REZONANTA UMANA

REZONAN (RESONARE - a rsuna, a repeta un sunet) = iniiere sau amplificare de

fenomene oscilatorii ntr-un sistem fizic sub aciunea oscilaiilor similare produse de un alt
sistem. Rezonana are loc numai atunci cnd frecvena fenomenului oscilant este apropiat
sau coincide cu una dintre frecvenele (numite proprii) cu care sistemul rezonant este
capabil s oscileze. n timpul rezonanei are loc un transfer de energie de la sistemul
excitator ctre cel rezonant. La rezonan, amplitudinea oscilaiilor crete foarte mult,
prezentnd un maxim caracteristic; ea ar putea deveni infinit dac nu ar exista pierderi de
energie datorate unor factori de genul frecrii. Fiind un fenomen selectiv, rezonana ofer
posibilitatea de a pune n eviden oscilaii puin perceptibile prin alte procedee sau de a
canaliza un transfer de energie pe o anumit frecven n scopul provocrii unui fenomen (ex.
o tranziie). Rezonana constituie o metod foarte sensibil de cercetare a fenomenelor.
FRECVEN = Mrime care arat de cte ori se produce un fenomen periodic n unitatea de
timp.
ACORDARE = Modificare a caracteristicilor unui circuit oscilant, prin care se egaleaz
frecvena lui proprie de oscilaie cu o frecven dat (ex. acordarea unui circuit oscilant cu
frecvena unui alt circuit oscilant). Efectuarea operaiei de acordare conduce la SINTONIE.
SINTONIE = Egalitate a frecvenelor proprii ale unor sisteme oscilante (ex. sintonia a dou
coarde sonore acordate pe aceeai not muzical).

n continuare vom urmri s definim pe scurt fenomenul de rezonan,. Dup cum se tie,
cuvntul rezonan provine din latinescul "resonare", care nseamn a rsuna, a fepeta un
sunet sau, altfel spus, o vibraie. Rezonana este deci un proces de iniiere sau amplificare de
fenomene vibratorii, contient sesizate n fiin, produse sub aciunea vibraiilor-energii care
provin din anumite niveluri de manifestare specifice ale Universului. Rezonana are loc numai
atunci cnd frecvena vibraiilor este apropiat sau coincide cu una dintre frecvenele cu care
universul luntric al individului este capabil s vibreze la unison (att timp ct acest proces se
menine).
Din momentul in care se declaneaz fenomenul de rezonan luntric, n fiin se
declaneaz ca efect o stare corespondent cu energia receptat, iar amplitudinea vibraiilor,
aa cum sunt percepute graie contientizrii n fiin, crete foarte mult, prezentnd un
maxim caracteristic ce se va pstra nealterat dac concentrarea luntric va fi constant.

Neuronii oglind
Descoperii de un grup de cercettori italieni, de la Universitatea din Parma, neuronii
oglind reprezint o clas special de celule nervoase, cu un rol deosebit n cunoa terea
direct, automat i incontient a mediului nconjurtor. Caracteristica lor definitorie este

dat de strns relaie dintre informaiile motorii pe care le codific i informaiile vizuale la
care rspund, punnd n legtur zonele creierului responsabile pentru procesarea senzorial
i pentru cea motorie.
Conform ultimelor studii, i creierul uman prezint neuroni oglind, fiind elaborate o serie de
ipoteze pentru a explica rolul lor funcional, precum nelegerea aciunilor i inteniilor, imitaia
i chiar empatia.

Acesti neuroni corticali sunt activati nu doar atunci cand este indeplinita o actiune, ci
si atunci cand observam cum aceeasi actiune este realizata de altcineva, ei
reprezentand mecanismul neural prin care actiunile, intentiile si emotiile altora pot fi
intelese in mod automat. In plus, se suspecteaza ca disfunctiile acestor celule pot fi
implicate in diverse boli, precum autismul, astfel incat intelegerea functionarii
neuronilor oglinda poate deveni extrem de importanta in elaborarea unor noi modalitati
de tratament.
Neuronii - oglinda au fost initial descoperiti in cortexul frontal premotor al maimutelor (aria
F5), iar in urma cercetarilor ulterioare, s-a constatat prezenta acestora si in lobul parietal
inferior. Caracteristica lor definitorie este data de stransa relatie dintre informatiile motorii pe
care le codifica si informatiile vizuale la care raspund, punand in legatura zonele creierului
responsabile pentru procesarea senzoriala si pentru cea motorie.
Conform ultimelor studii, si creierul uman prezinta neuroni - oglinda, fiind elaborate o serie de
ipoteze pentru a explica rolul lor functional, precum intelegerea actiunilor si intentiilor, imitatia
si chiar empatia.
Prima ipoteza privind functia neuronilor - oglinda a fost aceea a intelegerii actiunilor, desi
poate suna aproape bizar ca pentru recunoasterea acestora, trebuie activat sistemul motor.
De fapt, o simpla perceptie vizuala, fara implicarea sistemului motor, ar oferi doar informatii
despre aspectele vizibile ale miscarii, nefurnizand insa si informatii despre componentele ei
intrinseci sau despre sensul actiunii respective. Privind din aceasta perspectiva, neuronii oglinda ar putea fi mecanismul central, de la care pornesc nenumarate alte functii, una dintre
ele fiind imitatia, definita ca abilitatea de a reproduce sau de a invata noi actiuni.
In plus, exista dovezi clare din care reiese ca sistemul neuronilor - oglinda este implicat atat in
repetarea imediata a actiunilor realizate de alte persoane, cat si in invatarea
comportamentelor prin imitare. Observarea unei actiuni furnizeaza insa doua tipuri de
informatii: ceea ce se desfasoara si de ce se desfasoara, neuronii - oglinda fiind capabili
nu doar sa reactioneze la un simplu stimul, ci si sa inteleaga sensul si scopul acelui stimul,
astfel ei fiind responsabili si pentru intelegerea intentiilor.De asemenea, a fost sugerat faptul
ca exista o oarecare legatura intre autism si sistemul neuronilor - oglinda, inabilitatea copiilor
autisti de a se raporta la alti oameni si situatii de viata fiind cauzata si de o tulburare a
functionarii acestor neuroni.
Capacitatea unui individ de a intelege starea emotionala a celuilalt, de a percepe ceea ce

percepe celalalt sau, intr-un cuvant, empatia, este legata si ea de neuronii - oglinda.
Cercetarile de imagistica au aratat ca in timp ce observam starea emotionala a altor
persoane, sunt activate aceleasi structuri neuronale care sunt activate atunci cand traim noi
insine emotiile respective.
Pe langa toate aceste functii, unii cercetatori pun acest sistem de neuroni in legatura cu
dezvoltarea limbajului, deoarece se pare ca neuronii - oglinda au fost localizati si in zona
lobilor frontali, in apropierea ariei Brocca, regiune considerata responsabila cu dezvoltarea
vorbirii.
Reprezentand una dintre cele mai interesante descoperiri din domeniul neurostiintelor,
neuronii - oglinda modifica radical vechea conceptie despre functionarea creierului uman,
conform careia acesta ar lucra secvential: perceptia semnalelor fiind urmata de o faza de
prelucrare cognitiva, apoi de o faza de decizie si de executie a comenzilor motorii, secretorii
sau de alta natura.
In mod cert, posibilitatea individului de a reactiona la actiunile si emotiile celorlalti are o
importanta foarte mare in reglarea comportamentului, caci oamenii nu ar putea colabora
eficient daca nu s-ar adapta la starea emotionala a celor din jur, iar neuronii - oglinda au rolul
de a acorda trairile proprii cu cele ale altor persoane.

