TULBURARILE PSIHOTICE ACUTE

Tulburarile psihotice acute si tranzitorii (ICD-10)

sau
Tulburarea psihotica scurta (DSM-IV)
Generalitati:
Istoric: Bufeul delirant acut - Magnan 1886 (stare psihotica cu debut brusc al unui
delir tranzitoriu cu teme si mecanisme polimorfe); H. Ey
ICD10: tulburari psihotice acute polimorfe (durata intre 1 si 3 luni)
DSM IV: tulburarea psihotica scurta (durata de 1 luna)
Ambele clasificari fac legatura cu un posibil factor psihotraumatizant
Def: simptome care dureaza mai putin de o luna si care urmeaza unui stres evident din
viata pacientului
Tulburarile psihotice acute si tranzitorii (ICD-10)
datele clinice actuale nu permit o clasificare definitiva a tulburarilor psihotice acute
Criterii generale:
-debut brusc: delir, halucinatii, incoerenta ideo-verbala
-intervalul dintre primul simptom si tabloul complet = max 2 saptamani
-stari tranzitorii de perplexitate, tulburari ale atentiei
prezenta sau absenta unui factor psihotraumatizant

Subdiviziuni ICD-10 - Categorii de TPAT:

TPA polimorfa fara simptome de SK (< 3 luni)
TPA polimorfa cu simptome de SK (< 1 luna)
o Acestea doua sunt considerate echivalente ale bufeului delirant acut
TPA schizofrenia-like (<1 luna)
alte TPA predominant delirante (< 3 luni)
Tulburarea psihotica scurta (DSM-IV)
A. prezenta unuia sau mai multora din urmatoarele simpt:
1. deliruri
2. halucinatii
3. dezorganizarea vorbirii (incoerenta)
4. comportament dezorganizat sau catatonic
*se exclud simpt. are sunt paternuri de raspuns sustinute cultural
B. Durata unui episod al tulb. este de cel putin 1 zi, dar mai putin de 1 luna, cu
remisiune completa
C. Tulb. nu e explicata mai bine de o tulb. dispozitionala cu elem. psihotice, tulb.
schizoafect, schizofrenie sau indusa de subst sau dat. unei cond.med.gen.
Specificati:
Cu stresor/i importanti (psihoza reactiva scurta): daca simpt. survin la scurt timp si
aparent ca rasp la even. care ar fi puternic stresante pt oricine
Fara stresor/i importanti: daca simpt.psihotice nu survin dupa un even.
Cu debut postpartum: daca debutul survine in decurs de 4 sapt postpartum
Clinica
- simpt. similare altor tulb. psihotice cu accentuarea caract. tranzitoriu si labil, a
confuziei, dezorientarii si simpt. afective.
Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +
halucinatii, iluzii
1

Dezorganizare psihica:
labilitate emotionala (anxietate, furie) si a afectiva (euforie, depresie)
modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)
depersonalizare, derealizare
evolutie favorabila
fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute

Diagnostic diferential
Tulburare psihotica datorata unei boli somatice sau legata de uzul/abuzul de
substante !!!
Tulb. comitiale
Tulb. factice, simulare
Schizofrenia
Episod depresiv
Episod maniacal
Tulburare schizofreniforma
Tuburare deliranta
Vulnerabilitate
Tulburari de personalitate: paranoida, schizotipala, histrionica, borderline, narcisica
Factori socio-culturali, familiali
Psihiatria transculturala: sindroame psihotice acute (BDA, amok, koro etc)
Factori psihotraumatizanti: evenimentul trebuie privit prin impactul asupra
subiectului; criza are importanta intrucat semnaleaza fragilitatea persoanei
Evolutie si prognostic
Magnan: bufeul delirant este fara consecinte
Factori de prognostic favorabil:
debut: brusc; durata: scurta
factori psihotraumatizanti precipitanti severi
trasaturi clinice: simptome afective, confuzie si perplexitate in timpul
psihozelor
prebmorbid: functionare buna, absenta trasaturilor schizoide
AHC: rude cu tulburari afective > tulburari din spectrul Sch
Factori de prognostic defavorabil:
debut: insidios
absenta unui factor precipitant
clinic: polimorfismul delirant si al tulburarilor timice sunt putin evidente;
predomina simptomele de Sch, mai putina anxietate, persistenta delirului
durata episodului +/- tratament de peste 4 saptamani
premorbid: trasaturi schizoide; slaba functionare
AHC: tulburari din spectrul Sch
Varsta medie de debut: 20-30 ani
Evolutie:
10-50% episod unic
30-50% episoade similare multiple
10-30% evolueaza catre schizofrenie
5-20% evolueaza catre tulburari de dispozitie (tulburare bipolara)

