1) Parlamentul European

Are sediul la Strasbourg. S-a creat

în anul 1962, prin Act Unic Europ.
Reprez interesul popoar din Uniune. În anul 1979 au avut loc primele alegeri directe, libere, secrete. P E este unicameral, iar
eurodep au mandat reprezentativ, ci nu unul imperativ. Preşed PE este ales pe un mandat de 2,5 ani, iar eurodep pe un
mandat de 5 ani. Europdep sunt organiz în grupuri pol, nu în delegaţii naţionale. PE funcţ în baza unui regulament intern
PE lucr în 12 ses plenare lunare, convoc în a 2 zi de marţi din martie, câte o săpt în fiec lună; ses plenare extraord se ţin
la Bruxelles şi pot fi convoc la: a) cererea majorit eurodep; b) solicit Consiliul European; c) cererea Comisiei Europene. PE
este sing inst care îşi ţine lucr public. Dezbat, opiniile şi rezoluţ sunt publ în Monitorul Oficial al UE. Se lucr şi în comisii la
Bruxelles. Biroul PE este form din un preş, 14 vicepreş şi 5 chest. Biroul lărgit incl si preşed grup politice, având atrib de
organiz internă şi rel cu alte instituţii. Se constit si comisii perman iar membrii lor sunt aleşi pe o per de 2,5 ani.
PE stab comisiil parlament permanente, temporare şi cele de anchetă. În prez, funcţ 20 de comisii permanente, în dom ca:
buget, agricult, petiţii, pol region, dr omului, drept femeii.
PE, ales la 5 ani, exerc funcţii de deliberare şi de control şi are rol activ în adopt bug UE. Tr de Maastricht şi Tr de la
Amsterdam au transf PE dintr-un organism pur consult într-un parlam legislativ, cu put simil celor ale parlament naţ.
Atrib în dom elab deciziil – Tr de Maastricht, în art 189 B a inst proced de adopt a act comunit conform căreia PE decide
împreună cu Consil Europ, dar nu are şi put de iniţiativă, ac tinând de competnţa Comisiei. Adoptă regulam, directive, decizii,
formul şi recomand. Emite avize conforme şi avize consultative. Prin Tr de la Amsterdam s-a extins procedura de co-decizie,
conferind PE put efective în dom decizion. PE are un dr individ de decizie în dom bugetar. PE are dr de decizie priv organiz
şi funcţion sa, precum şi în leg cu organiz alegerilor.
Atrib de anchetă şi mediere. Dacă în aplic Dr Comunit se observă fapte grave, inclus infracţiuni, la cererea unui sfert din
membr ac forum se instit o Comisie temporară de anchetă, pt a analiza ac fapte, concluz elab consemnd într-un raport care
va fi prez PE. PE este îndrituit să num un mediator, care este împut să prim plâng făcute de orice pers fizică sau jurid rezid
sau având sediul într din stat membre. Dr de petiţion a fost consfinţ de Tr de la Maastricht
Atrib de supraveg şi control. are mai multe mijl pt exercit control asupra celorlalte instituţii. Astfel, în caz control asupra
Comisiei E, poate adopta o moţ de cenzură cu 2/3 din vot exprim; dacă se întâmpl ac lucru, Comisia este revocată.
Comisia tre să prezinte PE rapoarte anuale priv la aplic dr comunitar, care sunt examin de P.E
Membr Comisiei E pot fi audiaţi, la cererea lor, în numele Comisiei. P E sau membrii ac pot adresa întreb Comisiei sau
membr săi.
Parlam adoptă bugetul în ansamblul să sau îl poate respinge. La recomand Conslilului, PE execută contr bug, pe baza
conturi şi bilanţ înaintate de Comisia E şi a raport Curţii de Cont a Uniunii.
Atrib consultative. Consiliul European are oblig să consulte PE, solicitâ un aviz conform sau numai consultativ. În caz în
care Consil European adoptă o decizie fără a consulta PE, ac deciz poate fi lov de nulit.

2) Consiliul Uniunii Europene

Are sediul la Bruxelles
De la 1 ianuarie 2007, Consiliul este compus din 27 de membrii.
Este un organ interguvernament în care stat memebr sunt reprezent printr-un ministru al guvern naţ, delegat conf probl înscr
pe ordinea de zi. Ministrul, care are calit de memb, este însoţ de 2 funcţ din care 1 este reprez perman la UE al ţării respect
sau adj ac.
Princip struct de lucru sunt: a) Preşedinţia;b) Comitet Reprezentanţ Permanenţi; c) Secretariat General.
Preşedinţ Cons UE este asig după o ordine fixată prin tratate, pe timp de 6 luni, prin rotaţie, de către membr ac, într-un
ciclu de 6 ani, asigurând o egalit strictă între stat membre. Comit Reprezent Perman are 2 nivele: COREPER I care reuneş
reprez perman adjuncţi ; COREPER II care reuneş reprezent perman, şefi ai Misiunil Diplom pe lângă UE. COREPER preg
lucr Cons şi luar deciziil. Secretariat Gen are oblig să ia măsurile ce se impun pt buna desfăş a lucr Consiliul.