ATITUDINEA INTERIOARA. GANDIREA POZITIVA

Introducere despre atitudinea corecta. Inteligenta emotionala. Gandirea pozitiva
Maturitatea emotionala scala Friedmann, un test de inteligenta emotionala

Neuroanatomia emoiilor

Sa ne imaginam hipotalamusul ca o mic inim care pompeaz n ntreg organismul uman nu

snge, ca inima din piept, ci emoii. Imagineaz-i o minifabric plasat n creierul uman, care
are toate materialele necesare la dispoziie pentru a construi orice tip de emoie i de a trimite
aceast emoie pn la ultima celul din organismul uman. O emoie construit n
hipotalamus poart numele de neurosecreie peptidic i este de dou feluri:
de eliberare,
de inhibare.

n momentul n care un eveniment exterior ne d un motiv s simim o anumit emoie, n

hipotalamus, aproape instantaneu, se asambleaz neuropeptidele care se potrivesc cu
emoia respectiv. Apoi, ca o avalan, aceste neuropeptide circul prin snge ctre fiecare
celul a corpului nostru.
Fiecare celul are nite receptori, nite tentacule prin care cerceteaz mediul din jur. Astfel
ajung s aib parte de vitaminele, proteinele i toate celelalte substane necesare
organismului. S poi tri o via cu adevrat liber i independent, trebuie s scapi de
dependenele tale emoionale. De ce intrm mereu n aceleai relaii, cu acelai gen de
oameni? De ce avem tot timpul aceleai dispute? De ce avem aceleai atitudini n situaii
asemntoare? Conform celor spuse de Dr. Joe Dispenza, cnd celulele sunt bombardate cu
neuropeptide, ele devin mult mai insensibile la vitamine, proteine i alte emoii i ajung s
aib foarte muli receptori care pot capta doar acea substan chimic cu care au fost
obinuite. n cazul dependenelor, cnd generm acelai rspuns de la creier ctre celule,
celulele se vor obinui cu acelai tip de neuropeptide, care vin cel mai des. De ce oameni
foarte inteligeni lucreaz pentru oameni mai puin inteligeni?
De ce aproape ntotdeauna pasiunile oamenilor preiau controlul asupra raiunii lor?
Am convingerea c majoritatea oamenilor au un coeficient de inteligen normal, ceea ce este
suficient pentru o via ncununat de succes. Majoritatea oamenilor au un coeficient de
inteligen peste 90.

65% dintre brbai sunt gndire. 65% dintre femei sunt afect.
Am vorbit la inteligena emoional despre emisfera stng, care se ocup de raiune, i
despre cea dreapt, care se ocup de emoii?
Dac ne gndim c doi din trei brbai se nasc cu partea stng mai capabil dect cea
dreapt i c, prin educaie, brbaii, n general, sunt nvai s fie puternici, s nu i
exteriorizeze sentimentele i s aib logica drept lege, avem o lume n care brbaii nu i mai
neleg emoiile, nu pot nelege emoiile celorlali i le determin pe femei s spun: nu i
nelegem pe brbai.
Dac ne gndim c dou din trei femei se nasc cu partea dreapt mai dezvoltat i c, prin

educaie, sunt nvate s i exteriorizeze emoiile, s fie ct mai comunicative i s i

asculte inima, avem o lume n care (mi cer scuze fetelor sensibile i fr simul umorului)
brbaii le consider pe femei proaste i imposibil de neles.
Pentru ca un om s funcioneze complet e nevoie de ambele emisfere. O persoan care are
funcia gndire mai dezvoltat trebuie s i educe partea afectiv, pentru c, aa cum am
spus mai devreme, emoiile sunt viaa.
O persoan cu funcia emotie primar are nevoie s i educe partea stng, ratiunea si
logica pentru a nu fi prada i jucria emoiilor de tot felul i pentru a-i putea duce viaa pe un
drum, nu s rtceasc pe crri care nu duc niciunde. O persoan logic, de gndire, va
avea dificulti cu nelegerea emoiilor.
Prima trstur a acestui tip este c ,de obicei, nu se ntmpl ce vrea el n dragoste.
Pentru c este o experien de care vrei tu, numai raional nu.
Apoi s-ar putea ca cei raionali s nu i respecte pe cei cu afect. De exemplu un brbat
raional poate dispreui o femeie pe motiv c joac teatru, nu gndete logic ,etc.
Raiunea i logica sunt indispensabile n evoluia noastr, ns emoia bate logica n orice zi
din sptmn.
Aadar, trebuie s i dezvoli ambele emisfere pentru o viata echilibrata si pentru a-ti putea
atinge obiectivele.
Testul de maturitate emotionala.
Conform unor studii recente si a lui Goleman, Inteligenta Emotionala poate fi dezvoltata in
timp (termenul la care face referire Goleman este maturitatea inteligentei emotionale).
Conform lui Goleman se evidentiaza cele 4 componente ale Inteligentei Emotionale si anume:
1. Autocunoasterea
Autocunoasterea Emotionala
Autocunoasterea Realista si Corecta
Increderea in sine
2. Autocontrol
Autocontrol emotional

Transparenta & mentinerea integritatii

Adaptabilitate & adaptabilitate la schimbare
Orientarea spre rezultate
Initiativa
Optimism & perseverenta
3. Social Awareness (constinta sociala, de grup)
Empatie (simtirea sentimentelor si perspectivei celorlarti, un interes real fata de grijile
celorlalti)
Awareness la nivelul organizatiei
Orientarea spre serviciu
4. Managementul relatiilor interpersonale
Dezvoltarea altora, a abilitatilor acestora, coaching
Leadership inspirational
Catalist al schimbarii (initierea si managementul schimbarii)
Influenta (un rol important il joaca persuasiunea, pentru informatii cu privire la aceasta sunt
recomandate cartile Moments of Power de Rober Cialdini, un maestru al epocii
contemporane in arta persuasiunii in limba Romana a fost tiparita cartea Psihologia
persuasiunii)
Managementul conflictelor (legat de negocierea si rezolvarea disputelor)
Lucrul in echipa si colaborarea (crearea de sinergie de grup in urmarirea scopurilor grupului)
Primele doua componente sunt privite ca componente personale ale Inteligentei Emotionale,
in timp ce celelalte 2 sunt privite ca componente sociale ale Inteligentei Emotionale.
Scala de maturitate emotionala Friedmann
Aceasta masoara nivelul inteligentei emotionale.
Exista 25 de intrebari la care se raspunde cu Da sau Nu si fiecare raspuns are asociat un
numar de puncte.
Scorul se afla se face prin insumarea punctajelor care se acorda pentru fiecare raspuns ales
si impartirea la 25.
Evaluarea are scoruri ce oscileaza intre 0 10 puncte si semnifica infantilism pana la peste

25 care semnifica o perfecta maturizare emotionala.

Asadar, citeste intrebarile, raspunde cu Da sau Nu, aduna punctele pe care le faci si la
sfarsit imparte la 25.

Aduna punctele pe care le faci si la sfarsit imparte la 25.

Evaluarea punctajului:
Peste 25 Perfect maturizat emotional
22-24 Maturizare buna
20-21 Nivel corespunzator de maturizare
18-20 Nivel mediu de maturizare
16-18 Situatie spre limita, tendinta spre dezechilibru
14-15 Usoara imaturitate emotionala
12-14 Reactii adolescentine, imature
10-12 Reactii infantile, puerile
0-10 Infantilism

Imbunatatirea inteligentei emotionale

Pasul 1: Evaluarea
Primul pas pentru imbunatatirea inteligentei emotionale este sa stii care este nivelul tau
actual. Asta poti afla raspunzand sincer la cele 25 de intrebari din chestionarul de mai sus si
facandu-ti evaluarea.
Pasul 2: Autoeducarea
In lipsa unui antrenor sau mentor trebuie sa ne autoeducam.
Autoeducatia in privinta emotiilor se face astfel:
Ne uitam tot timpul la comportamentul nostru si stim ca el este responsabil pentru
reyultatele ce le avem. Intreaba-te : Cum am ajuns in situatia aceasta?
Trebuie sa devenim cat mai constienti de ceea ce facem , spunem, de felul in care
actionam si reactionam si tot timpul sa ne asumam responsabilitatea.
Cat mai des posibil trebuie sa vedem unde avem tipare de comportament, unde repetam
greselile fara sa invatam din ele, cum reactionam la anumite situatii si cum putem
imbunatatii felul in care ne comportam astfel incat rezultatele sa se schimbe in bine.
Pasul 3: Schimbarea comportamentului
Dureaza doar o clipa sa controlam o emotie sau sa ne controleze ea pe noi.
Gandeste-te la persoane pe care le consideri inteligente emotional. Adica mature.
Cum ar actiona si cum ar rezolva aceasta persoana matura acele situatii in care oamenii
mai putini maturi nu reusesc sa faca fata?
Ce raspuns ar declansa de la cei din jur comportamentul persoanei mature?
Tine minte: Cu fiecare cuvant si actiune ori intarim relatiile cu cei din jur, ori le slabim.Actiunile
si cuvintele tale intaresc legaturi sau le slabesc?
Filmul TBC (20 min)
Discutii pe marginea filmului
PRACTIC
Exercitiu de evaluare a gradului de gandire pozitiva
1. Fata in fat cate doi, cei doi parteneri, pe rand, timp de 5 min scriu cat mai multe calitati
referitoare la celalalt, numerotate.

