutati de exploatare. Se are n vedere diversificarea portofoliului de credite din punct
8

de vedere sectorial, al formei de proprietate al debitorilor, geografic si al scadentelor, precum si prin monitorizarea atenta a creditelor acordate unui grup de debitori ntre care exista
relatii economice de interdependenta sau a persoanelor aflate n relatii speciale cu banca.
2. Limitarea riscurilor vizeaza aspectul cantitativ pe care l mbraca aplicarea practica a primului principiu. Acest principiu are caracter normativ si autonormativ. Limitele privind angajamentele
bancare fata de diferitele componente ale portofoliului de credite au un caracter de norme, care pot fi:
norme interne, proprii fiecarei banci, folosite ca instrumente de minimizare a expunerii globale
la risc. Aceste norme nu sunt la discretia fiecarei unitati bancare sau retele de unitati bancare,
ci trebuie sa se ncadreze n cadrul de variabilitate a permisiunilor acordate de banca centrala;
norme ale autoritatii bancare,
prin care se reglementeaza inclusiv permisivitatea
normelor
interne
si
urmaresc
diminuarea
expunerii
la
risc
att a fiecarei banci ct si a sistemului bancar n ansamblul sau.
Normele autoritatii bancare sunt concepute pornind de la principiul ca minimizarea
riscului de creditare cade n sarcina fiecarei banci si vizeaza raportul bancilor cu debitorii mari, sau mprumuturile acordate persoanelor aflate n relatii speciale cu banca.
Indicatori
ai
riscului
global
de
creditare
Cuantificarea expunerii globale a bancii la riscul de creditare se face prin analiza si monitorizarea permanenta a unui sistem de indicatori care se pot grupa n trei categorii: indicatori de
structura, indicatori de dinamica si indicatori relativi, de corelare a activelor cu capitalul bancar.
A. Indicatorii de structura sau de pondere exprima procentual, la un moment dat, structura
activelor bancare sau a portofoliului de credite. Ca indicatori de risc monitorizati se pot folosi urmatorii:
credite totale raportate la total active; cu ct ponderea creditelor n total active este mai
ridicata, cu att activitatea bancara este perceputa ca fiind mai riscanta;

credite de calitate medie raportate la creditele totale; este un indicator care exprima
direct ponderea creditelor de calitate inferioara n total credite. Creditele de calitate
medie cuprind creditele n observatie, creditele sub standard si cele ndoielnice (conform
normelor BNR);

 pierderi la portofoliul de credite raportate la valoarea totala a portofoliului de credite; valoarea acestui raport trebuie sa fie ct mai mica pentru ca portofoliul sa fie gestionat eficient din punct de vedere al riscului de creditare. Aceasta marime serveste ca
reper pentru stabilirea rezervelor la portofoliul de credite din care sunt acoperite aceste
pierderi. Analog se poate calcula valoarea raportului pierderi la portofoliul de titluri de
credite raportate la valoarea totala a portofoliului de titluri de credit.

tori

B. Indicatorii
valorici a caror

de dinamica exprima evolutia n timp a unor indicamarime este corelata cu evolutia riscului de creditare.

dinamica fondului de rezerva pentru acoperirea pierderilor la portofoliul de credite

exprima felul n care conducerea bancii anticipeaza evolutia expunerii la riscul de creditare: cu ct cresterea rezervelor planificate pentru care se constituie provizioane este
mai mare, cu att se poate presupune ca banca anticipeaza pierderi mai mari si ca este de
asteptat o scadere a calitatii portofoliului de credite.
dinamica activelor si a creditelor totale, sunt interpretate ca indicatori ai riscului de
creditare atunci cnd exprima o crestere accelerata. Aceasta deoarece se presupune ca
fiecare institutie bancara are o capacitate limitata de a gestiona corect un portofoliu de
un anumit volum.
C. Indicatorii relativi,
de corelare a
fondurile bancare dau o expresie cantitativa
risc si sursa de finantare a acestei expuneri.

activelor bancare cu capitalul

a raportului dintre expunerea
Se pot folosi ca indicatori:

si
la

profitul net raportat la pierderile la portofoliul de credite; profitul net este sursa principala de finantare a pierderilor, dar acoperirea acestora nu este singura sa destinatie.
Calculat n aceasta forma, indicatorul este cel mai adesea supraunitar. El se poate calcula si sub forma inversa, dar atunci este n mod evident subunitar. Important este ca
resursele sa fie acoperitoare; oricum evolutia raportului poate fi extrem de semnificativa.

10

 raportul dintre fondul de rezerva si pierderile nregistrate la portofoliul de credite. Acest

raport trebuie sa fie supraunitar pentru a putea aprecia ca managementul este prudent.

Valoarea acestor indicatori ne permite sa apreciem calitatea portofoliului de credite si evolutia

acestuia.
Reglementari
privind
limitarea
riscului
de
credit
Un obiectiv esential al organelor de reglementare bancara n ceea ce priveste gestiunea riscului de credit l constituie limitarea expunerilor bancii de a se baza excesiv pe un client sau grup de
clienti; reglementarile prudentiale prevad, de regula, ca o banca nu poate efectua investitii, acorda
credite mari sau alte facilitati de creditare peste o anumita limita, care reprezinta un procent din capitalul si rezervele bancii, n acest context organele de supraveghere bancara aflandu-se n situatia de a
monitoriza att sectorul bancar, ct si expunerea la riscul de credit a unei banci individuale, pentru a
proteja interesele deponentilor si a prevenii situatiile de plasare sub risc a ntregului sistem bancar.
Astfel, pentru determinarea expunerilor mari se pleaca de la acceptiunea conceptului de expunere, care reprezinta orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor, indiferent
daca angajamentul este efectiv sau potential, evidentiat n bilantul contabil sau n afara bilantului,
incluznd fara a se limita la acestea: credite, efecte de comert scontate, investitii n actiuni si alte
valori mobiliare, efecte de comert avalizate, garantii emise acreditive deschise sau confirmate.
n vederea limitarii riscului asumat de banci n procesul de creditare,
Banca Nationala a Romniei a emis o serie de reglementari prudentiale, care trebuie respectate de catre toate bancile, cele mai importante referindu-se la:
limitarea creditelor acordate persoanelor fizice: acordarea, garantarea si derularea
creditelor acordate persoanelor fizice se realizeaza de catre banci n baza unor reglementari proprii, care trebuie validate de Banca Nationala a Romniei1 .
monitorizarea si raportarea expunerilor mari: expunerile care depasesc 10% din
fondurile proprii ale bancii sunt considerate expuneri mari, necesitnd aprobarea consiliului de administratie al bancii respective2 ..
expunerile fata de un singur debitor: o banca nu poate nregistra o expunere fata de
un singur debitor mai mare de 25% din fondurile proprii3 ..
expunerea totala: valoarea cumulata a expunerilor mari ale unei institutii de credit nu
poate depasi 800% din fondurile ei proprii4 .
11

De asemenea, creditele (expunerea totala) acordate persoanelor aflate n relatii speciale cu

banca si fata de personalul bancii nu vor putea depasi 25% din fondurile proprii ale bancii.
Un singur debitor este orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata
de care banca are o expunere si care sunt legate economic ntre ele, n sensul ca:
una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect puterea de a le controla;
nivelul cumulat al mprumuturilor acordate reprezinta un singur risc de credit pentru banca,
ntruct persoanele sunt legate ntr-o asemenea masura nct, daca unele dintre ele vor ntmpina dificultati de rambursare, alta sau celelalte vor ntmpina dificultati similare.
Supravegherea prudentiala bancara consta n stabilirea unor norme si indicatori de
prudenta bancara si urmarirea respectarii acestora, n scopul prevenirii si limitarii riscurilor
bancare si, prin acestea al asigurarii stabilitatii si viabilitatii ntregului sistem bancar.
B.N.R. limiteaza riscul de creditare si prin intermediul indicatorului de solvabilitate
- calculat ca raport ntre nivelul fondurilor proprii si expunerea neta, limita minima este de 12%;
- calculat ca raport ntre nivelul capitalului propriu si expunerea neta, iar limita minima va fi de 8%.
[1.] [1.]

CALITATEA PORTOFOLIULUI DE CREDITE

Clasificarea activelor este un proces prin care se desemneaza fiecarui activ un anumit
grad de risc de credit, stabilit n functie de probabilitatea executarii obligatiilor de plata conform clauzelor contractuale. Clasificarea creditelor si implicit a clientilor ntr-o anumita categorie
are drept scop identificarea creditelor care necesita o atenta urmarire si diferentierea ratelor de
dobnzi, avnd n vedere serviciul datoriei (capacitatea clientilor de a-si onora obligatiile -creditul
si dobnda- la scadenta , exprimata ca numar de zile de ntrziere la plata de la data scadentei)
si initierea de proceduri judiciare (masuri mpotriva clientului pentru recuperarea creantelor).
Potrivit normelor bancare romnesti, serviciul datoriei poate fi apreciat ca:
(a) bun: ratele si dobnzile sunt platite la scadenta sau cu o ntrziere maxima de 7 zile;
slab: ratele si dobnzile sunt platite cu o ntrziere de pna la 30 zile;
necorespunzator: ntrzieri de peste 30 zile;
Serviciul datoriei unui agent economic este apreciat n functie de vechimea cea mai mare a creditelor si/sau dobnzilor neplatite, este unic n cazul n care o societate comerciala beneficiaza de mai
multe categorii de credite si se stabileste n functie de modul de achitare a datoriilor debitorului (credite si dobnzi), indiferent de provenienta acestora (n lei sau valuta). Ca urmare a analizei serviciului
datoriei si a initierii procedurilor judiciare, creditele acordate de societatile bancare se clasifica astfel:

12

 standard credite acordate unor clienti ale caror performante economice si financiare sunt
foarte bune si permit achitarea la scadenta a ratelor, prefigurndu-se mentinerea si n perspectiva a acestora;
n observatie mprumuturi acordate unor clienti cu performante financiare bune sau foarte
bune, dar care nu pot mentine acest nivel al situatiei lor pe o perioada mai ndelungata;
substandard acele credite care prezinta deficiente si riscuri ce afecteaza rambursarea datoriei, neputnd fi recuperate integral n cazul n care deficientele creditului nu sunt corectate
pe parcurs;
ndoielnice credite care nu pot fi rambursate, iar garantiile lor sunt incerte;
pierdere mprumuturile care nu pot fi restituite bancii si nu mai pot fi considerate plasamente.

mite

Evaluarea
ncadrarea

performantelor
creditelor
n

financiare
una
din

de
catre
urmatoarele

banca
categorii:

per-

categoria A: perfomante foarte bune, care permit achitarea la scadenta a datoriei, cu mentinerea
acestor performante;
categoria B: perfomante bune, dar fara certitudine pe o perspectiva medie;
categoria C: perfomante financiare satisfacatoare, cu tendinta de nrautatire;
categoria D: perfomante financiare scazute si ciclice;
categoria E: pierderi si incapacitatea rambursarii.

dintre
fata

Initierea
de
urmatoarele

proceduri
juridice
este
reprezentata
de
cel
putin
una
masuri
adoptate
n
scopul
recuperarii
creantelor:
de
debitor:
acceptarea de catre instanta a cererii depusa de catre banca, un tert sau debitorul nsusi pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara sau procedurii de faliment;
13

 declansarea procedurii de executare silita a patrimoniului, n cazul persoanelor fizice.

fata
de
contract:

investirea
cu
formula
executorie
a
hotarrii
judecatoresti
definitive ce
dispune asupra contractului de
credit,
precum
si contractelor
de garantie daca este cazul sau asupra contracului de plasament.
Serviciul
datoriei,
coroborat
cu
performantele
financiare,
n
conditiile
initierii
procedurilor
judiciare,
permit
clasificarea
creditului
astfel:
[A.]