Cons UE are rol legislativ, dar care în urma Tr de la Nisa şi Tr Constituţ împarte proced de codecizie cu Parlam E. Convoc
Consiliul se face de preşed, la iniţiativa sa, la iniţiativ unuia dintre membr sau la initiat Comisiei. Consiliul poate dezbate
probl de pe ord de zi în prez a cel puţin 10 membr. Reuniun gen ale Consiliul au loc lunar şi iau parte miniştrii de externe din
stat membr, însoţiţi de miniştrii de resort, în funcţie de nat probl de pe ord de zi.
Sist de vot: a) majorit simplă în caz adopt Regulam Interior sau al solicit adresate Comisiei de a prez o prop legisl; b) votul
cu unanimitate, caz în care abţiner membr prezenţi sunt consider voturi favorab; c) vot cu majorit calificată , procedura cel
mai frecv fol. Maj calif este atunci când: - deciz întruneş un nr fix de voturi (169); - deciz obţ votul favorabil al maj stat
membre (2/3 din state); - majorit calif treb să cuprindă 62% din populaţ totală a UE. C UE nu are lucr deschise.
România are 14 loc (e pe loc 7) şi va prezida în 2019.
Atrib Consiliului. Asig coordon politicilor ec generale ale stat membre; are put de decizie prin act pe care are dr să le
adopte; conf Comisiei E put necesare pt a implementa reguli pe care le stipul; în unele caz, este în măs să-şi rezerve dr de
a a exercita nemijlocit „put de implement”; prin act care le adoptă, impune obligaţii subiectel cărora se adresează dispoziţiile
stipul în ac acte; Consiliul se limit la organiz unor consult şi adopt anumitor recomand pe care le consideră neces.

3) Comisia Europeană
Înfiinţ la 8 apr 1965. Este organul executiv al Uniunii, cu sediul la Bruxelles. Comisia iniţiază politici şi le pune în aplic pe cele
adopt. Scurt spus, atribuţ ei sunt iniţierea, implementarea şi supravegherea.
Are în compon 25 de comisari desemn de guvern statelor membre. Nr ac poate fi modif de Consiliu cu unanim de vot.
Preşed are o funcţie adminstr priv convoc Comisiei şi conduc reuniun. Mandatul preşed şi membr Comisiei este de 5 ani.
Comisia poate desemna, din rândul membr săi, doi vicepreşed.
Comisarii sunt, de regulă, tehnicieni, înalţi funcţ, experţi, prof, dar şi oamni pol. Pe timpul mandat ei treb să acţion
independent, neacceptâ instrucţ din partea guv sau a altor organisme. În baza Regulam Interior fiecare membru are răspund
unui sector al activit comunitare, totodată, el poate fi abilitat de comisie să preia, în numele şi sub contr său, măsuri de
gestiune sau de administr.
În struct Comisiei intră: a) portofoliile; b) cabinetele şi c) serviciile speciale şi generale. Portof sunt organiz după nr
comisarilor, pe dom de activit. Cabinet au rol să-i asiste pe comisari în îndepl sarcin ce le revin. Serv speciale sunt consid a
face parte din struct dinamică a Comisiei, având la origine unităţ constit de Com pt îndepl unor sarcini ad-hoc. Serv generale
sunt direcţiile gen, care funcţ pe baza unei struct piramidale.
Reuniun Com au loc cel puţin o dată pe săpt (miercurea) şi nu sunt publice. Înaintea plen, au loc şed ale unor grup de
lucru, care preg dosarele ce sunt supuse dezbat. În afara proced orale, la care se recurge în timp plen, se recurge şi la
proced de abilitare şi proced scrisă. La proced de abilit se recurge în caz în care nu sunt dificult, însărcinând un comisar să
ia măs de gestiune şi administr. La proced scrisă se recurge în caz în care dir gen şi alte serv implic au ajuns la un acord,
avizat favorab de Servic Jurid.

Atrib Com E au fost defin în Tr de la Roma, care preciz că: a) formul propun, recoman şi avize (ceea ce reprez funcţ de
iniţiativă); b) exercită competenţ de execuţie pe care i le oferă Consiliul (funcţ de execuţie); c) veghează la execuţia tratatelor
(funcţ de supraveghe); d) disp de put de decizie proprie şi ia parte la adopt act comunit de către Cons European şi PE (funcţ
de decizie).
Are atrib în dom reprezetn interne şi externe a UE. Are rol hotărâtor în proc preg şi conturăr măs pe care le adoptă Cons
European şi PE, prin care sunt stab politicile comunit. Are imp atrib în dom respectă legisl comunit, având competenţe de
contr şi împun a respect legisl nu numai de către stat membr şi ci de resortisanţii săi.
Chiar dacă deciziile în cadr Comisiei se adoptă cu maj simplă (de cele mai multe ori se încearcă, totuşi, obţin consens),
răspund pol este întotd colectivă.

4) Curtea de Justiţie a UE
C de just funcţ în mod permanent şi are sediul al Luxembourg.
Compunerea Curţii Înainte de intr în funcţ, fiec judec depune un jurământ în şed publ, prin care se angaj să-şi exerc atrib
cu depl imparţ, să asculte numai de propr conştiinţă şi să nu divulge secret deliber. Ei se bucură de imunit de jurisdicţie.
Curtea, întrun în şed plenară, poate ridica imunit judecăt. În afara reînnoir period şi a caz de deces, funcţ de judecăt încet în
mod individ prin demisie sau pensionare. Numir judecăt se face prin acordul comun al guvern stat membre. Numir nu impl
vreo proced cumunit specifică de confirm sau ratific. Sunt 27 de judec iar mandat judec are o durată de 6 ani.
În scop asist Curţii, sunt desemn 8 avocaţi-generali, după ac proced care este aplic judec. După fiec 3 ani, sunt înloc 4 av-
gen, excepţie făc Franţa, Germ, Ital, M Brit şi Spania care au câte un av-gen permanent, celel state desemnâ 3 av-gen prin
rotaţie. Curtea mai num şi un grefier şi un gref asistent pt un mandat de 6 ani. Pe lângă fiec judec şi av-gen sunt numiţi 3
secretari care asistă în preg dosarelor fiecărei cauze. Depart de cercet şi document pune la dispoz judec şi av-gen inform de
care au nevoie, atât cu priv la Dr comunit, cât şi în leg cu reglement exist în stat membr.