EVALUARE REZULTATE

EMPATIA
1. Ce este empatia (scriem pe hartie fiecare)
2. Definitie
WiKi
Empatia are multe definiii care cuprind o gam larg de stri emo ionale, de la a ine la
anumite persoane i avnd dorina de a i ajuta, pn la a experimenta emo ii care se
potrivesc cu emoiile altei persoane, a tii ce gnde te sau simte cealalta persoana, pentru a
estompa linia dintre sine i ceilali. Din moment ce empatia implic n elegerea strilor
emoionale ale altor oameni, felul n care este caracterizat este derivat din modul n care
emoiile n sine sunt caracterizate. Capacitatea de a se imagina ca alt persoan este un
proces imaginativ sofisticat. Cu toate acestea, capacitatea de baz de a recunoa te emo ii
este probabil nnscut i poate fii obinut n mod incon tient. Empatia este diferit de
simpatie, mil i contagiune emoionala. Preocuparea empatic este sentimentul de
compasiune pentru alte persoane, dorina de a i vedea mai ferici i.
DEX online
EMPATE ( fr.) s. f. Intuiie simpatetic, identificare afectiv, transpunere. n psihologie,
desemneaz un proces complex (perceptiv, intelectual, afectiv) constnd n identificarea
subiectului cu obiectul cunoaterii (ndeosebi o persoan) i n proiectarea strilor proprii
asupra acesteia din urm, subiectul trind n sine via a altuia. n estetic, se aplic unui
proces complex (perceptiv, intelectual, afectiv) de raportare la obiectul artistic. A cunoscut o
larg circulaie n estetica romantismului (Novalis, R.H. Lotze, Th. Lipps).
n prezent n psihologie exist trei conceptualizri diferite ale conceptului de empatie:
1. nvarea contientizrii strilor interioare ale unei alte persoane, gndurilor, percep iilor i
motivelor. Semnificaia proceselor cognitive este mare i datorit acestora o persoana este
capabil s perceap, recunoasc i pn la un anumit nivel s anticipeze strile celor din jur.
n acest context se discut i de acurateea empatiei.
2. Empatia este o reacie afectiv fa de o alt persoan, o "armonizare" a strii emo ionale
interne la starea unei alte persoane. Focusul n aceast situa ie este pe procesul de empatie
i nu pe rezultatul acesteia.
3. Empatia este o combinaie de mecanisme cognitive i emo ionale unde procesele cognitive
mediaz activarea emoional. Interpretarea unei anumite situa ii declan eaz o reac ie
emoional caracterizat prin acceptarea perspectivei celeilalte persoane. Din aceasta
perspectiv, empatia este nelegerea non-egocentric a celorlal i coordonat de emo ii.
Empatia este prezentat alturi de altruism i afiliere i este printre principiile de baz ale

comportamentului pro-social dar este diferit de mil sau simpatie (care pot aprea ca i subconcepte)
(sursa: Alina Cogiel, PhD., Psychology Department, University of Ostrava)
Empatia este definit ca fiind capacitatea de a sta n papucii altcuiva. Aceasta este definiia
pe care o folosim cu toii. Specialitii n domeniu definesc empatia cam la fel, poate
prezentnd mai multe faete.
Empatia este considerat acea calitate de care in prezent trebuie s se in cont n mediul
profesional.
Empatia, atunci cnd este prezent, ne ajut sa interacionm cu cei din jurul nostru n feluri
mult mai relevante, indiferent c vorbim de colegi, subalterni, clieni, etc. .
Vom analiza modul cum se aplic empatia n dezvoltarea de produse sau servicii.
Empatia ne permite s construim produse sau servicii care s fie mulate pe nevoile
beneficiarilor lor. Am auzit de foarte multe ori formulri de genul "adaptat la nevoi" i probabil
tim cu toii ce nseamn aceasta.
Empatia reuete s ne conduc spre o perspectiv nuanat i foarte fin a nevoilor
beneficiarilor notri. Vom realiza acest lucru prin rafinarea nuanelor in definirea empatiei.
Descoperind acele nuane vom nelege cum funcioneaz dar i cum putem s dezvoltm
empatia mai departe de trstur.
n primul rnd majoritatea celor specializai n empatie spun c aceasta este un proces i nu o
stare. Empatia are o component genetic i una de mediu. Aceasta nseamn c ne natem
cu o predispoziie mai mare sau mai mic spre empatie ns aceasta poate fi extins sau
restrns n funcie de factori contextuali. De asemenea s-a observat ca ea apare exprimat
de la vrste foarte fragede i c problemele legate de empatie se vd n autism si sociopatie.
Empatia n componentele sale (aceast clasificare este regsit n majoritatea definiiilor, dei
cu alte etichete) presupune:

O persoana empatica poate identifica usor emotiile celorlalti iar aici ne referim la emotiile
latente, care nu sunt exprimate. Oricine isi poate face o idee despre cum se simte un om care
exprima in mod exterior anumita stare dar putini sunt aceia care reusesc cu adevarat sa
patrunde dincolo de masca exterioara expusa si sentimentele traite cu adevarat in interior,
mai ales cand respectivul sau respectiva se straduieste sa ascunda adevaratele sentimente.
Oamenii empatici vad dincolo de masti, cu usurinta.
Ei fac insa mai mult decat a identifica automat ceea ce simt persoanele din jurul lor; au si
capacitatea de a isi imagina foarte exact cum trebuie sa se simta persoana respectiva chiar
daca ei nu au trecut niciodata prin exact aceeasi situatie.

Deasemenea, empatia ii ajuta pe oameni sa citeasca mai usor limbajul corpului sau sa vada
acele sclipiri in ochii oamenilor. Datorita acestei intelegeri a firii umane de care sunt capabili,
oamenii empatici sunt de obicei intelegatori cu cei din jur si dau dovada de compasiune.

Cum recunoastem un om empatic?