Pentru sectorul nebancar:

1.

daca nu au fost initiate proceduri judiciare:

14

 daca s-au initiat proceduri judiciare, toate creditele acordate sectorului nebancar,
indiferent de performanta financiara a clientilor, se considera credite pierdere;
B.

Pentru

sectorul

institutiilor

de

credit:

daca nu s-au initiat proceduri judiciare:

daca s-au initiat proceduri judiciare, toate creditele sunt clasificate ca si credite
pierdere
CAPITOLUL II
TI DE PREVENIRE SI
MODALITA
REDUCERE
A RISCULUI DE CREDITARE
15


2.1 MASURI
DE PREVENIRE A RISCULUI DE CREDITARE
Masurile de prevenire a riscului de
creditare au drept scop evitarea riscului si sunt mai putin costisitoare dect cele curative. Aceste masuri
au un caracter foarte complex si pot fi structurate n trei categorii: masuri preventive, operative, curative.
2.1.1
Masuri
preventive
Principiul general, ce trebuie aplicat n estimarea oportunitatii fiecarei operatiuni de credit, este
acela ca banca nu trebuie sa acorde credit pna nu estimeaza posibilitatea recuperarii lui la scadenta ,
sau la momentul cand ea decide sa-si retraga creditul n cazuri exceptionale si bine justificate.
Conditia fundamentala este capacitatea potentialului credit de a produce venituri. Aceasta
capacitate are o mai mare importanta dect furnizarea de garantii, n masura n care executarea silita este un mijloc extrem al bancii pentru recuperarea creditului acordat.
Rezulta ca estimarea riscului, prudenta si intuitia personalului bancar specializat detin
rolul principal, de exactitatea datelor culese depinznd rezultatul favorabil al operatiunii de
credit.
Certitudinea cu care sunt efectuate aceste estimari nu mpiedica totusi banca sasi ia garantii reale si personale n raport cu creditul cerut, deplin motivata de conditiile
economice ale diversilor ntreprinzatori, susceptibile de schimbari rapide si imprevizibile.
Un alt element important n estimarea si prevenirea riscului este oportunitatea repartizarii creditului ntre diferiti ntreprinzatori ce opereaza n sectoare economice diferite, pe
termene diferite, pentru fractionarea riscului ce decurge din schimbarea conditiilor pietei.
n stadiul de estimare a riscului, forma tehnica de acordare a creditului nu are o importanta foarte mare, desi riscurile asumate de banca depind, pe lnga conditiile de echilibru ale ntreprinzatorului n cauza, de resursele de creditare de care dispune banca.
Tot n aceasta etapa,
banca trebuie sa stabileasca o rata a dobanzii
care sa acopere rata inflatiei si rata dobnzii perceputa de BNR, n cazul recurgerii la refinantare, pentru a putea asigura profitul operatiei respective.
2.1.2
Masurile
operative
Prin
natura
lor,
aceste
masuri
au
rolul
de
a
preveni
riscul,
de
a sesiza posibilitatea iminenta a declansa rii sale si de a interveni.
Prima
masura
de
asemenea
natura
este
ncheierea,
n
conditii
avantajoase
pentru
banca,
a
contractului
de
creditare.
Printre
alte
masuri
ntreprinse
de
banca
se
numara
si:
verificarea operatiunilor din contul special, de disponibil din credite si perceperea comisionului de neutilizare n cazul n care debitorul nu utilizeaza banii conform contractului de creditare;
16


perceperea
unui
comision
de
gestiune;
verificarea zilnica a extraselor de cont ale clientilor, att pentru contul curent, ct si pentru contul de
credit;

verificarea
regularitatii
ncasarilor
si
platilor
din
cont;
respectarea
stricta
a
obiectului
creditului,
prevazut
n
contractul
de
creditare;

verificarea
periodica
a
documentelor
contabile
ale
agentului
economic;
urmarirea modului de achitare a obligatiilor contractuale ale clientului,
colectarea veniturilor din dobnzi n contul venituri din dobnzi si a comisioanelor corespunzatoare fiecarei operatiuni n contul venituri din comisioane ;
urmarirea garantiilor mobiliare si imobiliare depuse de client, pe ntreaga perioada de derulare
a creditului; n cazul constatarii deficientelor se va proceda la stoparea contractului de credit;
urmarirea permanenta a pozitiei debitorului pe piata prin calcularea indicatorilor: cifra de
afaceri, profit net, numar de contracte, cererea pe piata a produselor oferite de client;
n scopul desfasurarii normale a activitatii operative este necesara existenta
unui sistem informational adecvat, a unei discipline riguroase si functionarea computerelor n cadrul unor retele informatice performante.
n conditiile nerambursarii,
dupa avizarea scrisa a clientului de catre banca, se va trece la masuri coercitive.
2.1.3
Masurile
curative
n cazul n care banca constata nendeplinirea obligatiilor contractuale (utilizarea creditului n alte
scopuri dect cele prevazute n contract, nerespectarea fazelor obiectivului de investitie, neplata ratelor
scadente, deteriorarea garantiilor mobile si imobile), ea are dreptul sa ntrerupa contractul de credit.
Daca si dupa avizarea de catre banca debitorul nu-si onoreaza datoriile la scadenta , banca recurge la masuri extreme:
executia garantiilor reale (prin scoaterea lor
la licitatie si ncasarea contravalorii creditului), reclamarea clientului la un tribunal
de comert, recuperarea sumelor de la giranti (banci, persoane fizice sau juridice).
O alta masura curativa consta n evitarea riscurilor prin constituirea unui fond de rezerva ca marja de siguranta a bancii, repartizndu-se sume din profitul bancii n acest sens.
2.2 METODE DE REDUCERE A RISCULUI DE CREDITARE
2.2.1 Provizioanele specifice de risc de credit
Pentru acoperirea pierderilor din credite, bancile si constituie provizioane, ca forma de asigurare mpotriva
riscului. Acestea, mpreuna cu rezervele generale pentru pierderi constituie baza de determinare a capacitatii unei banci de a-si acoperi pierderile. n vederea determinarii unui nivel adecvat al rezervelor trebuie
luati n considerare urmatorii factori: calitatea politicilor de creditare, experientele anterioare privind
17

pierderile, majorarea volumului de credite, calitatea managementului n domeniul creditarii, modalitati de ncasare si recuperare a creditelor, schimbarile intervenite n mediul economic si de afaceri.
Politica de constituire a provizioanelor pentru pierderi din
credite variaza n functie de sistemul bancar al fiecarei ta ri, astfel, n Romania, cuantumul comisioanelor
specifice de risc n functie de clasificarea creditelor pe baza calitatii lor este ilustrat n tabelul de mai jos:
categoria de
clasificare

nivelul provizionului
specific

standard

0%

n observatie

5%

substandard

20%

ndoielnic

50%

pierdere

100%

Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc se efectueaza n mai multe etape:

Etapa I: ncadrarea creditului n categoriile de risc de credit corespunzatoare, pe baza criteriilor de ncadrare a elementelor de activ n categorii de risc de credit, respectiv a criteriilor de
ncadrare a elementelor din afara bilantului n categorii de risc de transformare n credit.
Etapa II: determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit prin totalizarea sumelor evidentiate n rubricile corespunzatoare gradelor de risc de credit, astfel:
neponderate n functie de gradul de risc de credit (n cazul creditelor clasificate n categoria
pierdere);
ponderate n functie de gradul de risc de credit (n cazul creditelor clasificate n una din
celelalte categorii).
Etapa III: aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul obtinute.
Procedura prevede si regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit, ceea ce se refera la modificarea
nivelului existent al acestora n vederea restabilirii egalitatii ntre nivelul existent si cel al necesarului,
18

operatie ce se realizeaza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentnd
diferenta dintre nivelul existent n sold al provizioanelor specifice de risc de credit si cel al necesarului.
Banca este autorizata sa utilizeze provizioanele specifice de risc n urmatoarele situatii:
[a.] pentru creante din creditele acordate si dobnzile aferente acestora n cazul
debitorilor intrati n lichidare judiciara;cnd creantele nencasate se afla n anumite situatii:
2.
1.

banca a clasificat n categoria pierdere sau ndoielnic soldul creditelor si

al dobnzilor aferente unui debitor, dar acestea prezinta o ntarziere de la scadenta de un an de zile;

n cazul debitorilor persoane fizice, cnd s-au epuizat toate masurile legale de recuperare a
creantelor nencasate.