Funcţionare Curţii Judecăt aleg dintre ei, pt o per de 3 ani, preşed Curţii. În caz încet mandat ac înainte de termen, se
proced la înloc lui pt per rămasă. Preşed cond lucr Curţii şi prezid audieril şi dezbat.
Preşed asig buna funcţ a Curţii prin : a) încredinţ cauzei unei Camere a Curţii; b) desemn unui judec-raportor pt fiec cauză
supusă Curţii; c) stab termen şi ordinii de prioritate pt cauze. Curtea funcţ în plen pt judec cauz afl pe rol sau în Camere
constit din 3 sau 5 judec, în rap de imp litigiil. Judec-raportor este însărc să stud dosarul si să prez Curţii un Raport prelab.,
precum şi opinia sa priv proced de urmat.
Competenţa Curţii Competenţa Curţii nu este de dr comun şi este o „compet de atribuţie”.
Compet administrativa Curtea este compet să se pronunţe asupra legalit act adopt de Parlam E şi de Consiliul, împreună;
legalit act Consiliului, Comisiei E, act Băncii Centrale Europene; legalit act Parlam E menite să prod efecte faţă de terţi,
precum şi în caz inacţiunii Parlam E, a Consiliulu , a Comisie E sau a Băncii Centr Europ, în sit încălcării Trat comunitare.
Compet constituţională atunci când Curtea este solicitată să dea un aviz, pronuntându-se cu priv la compatibilit cu Tratatul
a unui acord între Comunit şi un stat membru sau a unui acord încheiat între Comunit şi o organiz internaţ.
Instanţă de recurs în caz în care Curtea se pronunţă asupra recursuril introd împotr hotărâr pronunţ de Trib de Primă
Instanţă.

5) Tribunalul de Primă Instanţă

A fost înfiinţ prin Decizia nr. 88/591 din 24 oct 1988. Este compus din 27 de judec, numiţi prin acord comun de către guv
stat membr, prin aceeaşi proced de la Curtea de J. Mandatul judec este de 6 ani, cu posibil de reînoire. Preşed este ales
dintre membri. Trib de Prima Instan nu are in compon sa av-gen. Atrib acestora sunt indepl, intr-un nr limitat de cazuri, de
catre unul dintre judec. Doar atunci când se judecă în plen este oblig numir av-gen. TPI se pronună în primă instanţă asupra
oricărui recurs în anulare, în carenţă sau în reparaţie, formul contra Comunit Europ de pers fizice sau jurid din spaţiul
comunit. Este compet să se pronunţe şi în litigiil ce-i sunt supuse priv raport între Comunit şi funcţionarii săi.

6 )Curtea de Conturi
A fost înfiinţ în 1975, dar abia în decembrie 1991 i s-a acord un statut jurid, simil celor 4 instit comunit princip. Curtea de
Conturi este form din 25 membri prov din cele 25 state membre si numiti pentru un mandat de 6 ani. Consiliul numeşte
membrii Curţii după consult Parlam E Membrii Curtii de Conturi sunt independ si au experienţă in dom auditării finanţelor
publice. Membrii Curtii isi aleg preşed pentru un mandat de 3 ani, ce poate fi reînnoit. La Curtea de Conturi isi desfăş activitat
550 de profesionişti, dintre care circa 250 sunt auditori. Curtea de Conturi verif daca încasăr si cheltu UE s-au efectuat legal
si corect. Se pune un acc deoseb pe corectitud gestion financ, verificându-se daca - si in ce măsura - au fost atinse obiectiv
propuse in materie de gestiune, prec si costur aferente. Operaţ de contr se fac „pe baza vărsămint venit către Comunit” şi
„pe baza angajament de plată”. Rezult contr efect este consemn într-un Rap anual, întocm în urma încheierii fiec exerciţiu
financ. Pe baza ac rap Parlam E acordă Comisiei E „descărcarea buget”.
 1) Banca Centrală Europeană
A fost înfiinţ la 1 ian 1999.
Sistemul European de Banci Centrale (SEBC) este compus din Banca Centrala Europeana (BCE) si toate celelalte banci
centrale nationale ale celor 25 de state membre. Termenul "Eurosistem" defineste Banca Central Europeana si bancile
centrale/nationale ale statelor care au aderat la zona Euro. Obiectivele acestui sistem sunt:
-Definirea si implementarea politicii monetare a zonei euro; -Derularea operatiunilor externe;-Pastrarea si administrarea
rezervelor statelor membre;-Promovarea unui sistem eficient de plati.
BCE are competenţe în dom controlului – prin instrum şi proced financ-bancare – politicii monetare unice ale UE.
Acţionează independent, neprimind instrucţ de la guv stat membre sau de la alte organisme şi nici din partea celorlalte
instituţii europene.
SEBC este guvernat de structurile de decizie ale BCE, si anume Consiliul Director si Comitetul Executiv. Consiliul Director
este compus din membrii Comitetului Executiv si din guvernatorii băncilor centrale naţionale din statele zonei Euro. Comitetul
Executiv este compus din Preşedintele BCE, Vice-preşedintele ei si alţi patru membri, aleşi dintre profesionişti recunoscuţi in
domeniul monetar bancar. Consiliul General este compus din Preşedintele si Vice-Presedintele BCE, precum si din
guvernatorii băncilor centrale din cele 25 de State Membre ale UE.

2) Banca Europeană de Investiţii

Infiintata in temeiul Tratatului de la Roma in anul 1958, Banca Europeana de Investitii (BEI) este institutia financiara a
Uniunii Europene.
Rolul Bancii Europene de Investitii este de a contribui la integrarea, dezvoltarea echilibrata si coeziunea economica si
sociala a statelor membre.
Pentru acest scop, ea colecteaza de pe pieţele financiare, volume substantiale de fonduri pe care le orientează, in
conditii avantajoase, spre finantarea de proiecte importante, conform obiectivelor Uniunii Europene.
In afara Uniunii Europene, BEI implementeaza componentele financiare ale acordurilor incheiate in cadrul politicilor de
dezvoltare si cooperare ale UE.