E cald si afectuos, nu se simte stanjenit atunci cand vede anumite manifestari emotive in jurul
sau. Deasemenea, recunoaste cu usurinta ca si el are sentimente puternice si greu de
controlat si iti impartaseste o parte dintre ele. Are incredere in tine si in faptul ca poti depasi
situatiile dificile prin care treci si iti aduce aminte de punctele tale tari atunci cand tu uiti ca le
ai.
Inca un lucru pe care empaticii il fac de obicei este acela ca incearca sa inteleaga ce
inseamna un anumit lucru pentru tine

Precautii in cazul empatiei

Lumea isi imagineaza ca totul e roz, ca oamenii empatici beneficiaza de niste bonus-uri pe
care ceilalti nu le au si atat, ceea ce e fals. Partile bune ale empatiei vin la pachet si cu altele,
mai putin bune, de care trebuie sa fim constienti si sa le evitam in cat mai mare masura.
Oamenii empatici sunt in general persoane care gandesc mult, carora le place sa rezolve
probleme si merg in general pe ideea ca acolo unde a aparut problema se afla si raspunsul,
rezolvarea acelei probleme. Sunt cei care nu adorm noaptea pana cand nu gasesc raspunsul
la o intrebare ce ii macina. Iar de multe ori, problemele la care se gandesc nici macar nu sunt
ale lor.
In plus, a arde la o intensitate atat de mare incat sa empatizezi cu o alta persoana, sa te autodepasesti continuu incercand sa te transpui in starea respectiva si, mai apoi, sa faci eforturi
pentru a gasi o solutie de a alina suferinta celuilalt, e mult mai complicat chiar decat suna si
putin probabil sa se intample fara sa lase urme.
Empaticii care nu au control suficient asupra propriilor sentimente se comporta uneori ca un
burete: absorb din emotiile celorlalti ceea ce ii ajuta sa inteleaga si sa se puna in locul acelor
persoane insa, in momentul in care interactiunea s-a incheiat, in loc sa renunte la tot ce au
absorbit, pastreaza in ei o parte din acele emotii.
Mai mult decat atat poate avea loc un transfer emotional necontrolat intre empatic si celalalt
astfel incat sentimentele negative pot sa cuprinda intr-o anumita masura pe empatic. De
aceea se impune un control cat mai perfect al propriilor sentimente, sa avem senzatia ca
suntem in mijlocul teatrului insa sa nnu uiutam niciodata ca este vorna despre un teatru.

Relaia empatie-simpatie
Empatia se deosebete de simpatie, aceasta fiind o stare emoional contient, constnd n
a simi cu", pe cnd empatia nseamn a sim i n", a tinde spre, a tri via a afectiv a altuia.
[9]
Exist o distincie clar ntre cele dou concepte, care sun similar:
Empatie: abilitatea de a nelege, percepe i sim i emoiile unei alte persoane.
Simpatie: tendina de a-i ajuta pe ceilali pentru a preveni sau diminua suferin a lor.
In conceptualizarea empatiei intalnim diverse forme sub care aceasta apare.
Astfel, in functie de modul de exprimare putem vorbi despre:
1. Empatia cognitiva, care reprezinta capacitatea de intelege starea altora si presupune s
avem suficiente cunotine despre sistemul de operare uman nct s putem sa analizm
procesele ntr-un mod detaat de propria noastr stare doar lund n considerare algoritmii
prezeni n cealalt persoan.
2. Empatia in oglinda, care reprezinta capacitatea de a copia, in mod intentionat sau nu starile
altora. Empatia n oglind este foarte strns legat de componente neuropsihologice ns ea
presupune ct de "infectabili" suntem de strile celor din jur.
3. Autoempatia, care reprezinta capacitatea de a constientiza propriile stari. Autoempatia se
refer la a avea nivelul de introspecie necesar n aa fel nct s putem s identificm foarte
clar ce simim i de ce simim acel lucru.
4. Actiunea empatica, care reprezinta capacitatea de a gasi actiuni in conformitate cu starile si
nevoile celorlalti si presupune faptul c dup ce am neles mecanismul, s putem identifica
acea aciune asupra acestuia care poate produce modificrile dorite n sistemul specific al
celorlali.

n concluzie, empatia, fie c este orientat nspre noi, spre altcineva sau spre grupuri de
oameni presupune o cunoatere a "strii". Starea este cum ne simim adic emoii dar
presupune si nelegerea felului n care se formeaz acele emoii i cum se exprim acele
emoii precum i relaia acestora cu comportamentele. Pe scurt putem spune ca
emoiile sunt shortcut-uri care ne semnalizeaz ceva (pozitiv sau negativ). Ele vin ca urmare
a unei interpretri/procesri a unui context sau situaii n funcie de sistemul nostru de
procesare intern. Putem spune c emoiile sunt consecine ale unei interpretri. Mai putem
spune i c emoiile sunt mai nuanate dect m simt bine/ru.

Reaciile comportamentale (ceea ce fac) precum i alte reacii sunt i ele consecine ale
felului n care interpretez realitatea.
Putem concluziona atunci c a "practica empatia" presupune s identificm ce simte si ce
face cineva n relaie cu motivul pentru care simte i face acel ceva. Mai pe scurt a "practica
empatia" presupune s nelegem ce date au intrat i cum au fost ele procesate/interpretate
pentru a duce la o anumita emotie ca rezultat sau la un anumit comportament.
Cred c este deja evident cum ne ajut empatia n dezvoltarea de produse sau servicii.
Empatia:
ntelegem ce simte i face un utilizator ca urmare a interaciunii cu un anumit produs
sau serviciu.
ntelegem de ce simte i face (prin nelegerea algoritmului de interpretare a
experienei de interaciune cu acel produs sau serviciu).
Astfel, dac dorim ca utilizatorul nostru s simt/fac un anumit lucru i construim acel context
care va fi interpretat n aa fel nct s genereze consecinele pe care le dorim ceea ce
presupune ca vom cunoate ndeaproape alogoritmul lui de procesare/interpretare.
Dac vrem ca el s simt/fac un anumit lucru ntr-un anumit fel i ntr-un anumit context, n
primul rnd cunoatem algoritmul i apoi ncercm s l modificm.
n consecin, a folosi procesul empatic presupune s cunotem algoritmul de procesare al
fiecrui individ pentru c atunci vom avea un insight n ce output genereaz i cum putem s
schimbm algoritmul pentru a genera un nou output.
Fiecare algoritm e personal i de multe ori nu este unul raional. Putem s credem c oamenii
ar trebui s gndeasc sau s simt sau s se comporte ntr-un anumit fel pentru ca aa este
logic dar aceasta nu nseamn c aa se va ntmpla.
Aplicnd empatia nu cutam ca un algoritm s fie logic ci pur i simplu ncercm s
identificm care este algoritmul. Fcnd acest lucru putem s construim produse/servicii, s
interacionm cu cei din jur, s exersm leadership sau s creem acele emoii sau
comportamente pe care le ateptm.

Ce atitudine trebuie s am pentru a asculta pe cineva cu empatie?

O atitudine empatic:
Este generoas i rbdtoare;
Ea suspend judecata critic i caut ceea ce este mai bun n oameni;
i preuiete pe oameni, chiar dac le cunoate eecurile;
Caut o interpretare favorabil a ceea ce oamenii spun i fac, o interpretare pe care
oamenii s-ar simi mndrii s o admit;
Presupune c oamenii sunt bine intenionai;
ncearc s descopere cum vd oamenii lucrurile i ceea ce conteaz pentru ei, nu pentru a
fi sau nu de acord, ci n scopul de a nva, aprecia i respecta;
i asigur pe oameni c, indiferent ce i preocup i indiferent cum exprima acea
preocupare, ei merit respect.
Cnd oferi acest tip de atenie, oamenii simt c pot avea ncredere n tine i c pot cpta
ajutor dac i pun ncrederea n tine.
Ce apare mai nti: abilitatea sau atitudinea?
Ai neaprat nevoie de o atitudine perfect nainte de a ncepe s practici abilitatea de a
asculta cu empatie?
Practicarea abilitii te va antrena s vezi oamenii ntr-un mod diferit, deoarece cu ct
nelegei mai mult, cu att mai mult reueti s apreciezi i cu att mai pu in ajungi s judeci.
Ce efect are ascultarea mea cu empatie asupra persoanei pe care o ascult?
Rezultatul pragmatic al ascultrii tale l reprezint efectul imediat pe care l are asupra

persoanei pe care o asculi: Ct de neleas se simte?