2.2.2 Garantiile creditelor

La acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadenta .
n acest scop, bancile cer solicitantilor garantarea creditelor n conditiile stabilite prin normele lor de creditare5 .
Clientii bancii pot beneficia de credite, de scrisori de garantie bancara,
de avalizarea titlurilor etc. n lei si n valuta numai daca prezinta garantii care sa acopere cel putin 100%
din credit si dobnzile aferente, la care se poate adauga marja de risc, care variaza de la banca la banca.
Dupa natura lor, garantiile pot fi n principal garantii reale si garantii personale.
Garantiile reale confera creditorilor garantati dreptul de preferinta n temeiul
caruia, n cadrul executarii silite, din valoarea bunului respectiv se va asigura mai nti satisfacerea integrala a creditului garantat si a dobnzilor aferente; confera de
asemenea dreptul de urmarire a bunului respectiv indiferent n posesia cui se afla.
n cadrul garantiilor reale se ncadreaza gajul propriu-zis (cu sau fara deposedare), cash-colateral si ipoteca.
Banca accepta de regula numai ipoteca de rang I.
Garantiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor, prin care una
sau mai multe persoane se angajeaza ntr-un contract accesoriu ncheiat cu creditorul, sa
plateasca acestuia datoria debitorului n cazul n care acesta nu o va plati el nsusi.
n formele de garantii personale se includ: fidejusiunea (cautiunea), scrisorile de garantie
emise de banci, institutii financiare, ministere, dar si ipotecile si gajurile constituite de garanti.
19

Unitatile teritoriale ale bancilor vor accepta, n functie de situatia concreta a fiecarui solicitant de credite, constituirea uneia sau a mai multor garantii. Pentru a fi acceptate de catre banca,
garantiile prezentate de solicitantii de credite trebuie sa ndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

prin
vnzare
sa
se
poata
transforma
rapid
n
lichiditati;
sa fie materializate sub forma unui titlu sau nscris autentic;
bunurile sa se afle n circuitul civil, sa fie functionale si sa se afle n proprietatea solicitantului sau a girantului acestuia si sa nu fie afectate de alte creante;
proprietarul bunurilor aduse n garantie sa aiba capacitatea (juridica) de a gaja sau ipoteca;
sa existe piata de desfacere sau potentiali cumparatori pentru bunurile aduse n garantie.
Cererile de credite nu pot fi aprobate numai pe baza faptului ca bunurile
oferite drept garantie de solicitanti pot fi valorificate, daca din analiza financiara rezulta ca rambursarea
mprumutului si plata dobnzilor aferente nu este asigurata, n primul rnd din lichiditatile generate
de activitatea economica desfasurata, aceasta constituind sursa principala de rambursare. Valorificarea
garantiilor este o sursa secundara, de protectie a creditorului n cazul unor mprejurari neprevazute.
Cedarea riscurilor prin asigurare
De asemenea, pentru a se proteja fata de pierderile din credite, bancile recurg la operatiunea de cedare a riscurilor prin asigurare, care consta n ncheierea unor contracte de
asigurare cu institutii de profil, pentru bunurile ce constituie garantie materiala a creditului acordat sau asigurari de viata si de accident pentru titularii privati ai unor contracte de
credit pe termen lung.
Protectia mpotriva riscurilor prin asigurare este eficienta si putin
costisitoare pentru banca, ncheierea contractelor de asigurare putnd fi impusa clientului.
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVIND RISCUL
N ACTIVITATEA DE CREDITARE A CEC BANK

3.1 CEC BANK. PREZENTARE GENERALA

nfiintata n 1864 ca o banca de economii, cu o istorie de 144 de ani, Casa de
Economii si Consemnatiuni si-a consolidat pozitia si a ramas n continuare cea mai de ncredere institutie bancara din Romnia. CEC este o banca universala, care ofera produse si
servicii n pas cu standardele bancare moderne, att persoanelor fizice, ct si companiilor.
Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc n eforturile elitelor politice si economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine n finantele publice ale tnarului
stat romn, rezultat n urma Unirii din 1859. CEC este continuatoarea activitatilor initiate de prima
institutie de credit public din Romnia Casa de Depuneri si Consemnatiuni si a celor desfasurate, ncepnd cu anul 1881, de cea mai importanta casa de economie care a activat n sistemul bancar romnesc
Casa de Economie transformata n anul 1932 n Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale.
20

CEC este banca cu cea mai mare retea de sucursale, peste 1400 de unitati.
Cu
aceasta vasta retea de unitati, CEC a reusit si reuseste si n prezent sa fie banca cea mai
apropiata de populatia Romniei, att din mediul urban, ct mai ales din mediul rural.
Casa
de
Economii
si
Consemnatiuni
se
situeaza,
potrivit
celor
mai
recente
statistici,
pe
locul noua
n
sistemul bancar
romnesc.
Viziunea
Bancii
CEC trebuie sa fie o banca moderna si eficienta, care sa ofere produse inovatoare si de calitate dar n acelasi timp accesibile si simple si care sa atinga si sa depaseasca pe segmentul tinta nivelurile medii de performanta ale bancilor din sistem.
Misiunea
Banci
CEC trebuie sa fie lider pentru operatiunile bancare desfasurate de clientela din segmentul tinta - populatia Romniei si ntreprinderile Mici si Mijlocii din zona rurala si cea urbana sub 50.000 locuitori - precum si un partener pe termen lung pentru toti clientii sai.
Obiectivele
strategice
ale
Bancii
n mai 2007, actionarii CEC aproba si este data publicitatii Strategia de dezvoltare
a CEC pentru perioada 2007 2011, care prevede ca: Pe termen lung, CEC trebuie sa
devina o banca comerciala universala puternica, un competitor real pe toate segmentele pietei
bancare (retail, IMM-uri, finantarea activitatilor agricole si chiar a marilor corporatii).
Avnd n vedere aceste obiective strategice, dar mai ales faptul ca exista semnale certe ca ele
pot fi atinse, actionarii CEC au fost de acord ca denumirea de Casa de Economii si Consemnatiuni nu mai este suficient de sugestiva si ca institutia este o Banca n plin proces de modernizare si eficientizare. Noua denumire, CEC Bank, mbina traditia si aspiratiile institutiei care
se doreste a fi un jucator de marca n peisajul bancar romnesc. Noua sigla a CEC Bank
este frunza de stejar, plasata pe un scut, sugernd traditie, dar si siguranta si protectie.
Concret, strategia prevede trei faze, din iunie 2007 pna n 2011, care au ca scop eficientizarea, modernizarea, dezvoltarea si consolidarea bancii. Primul proces urmeaza sa se finalizeze pna
la sfrsitul anului 2009, iar principala tinta o reprezinta eficientizarea si modernizarea bancii si fidelizarea clientilor. n prezent, clientii fideli ai bancii sunt persoane mature, de vrsta a doua sau a
treia, "dar trebuie sa vina la CEC si clienti tineri", spunea Radu Ghetea. n aceasta prima faza, conducerea bancii si propune sa creasca nivelul productivitatii pe salariat, sa diversifice produsele si sa
le diferentieze de cele ale altor banci. A doua etapa ar urma sa se finalizeze n 2010 si vizeaza dezvoltarea bancii, prin consolidarea acesteia si cresterea performantei, pentru a putea concura cu orice
alta banca comerciala. A treia faza este una de consolidare si ar trebui sa se ncheie n 2011. Strategia de dezvoltare a Casei de Economii si Consemnatiuni pentru 2007-2011 prevede atingerea unei cote
de piata de 5,5-6%, dupa active, din totalul sistemului bancar romnesc. Totusi, segmentul tinta pentru
CEC l reprezinta mediul rural, zona n care banca si-a propus sa detina o cota de 20-22 de procente.
3.2 GESTIONAREA RISCULUI LA NIVELUL CEC
21

Casa de Economii si Consemnatiuni acorda o atentie deosebita gestionarii prudente a

riscurilor asociate activitatilor desfasurate, pentru asigurarea unei dezvoltari stabile. n conformitate cu prevederile normelor BNR, banca dispune de proceduri interne privind administrarea
riscurilor semnificative, respectiv a riscului de credit, riscului de piata , riscului de lichiditate,
riscului operational si a riscului reputational, proceduri n baza carora se realizeaza identificarea, evaluarea, monitorizarea si limitarea riscurilor prin stabilirea de praguri de semnificatie.
De asemenea, CEC dispune de proceduri si norme interne privind determinarea
limitelor globale de expunere, att fata de institutiile de credit, ct si fata de societatile
de asigurare-reasigurare, operatiunile de trezorerie si asigurarea portofoliului de credite
efectundu-se numai cu contrapartidele si n limitele aprobate de management, asigurnduse n acest fel derularea relatiilor de afaceri ale CEC n conditii de risc minim.
n cursul anilor 2006-2007, CEC nu s-a confruntat cu situatii generatoare de risc semnificativ care sa afecteze imaginea si rezultatele bancii. Pentru asigurarea unei profitabilitati
adecvate a capitalului, banca a urmarit sa dispuna de o structura optima a activelor si pasivelor bilantiere si sa detina un portofoliu de credite echilibrat, corelat cu o politica prudenta n materie de lichiditate si rata a dobnzii, n conditiile unui nivel acceptabil de risc.
Riscul
de
piata
Abordarea n privinta administrarii riscului de piata presupune identificarea si monitorizarea celor doua componente ale acestuia, respectiv riscul ratei dobnzii si riscul valutar.
Banca administreaza riscul variatiei ratei dobnzii prin monitorizarea structurii activelor
si pasivelor pe intervale de scadenta (prin folosirea analizelor Gap) si utilizarea unor praguri
de risc semnificativ.
n vederea prentmpinarii eventualelor cazuri de criza, banca utilizeaza tehnici de simulare ce formuleaza premise cu privire la evolutia viitoare a ratei
dobnzii si a schimbarilor ce pot avea loc la nivelul activitatilor bancii, tehnici ce permit evaluarea efectelor potentiale ale acestor schimbari asupra veniturilor nete din dobnzi.
n vederea limitarii riscurilor ce pot aparea ca urmare a desfasurarii operatiunilor valutare, CEC
monitorizeaza permanent nivelul maxim al pozitiilor valutare individuale ajustate si al pozitiei valutare totale, si utilizeaza praguri de risc semnificativ, cu scopul de a semnala orice disfunctionalitate,
banca conformndu-se att reglementarilor BNR n vigoare, ct si celor mai bune practici din piata .
Riscul
de
lichiditate
n activitatea sa, CEC urmareste sa dispuna de fonduri suficiente pentru ndeplinirea obligatiilor
sale n orice moment, pentru a face fata retragerii de depozite si altor datorii, precum si pentru a acoperi
necesarul suplimentar de finantare pentru portofoliul de credite si investitii. n vederea limitarii riscului
de lichiditate, banca a elaborat o strategie de management al lichiditatii, ce include solutiile alternative de actiune pentru depasirea n conditii optime a unor eventuale perioade de criza de lichiditate.
Riscul
operational
22