Structura BEI
Consiliul Guvernatorilor este format din ministrii desemnati de fiecare dintre Statele Membre, de regula Ministrii de
Finante. Consiliul stabileste politicile de creditare, aproba bilantul si raportul anual, autorizeaza operatiunile de finantare in
afara Uniunii si ia decizii cu privire la majorarile de capital. De asemenea, numeste membrii Consiliului Directorilor, ai
Comitetului de Management si ai Comitetului de Audit.
Consiliul Directorilor este compus din 26 de directori si 16 membri supleanti numiti de catre Consiliul Guvernatorilor.
Statele membre desemneaza 25 de directori si 15 membri supleanti iar Comisia Europeana este reprezentata printr-un
director si un membru supleant. In acelasi timp, Consiliul poate coopta pana la 6 experti (3 directori si 3 supleanti), fara drept
de vot.
Comitetul de Management, organ executiv colegial, controleaza toate operatiunile curente; face recomandari Directorilor cu
privire la hotararile pe care urmeaza sa le adopte si raspunde de aplicarea acestora. Presedintele Bancii sau, in absenta sa,
unul dintre Vice-Presedinti, conduce sedintele Comitetului de Management.
Începând cu anul 1990, BEI acordă împrumuturi pt promov şi realiz unor proiecte în ţările Central si Est Europene.
Incepand cu 1 mai 2004, deciziile au fost luate cu o majoritate compusa din cel putin o treime a membrilor cu drept de vot
si reprezentand cel putin 50% din capitalul subscris.
Comitetul de Audit verifica operatiunile si contabilitatea Bancii, pe baza activitatii desfasurate atat de organele interne de
control si audit cat si de auditorii externi.

3) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

A fost creată la 15 aprilie 1994, în scopul susţinerii dezvoltării sectorului privat într-un mediu democratic, în ţările foste
comuniste. Astăzi, BERD utilizează toate instrumentele financiare şi investiţionale de care dispune pentru a susţine
construirea economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 28 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală. BERD este cel
mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine directe semnificative, pe plângă propriile finanţări.
Banca, cu un capital subscris de 20 miliarde euro, este deţinută de 60 de ţări membre şi două instituţii interguvernamentale.
Dar, în ciuda faptului că acţionarii BERD sunt din sectorul public, Banca investeşte în principal în întreprinderi private, de
obicei împreună cu parteneri comerciali.
BERD finanţează proiecte de afaceri, acţionând, în special, în domeniul bancar şi industrial, lucrează cu companii aflate
în proprietate de stat pentru a susţine privatizarea, restructurarea şi îmbunătăţirea serviciilor municipale.

1) Agenţia Europeană pentru Mediu (AEM)

A fost creată la 7 mai 1990.
Misiunea AEM este sa furnizeze in mod operativ factorilor de decizie, precum si publicului, informaţii corecte si complete
privind mediul, care sa permită dezvoltarea si implementarea de catre Uniunea Europeana si alte state membre ale AEM a
unor politici eficiente de protecţie a mediului.
Agenţia are o gama larga de atribuţii, asigurand relationarea tuturor factorilor implicati, monitorizarea si raportarea
activitatilor. In acelasi timp, Agenţia acţionează ca un centru de referinţă al acestor tipuri de activitati.
AEM lucrează pe baza de proiecte, iar planul sau anual este transparent, uşor accesibil si creat astfel incât sa răspundă
unor nevoi reale. Planificarea anuala se face in cadrul unor programe multianuale.
Activitatile se incadreaza in urmatoarele domenii:
- Baze de date pe anumite subiecte si activitati de raportare;
- Evaluare globala;
- Raportari periodice;
- Dezvoltarea si intretinerea sistemului de raportare;
- Service si infrastructura retelei;

2) Agenţia Spaţială Europeană (ASE)

A fost înfiinţ în anul 1975 în scopul coordonării eforturilor statelor europene în domeniile cercetării spaţiale şi tehnologiei
spaţiale. ASE a realizat progrese remarcabile în dezvolt propriei sale tehnologii în materie de sateliţi, precum şi în asimil unor
tehnologii avansate din alte zone. Este de subliniat că a dezvoltat o bună şi fructuoasă cooperare cu Agenţia Spaţială
Americană (NASA). ASE are în momentul de fată 14 membrii, cei mai mulţi fiind din UE: Austria, Belgia, Danemarca,
Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, M Britanie, Olanda, Spania, Suedia. Agenţia cuprinde si state care nu sunt
membre UE, cu care dezvoltă o cooperare armonioasă: Elveţia şi Norvegia.

1) Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă

Ac fond este definit a fi „instrumentul de finanţare a Politicii Agricole Comune” , vizând susţinerea pieţei produselor agricole
şi restructurarea agriculturii comunitare. Ac fond are 2 componente principale: a) una urmăreşte raţionalizarea, modernizarea
şi ameliorarea structurilor din sectorul agricol prin acordarea unor subvenţii corespunzătoare; b) cealaltă urmăreşte
susţinerea preţurilor printr-o finanţare adecvată şi restituţii la export prin care se asigură stabilitatea preţurilor.
În bugetul comunitar, sumele alocate agriculturii sunt substanţiale, reprezentând 45%, adică peste 40 miliarde de euro pe
an.

2) Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)

Ac fond a fost creat în anul 1975, în scopul finanţării zonelor defavorizate şi reducerii dezechilibrelor existente în prezent
între diferite regiuni ale UE. În ansamblul fondurilor comunitare, ac fond este cel mai important, vizând corecţia – prin
mijloace financiare – a dezechilibrelor regionale.
FEDER îşi concentrează finanţarea pe obiective şi regiuni, printr-un parteneriat între Comisia E, statele membre -
autorităţile locale şi regionale, precum şi pe programarea intervenţiei si adiţionalitatea contribuţiei comunitare.

3) Fondul European de Investitii (FEI) A fost înfiinţ în anul 1994. FEI este o institutie europeana in a carei competenta intra
sprijinirea aparitiei, cresterii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. Fondul intervine in principal cu capital de risc si
instrumente de garantare provenind fie din fonduri proprii, fie de la Banca Europeana de Investitii sau Uniunea Europeana, in
baza mandatelor acordate.
FEI este un parteneriat public privat.
Din structura tripartita a actionariatului sau fac parte Banca Europeana de Investitii, Uniunea Europeana reprezentata de
Comisia Europeana si un numar de banci si institutii financiare europene. Activitatea FEI este complementara celei a
actionarului sau majoritar, Banca Europeana de Investitii.
Conform Art. 2 din statutul sau, Fondul European de Investitii contribuie la realizarea obiectivelor comunitare; in mod
special isi propune sa contribuie la dezvoltarea unei societati bazate pe cunoastere, axata pe inovatie, crestere economica si
ocuparea corespunzatoare a fortei de munca, pe promovarea liberei initiative, pe dezvoltare regionala si coeziune.
FEI actioneaza independent, pe baze comerciale, in conditii de piata. In conformitate cu Art. 24 al statutului sau, Fondul
urmareste obtinerea de venituri pentru actionarii sai.
Director executiv: Francis Carpenter

4) Fondul Social European (FSE)

A fost creat în 1960, în scopul susţinerii financiare a acţiunilor de reconversie profesională şi de creare a noi locuri de muncă.
În cei 40 de ani de funcţionare s-a dovedit un instrument necesar pt reducerea şomajului în rândul tineretului.
FSE urmăreşte promovarea ocupării forţei de muncă în statele membre UE. În perioada de programare 2007-2013,
intervenţiile Fondului Social European (FSE) au ca obiectiv sprijinirea statelor membre pentru a anticipa şi a gestiona în mod
eficient schimbările economice şi sociale.
FSE finanţează următoarele domenii : - creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor ;
- creşterea accesului şi participării pe piaţa muncii; - promovarea incluziunii sociale, prin combaterea discriminării şi
facilitarea accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile de pe piaţa muncii; - promovarea parteneriatului pt reformă
în dom ocupării forţei de muncă şi al incluziunii sociale;

5) Fondul de coeziune (FC)

Fondul de coeziune a fost creat în 1993. Acest fond trebuie sa contribuie la întãrirea coeziunii economice si sociale a
Comunitãtii, în vederea promovãrii unei dezvoltãri durabile.
Finanţează următoarele domenii: Reţele transeuropene de transport, în special proiecte prioritare de interes european;
Proiecte de mediu conform priorităţilor identificate de politica de protecţie a mediului comunitară şi în planul de acţiune
pentru mediu.
FC poate fi de asemenea folosit în domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă în mod evident beneficii pentru
mediu, respectiv energie regenerabilă iar în domeniul transporturilor sisteme de transport intermodale, management rutier şi
al traficului aerian şi maritim, transport public şi urban curat.

6) Fonduri de Pre-aderare
Ac fonduri au fost create pt sprijinirea ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Fondurile de pre-aderare se numesc : PHARE,
ISPA şi SAPARD.
PHARE înseamnă „Polonia şi Ungaria – ajutor pt Restructurare Economică” şi a fost lansat în 1990 să sprijine ţările mai
sus amintite. Ulterior, programul s-a extins şi pt alte ţări, inclusiv pt România, devenind principalul instrument de asistentã
financiarã si tehnicã oferit de UE pentru restructurarea economiilor acestor tãri si crearea infrastructurii necesare aderãrii la
Uniunea Europeanã.
 ISPA înseamnă „Instrument Structural de Pre-aderare” şi a fost lansat în anul 2000 pt sprijinirea a 10 ţări candidate la
aderare, inclusiv România pe atunci, fiind conceput în viziunea Fondului de Coeziune. Obiectivul sãu îl constituie
dezvoltarea infrastructurii de transporturi si protectia mediului în tãrile candidate la aderare. SAPARD este
conceput în aceeaşi viziune ca Fond Europ de Orientare şi Garanţie Agricolă, urmărind sprijinirea agriculturii şi a proceselor
dezvoltării rurale şi ţările Europei Centrale şi de Est, candidate la aderarea în UE. SAPARD finanaţează proiecte majore din
domeniul agricol si al dezvoltãrii rurale.

Noţiunea Dr. comunitar Dr comunit poate fi defin ca fiind ansamblul norm jurid prin care se consacră structurile, rolul şi
funcţiile instituţiil europene , precum şi raporturile ac cu instituţ naţion în îndepl obiectiv de progres şi dezvolt a popoarel
Contientului.
Noţ dr comunit impl cunoaşt: a) determinărilor;b) evoluţiilor; c) trăsăt caracter ale „noilor reglement jurid”. Noile reglement
jurid au „trăsăt specifice”, care le defin sensurile şi semnific, precum şi locul ce le revine în sistem de drept. Treptat, se form
un drept instituţional al comunit europene, care are: izvoare proprii; principii definitorii şi reglement de natură a contura o
ordine jurid cu trăsăt specifice. Dr. comunit este un dr. care nu se confundă cu dr. intern al statel membre şi nici cu sist jurid
internaţ. Dr. comunit dă expresie unităţii şi diversită reglement existente, atât în planul relaţiil soc-ec, cât şi în cel al relaţiil
polit-juridice la niv naţional şi continental.