Dac nu reueti s treci acest test este puin probabil s c tigi ncrederea i cooperarea
acelei persoane, chiar dac ai neles tot ceea ce a spus. Exist dou modalit i prin care po i
s ti ct de neleas se simte persoana pe care o ascul i:
Experiena de a fi bine neles este att de satisfctoare, alintoare, neobi nuit i
surprinztoare nct de cele mai multe ori oamenii rspund spontan prin a spune, Exact!
(sau cuvinte cu acest sens). Dac primeti acest tip de rspuns ti c faci o treab bun.
Poi ntreba:Ct de neles te-am fcut s te sim i pe o scar de la 0 la 10?. Rspunsul,
dei subiectiv, este uor de dat i poate fi crezut. n func ie de nota primit po i face propria
apreciere. Un scor de 8 sau mai mult i spune c te afli pe drumul cel bun. Un scor de 7 sau
mai puin spune c ar fi bine dac ai acorda mai mult aten ie.
Cu ct exactitate ar trebui s percep sentimentele oamenilor?
Nu i face griji dac ceea ce ai perceput nu este 100% corect. Acesta i arat c ncerci s
nelegi. i face pe oameni s se sim i bine observnd efortul tu. Ei tiu c este doar o
presupunere, i le ofer posibilitatea de a te corecta dac te n eli.
Ce este ascultarea reflexiv?
Ascultarea reflexiv este oglindirea n propriile tale cuvinte a ceea ce cineva pare c i-a spus.
Uneori, dar nu ntotdeauna, poate fi folosit ca o prghie verbal, de exemplu: Permite-mi s
m asigur c te-am neles , Ceea ce pare s spui este c, Din ceea ce spui am
impresia c . n spatele unei declaraii reflexive se afl o invita ie implicit de a fi corectat
dac te neli.
De ce sugerarea de declaraii reflexive funcioneaz mai bine dect formularea de ntrebri?
Este mai uor s ntrebi: Cum te simi?, dar exist trei motive pentru care i sugerm s
utilizezi declaraiile reflexive:
Dac acorzi destul atenie vei surprinde aproape sigur indicii non-verbale, precum i indicii
verbale. cu privire la modul n care se simte cineva. De ce s pretinzi c nu s-a ntmplat

asta? Declaraia ta reflexiv este un ecran pe care proiectezi aten ia ta i i ofer persoanei
ascultate posibilitatea de a te corecta dac te n eli. Fcnd o declara ie reflexiv nu
nseamn c o manipulezi (punere de gnduri n mintea persoanei), ci nseamn c o
urmreti i ncerci s ii pasul cu ea.
Dac ntrebi persoanele cum se simt, acestea ncep s se gndesc la asta i s analizeze.
Acest tip de proces de gndire are loc ntr-o alt parte a min ii ( i a creierului) dect cea n
care se experimenteaz sentimentele. Dar dac, n schimb, tu spui:Din expresia de pe fa a
ta nu pari a fi foarte fericit despre acest lucru, persoanele sunt mult mai susceptibile de a da
drumul tensiunii n mod spontan, pentru c o observa ie ca aceasta ocole te partea analitic
a minii i atinge mai direct sentimentele lor.
Uneori oamenii consider c ntrebrile sunt invazive (de exemplu: Cum te simi n
legtur cu ?). Exist un pericol mai sczut n cazul unei declara ii reflexive, cu condi ia ca
tonul acesteia s implice o invitaie de a fi corectat dac ai gre it, de exemplu: Am impresia
c tu nu eti foarte fericit despre ?.
Conteaz dimensiunea vocabularului cnd descriu sentimente?
Rspunsul este NU. Nu este necesar s ai un vocabular mare pentru a avea succes cu
empatia. Acelai lucru este valabil i cu vorbitul hotrt. Orict de restric ionat te sim i de
vocabularul tu, acesta este destul de bun. Este n regul s folose ti cuvinte cum ar fi bun,
ru, bine, nu este bine, fericit, nefericit, mul umit, nemul umit . Cel mai important lucru este s
comunici sincer ceea ce simi cu cuvintele tale adevrate i de asemenea s te intereseze
modul n care alii se simt. i oamenii nu se simt insulta i dac interpretezi gre it sentimenele
lor, deoarece le oferi o ans de a spune cum se simt cu adevarat.
Am ajuns la un echilibru corect ntre ascultare i vorbire?
Dac te ocupi mai mult de vorbire i mai puin de ascultare, legtura cu cealalt persoan
este condamnat s fie srac i este puin probabil s ob ii mul umire.
ns te poi afla de cealalt parte a balanei, ascultnd tot timpul i oferind foarte pu in din
propriile gnduri i sentimente. Fiecare dintre noi a dezvoltat un echilibru diferit ntre ascultare
i vorbire. A devenit un obicei de care suntem de cele mai multe ori incontien i, dar odat ce
devenim contieni aceasta se poate schimba. Unul dintre beneficiile abilit ilor prezentate i

studiate n articolele DOR ACADEMY este c ne fac s ne gndim la modul n care decurg
propriile noastre conversaii. Aceste abilit i ne fac mai con tien i de ambele pr i ale ecua iei,
adic dac avem un echilibru corect ntre a da i a primi aten ie.
Ascultarea cu empatie trebuie utilizat i n cazul plvrgelii?
Plvrgeal nu reprezint o conexiune care s presupun nelegere reciproc, respect,
onestitate i ncredere. Plvrgeal este de fapt vorbitul de dragul de vorbi i implica
mai n toate cazurile BRFA.

PRACTIC
Exercitie de dezvoltare a empatiei:
Fata in fata, pe rand cei doi scriu fiecare cate 5 minute cum il simt pe celalat.
Se schimba hartiile intre cei doi parteneri.
EVALUAREA REZULTATULUI
Dezvoltarea empatiei la copii
Posted on martie 1, 2013 | Las un comentariu
Ca fiinte sociale oamenii isi gasesc fericirea in relatie cu alti oameni. Ca parinte, probabil iti doresti
pentru copilul tau, cand va deveni adult, sa aiba o relatie de cuplu fericita, sa aiba prieteni, sa-si aduca
contributia in felul lui in societate, in concordanta cu abilitatile si talentele lui. Pentru toate acestea este
importanta aparitia interesului social.
De ce anume avem nevoie pentru un comportament social orientat? Sa intelegem trairile altora si sa ne
pese de ele, cu alte cuvinte avem nevoie de empatie.
Cum putem sprijini dezvoltarea empatiei la copii?
Conexiunea parinte-copil
Aceasta reprezinta baza pentru relatii ulterioare si pentru dezvoltarea empatiei. A se simti inteles si iubit
este esential. Oglindeste-i trairile non verbal, dar si verbal, punand in cuvinte ce simte. Exprima-ti
afectiunea prin gesturi de tandrete. Ofera-i consolarea si imbratisarile de care are nevoie. Acestea ii vor
oferi un sentiment de siguranta pe care va putea cladi.
Transmiterea valorilor sociale prin comportamentul tau

Fii empatica nu doar in relatie cu copilul, ci si in relatie cu ceilalti.