Principii terapeutice
spitalizare obligatorie - risc auto si heteroagresiv
eliminarea unei ingestii de substante (halucinogene, amfetamine, alcool,
cocaina) sau a unui sevraj complicat (alcool, barbiturice)
eliminarea unui sindrom confuzional organic
corectarea unui eventual dezechilibru hidro-electrolitic
tratament medicamentos
Tratament medicamentos
Antipsihotice
Clasice: frecvent utilizate la debut: Haloperidol, Clordelazin
Atipice: mai buna toleranta, important pentru tineri (amelioreaza complianta):
Amisulprid , Risperidona, Olanzapina
Tratament adjuvant
Tranchilizante: asociate NL incisive (Diazepam, Clonazepam)
Timoregulatoare: Valproat, Carbamazepina in cazul unei simptomatologii maniacale
Strategii terapeutice
Tratamentul episodului acut:
durata 4-6 saptamani
ajustarea dozelor in functie de simptome si de efectele secundare; eventual
schimbarea AP
Continuarea tratamentului:
in caz de remisiune dupa 4-6 saptamani se continua 6-12 luni cu diminuarea
treptata a dozelor la fiecare 2 luni
in caz de esec terapeutic: se verifica priza medicamentului, eventual se creste
doza, se schimba AP
dupa al 3-lea episod tratamentul se va continua mai multi ani (5)
in caz de ciclicitate se recomanda timoregulatoare
Psihoterapie - f. importanta
Asocierea unei PT tratamentului cu NL da rezultate mai bune
In timpul episodului acut oportunitatea unei astfel de interventii este discutabila
NB: multe episoade sunt precipitate de evenimente psihotraumatizante
Pacientii, frecvent tineri, confruntati cu o astfel de experienta au nevoie de sustinere
Terapie familiala
TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMA (DSM-IV)
Istoric:
Langelfeldt 1939: grup heterogen, simptome similare cu ale Sch, dar cu evolutie buna
Trasaturi: adaptare premorbida buna, debut brusc, frecvent prezenta unui factor
precipitant, prognostic favorabil
Def: tulb. cu simptome identice cu ale Sch, dar care se remit in decurs de cel mult 6
luni, dupa care functionarea revine la normal
Durata: intre 1 luna - 6 luni + remisiune totala
Criterii DSM:
A. Crit. A, D si F ale Sch sunt indeplinite
B. Un episod al tulb. (incluzand faza prodromala + activa + reziduala) dureaza intre 1
luna si 6 luni
*se poate pune ca dg provizoriu
3

Specif:
Fara elemente prognostice favorabile
Cu elemente prognostice favorabile: cel putin 2 din:
1. Debutul simpt. psihotice proeminente in cel mult 4 sapt de la prima modif
observabila a comp /functionarii obisnuite
2. Confuzie /perplexitate in per. maxima a ep. psihotic
3. Buna f-ctionare premorbida sociala si ocupationala
4. Absenta tocirii /aplatizarii afective
Trat:

AP - se mentine cel putin 6 luni

pt ep. recurente - terapie continua de intretinere cu AP + Li, timostabilizatoare
psihoterapie
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA

Istoric
Kasanin (1933) introduce termenul, pentru a descrie pacienti cu simptome de Sch si
afective
debut brusc, adolescenti
o buna functionare premorbida
prezenta unui factor precipitant
AHC: tulburari de dispozitie
Pacientii cu tulb Sch-afect:
- au un prognostic mai bun decat cei cu Sch si mai rezervat decat cei cu tulb de dispozitie
- evolutia este fara deterioare
- raspund la timoregulatoare
Def: tulb. cu elem. simultane atat ale Sch, cat si ale unei tulb. afective, care nu pot fi dg de
sine statator ca vreuna din cele doua.
Diagnostic CIM-10
dg depinde de aproximarea balantei intre importanta simptomelor Sch si cele afective
intruneste criteriile pt una dintre Tulb dispozitie
simptome aproape identice cu cele ale SK trebuie sa fie prezente cea mai mare parte a timpului pe o
perioada de minimum 2 sapt
Cele 2 crt. au fost intalnite in acelasi episod si in aceeasi perioada cel putin o parte a episodului
Dg dif: Sch, tulb dispozitie, alte psihoze, tulb. organice sau induse de substante