Obiectul dr. comunitar

Ob dr. comunit îl consit reglement raporturi jurid din cadr UE, în baza competenţel instituţiil europ, precum şi a raport jurid
dintre ac instituţii şi organismele statel membre. Ob dr. comunit rezultă şi din dif hotărâri ale Curţii de just, prin care se
surprind trăsăt specif de natură a-i substanţia caract distinct în sistem jurid. Act Unic Europ aduce noi preciz priv ob Dr.
Comunit, lărgindu-i competenţ comunit, reglement jurid incluzând cooperarea în dom pol externe. Tot prin AUE, în sfera Dr
comunit au intrat domenii de imp majoră, cum sunt: protecţia soc, mediul înconj, cercet şi dezvolt tehnolog.

Principiile Dr. comunitar

1.Princip democraţiei reprezentative
Democraţ reprezent este consacrată în toate actele constitutive ale Comunităţ Europ şi ale UE. Tr de la Maastricht a
extins competenţ Parlame E, iar Tr de la Amsterdam a dat o pondere mai mare proced de codecizie. Princp democraţ
reprezent se află, în mod firesc, la temelia oricărei struct democratice. Restrâng rolul organel reprezent şi transferul deciziei
la organele executive demonstr opţiunea spre autotarism şi dictatură, opţiune respinsă de statele UE. Aşa se expl stipul
expresă a „princip democraţ în funcţion UE”.

2. Princip respect drept omului

Dr comunit situează respect drept om între principii care struct UE. Oblig de a respecta drept om revine tuturor autorit
publice. respect dr om implică princip nediscrimin şi princip liberei prestări a serviciil. Toţi resortisanţii stat membre ale UE
sunt trataţi cu respect, având acces egal în instituţ comunit, precum şi la toate form de cooperare instituite. Curtea de Just a
statuat că respect dr om face parte integrantă din principii gen de drept, a căror aplic este oblig.

3. Princip justiţiei sociale

Tr de la Roma dedică mai multe texte reglement „politicii soc”, preciz că unul dintre obiectiv Comunit l-a constit realiz just
soc. Acordând imp ac principiu, Comisia E a elab o Cartă comunit a drept sociale ale lucrăt, care a fost adopt de Consiliul
Europ. Tr de la Amsterdam a inclus Carta Comunit a Drept Soc în textele sale, dispoziţ Cartei deven oblig în toate stat
membre ale UE. Carta stipul drept fundament priv libera circulaţie a pers, egalit de tratament, protecţia soc şi garant
unui nivel de trai corespunz pt toţi resortisanţii UE.

4. Princip diversităţii culturale

Având în ved accent pus de Comunităţ Europ pe problematica ec, din perspect liberei circulaţii a bunuril şi a serviciil, s-au
formulat
mai multe critic cu priv la subaprec dimensiunii cult. Pornind de la realităţ Continent, caracteriz printr-o multitudine de tradiţii,
artistice şi culturale, UE a ajuns la concl că între măsurile comunit treb incluse şi cele priv dezvolt culturii. Pluralismul cult
este inclus şi în progr de aderare ţărilor candid. Astfel au apărut progr ca Ariane, Raphael, Kaleidoscope menite să
încurajeze diversitatea cult.în ac fel UE adaugă dimens cult alături de celelalte dimens, care deja s-au dezvolt deosebit.

5. Princip reprezent intereselor potrivit struct mecanismelor comunit

La nivel comunit s-a adoptat ac principiu care este similar princip separaţiei puterilor la nivel naţional. Tr constitutive ale
Comunit Europ consacră o repartiz a răspunderilor fiec instituţii europ, definind rolul ce le revine în reprezent intereselor
comunit. Potrivit reglement comunit: a) Consiliul este organism prin care stat membre ale UE se impl în funcţion acesteia; b)
Comisia urmăr şi promov, prin mijl specifice, interesul general; c) Parlam E dă expresie drept cetăţen de a particpa la gestion
afacer publice; d) Curtea de Just exercită put judec. Fiec instituţie, în parte, are un rol specific, potrivit competenţ stipul în Tr
constitutive. Suntem în faţa unei separări de facto a puter, numite reprezent intereselor, ceea ce nu înseamnă vreo tendinţă
de izolare a ac instituţii, deoarece popoarel stat membre urm şi realiz obiective şi interese comune.

6. Princip echilibr în exercit competenţ instituţ europ

Echilibr instituţion este un principiu fundament al struct europene. Reglement comunit, preciz rolul fiec struct constituite , nu
permit transf de atribuţii de la un organism la altul pentru a nu se modif echilibrul instituţ. Potriv princip echilibr în exercit
competenţ instituţiil europ, treb păstr şi consolid concepţia părinţ fondatori cu priv la locul şi rolul fiec instituţii. Se aprec că
numai în ac fel este garant funcţion eficientă a fiec instituţii şi a întregii Uniuni, în ansamblul.

7. Princip autonomiei
Autonomia instituţ este un princip care dă posibil instituţ Uniunii să se organiz în mod liber, fără a se modif echilibrul institiţion
sau repartiz competenţ între organism comunit şi stat membre. Ac princip îşi găseşte expresia în competenţa ac de a-şi
adopta Regulament şi de a conveni cu priv la organiz modalităţ de funcţion, conform regulament adopt. Princip autonomiei
perm fiec instit comunit să-şi elab norme proprii priv statutul funcţionarilor, având posibilit să-şi desemneze funcţionarii.