Prevenirea si descoperirea unor fapte generatoare de risc operational si implicit de pagube

sub forma materiala sau baneasca se realizeaza prin activitatea de verificare si ndrumare a sediilor CEC, prin care se urmareste modul de aplicare a dispozitiilor legale n vigoare si a normelor
metodologice si procedurilor interne. Banca dispune de o echipa care se ocupa de monitorizarea
riscului operational la nivel central, dar acesta este monitorizat si la nivelul unitatilor teritoriale.
Riscul
reputational
n cadrul CEC se desfasoara activitatea de monitorizare a riscului reputational la nivel central, prin informarea lunara a Comitetului de Administrare a Riscurilor asupra principalelor evenimente
negative cu privire la activitatea institutiei, care au facut obiectul articolelor aparute n mass-media.
Riscul
de
credit
Monitorizarea permanenta a riscului de credit a urmarit mentinerea unor sisteme de raportare
corespunzatoare referitoare la expunerile la risc, precum si ncadrarea n limitele/competentele aprobate
de conducerea bancii, iar datele furnizate n cadrul informarilor prezentate periodic catre management
au fundamentat masurile luate n vederea administrarii si diminuarii riscului de credit: evaluarea periodica a capacitatii de rambursare a portofoliului bancii, constituirea provizioanelor specifice de risc de
credit, evitarea unei concentrari a creditelor pe ramuri, dispersia riscului de credit prin diversificarea
bazei de clienti si a tipurilor de credite, revizuirea sistemelor de credit scoring, consultarea informatiilor de risc bancar si a celor referitoare la incidentele de plati, monitorizarea expunerii pe client.
3.3 ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CREDITE ACORDATE DE CEC N PERIOADA
2006-2007
CEC Bank a obtinut un profit de 91 milioane lei (26,7 milioane euro)
n 2007, de peste doua ori mai mare decat n anul anterior, iar n 2008 banca
si-a propus sa ramna pe profit, n ciuda costurilor mari de rebranding.
Pentru 2006, CEC afisase un profit net de 40 milioane lei (11,8 milioane euro), de peste noua ori
mai mare dect n 2005. n 2006, valoarea activelor bancii ajunsese la 7,1 miliarde lei (2,1 miliarde euro).
Banca nregistreaza peste 3 milioane de clienti actuali si i s-a acordat titlul n 2008,
cea mai buna banca pentru credite si depozite6 .
Tabel nr.
1:
Situatiile financiare la 31.12.2007 si la 31.03.2008 arata
o evolutie pozitiva a principalilor indicatori ai Bancii:
- mil lei -

Active

31.12.2006

31.12.2007

7 141

10 866

23

%
+52,16%

31.03.2008
11 482

Credite

3 210

5 246

Depozite

5 725

8 870

Fonduri proprii

1 256

1 563

46

91

Profit brut

+63,43%

+54,93%

+24,44%

+97,83%

5 751

9 642

1 593

42

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007, www.cec.ro

n 2008 s-a hotart majorarea capitalului social al Bancii (de la 650 mil. lei) cu suma
de 69,5 mil.lei, ramasa dupa repartizarea pe destinatiile legale a profitului realizat n 2007.
Tabel nr. 2: Evolutia creditelor comparativ cu total active n perioada 2006-2007

Anul

2006 mil lei

2007 mil lei

Total active din care

7.141

10.866

Credite TOTAL

3.210

5.246

44.95%

48.28%

Credite TOTAL, din care

3,.10

5.246

Credite PJ

686

1.503

Credite PF

2.524

3.743

Pondere credite PJ (%)

21.37%

28.65%

Pondere credite PF (%)

78.63%

71.35%

Pondere credite (%)

24

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007

Analiznd activitatea de creditare a CEC se constata ca, an de an, creditele acordate
de banca au crescut treptat, atingnd n 2007 un indice de crestere de 163,43%.
Acesta
crestere a fost indusa n principal de creditele acordate clientilor persoane juridice, a caror valoare este n 2007 de aproape 2,2 ori mai mare dect cea din 2006. De asemenea, creditele acordate persoanelor fizice au nregistrat o majorare, valoarea acestora crescnd n 2007 cu
48% (Tabel nr. 2). Din analiza cantitativa a creditelor acordate, rezulta clar ca banca a optat pentru o strategie comerciala ambitioasa axata pe cstigarea de noi segmente de clientela.
Fig. nr. 1: Evolutia creditelor comparativ cu total active in perioada 2006-2007

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007

Pe
baza
acestor
informatii,
riscului global de creditare,
credite

am
calculat
indicatorul
de
structura
totale raportate la total active .

25

Credite totale raportate la total active =

Credite totale raportate la total active 2006 =

*100 = 44,95%

Credite totale raportate la total active 2007 =

*100 = 48,28%

Acest
indicator arata o crestere a expunerii fata de risc a CEC n perioada analizata, activitatea bancii fiind mai
riscanta n 2007 fata de 2006. Dinamica activelor si a creditelor totale nu exprima o crestere accelerata.
Strategia de dezvoltare releva ca pentru anul 2008, CEC Bank si-a propus cresteri
de activitate peste nivelul preconizat de crestere a sistemului bancar: 48% cresterea portofoliului de credite si 41% cresterea portofoliului de depozite de la clientela nebancara.
Clasificarea creditelor acordate PJ n functie de performanta financiara:
Strategia
comerciala
pe
segmentul
clienti
persoane
juridice
s-a
axat
pe atragerea unui numar ct mai mare de clienti si pe extinderea relatiilor de afaceri, adresndu-se preponderent firmelor de mici dimensiuni (IMM).

Tabel nr.

3: Clasificarea creditelor n functie de performantele financiare 2006-2007

Performanta
financiara

Valoare 2006
mil lei

Pondere n total Valoare

2006 (%)
2007 mil lei

Standard A

95

13,80%

259

17,25%

n observatie B

359

52,33%

716

47,64%

26

Pondere n total
2007 (%)

Substandard C

132

19,30%

333

22,16%

ndoielnic D

58

8,46%

101

6,73%

Pierdere E

42

6,12%

93

6,21%

Total

686

100%

1503

100%

sursa:
Fig. nr.

sursa:

CEC,
Analiza
Portofoliului
PJ
2007
versus
2006
2: Clasificarea creditelor n functie de performantele financiare 2006-2007

CEC,

Analiza

Portofoliului
27

PJ

2007

versus

2006

Un alt indicator de structura a riscului global de creditare calculat este reprezentat de credite de calitate medie raportate la credite totale acordate persoanelor juridice:

Credite de calitate medie raportate la credite totale (PJ) =

Credite de calitate medie raportate la credite totale (PJ)2006 =

*100

*100 = 80,02%

Credite de calitate medie raportate la credite totale (PJ)2007 =

*100
=
*100 = 76,51%
Indicatorul credite de calitate medie raportate la credite totale acordate persoanelor juridice are o evolutie
descrescatoare pe perioada analizata, aratnd o diminuare a creditelor de calitate inferioara acordate, din
punctul de vedere al riscului de creditare. Aceasta corespunde unei expuneri mai mici la riscul de credit.
Dispersia

riscului
de
credit:
n vederea minimizarii riscurilor n activitatea de creditare, banca a
urmarit dispersarea echilibrata a acestora ntre diferitele sectoare de activitate, respectndu-se astfel unul
dintre principiile de baza ale practicii internationale pentru limitarea riscului. Astfel, n anii 2006 si 2007,
sectoarele cu expuneri mai mari de 10% din totalul angajamentelor sunt Servicii, n crestere n 2007 la
23% fata de 22% n 2006, Agricultura, n scadere de la 17% la 12%, Industrie, n crestere de la 13%
la 18% si Comert n scadere n 2007 (29%) fata de 2006 (30%). De asemenea, n anul 2007 s-a nceput
acordarea de credite si altor sectoare de activitate, respectiv turism, constructii si transporturi (Fig. nr. 3).
Fig.

nr.

3:

Structura portofoliului de credite pe ramuri de activitate 2006-2007

28

sursa:

Rapoarte

Anuale

CEC

2006,

2007

n ceea
ce priveste termenul de rambursare, cele mai multe credite acordate sunt pe termen scurt, desi n 2007
29

creditele pe termen lung au nregistrat o crestere semnificativa (de la 36% la 41%), n detrimentul celor
pe termen scurt (Fig. nr. 4). Acordarea creditelor este mai putin riscanta daca perioada de rambursare
este mai scurta, astfel evolutia creditelor, structurate pe termene arata o crestere a expunerii fata de risc.

Fig.

nr.

4: Structura portofoliului de credite pe termene de rambursare 2006-2007

30

sursa:

Rapoarte

Anuale

CEC

2006,

2007
Tabel nr. 4: Structura
portofoliului de credite acordate persoanelor juridice pe tipuri de produse, n perioada 2006-2007
Structura portofoliului pe tipuri de produse

2006

2007

Credite de investitii

53%

52,67%

Linii de credit

41%

42,01%

Credite pentru activitati de leasing IFN

0%

2,15%

Credite pentru finantarea stocurilor

3%

1,66%

Credite fermier

3%

1,50%

Credite pentru cecuri remise la ncasare

0%

0,01%

Credite facilitati de cont

0%

0,01%

sursa: CEC, Analiza Portofoliului PJ 2007 versus 2006

31

Cele mai mari ponderi se nregistreaza n cazul creditelor de

investitii (52,67% n 2007, n usoara scadere), precum si a liniilor de credit (42,01% n 2007, n crestere).
Fig.
nr.
soanelor
juridice

pe

5:
Structura portofoliului de credite
tipuri
de
produse,
n
perioada

32

acordate per2006-2007

sursa:

CEC,
Analiza
Portofoliului
PJ
2007
versus
2006
Monitorizarea portofoliului de credite consta n controlul creditelor, administrarea mprumuturilor si activitati de evaluare a garantiilor pentru a se asigura o buna calitate a procesului ulterior aprobarii n activitatea de finantare.
Avnd o retea de unitati foarte dezvoltata, se impune ca CEC sa fie permanent preocupata de mbunatatirea monotorizarii si
controlului permanent pentru asigurarea dezvoltarii unui portofoliu sanatos de credite.
Calitatea portofoliului de credite este adecvata si nu se ntrevad, pe termen scurt, factori adversi care sa o afecteze sensibil. ntruct evolutia creditului este atent monitorizata, riscul de credit
are o usoara tendinta de crestere n conditiile asteptate ale continuarii activitatii de creditare.