Diagnostic DSM-IV
A. Perioada neintrerupta de boala in care, la un moment dat se evidentiaza un EDM /EM
sau Emixt in paralel cu simptome care intrunesc criteriile A pentru Sch
*EDM trebuie sa includa dispozitia depresiva
B. In aceeasi perioada de boala au existat delir sau halucinatii cel putin 2 sapt in absenta
simptomelor afective proeminente
C. Simptome care intrunesc crit. pt un ep. dispozitional sunt prezente pentru o perioada
substantiala din durata totala a perioadelor activa si reziduala ale bolii
D. Tulb. nu se dat. ef. fiz. directe ale unei subst. sau ale unei cond. med. gen.
Specificati:
Tip bipolar: include un ep. maniacal sau mixt (EM/Emixt EDM)
Tip depresiv: include numai ep. depr. majore
4

Subtipuri CIM-10; DSM-IV

ICD-10
(F25) Tulburarea schizoafectiva
Tulb schizoafectiva tipul maniacal
Tulb schizoafectiva tipul mixt
Tulb schizoafectiva tipul depresiv

DSM-IV
Tulburarea schizoafectiva
Tulb schizoafectiva tipul bipolar
(episod maniacal, mixt +/- depresiv)
Tulb schizoafectiva tipul depresiv

Tulb. schizoafectiva tip maniacal

simptome de SK si manie proeminente
Tulburarile de dispozitie:
expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie
In ambele cazuri: hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
+/- Simptome ca: idei de referinta, grandoare, persecutie
Sunt necesare simptome tipice SK pt diagnostic:
transmiterea gandurilor
idei de influenta; automatism mintal
idei delirante bizare
De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa
Tulb. schizoafectiva tip depresiv
dispozitia depresiva + alte simptome depresive:
retard psiho-motor
insomnie
scaderea apetitului, scadere in G
scaderea interesului
hipoprosexie
idei de culpabilitate, inutilitate
idei de suicid
Simptome de SK:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, de control
idei de persecutie, de urmarire
halucinatii comentative amenintatoare
Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat, uneori cu
defect
Diagnostic diferential
Tulburare psihotica datorata unei boli somatice sau legata de uzul/abuzul de substante
Tulburare depresiva recurenta - EDM cu elemente psihotice
Tulburare bipolara (episod depresiv sever sau maniacal sever) cu elemente psihotice
Tulburare deliranta cu depresie
Evolutie si prognostic
intre SK si Tulb dispozitie
SK-af bipolara prognostic similar cu Tulb bipolara I
SK-af depresiva prognostic similar cu Sch
Factori de prognostic negativ:
5

 slaba adaptare premorbida

debut insidios
debut precoce
lipsa unui factor precipitant
predomina simptomele psihotice, in special cele negative
AHC de Sch
Riscul de suicid este de 10%; posibil la femei > barbati
Tratament
Atitudine:
spitalizare
tratament medicamentos
interventii psiho-sociale
Tratamentul medicamentos: antidepresive/timoregulatoare + AP (adaptate la necesitati
si pentru controlul de scurta durata)
Daca: timoregulatoarele nu sunt eficace: AP (haloperidol, risperidona)
Sk-af bipolar: saruri de litiu, carbamazepina, valproat singure sau chiar in combinatie
Sk-af depresiv: antidepresive, ECT
Accentul pus pe tratamentul simptomelor afective
In practica: combinatie cu AP
Tulburarea psihotica datorata unei conditii medicale generale
DSM
A. Halucinatii sau idei delirante proeminente
B. Din istoric, ex. somatic si datele de laborator rezulta ca perturbarea este consecinta
fiziologica directa a unei cond.med.gen.
C. Perturbarea nu e explicata mai bine de alta tulb.mentala
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium
Se codifica:
Cu idei delirante - sunt simpt predominant
Cu halucinatii - simpt predominant
Tulburarea psihotica indusa de o substanta
DSM
A. Halucinatii sau idei delirante proeminente
*nu se inc. halucinatiile cand pers. este constienta ca sunt ind de subst
B. Din istoric, ex. somatic si datele de laborator rezulta ca:
1. simpt. de la A apar in timpul sau in decurs de 1 luna de la intoxicatia sau abstinenta
de o subst.
2. utilizarea unui medicament este etiologic in relatie cu perturbarea
C. Perturbarea nu e explicata mai bine de alta tulb. psihotica care neindusa de o subst.
(simpt preced debutul uzului, simpt persista o per. substantiala de timp dupa incetarea
abstinentei acute sau a intoxicatiei severe ori sunt considerabil in exces fata de ceea ce
era de asteptat, dat fiind substanta sau durata uzului, ori exista alte probe care
sugereaza exist unei tulb psihotice noninduse de subst
D. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul unui delirium