8. Princip loialităţii
Potriv ac princip, stat membre au oblig să adopte toate măs ce se impun pt a asig îndepl obligaţ comunit, abţinându-se de la
orice acţiune prin care s-ar periclita realiz ac obligaţii. Ac principiu impl atât măs legisl, cât şi măs ec sau de altă natură, pt a
garanta promov şi realiz pe terit tuturor stat membre a măs convenite în comun pe plan ec, soc, cult etc. Potriv princip loialit,
instituţ comunit treb să conclucr cu bună-credinţă între ele, nu numai în sens respect reciproce a competenţ stip în Tr
constitutive, ci şi prin adopt măs organizat şi procedur, care să garant îndepl oblig fiec instit în parte şi în ansamblu.

9. Princip cooperării
Între UE şi stat membre, cooper se realiz pe multiple planuri: a) prin furniz informaţ ec, comerc, administr
sau de altă natură; b) prin îndepl unor atrib complement în finaliz
rolului statel naţion şi a celui ce revine Comunit; c) printr-o delimit a
competenţ, având în ved obiectiv de ansamblu, urmăr de Uniune. Ac principiu impl o informare reciprocă în probl de interes
comun. Stat
membre au oblig să pună la dispoz instituţ UE acele informaţii de care ac au nevoie pt a-şi duce la îndepl în cel mai bune
cond sarcinile ce le revin. La rândul lor, instituţ europ treb sa inform stat membre cu priv la evoluţiile comunit, atât în priv
performanţelor cât şi cu priv la neperformanţe. Atrib şi competenţ UE sunt conferite de stat membre, pe baza acord lor de
voinţă.

10. Princip subsidiarităţii

UE nu este o federaţie şi nici nu întrun elem definitorii care ar putea duce spre o asemenea struct. Analize efect de organism
UE au dus la concl că în conform cu princip subsidiarităţii nu vor fi atrib UE decât sarcinile pe care stat membre nu le vor
putea îndepl în mod eficace. În conform cu actele constitutive, Comunit nu intervine decât în măs în care obiectiv acţiunii
avută în ved nu pot fi realiz de o manieră suficientă de către stat membre, ele fiind, datorită dimensiun şi efectelor la care
dau naştere, îndepl mai bine printr-o acţiune la niv comunitar.

Dr. comunit al med (defin, obiect, principii)

Dr med este un ansamblu de norme jurid care reglement relaţ ce se stab în proc valorif în scop ec, soc şi cult a
component nat şi artif ale mediul şi în rel priv protecţ, conserv şi devolt durab a ac component. Fol resur nat şi a component
ac treb să fie raţion, iar conserv resurs nat se ref la menţin şi reprod fact nat, urmărind amelior calit lor, aşa încât condiţ de
viaţă să fie garantate.
Dr med are ca ob acele rel soc care iau naşt în proc: a) conserv; b) dezvolt; c) protecţ med. Reglement jurid adopt atât la
niv naţ, cât şi la niv europ şi mond vizează explicit ac ob. Metoda de reglement impl interv stat pt a conferi caract imperativ
norm emise în ved derulă raport soc din ac dom. Reglement jurid în Dr med este bazată pe metoda „de iure imperii”.

Potriv L nr. 137/1995, următ principii fundament sunt de natură să contrib la structur unei asemen protecţii a med care să
garant o dezvolt durab: princip precaţiunii în luarea deciziil; princip preven, reduce şi contr integrat al poluăr; princip prev
riscur ecolog; princip conserv biodiversităţii şi a ecosistem; princip „poluatorul plăteşte”. În ac timp, s-au elab şi promov
câteva principii fundam ale Dr med în raportur cu stat vecine: sic utere tuo (oblig stat de a se asig că nu cauzea daune med
altor state); princip bunei vecinătăţi; princip inform şi coop între state; princip prev poluării; princip protej val comune ale
omenirii. Proc complexe de combat a poluă şi de protecţ a med înconj impl respect tuturor ac principii în acţiun practică pt ca
aceasta să fie eficientă. Treb remarc interdependenţa princiip evoc, care ăşi află expresia în unitatea lor şi în finalit principiil.
Toate princip defin măs omul de protecţ a med, în efort pe care are datoria să le facă pt a garanta evoluţ vieţii în cond de
sănătate, la adăpost de poluare.

Canalul Bîstroe
Buna-vecint este un princip fundam al dr med internaţ care presup abţin de la comit oricăr acţiuni de nat a înrăutăţi relaţ
dintre ţările respect şi, totodată, întrepr de măs care să asig desfăş norm a rel dintre stat în cauză. Buna-vecint impl o dată
cu respect şi aplic integrală a principiil şi norm fundam ale dr internaţ, statornicirea şi aplic unor norme specif, rezultate din
situarea ţăril respect în ac zonă sau
reg geogr. Normele b-vecint obligă statele să se consulte at când au o
probl de rez, care priv ambele părţi şi să cooper pt soluţ ac probl. În caz constr C Bîstroe, partea ucrainiană: 1) a acţ
unilateral; 2) nu a consult partea rom când a luat iniţiat respect; 3) nu a consid nec să coop cu Rom pt a găsi o sol potriv,
încălc grav norm de dr internaţ consacrate de princip b-vecint.
Impact lucrăr canal asupra med este îngrij. Dig de piatră, trafic nav au pus deja în cauză flora şi, mai ales, fauna din
zonele învec canal. Jumăt din flora rezerv D Dun se află în zona Braţ Bîstroe: 21 specii rare; 2 grupe sunt trec în cartea roşie
şi 2 în cartea verde. Prin constr C Bîstroe va fi dimin popul piscicolă, vor fi afect speci de păsări şi habitat nat al ac vieţuit, se
va modif regim hidrolog, va fi afect direct biodiversit, animalele, plantele şi popul piscicolă. Ac constr afect zonele de depun a
icrele în apele de coastă de adânc reduse.