Copilul modeleaza comportamentul adultului, si aici conteaza mai putin vorbele : este bine sa cat
faptele. Implica-te in actiuni sociale, impreuna cu el: doneaza hainute vechi altor copii care au nevoie
de ajutor, recicleaza impreuna cu copilul materiale din casa, pregateste ceva de mancare pentru camine
de batrani. Copiii de regula adora astfel de actiuni. Se simt valorosi atunci cand ajuta. Participarea la
astfel de actiuni ii va consolida valorile sociale si va intari si legatura dintre voi pentru ca ati impartasit
o experienta semnificativa.
Este important si ce valori exprimi prin comportamentul tau in general, in situatiile de viata de zi cu zi.
Observandu-te pe tine ca iti pasa, ca tii cont de altii, ca ii ajuti, va deveni si el interesat sa adopte aceste
comportamente. Copilul iti analizeaza in primul rand actiunile, nu cuvintele, deci observa-ti si tu modul
de a actiona. Ceea ce nu ti-ar placea sa preia copilul, incearca sa schimbi.
Ai grija la atmosfera de acasa. Copiii asimileaza mult mai usor valorile familiei daca acasa este o
atmsofera placuta, altfel este posibil la varsta adulta sa se revolte impotriva valorilor de acasa.
Conteaza nu doar ce faci, ci cum faci. Daca faceti actiuni umanitare impreuna, incearca sa fie facute
intr-o maniera relaxata, calda, placuta pentru copil.
Descrierea verbala a impactului actiunilor asupra altora; Descriera sentimentelor si a
nevoilor altora
Uneori parintii sunt uimiti de ce copilul lor nu arata empatie fata de ei, nici in situatii dificile. De
exemplu, insista sa mearga la munte, desi parintele este grav racit si are nevoie sa se refaca. Nu
inteleg, am fost atenta cu el de fiecare data cand a avut nevoie, l-am ingrijit, de ce nu ma intelege si pe
mine cand am o dificultate sau o suparare? Intreaba parintele nedumerit.
Paradoxul este ca un copil empatic nu se dezvolta atunci cand esti atenta doar la sentimentele si nevoile
lui. Sigur ca un comportament empatic fata de el, sa se simta inteles, iubit, valorizat constituie baza.
Insa ce mai conteaza este sa ii vorbesti despre propriile tale nevoi, sentimente, crescandu-i astfel
awareness-ul legat de acestea. Astfel copilul creste cu constiinta faptului ca tu ca parinte, dar si restul
oamenilor, aveti nevoi si sentimente proprii si uneori acestea coincid cu ale lui, alteori nu. Uneori poate
primi ce isi doreste, alteori nu. Primul pas pentru a tine cont de nevoile altora este sa stie ca ele exista,
sa le vada. Daca mereu l-ai pus pe primul loc si i-ai vorbit doar despre el, despre ce este important
pentru el, nu va avea obisnuinta de-a se gandi si la celalalt, la ce este important pentru acesta.
Prin urmare vorbeste-i despre nevoile si sentimentele tale, chiar si despre trairile tale de moment. Nu te
simti vinovata daca dupa o ora de joaca, esti obosita si ai nevoie de somn, ii poti spune asta si el va
invata ceva valoros de aici. Dar este important sa descrii in mesajul catre el ce se intampla cu tine si ce
simti, nu sa incerci sa-l convingi sa mearga la culcare desi lui inca nu ii este somn. La fel si pentru alte
nevoi, de a citi, a studia, a petrece timp parintii intre ei, despre toate acestea se poate vorbi copilului.
Bineinteles avand grija la echilibrul in familie, astfel incat si nevoile copilului sa fie acoperite, sa fi
existat timp petrecut impreuna prin joaca, discutii sau alte activitati in care el sa se simta conectat.
Astfel el va creste cu o imagine realista despre lume: si alti oameni au nevoi si sentimente si este
necesar sa tina cont de ele; si eu am nevoi si sentimente de care imi doresc sa se tina cont.

Ofera-i mesaje si despre cei din jur in care sa descrii nevoi, sentimente si impactul actiunilor noastre
asupra lor. Bunicul este obosit acum, cred ca ar vrea sa doarma, Daca strangi asa de tare pisica in
brate, o doare, Cred ca Mihai a fost trist ca n-ai vrut sa-i arati colectia ta de dinozauri, Catelului nui place sa fie luat cu de-a sila in brate, vine singur, etc.
Vorbindu-i despre impactul actiunilor asupra celor din jur ii creste awareness-ul.
Atentie! Empatia este o abilitate; ca si memoria sau orice alta abilitate se dezvolta in timp. Nu poti
dezvolta empatia pe loc intr-o situatie X in care esti nemultumita de comportamentul copilului si ai
vrea sa fie brusc empatic. De exemplu, in parc, daca este agresiv cu alti copii, este dificil si non
constructiv sa incerci sa ii provoci pe loc o intelegere empatica a celuilalt, si eventual sa iti faci
autocritica daca nu iti reuseste. Pentru astfel de situatii exista regulile (neaparat stabilite dinainte):
daca lovesti pe cineva, plecam. Daca apare o astfel de situatie, pui regula in practica. Iar empatia
continui sa o sprijini vorbind poate si despre situatia respectiva, insa calm, in alt moment, dar si prin
alte actiuni, pe mai multe planuri, tinand cont ca este pur si simplu o abilitate care se dezvolta treptat,
prin exercitiu.
Literatura. Povestile
Au acelasi rol: de crestere a awareness-ului. Copilul devine constient ca si altii au lume interioara, in
acelasi timp diferita si asemanatoare cu a lui, si ca actiunile fiecaruia dintre noi au un impact asupra
altora. Mai sus vorbeam despre a pune in cuvinte ce simti si ce ai nevoie astfel incat copilul sa devina
constient de aceste lucruri. Povestile in vremea copilariei si literatura in general mai tarziu au un efect
si mai puternic in acest sens, pentru ca lumea interioara a altora este descrisa foarte sugestiv si nuantat;
ea devine astfel accesibila copilului. El se poate apropia mental de ea si o poate vedea. Acesta este cel
mai important pas. Pentru a tine cont de celalalt, trebuie sa ma apropii si sa il vad. Eventual puteti
nuanta si mai mult impreuna dupa o poveste citita ce simtea fiecare personaj, ce avea nevoie.
Jocul
Jocul cu papusi, animalute, sau de-a diferite personaje ajuta copilul sa experimenteze o gama larga de
emotii, comportamente, relatii. Jocul copilului este liber. Nu incerca sa ii dirijezi in niciun fel modul in
care el isi construieste personajul lui, cum se manifesta. In schimb coloreaza personajul tau cu cat
mai multe reactii emotionale, clare, nuantate, vizibile. Din perspectiva personajului poti arata impactul
actiunilor asupra ta, ce iti place si ce nu.
Desenele animate
Cum copiii sunt atat de pasionati in zilele noastre de TV si de desenele animate, puteti impartasi acesta
experienta. Poti vorbi despre ce vezi in desene (cu interventii scurte, de impact, nu intrerupand cu
discursuri lungi placerea vizionarii). Interventile care ajuta la dezvoltarea empatiei sunt intrebarile
legate de ce crede copilul ca simte personajul, precum si ce crede ca va face (anticiparea intentiilor si a
comportamentului). Pune intrebarile cu participare emotionala intensa pentru a fi pe aceesi lungime de
unda cu copilul. Toate acestea il fac sa se puna mental in locul celuilalt si sa fie mai atent la acesta.

 Expunere la situatii sociale

Copiii invata foarte multe in relatia cu alti copii. Da-i de mic sansa aceasta. Incurajeaza intalnirea cu
alti copii si interactiunea, fie ca este prin vizite sau iesiri in parc, cum vezi ca ii place mai mult si este
mai potrivit pentru el. In relatiile cu alti copii, da-i spatiu, sa interactioneze in felul lui, sa invete in felul
lui, nu interveni. Daca iti solicita sfaturi sau idei, sigur ca poti ajuta, dar nu te interpune intre copilul tau
si ceilalti, lasa-l sa experimenteze in felul lui. In aceste relatii va regasi si placerea de a fi cu celalalt si
necesitatea de a tine cont de celalalt. Daca tu poate iti vei sacrifica o nevoie pentru el, alti copii nu o
vor face; exact asa vor functiona lucrurile si mai tarziu, in lumea adulta. Cu cat va invata asta mai
repede, cu atat ii va fi mai usor in viitor, in lumea din jurul lui.
Solicitarea ajutorului
Roaga-l sa te ajute cu diverse lucruri despre care sti ca poate sa le faca: de la sters vase, la pus masa, la
udat plantele. Vorbeste-i despre contributia lui: Ai udat planta si ea acum se simte bine, nu ii mai este
sete; ai ajutat-o, Imi place sa ma asez la masa, cand toate sunt aranajte in ordine, etc. El se va simti
important, valoros, va simti ca poate aveam un impact pozitiv asupra celor din jur, poate fi util. De
multe ori descurajarea legata de oare chiar pot sa schimb ceva?, oare chiar conteaza ce fac eu?
este cea care impiedica copilul sa actioneze intr-un scop social. Solicitandu-i constant ajutorul copilul
isi formeaza convingerea: pot ajuta, ce fac eu conteaza pentru ceilalti.