*Dg se pune in locul unui dg de intoxicatie /abstinenta numai cand simpt sunt in exces
fata de cele asociate de regula cu sdr de intoxicatie/abstinenta si cand simpt sunt
suficient de severe pt a justifica o atentie clinica separata
Se codifica tulb psihotica indusa de o subst specifica
-alcool; amfetamina; canabis; cocaina; halucinogene; inhalante; opiacee; PCP;
sedative, hipnotice sau anxiolitice; alta subst/subst necunoscuta
-Cu idei delirante - sunt simpt predominant
-Cu halucinatii - simpt predominant
De specificat daca:
Cu debut in cursul intoxicatiei
Cu debut in cursul abstinentei
Tulb. psihotica nespecificata in alt mod
Def: boln. cu simpt. psihotice care nu indeplinesc crit. de dg. pt. nicio tulb. psihotica definita
= psihoza atipica
DSM
Simpt. psihotica (deliruri, haluc, vorbire/ comportament dezorganizate, slabirea asoc.,
comport.catatonice, etc) care nu indeplinesc crit pt nicio tulb. psihotica specif. sau nu exista
date suficiente pt formularea dg
Include:
1. Psihoze post-partum care nu indeplinesc crit. pt tulb. de disp. cu elem.psihotice, tulb.
psihotica scurta, tulb. psihotica dat. unei cond. med.gen. sau ind. de o subst
2. Simpt. psihotice care au durat mai putin de 1 luna, dar care inca nu s-aru remis, astfel
ca nu indeplinesc crit. pt tulb. psihotica scurta
3. Haluc. auditive persistente, in absenta oricaror alte elemente
4. Deliruri nebizare persistente, cu perioade de ep. dispozitionale suprapuse care au fost
prezente de-a lungul unei perioade substant. a simpt. delirante
5. Clinicianul nu poate stabili daca este o cond primara sau sec. (subst/cond. gen. med)
+ Sdr. rare sau exotice (sdr specifice legate de o anumita cultura)
1. Psihoza autoscopica: psihoza halucinatorie rara: pac. vede o fantoma sau spectru al
propriului sau corp.
Origine psihogena
Lez iritativa a lobului temporo-parietal
- Raspunde la reasigurari si AP
2. Sdr. Capgras - delir: pers. din jur nu sunt ele, cele reale, ci dubluri care il imita pe
bolnav sau impostori (sosii) care imita pe altcineva
Sch
Disfunctie cerebrala
- Trat. AP, psihoterapie
3. Sdr. Cotard - deliruri nihiliste (nimic nu mai exista, corpul s-a dezintegrat, vine
sfarsitul lumii)
Sch, TB severa
B. Alzheimer
- Trat: AP + AD
Sindroame legate de cultura:
- Amok - fuga brusca cu omu-/sinucidere epuizare amnezie (M)
7

Bouffee delirante: psihoza tranzitorie cu elem. de transa, st. onirice

Brain fag: cefalee, agnozie, oboseala, dificult. vizuale, anx (studenti M)
Bulimia nervosa: food binges, varsaturi
Colera: crize de nervi cu inspiratii zgomotoase
Empacho: incapacitate de a digera /elimina alimente ingerate
Grisi siknis: anxietate, fuga fara tinta
Hi-Wa itck: anorexie, insomnie, depresie, sinucidere dupa despartire
Koro - teama ca penisul se va retrage in abd cauzand moartea
Latah - obedienta automata, ecolalie/praxie la stimuli brusti minimi -r.de sperietura
Mal de ojo - varsaturi, febra cauzate de deochi
Nervios- cefalee, insomnie, anorexie, frici, manie, disperare
Parafrenie de involutie - paranoida
Piblokto(isteria arctica)-anx cu depresie, confuzie, depers/derealiz.,stupor,amnezie (F)
Psihoza reactiva- precip. de stres psihosoc.
Shinkeishitsu- obsesii, perfectionism, ambivalenta, retragere, neurastenie, hipoc.
Susto- anxiet severa, frica de magie neagra
Tabanka- depresia la B abandonati
Taijin-kyofuso- anx, frica de rejectie, inrosire usoara, preocup cu mirosul corp
Uqamairineq- paralizie cu st marginale de somn cu agitatie si haluc
Wintigo- frica de a fi transf intr-un canibal prin posesiune de un monstru windigo