Unei constr de genul C Bîstroe i se aplică un regim spec, care face ob a 11 convenţii internaţ, bilaterale sau multilaterale.
Analiza mod în care s-au desfăş lucr la constr canal duce la concl că ac nu coresp normel internaţ priv impact asupra med
înconj în context tranfrontalier. Experţii Convenţiei de la Ramsar au susţ opini Academiei Naţionale Ucrainene – care răsp de
administr părţii ucrainene a Deltei – opinii susţ de argum ştiinţ, potriv cărora constr canal pe braţ Bîstroe este inaccept,
deoarece are un impact deoseb de grav asupra med. Ei au cerut părţii ucrainene să se consulte cu partea rom asupra mod
în care ar putea promova proiec ucrainnean. Ucraina nu a consid că este caz să respecte ac recomand.
La 2 febr 2004 – prin Decr nr 117 al preşed Ucrainei, albia braţ Bîstroe a fost trec în compun landşafturilor antropogene,
fiind scoasă de pe lista zonel protej. În fel ac, lucrări constr canal li s-a dat „un cadru jurid”. Experţii de mediu ai Consiliului
Europei au recomand sist imed a lucră. Ei au ajuns la concl că trec navel prin canal ar afecta spec de păsări, banc de peşti şi
habit nat al ac vieţuit.
Partea ucrain a ampl balize de semnaliz la nici 10 mde mal rom al braţ Chilia al Dunării, încălc preved Tr de frontieră înche
cu Ucraina, întrat în vig în apr 2004. Tr stip că orice acţ a unei părţi – care priv frontiera – treb adusă la cunoşt celeilalte părţi
cu 20 zile înainte. Aşadar, balizajul s-a făcut fără a se aduce la cunoşt autorit rom în dom. Asemenea operaţ puteau fi efect –
în măs în care vizează şi zona învec – cu o consult prealab a părţii rom.
Având în ved consec grave pt mediu, autorit rom au făcut demers diplom menite să sensibil instit internaţ competen pt a
acţiona în ved opriri ac constr. Astfel, a fost sesiz Secretariat Convenţiei de la Ramasar şi Comit Consultativ al Reţelei
Mondiale a Rezervaţiei Biosferelor al UNESCO – Programul „Omul şi Biosfera”; Comosia Internaţ pt Protecţia Fluviului
Dunărea; Secretariat Convenţiei de la Espoo pt constituirea uni Comisii de anchetă internaţ priv impact transfrontalier al
constr Canal Bîstroe.

Roşia Montană
Cea mai prestig instituţ ştiinţ a ţării, Academia Română, a avertiz toate organ abilit ale stat cu priv la „Proeict catastrof din
Apuseni”, demonstrâ, cu argum ştiinţifice întemeiate, că se impune oprir imed a realiz ac proiect. Cercetă efect de reputaţi
oameni de ştiinţă din ţară şi din străin au pus în evid pericol procedeul tehnolog utiliz pt realiz proiect de la R Montană. Este
demonstr ştiinţ că cianura nu este sing pericol generat de fol ac tehnologii; nămol şi apele rezultate din ac proces tehnolg
determ risc de poluare, inclusiv prin conţin de metale grele toxice care rezultă din minereu. Se efect studii şi cercet
laborioase pt aband şi înloc ac procedee. Conştiinţa cosecinţ grave asupra med natural, asupra sănătăţii şi vieţii oamenil,
plant şi animalel rare din M Apuseni a determin numeoase proteste din partrea unor peronalit şi instituţ de prestigiu din ţară
şi străin împ proiect R Montană.
Pt întreaga perioa de exploata – estim la 16,4 ani – va fi fol ca tehnolg de extracţie cianurarea, care va const o sursă de
periclit a tot ceea ce înseamnă viaţă în M Apuseni. Din proc de cianurare – pe parcurs exploat aur şi argint – va rezulta
sterilul şi deşeurile tehnolog, care se vor depozita într-un iaz de decantare, cu o capacit de stocare de 250 milioane tone.
Realiz proiect impl ocup a 1.200 ha din teren în localit R Montană şi Corna; strămut a cca 2000 de pers; 8 biserici şi 9
cimitire vor fi relocate; vor fi relocate şcoli, grădin, dispens medical; vor fi distruse Muzeul mineritului, galeria română de
exploat a minereur aurif; case din sec XVIII o XIX. Preţul exploat celui „mai mare zăcământ de aur din Europa” îl constit:
strămut oamenil şi a instituţ, distrug unor valori unice de patrimon, punerea în pericol a sănătăţii şi vieţii oamenil, a unor
specii de plante şi animal rare în M Apuseni.
Proiect R Montană Gold Corporation – prin potenţial efecte negative asupra mediul – contrav normel jurid comunit, prin care
se stipul oblig priv: a) menţin, protej şi îmbunătăţ calit mediul; b) protej sănătă oamenil; c) utiliz prufdentă şi raţională a resurs
natur; d) promov în plan internaţ a măsuril corepsunz probl regionale sau planetare ale mediul. Prin ac poiect sunt înclăc
dispoziţ Directivei nr 80/68 priv protecţ apelor subterane împ poluă cauzate de anumite substanţe. Potriv ac Direct, stat
membre au oblig să prev şi să interzică „introd directă sau indir” în pânza freatică a unor subst toxice, care ar putea pătrunde
în sist de apă potabilă. Proiect R Montană Gold Corporation încalcă, totodată, unele reglement priv conserv naturii, stipul în
Convenţia Europ a Peisajului (ratif în România prin Legea nr 451/2002). În ac timp, implement ac proiect contrav dispoziţ
Directivei nr 92/43 EEC priv conserv habitatel naturale, florei şi faunei sălbatice.