COMPASIUNEA
O povestioar care vroia s scoat n eviden diferena dintre Rai i Iad relata
urmtoarele: Un suflet i ntreab ngerul care este diferena dintre Rai i Iad? ngerul
rspunde c mai nti i va arta cum este n Iad i apoi cum este n Rai. Dac nu va nelege
din ceea ce i va arta, atunci orice cuvinte ar fi de prisos. l duce mai nti n Iad. La o mas
oamenii ateptau s primeasc mncarea, ns pe mas erau tacmuri cu cozi foarte lungi.
Cnd le-a fost adus mncarea, oamenilor de la mas le era imposibil s o mnnce din cauza
tacmurilor care aveau cozile foarte lungi. Astfel, apreau vaietele suferinei. Erau nfometai
chiar dac aveau mncarea n faa lor! Nu se puteau hrni pentru c regulile stricte spuneau
c nu pot mnca dect cu tacmurile din faa lor. Apoi l-a dus pe sufletul nostru din poveste n
Rai i spre mirarea acestuia oamenii care ateptau s primeasc mncarea aveau pe mas
acelai tip de tacmuri cu cozi foarte lungi. Sufletul chiar i-a exprimat mirarea: Dar nu vd
nicio diferen. Iat c i acetia au acelai tip de tacmuri i aceleai reguli de a nu se putea
hrni dect cu ajutorul acestora! ngerul i-a spus: ateapt i ai s vezi diferena. Dup ce li
s-a adus mncarea, folosindu-se conform regulilor de tacmurile cu cozi foarte lungi, fiecare
om de la mas i folosea lingura ca s-l hrneasc pe cel din faa lui. Astfel se puteau hrni,
hrnindu-se unul pe cellalt. Sufletul nostru a neles care este diferena dintre Iad i Rai.
Diferena o face compasiunea.
Ce este compasiunea?
Definitie:
Compasiunea este emoia simit de cineva ca rspuns la suferina altuia motivnd dorin a
de a ajuta.[1][2]
Compasiunea este adesea privit ca avnd un aspect emo ional de i atunci cnd se bazeaz
pe noiuni cerebrale cum ar fii corectitudinea, dreptatea i interdependen a, poate fi
considerat raional n esen i aplicaia ei n eleas ca o activitate bazat pe o judecat
sntoas.
Exist de asemenea un aspect al compasiunii ce prive te o dimensiune cantitativ, astfel
nct compasiunii individuale i este oferit proprietatea de adncime, vigoare sau
pasiune. Etimologia termenului compasiune este latin, nsemnnd co-suferin . Mai
implicat dect simpla empatie, compasiunea adesea ridic o dorin activ de a atenua
suferina altuia.[2]
Compasiunea este adesea, dei ne-inevitabil, componenta cheie n ce se manifest n
contextul social ca altruism [necesit citare]. n termeni etici, expresiile de-a lungul timpului
ale aa zisei Regula de aur, adesea implic prin ncorporare principiul compasiunii: S
facem altora ce vrem s ni se fac nou.[cercetare original][

Preocuparea de a-i ajuta pe ceilali, de a face ceva pentru binele celuilalt, fr a te gndi la
vreo recompens este cheia unei societi n care sufletul se poate dezvolta i i poate afla
mntuirea. Compasiunea este una dintre virtuile omului mbuntit i o putem defini ca
imboldul sau elanul interior constant de a-i ajuta pe ceilali. ntr-o societate n care predomin
comportamentul bazat pe compasiune virtuile vor nflori i sufletele de asemenea!
n aparen lumea n care trim funcioneaz pe baza compasiunii. Orict de mult ne-am mira,
societatea contemporan funcioneaz pe baza compasiunii, adic a preocuprii de a-i ajuta
pe ceilali. Dac prin compasiune nelegem preocuparea constant de a-i ajuta pe ceilali,
lund n considerare toate aceste cosntrucii sociale, putem spune c trim ntr-o lume n care
compasiunea exceleaz. ntreaga lume funcioneaz pe baza compasiunii! i m ntreb
atunci, de ce nu putem spune c sntem pe Pmnt ca n Rai? De ce ne mai plngem de lipsa
buntii, a bunului sim ca s nu mai vorbim de lipsa compasiunii nsi? Eu nsumi am tot
scos n eviden prin scrierile mele nevoia de bun sim i educaie, nevoia de iubire i ntrajutorare ntre oameni. Avem instituiile, dar ele au fost corupte pn n mduva oaselor. Avem
cadrul exterior cu faad de compasiune, dar pentru c nu putem spune c viaa pe Pmnt
este ca n Rai, nseamn c n realitate toate aceste cosnstrucii sociale au fost deturnate de
la scopul lor. Democraia este fals, compasiunea este fals, egoismul este n floare, prostia
este n floare (de fapt prostia nu putem spune c este n floare pentru c ea deja a dat rod i
este coapt de-a binelea!). Dac instituiile statului, construciile care se afl la baza
organizrii sociale snt corecte, cel puin din punct de vedere declarativ, atunci nseamn c
oamenii care activeaz n aceste instituii au o problem! i aceast problem este una
singur EGOISMUL, la care se mai adaug uneori prostia! n loc s-i dezvolte puterea de a
iubi, ei i dezvolt iubirea de putere! i atunci vin eu i alii ca voi care atragem din cnd n
cnd atenia asupra nevoii de a crea cadrul necesar dezvoltrii armonioase a sufletelor.
Avem nevoie de compasiune i putem ncepe exersarea acesteia fa de cei apropiai nou.
Fii compasivi cu fraii i rudele voastre, fii mereu preocupai s facei ceva pentru ceilali i
avei ncredere c alii vor face pentru voi ceea ce vei avea nevoie exact atunci cnd vei
avea nevoie. Alegei-v mcar un om pe care s-l ajutai cu nelepciune n mod constant,
fr a atepta nici o recompens n schimbul ajutorului pe care i-l oferii. Singura recompens
s fie mulumirea sufletului c ai fcut un bine pentru cineva.

Diferenta dintre mila si compasiune

Mila
O emoie de superioritate, care te pune pentru o clip n pielea personajului de care i-e
mil, te gndeti cum ai simi tu n locul lui, apoi te bucuri c nu e ti n situa ia respectiv.
Eu sunt aici, tu eti acolo.
Cnd simi mil, n creierul tu se secret endorfin, care te face s te gndeti Pffiuu!
Ce bine c nu sunt n locul omului. Apoi, poate s apar frica s nu ajungi s treci i tu
prin acea situaie. Mila te face s te simi separat de ceilali i mparte realitate n bine i
ru, fcndu-te s te simi uurat pentru viaa ta (cnd vezi pe altul mai nenorocit dect
tine) i evitnd acel ru.
Nu este niciun sentiment nobil ascuns n mil pentru c scade stima de sine a celui
czut, iar tu te raportezi la el ca i cnd nu ar avea resursele necesare pentru a reu i s
se ridice.
Mila este o proiecie. Adesea, cnd auzi un om cu o ntmplare neplcut, te gnde ti
ce ai simi tu n locul lui i proiectezi pe el posibilele tale triri (sau ce ai trit n trecut,
privind o experien asemntoare). l limitezi n secunda n care l prive ti cu mil, cci
nu ai de unde tii cum se raporteaz acea persoan la experien a ei, iar mila ta poate s-i
fac mai mult ru dect bine.
Mila de sine este o boal i de cele mai multe ori duce la depresie. n acest caz, se
recomand ajutorul unui psihiatru. Cei care cer mil (contient sau incontient) se umilesc
i se simt separai de ceilali.
In general suna mai mult a jignire expresia mi-e mil de tine
Nu degeaba unii ca s jigneasc spun Nu-mi provoci dect mil. n asta se ascunde
superioritatea, ideea c tu eti vai de capul tu de amrt, eu sunt bine, sunt aicimai sus
dect tine. EU SUNT NORMAL .
Nu. Nu-i poi da seama prin ce zbucium trec unii, dect prin percep ia ta subiectiva i din
realitatea ta limitat. Dac tu ai suferi crunt ntr-un anumit context, nu proiecta i pe ceilal i
aceleai gnduri, emoii i comportamente. Oamenii reac ioneaz diferit, n func ie de
societate, educaie, convingeri i multe altele.
De exemplu, sunt persoane care au suferit un viol. Unele femei, au rmas cu traume adnci
i i revin foarte greu, iar alte femei i revin mai repede, rezolvndu- i problemele
emoionale i/sau trauma. Sau nici mcar nu o numesc traum. Experiena este aceeai,
oamenii sunt diferii. ns dac tu priveti cu mil o persoan care a trecut printr-o experien
dificil, i faci ru ateptndu-te s aib anumite reac ii ce ie i se par normale n acel