3.4 ANALIZA SOLICITARII

DE CREDIT A S.C. RENOLA COM S.R.L.
Pentru identificarea riscul individual de creditare, CEC ntocmeste o analiza economico-financiara
a activitatii clientului, cu scopul de a stabili un diagnostic al situatiei solicitantului, n vederea luarii deciziei de acordare a creditului solicitat. n acest sens se ntocmeste un dosar, n cadrul caruia se evalueaza
conform normelor interne de creditare aspectele financiare precum si nefinanciare legate de solicitant.
Aceasta
analiza
se
prezinta
astfel:
PROPUNERE FACILITATE DE CREDIT
Denumirea firmei

S.C. RENOLA COM S.R.L

33

Tipul facilitatii solicitate

Suplimentare linie de credit existenta n suma de 133.000

lei pna la un plafon final de 278.000 lei si modificare
dobnda

Suma

145.000 lei

Destinatia

Satisfacerea cheltuielilor curente de capital de lucru

Valuta

Lei

Maturitate

8.11.2008

Perioada de gratie

Nu este cazul

Mod de rambursare

Revolving

Perioda de tragere

Permanent

Linia de credit reprezinta sistemul general de acordare a creditelor si presupune stabilirea unui plafon maxim al creditelor ce
urmeaza a fi acordate. Linia de credit revolving este cea mai avantajoasa si reprezinta modalitatea curenta
de obtinere de credite de catre agentii economici. n acest caz plafonul maxim al creditului se mparte n
mai multe transe, iar conditiile generale de acordare a creditelor se stabilesc o singura data, la momentul
deschiderii liniei de credit. Clientul primeste prima transa n baza liniei deschise, eliberarea celei de-a
doua transe si a urmatoarelor realizndu-se automat, cu conditia rambursarii transei/transelor anterioare.
Caracteristicile liniei de credit oferite de CEC
Destinatia creditului:
satisfacerea nevoilor curente de capital de lucru, inclusiv pentru refinantarea unor linii de credit contractate la alte societati de finantare;
Perioada
de
creditare:
12
luni,
cu
posibilitatea
de
prelungire;
Valoarea creditului: va fi corelata cu necesarul de capital de lucru al firmei si cu capacitatea sa de rambursare;
Garantii:
orice garantii sau mix de garantii dintre cele acceptate de catre Banca;
Rambursarea
creditului:
posibilitati
de
rambursare
permanenta,
pe
toata
perioada
de
valabilitate
a
plafonului
de
credit
aprobat.
Aceste
conditii
sunt
negociate
n
functie
de
bonitatea
clientului,
marimea
cifrei
de
afaceri,
indicatorii
economico-financiari
ai
firmei.
34

3.4.1 Informatii generale despre solicitant:

Denumire solicitant

SC RENOLA COM SRL

Activitate principala (cod

CAEN)

Adresa

Bistrita, Str. Petru Rares nr. 2A,

et. 2

Data nfiinta rii

03.12.1999

CUI

12472570

Data deschiderii contului

Persoana de contact

4521

08.06.2004

PAPP Lucian Alexandru

Ratingul furnizat de o agentie externa nominalizata de evaluare a creditului

Natura capitalului social

(%)

Stat

Privat
100%

Actionariat (se vor prezenta

actionarii cu o pondere
semnificativa>10%)

Nume si prenume

Papp Lucian Alexandru

Romnesc

Nu este cazul

Strain

100%
% detinut din capital social

100%

Directori si administratori
Nume/Prenume

Functie

Vrsta

Experienta profesionala

Papp Lucian Alexandru

Administrator

38 ani

Experienta n domeniul
constructiilor n Germania

35

Descrierea
activitatii
firmei,
scurt
istoric
si
previziuni
Societatea
a
fost
nfiintata
n
03.12.1999,
avnd
ca
obiect
de
activitate
constructii
de
cladiri
si
lucrari
de
geniu
civil.
Sediul societatii este n Bistrita, Str. Petru Rares nr. 2A et 2.
La ora actuala societatea construieste locuinte n municipiul Trgu Mures.
Momentan constructiile sunt n rosu, se lucreaza la finisaje interioare, iar contravaloarea lucrarilor
executate se ncaseaza esalonat pe faze de lucrari, n termen de 15 zile de la emiterea facturilor.
Creditul solicitat se va utiliza pentru achitarea furnizorilor de materiale.
Societatea are un numar de 27 angajati cu carte de munca pe perioada nedeterminata.
n anul 2007 societatea nregistreaza o cifra de afaceri de 1.736.501 lei.
Piete si firme concurente:
La ora actuala
exista mai multe societati cu obiect de activitate similar, dar pozitia pe piata a firmei nu este periclitata.
Clasificarea portofoliului de clienti si furnizori
Impozite
si
taxe
Toate datoriile fata de stat, bugetele asigurarilor sociale si fondurile speciale sunt achitate la zi.
Clasificarea clientilor:
Principalii clienti ai societatii, persoane fizice sunt:
Komlosi Coloman n valoare de 1.500.000 lei, pentru construirea unui bloc P+3+M si
spatii comerciale n Str. Salciilor, Trgu Mures
Puscas Ioan Sorin n valoare de 500.000 lei, pentru construirea unui bloc P+3+M n Str.
Marasti nr 10A, Trgu Mures
Termenul de plata este de 15 zile de la data emiterii facturilor, prin ordin de plata.
Valabilitatea contractelor cu clientii este de un an de zile, cu posibilitatea de prelungire.
Clasificare
furnizori:

Denumire companie

Nr.

SC Ambient SA
Bistrita

50

Termene
de plata

Modalitate
de plata

45 zile

OP
36

Produse

Materiale de
constructii

Valabilitatea contractului/furnizori
din data
1 an

SC Record SRL
Bistrita

15

30 zile

OP

Betoane

1 an

SC Macon SRL
Bistrita

15

45 zile

OP

Materiale de
constructii

1 an

1 luna

6 luni

SC Villass Prestcom
SRL Trgu Mures

SC Grup Taurus
SBS SRL Crainimat

15

45 zile

OP

Lucrari de montaj,
de tinichigerie,
ferestre de
mansarda

30 zile

OP

Ciment

3.4.2
Criterii
de
eligibilitate
de
a
caror
ndeplinire
cumulativa
depinde
analiza
ulterioara
a
facilitatii
cerute:
Solicitantul nu figureaza n CIP cu interdictie de emitere a cecurilor n ultimele 12 luni;
Solicitantul nu se afla n litigiu cu CEC, alta banca sau institutie a statului;
Solicitantul
figureaza
n
CRB
cu
serviciul
datoriei
A;
Solicitantul are datorii mai vechi de 60 zile la bugetul consolidat al statului sau al asigurarilor sociale, dar conform certificatului de atestare fiscala nr. 863/07.03.2008 (Anexa nr. 1) nu figureaza n evidente
cu obligatii de plata care bugetul de stat consolidat scadente la 31.01.2008 si neachitate pna la 07.03.2008.
Solicitantul
se
ncadreaza
n
clasa
de
risc
generala
de
creditare
Clasa de performanta financiara
conform ultimelor doua situatii de
bilant

Clasa de risc general de creditare

conform ultimei balante

37

31.12.2006

31.12.2007

31.01.2008

3.4.3
Expunerea
bancii
existenta
fata
de
debitor/grup:
Total expunere CEC fata de debitor/grup:
Expunerea totala a CEC fata de grupul de debitori este de 1.006.000 lei, astfel:
S.C. Renola COM S.R.L. 983.000 lei
Papp Alina Maria sotie asociat 23.000 lei
Ponderea expunerii totale n fondurile proprii ale bancii la data de 31.01.2008 este de 0,07%.
Expunerea CEC fata de grup:
SC Renola Com SRL si Papp Alina Maria

Nr.

Tip credit

Valoare
aprobata

Suma
ramasa de
utilizat

Maturitatea
creditului

Valoarea
ratei lunare

Dobnda

Tipul garantie

Investitii TL

850.000 lei

22.03.2016

7.203 lei

13%

Imobiliara

Linie de credit

133.000 lei

08.11.2008

12%

Imobiliara

Nevoi personale
(sotie)

23.000 lei

08.02.2017

337 lei

10%

Risc financiar

Total credite in derulare la CEC

1.006.000 lei

Expunerea la alte banci si institutii financiare

Societatea nu prezinta expunere fata de alte banci.
Expunere fata de firme de leasing: RON

Nr.

Denumire companie

Valuta

Suma ramasa
de plata
38

Destinatie

Rata lunara

Scadenta

BCR LEASING IFN SA

EUR

21.134,28 lei

ATV

1.288 lei

03.07.2010

VOLKSBANK LEASING
SA

EUR

25.122,20 lei

Fiat Ducato

733,85 lei

06.03.2010

PORSCHE LEASING IFN

SA

EUR

41.208,52 lei

Jeep Toareg

3.188,80 lei

02.02.2012

Total expunere leasing

87.465 lei

3.4.4 Structura garantii, existente si propuse (se refera la expunerea totala fata de grup):
Garantii existente:

Tipul creditului

Valoare
credit

Tipul garantiei

Investitii TL

850.000 lei

Imobiliara - Rang
I - Sediu
administrativ

Linie de credit

133.000 lei

Imobiliara - Rang
I - Apartament cu
3 camere

Nevoi personale
(sotie)

23.000 lei

Risc financiar

Total garantii existente

Valoarea de
piata/contabila

Cota de
risc (%)

Valoare
acceptata (%)

1.285.600 lei

20%

1.000.000 lei

190.500 lei

20%

152.000 lei

25.760 lei
1.177.760 lei

Grad de acoperire

103,83% la societate 101,81% la PF

Garantii propuse:

39

Tipul creditului

Valoare
credit

Linie de credit
(suplimentare)

145.000 lei Imobiliara Rating I - Teren

Tipul garantiei

Total garantii propuse

Valoarea de
piata /contabila

240.570 lei

Cota de
risc (%)