context.
Compasiunea
Compasiunea nu simte separarea, ci simte mai ales c suntem oameni, suntem
conectai i nimeni nu e mai presus sau mai prejos dect cellalt.
Cnd simi compasiune, i ntorci privirea ctre cellalt , nelegnd prin ce trece, fr
s te raportezi la experiena ta i ce ai sim it sau sim i tu. Nu apare u urarea c nu e ti n
locul cuiva i nici frica, ci mai degrab empatia i dorin a de a da o mn de ajutor, dac i
cum poi. Totui, ajutorul nu este forat i cotientizezi c se poate uneori ca binele fcut
s fie mai mult ru, de aceea prin compasiune, prive ti omul ca pe cineva capabil s se
ajute singur sau s nvee s o fac i i respeci demnitatea.
Compasiunea spune Tu NC nu poi, Tu NC eti jos. Eu i cu tine suntem pe
acelai nivel i nu-i sunt superior prin nimic.
Compasiunea nseamn s dai voie ca lucrurile s fie. Oamenii pot s sufere, s fie
fericii, s fie asemeni ie sau diferi i, ns nu vrei s schimbi ceva la ei, ci doar i accep i i
eventual i ajui, ghidndu-i spre ei ni i.
Compasiunea nu proiecteaz propriile gnduri, stri i a teptri i nu crezi c un om
TREBUIE s simt sau s reacioneze ntr-un anume fel, ci i n elegi i accep i unicitatea
Mila distruge stima de sine, compasiunea ofer ncrederea c oricine poate s reu easc s
treac peste o perioad nefast.
Mila proiecteaz propriile credine i ateptri, compasiunea prive te cu autenticitate i
empatie.
Mila te face s te simi separat de ceilali, compasiunea te face s realizezi c nu exist
ceilali, ci TU.
Mila te face s te simi superior, uurat, fricos. Compasiunea n elege c to i suntem unul i
nimeni nu e nici inferior, nici superior prin nimic.
Mila spune Nu poi, hai c te ajut EU, i druiesc i-i art CE s faci. Compasiunea spune
Nu poi NC, hai c te ndrum i-i art CUM.
Concluzie
In loc de mila e mai indicat sa alegem compasiunea. Fa de ceilal i i de noi insine.
nseamn conectare, ngduin, ncredere i mai ales, n elepciune.
Oamenii sunt diferii. Nici superiori, nici inferiori altora. Doar diferi i. ns fiecare are

posibilitatea i resursele interioare pentru a reu i.

PRACTIC
Modalitati de dezvoltare a compasiunii.
1. Sa fim un model pentru ceilalti

Ceilalti pot s asculte ceea ce le spunem, dar mai important, mai ales copiii nva
observnd aciunile celor din jur. Oportunitile prin care ne putem arta compasiunea nu
pot fi programate.
2. Sa punem pe celalalt n postura de a primi compasiune

Dei demonstrarea compasiunii fa de alte persoane este o modalitate principal de a-i

nva mai ales pe copii aceast valoare, un impact mult mai mare l are s-l lsm pe
copil s experimenteze compasiunea. Atunci cnd copilul este rnit sau bolnav, oferi i-i din
belug tandree, dragoste i compasiune. Poate c vi se pare evident, dar grija pe care i-o
artm copilului atunci cnd nu se simte bine este cea mai bun cale de a-l nv a cum
s-i demonstreze compasiunea fa de alii.
3. Sa oferim explicaii

Majoritatea copiilor pot nva despre compasiune urmrind sau sim ind pe pielea lor
aceast trstur, dar atunci cnd prinii le spun explicit despre acte de compasiune, ei
vorbesc, de fapt, despre importana compasiunii ca valoare a familiei. Atunci cnd urmrii
filme sau emisiuni mpreun cu copilul, atrage i-i aten ia asupra momentelor n care este
prezentat compasiunea sau cnd ar fi trebuit s fie prezent! Discutai cu el despre
persoanele care au n mod special nevoie de compasiune, cum sunt vrstnicii i copiii
care triesc n srcie.
4. Sa ne oferim voluntari

Atunci cnd copiii se implic activ n acte de compasiune fa de al ii, ei nva despre
aceast valoare ntr-un mod profund i de durat. Cutai modaliti adecvate vrstei de a
introduce copilul n activiti de voluntariat, cum ar fi vizitarea unui cmin de btrni,
servirea mesei persoanelor fr adpost, colectarea de haine pentru a fi donate copiilor
nevoiai, sau chiar participarea la un mar caritabil pentru sus inerea unei anumite cauze.

Aceste activiti sunt semnificative dar i distractive i n acest fel sunt foarte eficiente n
a-i face pe copii s se gndeasc automat cu compasiune la nevoile celorlal i
5. Sa avem grij de un animal
Introducerea unui animal n viaa familiei cu siguran nu este un pas care s fie luat cu
uurin sau ntr-un mod impulsiv, dar merit s luai serios n considerare oportunitatea
de a-i oferi unui tnr posibilitatea de a avea grij de un animal, fa de care s nve e s
manifeste compasiune. Copiii care au grij de animale nva valori importante cum ar fi
responsabilitatea, dragostea necondiionat, empatia i compasiunea pentru toate
lucrurile care au via.
6. Sa ne informam

Crile pentru copii sunt o modalitate foarte bun de a afla despre experien ele altora. Un
autor de referin pentru copii este Trudy Ludwig, un scriitor premiat care a scris cr i
despre hruire i agresivitate, dar i cri care s inspire empatie i compasiune tinerilor
care se gsesc la periferia ierarhiilor sociale din coal. n cazul copiilor mai mari, citii
biografiile unor figuri emblematice ale compasiunii ca Dalai Lama sau Maica Tereza.

7. Compassion

n ultimii ani, brrile de cauciuc au devenit din ce n ce mai ntlnite ca simbol al unor
cauze. Chiar dac majoritatea mesajelor sunt pozitive i inspira ionale, trebuie s
recunosc c banalitatea lor m-a fcut s nu m mai uit la diversele mesaje de la minile
prietenilor mei. Pn de curnd. Am observat o br ar n dou culori pe care un apropiat
o ntorcea pe partea cealalt i m-am sim it curioas a a c am ntrebat despre ea. Mi-a
explicat c este o brar Compassion, pe care i-o pune la mn n fiecare diminea cu
faa neagr ctre exterior, ca s-i reaminteasc s actioneze cu compasiune fa de o
alt persoan. Dup ce face un astfel de gest n fiecare zi, ntoarce br ara pe partea
alb.

8. Sa fim caritabili

Gesturile de compasiune care pot schimba viei sunt doar la un buton distan . Folosi i

internetul pentru a-i arta copilului diferite organiza ii caritabile care ofer asisten celor
aflai n nevoie. Dac pentru copiii mai mici este posibil ca imaginile din site-uri s fie
nspimnttoare, cei mai mari pot tri experien e pline de impact atunci cnd vor putea
oferi un ajutor tangibil i bucurie altei persoane. O astfel de experien i poate schimba
viaa att persoanei care ofer, ct i celei care primete.