30%

Valoare
acceptata
(%)
168.000 lei

168.000 lei

Descrierea
garantiilor
propuse
(RON):
Cladire/teren: Teren livada, n suprafata totala de 1684 mp, situat n extravilanul localitatii
Bistrita, spre localitatea Nasaud, n zona Valea Rusului, la limita cu intravilanul. Amplasarea este favorabila constructiei de case de vacanta , lnga DN 17C, cu acces direct la acesta, pe partea dreapta
a directiei de mers Bistrita-Nasaud. Drumul national langa care se afla terenul este asfaltat si e
modernizat. Zona este n plina dezvoltare, cu multe case unifamiliale construite n apropiere.
Proprietar:
S.C.
RENOLA
COM
S.R.L.
Descriere suprafata teren, suprafata construita: Terenul de forma regulata, aproximativ dreptunghica, cu usoara nclinatie ntre laturile mari, cu curent electric la capatul locului si celelalte utilitati n apropiere, cu doua drumuri de acces catre DN 17C
Valoarea
acceptata
n
garantie:
168.000
lei
Valoarea
de
piata /evaluata:
240.570
lei
3.4.5
Analiza
financiara
si
calculul
indicatorilor:
Bilantul
contabil
(Anexa
nr.
2)
sumar
RON
Analiznd activul si pasivul bilantier, n perioadele analizate se observa o variatie de peste 10%
a elementelor bilantiere n fiecare perioada comparativ cu anul precedent. La data de 31.12.2007
constatam o crestere de 10,63% fata de perioada similara a anului precedent, iar n luna ianuarie
2008 trendul si schimba directia, fiind descrescator cu 10,84% fata de luna decembrie 2007.
Daca pe partea de activ cresterea n intervalul 31.12.2006 31.12.2007 s-a petrecut pe seama activelor
circulante, mai exact a cresterii creantelor comerciale (cu 67,39% fata de anul precedent), n pasivul bilantier cresterea a fost determinata de datoriile pe termen scurt ale entitatii (cu 43,26% comparativ cu anul
precedent). Sursa de finantare a activelor imobilizate (constructiilor) este creditul de investitii contractat
de la CEC Bistrita n suma de 850.000 lei n luna martie 2006, leasingurile contractate pentru mijloacele
de transport, iar pentru capitalul de lucru entitatea n luna martie 2007 a contractat un credit revolving
40

n valoare de 133.000 lei, pentru care se solicita suplimentarea. Societatea a beneficiat si de un credit
pentru finantarea stocurilor, care s-a lichidat in cursul lunii februarie 2008, ajungnd la scadenta finala.
Celelalte posturi bilantiere nu au cunoscut variatii semnificative.
Structura activului
Activele imobilizate la data analizei sunt n suma de 1.632.743 lei si sunt alcatuite din:
Constructii n valoare de 1.250.000 lei (76,55% din total imobilizari), constnd n sediul
administrativ. Asupra imobilului este instituita ipoteca de rang I n favoarea CEC Bistrita,
valoarea acceptata n garantie fiind de 1.000.000 lei.
Trei mijloace de transport: un autoturism, un ATV si un autoturism de teren n valoare totala
de 320.255 lei (19,61% din total imobilizari)
Echipamente tehnice si utilaje n suma de 62.488 lei (3,84% din imobilizari totale).
Amortizarea aferenta care corecteaza valoarea de intrare a activelor corporale este n
cuantum de 86.293 lei, rezultnd o valoare neta de 1.546.450 lei, echivalent cu 81% din total active.
Variatiile acestor elemente nu sunt semnificative n intervalele avute n vedere.
Activele curente
la data de 31.01.2008 nregistreaza valoarea de 352.482 lei, reprezentnd 19% din total active, din care:
Creantele totale sunt n cuantum de 350.514 lei (99,44% din activele circulante) din care
17% reprezinta creante comerciale si 1% debitori diversi.
Disponibilitatile firmei nregistreaza suma de 1.968 lei, reprezinta 0,56% din activele
curente si se compune din soldul contului curent deschis la CEC Bistrita si numerarul din
casieria unitatii.
Activele circulante au cunoscut o crestere cu 61,39% la 31.12.2007 fata de aceeasi perioada a
anului precedent, pe seama majorarii valorice a tuturor elementelor componente, dar pilonul de variatie
principal a fost reprezentat de creantele comerciale care au crescut cu 67,39% n perioada de referinta .
n ianuarie 2008 se observa diminuarea activelor curente, influentata
n primul rnd de diminuarea soldului contului 411 Clienti cu 41,38% comparativ cu decembrie 2007.
Cheltuielile nregistrate n avans au urmat un trend descendent,
astfel: diminuare cu 33,58% la 31.12.2007 fata de 31.12.2006 iar la data analizei nu nregistreaza sold.
Structura
pasivului
Capitalurile proprii nregistreaza valoarea de 451.805 lei, avnd o pondere de 24% n pasivul bilantier, structura acestora fiind:
41

capital subscris si varsat:

17.200 lei, fara modificari n perioada de referinta
rezervele
societatii:
426.524
lei,
la
acelasi
nivel
ca
la
data
de
31.12.2007
si
n
crestere
cu
6,63%
fata
de
anul
2006;
profitul
reportat
si
nerepartizat
n
suma
de
3.710
lei;
profitul realizat n ianuarie 2008 n valoare de 4.371 lei, la nchiderea exercitiului financiar
2007 n suma de 3.905 lei n crestere cu 118,89% fata de rezultatul nregistrat n 31.12.2006.
Capitalurile proprii cunosc un trend ascendent n intervalele analizate, cresterea este
de 6,97% la data de 31.12.2007 fata de anul precedent si 0,97% n luna ianuarie
2008 fata de valoarea acestora nregistrata la nchiderea exercitiului financiar 2007.
Datoriile totale nsumeaza 1.447.127 lei, reprezinta 76% din total pasive, structurate astfel:
datorii pe termen lung, care reprezinta 54,83% din total datorii, materializate n creditul de investitii;
datorii pe termen scurt, avnd o pondere de 45,17% n total datorii, n cadrul carora:
[a.]
creditul pe termen scurt cu o pondere de 23,11% alte datorii reprezinta
76,89%, din care:
2.
1.
datoriile catre furnizorii de materiale de constructii, obiecte sanitare, materiale termo si fono izolante, gresie, faianta , baterii si accesorii sanitare, adezivi,
vopsele etc. nseamna 55,83%
alte obligatii: 29,23% (asociati conturi curente si dividende de plata)
datorii restante (la data de 31.01.2008 dar achitate n 7.03.2008) si curente fata
de bugetul consolidat n pondere de 14,94%.
La data de 31.12.2007 constatam o crestere cu 11,70% a obligatiilor totale fata
de aceeasi perioada a anului precedent, generata de evolutia tuturor elementelor componente, mai putin a creditului de investitii care s-a diminuat cu 9,60% prin rambursarea ratelor scadente si datoriilor fata de asociati, care a scazut cu 29,32%.
3.4.6
Evaluarea
bonitatii
financiare
a
S.C.
RENOLA
COM
S.R.L.
Analiza economico-financiara a activitatii clientului, efectuata de CEC are drept scop stabilirea
unui diagnostic al situatiei solicitantului, n vederea luarii deciziei de acordare a creditului solicitat. Aceasta analiza presupune prelucrarea bilanturilor si a conturilor de profit si pierdere pe ultimii
doi ani si utilizarea datelor astfel obtinute pentru calculul unor indicatori de bonitate ai clientului.
Evaluarea bonitatii financiare pentru clientii CEC se realizeaza prin analiza unor factori cantitativi si calitativi, carora li se atribuie un punctaj cuprins n intervalul [0,4], care prin nsumare
42

determina clasa generala de risc de creditare n care se ncadreaza solicitantul (Anexa nr. 3). n
caul SC Renola Com SRL, aceasta analiza se face pe baza bilanturilor si a Conturilor de Profit
si Pierdere la 31.12.2006 si 31.12.2007, precum si pe baza Balantei Sintetice la 31.01.2008.
Clasa de performanta financiara si clasa generala de risc de creditare:
Lichiditatea curenta este la un nivel relativ satisfacator n intervalele analizate, gradul
de acoperire a datoriilor exigibile fiind asigurat la un nivel situat ntre 58,58% n anul
2006 si 65,99% n anul 2007 si 53,92% la data analizei, activele circulante evolund
ntr-un ritm mai avansat (diferenta de 18,13%) dect datoriile pe termen scurt.
Solvabilitatea entitatii de asemenea se situeaza la un nivel satisfacator, este ntre 127,8% si 131,2% n intervalul analizat,
fara variatii semnificative.
Rentabilitatea cifrei de afaceri este la un nivel satisfacator pe toata perioada analizata.
Gradul de ndatorare general este peste nivelul recomandat, fiind influentat de creditele contractate.
Trendul rezultatului net este crescator comparativ cu anul precedent si pozitiv pe toata perioada analizata.
Gradul de acoperire a riscului valutar este >75%, societatea nu are credite contractate n valuta.
Calificarea
si
continuitatea
n
cadrul
entitatii
a
echipei
manageriale

studii
superioare
si
vechime
de
peste
8
ani.
Calitatea actionariatului este foarte buna,
creditele sunt garantate cu garantii
reale
si societatea nu nregistreaza restante la creditele n derulare.
Concentrarea clientilor exista doi clienti cu pondere nsemnata n cifra de afaceri.
Experienta
n
administrarea
fondurilor
bancare

doua
credite
lichidate
integral
iar
cel
n
derulare
este
fara
restante.
Factori
cantitativi:

Indicatori

31.12.2006 Bilant
T-1

31.12.2007 Bilant T

Niv ind (%)

Niv ind (%)

Pct

Lichiditatea curenta

58,58

65,99

53,92

Solvabilitatea

127,8

126,6

131,2

43

Pct

31.01.2008 Ultima
balanta

Niv ind (%)

Pct

Rentabilitatea CA

0,2

0,2

9,7

Grad ndatorare general

359,4

376

320,3

Trendul rezultatului net

<dar+

>11,8

>11,9

>75

>75

>75

Grad de acoperire a
riscului valutar
Total punctaj factori
cantitativi

Factori

10

12

14

calitativi:

Calificarea si continuitatea n cadrul

firmei pentru echipa manageriala

studii medii si
continuitate>3ani

Calitatea actionariatului

foarte buna

Concentrarea clientilor

exista cel putin un client

pentru care Cca>50%

Experienta n administrarea
fondurilor mprumutate

doua credite achitate integral,

un credit n derulare fara
restante

Total punctaj factori calitativi

Clasa de performanta financiara la

31.12.2006

44

18 pct

Clasa de performanta financiara la

31.12.2007

20 pct

Clasa de risc general de creditare 31.01.2008

22 pct

Pe baza balantei de verificare la 31.01.2008 si a declaratiei pe proprie raspundere

a administratorului firmei cu privire la factorii calitativi, societatea se ncadreaza la data analizei n clasa
de risc general de creditare B, cu un punctaj total de 22 puncte. Aceasta clasa de risc situeaza firma n
categoria societatilor cu performante financiare bune, nsa fara certitudinea mentinerii acestora pe viitor.
Din evolutia cifrei de afaceri si a profitului realizat (conform
Contului de Profit si Pierdere) n perioadele analizate se desprind urmatoarele aspecte (Anexa nr.4):
n exercitiul financiar 2007 se observa o crestere a cifrei de afaceri cu 72,81% comparativ cu
2006, n timp ce veniturile din activitatea de expolatare s-au diminuat cu 9,25%; cheltuielile
aferente activitatii de baza s-au diminuat cu 12,12%, aceste variatii avnd drept rezultat
nregistrarea unui profit net mai mare cu 118,87% fata de 31.12.2006.
n luna ianuarie 2008 valoarea serviciilor prestate este n cuantum de 45.000 lei iar cheltuielile totale 39.797 lei
Veniturile totale realizate la data de 31.12.2007 n suma de 1.927.331 lei sunt realizate n proportie de 84% din prestarile de servicii, constructii si montaj, executate n municipiul Trgu Mures; 5% din productia vnduta; 11% din alte venituri din exploatare.
Cheltuielile totale sunt n suma de 1.922.682 lei, structura lor fiind urmatoarea:
cheltuieli cu materii prime: 53,34%;
cheltuieli cu personalul: 16,73%;
cheltuieli financiare: 7,7%;
cheltuieli cu amortizarile: 5,55%;
cheltuieli privind marfurile: 4,48%;

45

3.4.7
Decizia
de
creditare:
n urma analizei efectuate de catre Centrala CEC s-au tras urmatoarele concluzii:
n ceea ce priveste riscul de garantare, valoarea de garantie acceptata de Centrala
CEC conform notei de evaluare (Anexa nr. 5), respectiv 129.885 lei, difera fata de valoarea de garantie
propusa de sucursala Bistrita, respectiv 168.000 lei, ceea ce ar duce la o valoare subunitara a gradului de
acoperire cu garantii, si anume 80%. n consecinta , valoarea cu care se poate suplimenta linia de credit se
reduce la 110.000 lei, astfel nct gradul de acoperire cu garantii sa ramna corespunzator, adica 105,4%.
Evaluatorul nu a modificat cota de risc de la 30% la 40% ci a diminuat valoarea luata n garantie.
n ceea ce priveste riscul de credit, daca se ia n considerare noua valoare a suplimentarii
liniei de credit la care se ncadreaza clientul, respectiv 110.000 lei, se considera ca acesta este acoperit.
Rata serviciului datoriei este supraunitara;
Linia de credit reprezinta 14% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni. n plus, SC Renola
Com SRL nu are alte datorii pe termen scurt, nevoia de credit pentru capital de lucru fiind
astfel justificata;
Cifra de afaceri a avut un trend ascendent, nregistrnd o crestere de 72,80% n 2007 fata
de 2006;
Firma are un bilant echilibrat, sumele provenind din credite pe termen scurt se regasesc n
clienti si stocuri;
SC Renola Com SRL a mai avut contracte la CEC doua credite de stocuri care au fost rambursate integral, fara a se nregistra ntrzieri semnificative la achitarea ratelor si dobnzilor;

Chiar daca gradul de ndatorare este destul de mare la data analizei (320%) acest lucru se
datoreaza n principal creditului de investitii pe care societatea l-a contractat la CEC Bank
n 2006. Suplimentarea liniei de credit care se solicita n prezent nu va duce la cresterea
semnificativa a gradului de ndatorare, acesta atingnd o valoare de 345%.
Solicitantul nu are datorii mai vechi de 60 zile la bugetul consolidat al statului sau al asigurarilor sociale (conform certificatului de atestare fiscala nr. 863/07.03.2008 nu figureaza
n evidente cu obligatii de plata care bugetul de stat consolidat scadente la 31.01.2008 si
neachitate pna la 07.03.2008 Anexa nr 1 ).

46

n ceea ce priveste riscul de piata , se considera ca acesta este acoperit.

Piata constructiilor din Romnia a crescut n 2007 cu 37% fata de anul anterior iar anul acesta
se estimeaza ca va creste valoric cu circa 35%, pna la 14 miliarde de euro.
Pe elemente de structura, cel mai rapid au avansat lucrarile de ntretinere si reparatii curente
(plus 37%), urmate de reparatiile capitale (36,7%) si de constructiile noi (31,3%).
Conditii de
aprobare
si
derulare
propuse
de
Directia
IMM/Rezolutie
n urma analizei solicitarii de suplimentare a liniei de credit depusa de SC Renola Com
SRL, directia IMM propune aprobarea solicitarii sucursalei CEC Bistrita astfel: valoarea suplimentarii liniei de credit sa fie de 110.000 lei (fata de 145.000 lei propunerea sucursalei), astfel nct
gradul de acoperire cu garantii sa aiba o valoare satisfacatoare de 105,4% la o dobnda de 14%.

Concluzii
Mecanismele economice si functionarea optima a acestora impun existenta unui
sistem de creditare modern, flexibil, corelat cu variabila sa de conditionalitate, rata
dobnzii, n cadrul unui sistem bancar bazat pe criterii de competitivitate si eficienta .

47

Procesul de creditare s-a aflat n permanenta n atentia autoritatilor datorita implicatiilor profunde pe care activitatea de creditare le poate genera n cadrul economiei
dar si prin prisma faptului ca o gestiune corespunzatoare a riscului pe care l comporta
activitatea de creditare poate determina dezvoltarea sau esecul institutiilor de credit.
Riscul de creditare se include n tipul de risc financiar, care priveste structura finanta rii
afacerii. Acest risc financiar are un mare grad de dependenta de capacitatea clientului de a
realiza performante si ndeosebi profit, ntruct acesta este cel din care se ramburseaza datoria.
Tot cu ajutorul profitului si al altor performate se perfectioneaza structura capitalului
Reducerea riscului se poate realiza numai pe baza cunoasterii aprofundate a clientilor bancii,
a tuturor factorilor de decizie controlabili sau necontrolabili, a tuturor rezultatelor realizate ca urmare
a aprobarii liniei de credit respective. Bancile trebuie sa cunoasca bine si factorii care conduc la
reusita sau esecul afacerii. Riscul creditarii poate fi privit ca fiind inerent si se poate regasi n documentele, rapoartele si sintezele realizate la nivelul agentului economic care mprumuta de la banca.
Riscul de creditare reprezinta cel mai vechi si poate cel mai important dintre toate riscurile ntlnite la nivel bancar, n termen de marime si pierderi potentiale. Analiza creditului, att nainte de
acordare ct si pe parcursul derularii acestuia reprezinta procesul de evaluare a riscului de creditare.
Pentru desfasurarea n bune conditii a activitatii de creditare, bancile trebuie n orice moment sa tina cont de posibilitatea aparitiei riscului de credit si
sa recurga n permanenta la metode noi pentru a-l reduce pe cel existent.
n contextul actualelor realitati de pe piata bancara romneasca, restructurarea si dezvoltarea
institutionala a CEC Bank reprezinta principalul obiectiv strategic si, totodata, singura modalitate
prin care aceasta va putea face fata concurentei crescnde exercitate de celelalte banci. Preocuparile
bancii se vor concentra n mai mare masura asupra clientilor, pentru gasirea celor mai bune solutii
la solicitarile acestora. n acest sens, CEC are n vedere diversificarea paletei de produse bancare oferite clientelei prin introducerea de noi tipuri de credite n special pentru segmentul reprezentat de persoanele fizice dar si dezvoltarea serviciilor generatoare de venituri din comisioane.
n aceste conditii, se urmareste o crestere a volumului de activitate a bancii,
concomitent cu mbunatatirea si echilibrarea structurii plasamentelor CEC, n special
prin majorarea semnificativa a volumului activitatii de creditare n conditii de maxima prudentialitate.
O data cu dezvoltarea economiei, banca trebuie sa-si reconsidere segmentele de piata , pe care ea doreste sa le acapareze ntr-un anumit sector.
Banca administreaza riscul de credit prin analiza de credit pentru proiectele de creditare, analiza care include diferite activitati, care au ca scop evaluarea riscului activitatii solicitantului de credit,
a structurii managementului, a mediului economic si pozitiei pe piata a solicitantului de credit, precum
si analiza si evaluarea planului de afaceri, efectuarea de prognoze asupra fluxurilor monetare, evaluarea sigurantei si istoriei de creditare a clientului, n caz ca aceasta este disponibila. Are loc trecerea
de la aprecierea creditului la aprecierea viabilitatii si realismul afacerii clientului; efectuarea de de48

cizii echilibrate de acordare a creditelor, care se vor lua numai n conformitate cu metodologia aprobata si n limita plafonului stabilit de aceasta; utilizarea metodelor de diversificare a portofoliului de
credite pe diferite produse, clienti, ramuri si pe categorii de risc, n vederea minimizarea riscului.
O prevenire din timp a oricaror probleme poate permite bancii sa evalueze situatia si
sa ntreprinda actiunile corective necesare, avnd n acelasi timp controlul actiunii, nu numai atunci cnd este prea trziu pentru a interveni.
Din punctul de vedere al bancii,
este mai bine sa intervina si sa sprijine o activitate, dect sa fie lasata sa falimenteze.

Bibliografie:
Basno C., Dardac N. (1999), Riscurile bancare. Cerinte prudentiale. Monitorizare
, Ed. Didactica si Pedagogica;
Berea A.O., Stoica E.C. (2003), Creditul bancar: coordonate actuale si perspective, Ed. Expert;
Brendea C., Daeanu V.E. (2001), Riscul si performanta creditului bancar n Romnia, Ed. Coresi;
Dedu V. (1999), Gestiune bancara, editia a II a, Ed. Didactica si Pedagogica;
Ionescu I., Mason A.(2004), Analiza riscului n creditare, Institutul Bancar
Romn;
Nitu I.(2000), Managementul riscului bancar, Ed. Expert;
Predescu I. (2005), Activitatea bancara ntre performanta si risc, Ed. Expert;
Roxin L. (1997), Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactica si pedagogica;
Achim M., Beju D., Limitarea Riscului de Credit, Tribuna Economica nr. 2/2008
Gotcu C., Dosar de practica bancara, Finante, Banci, Asigurari nr.11-12/2007;
Iuga I., Riscul n activitatea de creditare bancara , Finante, Banci, Asigurari
nr.3/2005;
49

 Matis D., Palfi C.A., Identificarea unui singur debitor n supravegherea expunerilor
mari , Tribuna Economica nr. 15/2007;
***
CEC
Bank

Rapoarte
Anuale;
***CEC
Bank
Norme
Interne
de
Creditare
2008;
*** CEC Bank Analiza Portofoliului PJ 2007 versus 2006;
***
<a
href="http://www.cec.ro">www.cec.ro</a>.
ANEXE
ANEXA NR. 1
MINISTERUL FINANTELOR

PUBLICE
Administratia Finantelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii
Nr 863 din 07/03/2008
Certificat de atestare fiscala
pentru persoane juridice
Ca urmare a cererii nr. 863 din data de 05.03.2008 se certifica prin prezenta ca persoana juridica:
Denumire:
RENOLA
COM
SRL
Judet:
Bistrita-Nasaud
Localitate:
Bistrita
Strada:
Str.
Petru
Rares
Nr
2A
Bloc:
Etaj
2
Telefon:
0263.236.032
nregistrata
la
Registrul
Comertului
la
nr.
106/323/1999
Cod
Unic
de
nregistrare:
12472570
A. Obligatii de plata
Nu figureaza n evidente cu obligatii de plata
catre bugetul general consolidat scadente la data de 31/01/2008 si neachitate pna la data de 07/03/2008.
B. Alte mentiuni
S-a achitat taxa de timbru n valoare de 8 lei cu chitanta 5643363/5643362/05.03.2008.
Prezentul certificat se poate utiliza 30 de zile de la data eliberarii.
Conducatorul unitatii fiscale
Numele si prenumele: EC Sabo Ioan Traian
Semnatura si stampila unitatii

50

Bilant
31.12.2007

DATA
Active
imobilizate
Imobilizari
necorporale
Imobilizari
corporale

si

contabil
balanta

la
la

data
data

31.12.200631.12.200731.01.2008
DATA
1.552.326 1.544.577 1.546.450

Capital social

Rezerve

1.552.326 1.544.577 1.546.450

Rezultat curent

de
de

31.12.2006,
31.01.2008

31.12.200631.12.200731.01.2008

17.200

17.200

17.200

400.000 426.524 426.524

1.784

3.905

4.371

Cladiri

1.264.156 1.210.646 1.208.563 Rezultat

reportat

3.710

Mijloace de
transport

252.054 278.867 275.399 Diferente din

reevaluare

Echipamente

36.116

55.064

62.488

Repartizarea
profitului

195

Imobilizari
financiare

Provizioane

Imobilizari in
curs

Pasive

Active
circulante
Clienti
Furnizori
debitori

355.419 573.618 352.482

Credite TS

321.167 537.611 315.161 Credite TM+TL

Datorii la Bug
Statului
51

1.505.920 1.682.158 1.447.127

12.500

169.000 151.055

899.160 812.866 793.397

20.285

137.097

75.040

Casa

340

654

1.968

Alte creante

33.913

35.353

35.353

Conturi de
regularizare

17.159

11.397

Stocuri

TOTAL
ACTIV

330.119 390.832 280.693

Furnizori

243.856 172.363 146.942

Alte datorii
Clienti debitori

Conturi de
regularizare

1.924.904 2.129.592 1.898.932 TOTAL PASIV

1.924.904 2.129.592 1.898.932

ANEXA NR. 2
Evaluarea bonitatii financiare
I Factori cantitativi
Nr.
crt. Indicatori

Foarte
bine

Bine

Satisfacator

Necorespunza

Lichiditatea curenta
1.
Lc=

Lc>100%4p

100%>Lc70%
3p 70%>Lc50%
2p

Lc<50% 0p

S200% 4p

200%>S150%
3p 150%>S100%
2p S<100% 0p

RCA 5% 4p

5%>RCA 2.5%
3p 2.5%>RCA >0%
2p

*100

Solvabilitatea
2.
S=

*100

Rentabilitatea cifrei de afaceri RCA =

3.
*100
52

RCA 0% 0p

Grad de ndatorare general G=

0Gi80%
4p

4.

80%<Gi130%
3p 130%<Gi200%
2p Gi>200% 0p
Gi<0%

*100

5.

6.

Trendul rezultatului net

Trn=(Rezultatul net aferent perioadei
curente - Rezultatul net aferent
perioadei similare a anului precedent/
Rezultatul net aferent perioadei
Trn10%3p
similare a anului precedent in valoare absoluta)*100

Gradul de acoperire a riscului valutar

Rv=(Ponderea veniturilor nete n
valuta n total venituri/Ponderea
datoriilor n valuta cu scadenta <1 an n
total datorii cu scadenta <1 an)*100

Rv75% 3p

10%>Trn0%
2p

75%>Rv50%
2p

Trn<0%
Rezultatul
net>0

1p

50%>Rv25%
1p

Trn<0%
Rezultatul
net0

Rv<25% 0p

ANEXA NR. 3
II Factori calitativi
Nr.
crt. Indicatori

Foarte bine

Bine

53

Satisfacator

0p

Necorespunzator

1.

Calificarea si
continuitatea in
cardul firmei
pentru echipa
manageriala

2.

Calitatea
actionariatului

3.

Concentrarea
clientilor (Cc) =
Ponderea
vanzarilor
realizate catre un
client/vanzari
totale*100

4.

Experienta in
administrarea
fondurilor
imprumutate (
entitatea a
beneficiat de
credite de la CEC
sau alte institutii
de credit)

Studii
superioare si
continu- 3p
itate in
cadrul
firmei3ani

Studii superioare
si conti2p
nuitate in
cadrul
firmei<3ani

Alte studii
si continuitate in
1p
cadrul
firmei3ani

Alte studii
si continuitate in
0p
cadrul
firmei<3ani

Foarte
buna

Buna

2p

Satisfacatoare1p

Nesatisfacatoare
0p

Exista cel
putin un
client
2p
pentru
care
15%Cc<25%

Exista cel
putin un
client
1p
pentru care
25%Cc<50%

Un credit
lichidat
integral

Unul sau
mai multe
credite in
derulare
1p
fara
restante/Entitatea
nu a
beneficiat
de credite

Nu
exista
nici un
client
pentru
care
Cc>15%

Cel
putin 2
credite
lichidate
integral

3p

3p

3p

Total
punctaj
(Tp) I+II

2p

Clasa de
risc general
de creditare

54

Exista cel
putin un
client
pentru care
Cc100%

Are
restante la
creditele in
derulare

0p

0p

27Tp34

20Tp<27

14Tp<20

7Tp<14

0Tp<7

Contul

DATE

CA

1. Venituri din exploatare

2. Venituri din vanzarea
marfurilor

de

Profit

si

Pierdere

31.12.2006
31.01.2008
31.12.2007
Bilant
Ultima
Bilant T
T-1
balanta
1.004.270,401.735.473

865.187,40 1.630.916

139.083

45.000

45.000

104.557

3. Alte venituri din

exploatare

1.119.650,10
191.858

Venituri din exploatare

total

2.123.920,50
1.927.331

1. Cheltuieli cu materii
prime

497.027,60 1.025.555

55

45.000

10.548

2. Cheltuieli cu
materiale-marfuri

132.989

86.048

81.324

321.631

18.685

6. Alte cheltuieli
operationale

1.252.650,10
246.773

2.580

7. Cheltuieli cu
amortizare si provizioane

69.295,20

Cheltuieli din
exploatare total

2.033.285,90
1.786.689

5. Cheltuieli cu salariile

Rezultat din exploatare

90.634,60

106.682

5.551

37.364

140.642

7.636

Rezultat financiar

88.510,50

135.993

2.433

Rezultat brut

2.124,10

4.649

5.203

Rezultat net

1.784,10

3.905

4.371

ANEXA NR. 4

56

ANEXA NR. 5
SERVICIUL EVALUARE 153/13/03/2008

NOTA
privind valoarea bunurilor imobile si mobile propuse n garantie de
catre Sucursala CEC BISTRITA
pentru facilitati de credit
solicitate de catre SC RENOLA COM SRL BISTRITA

Evaluator extern: S.C. SAPTE

SERV SRL Bistrita Bostan Lili

Garantii
existente:
Proprietate imobiliara TEREN extravilan n suprafata de 1684 mp Carte Funciara nr.
11569 BISTRITA,
nr. cadastral 5005/13 si cota de 70/1.256 parti n indiviziune din TEREN extravilan
de 1256 mp DRUM SECUNDAR DE ACCES Carte funciara nr. 11576 BISTRITA,
nr. cadas

tral 5005/20, situata n localitatea VALEA RUSULUI, Judetul BISTRITA

NASAUD, proprietatea S.C.
RENOLA COM S.R.L. contract de vnzare/cumparare ncheiere de autentificare nr 728/22.02.2008.
Valoare propusa de evaluator 240.570 LEI
Valoare acceptata de Centrala 185.550 LEI
Coeficient de risc propus de evaluator 30%
Valoare de garantie: 185.550*70% = 129.885 LEI
OBSERVATII:
S-a diminuat valoarea terenului prin excluderea din comparabilele utilizate la metoda comparatiilor
a terenului n suprafata de 54.000 mp care nu este comparabil cu terenul propus n garantie.
Regulamentul nr.
3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele
destinate persoanelor fizice,
publicat n Monitorul Oficial nr.
177/2007
Regulamentul
nr
16/2006
privind
expunerile
mari
ale
institutiilor
de
credit
si ale firmelor de investitii, publicat n Monitorul Oficial nr.
1034/2006
idem
ibidem
5 Legea nr. 58 din 05/03/1998 publicata n Monitorul Oficial nr. 121 din 23/03/1998
Capital, aprilie 2008
3
51
57