Sunteți pe pagina 1din 12

Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!


Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 19 - 25 februarie 2010

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul regional de „Grigore


atitudine şi cultură numărul 1, Vieru la
Condeiul ardelean, Topliţa”
îl puteţi achiziţiona, în judeţul
Braşov, de la punctele de
2
difuzare a presei
Chioşcurile Roşii.

„Locurile
De asemenea, publicaţia astea
noastră se găseşte, în judeţul româneşti,
Covasna, alături 3 din zona
de chioşcurile H-Press, şi la
punctele de difuzare a presei Târgului Secuiesc,
Adrimar din: sunt de o
Sfântu-Gheorghe (lângă frumuseţe aparte”
Romtelecom şi BCR),
Covasna (la Spitalul
de Cardiologie) Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a câştigat
şi Întorsura-Buzăului
(aleea spre piaţă). în instanţă fostul sediu al BNR din Sfântu-Gheorghe 9

La Bilbor -

TREZIŢI-VĂ, ROMÂNI! „satul


frumos ca-n
poveşti,
6
- cum se zice - „fierul până-i cald”. statului român, a demnităţii, a in- de ceas înainte de ora fixată: 13, la
Adică, să beneficieze la maximum teresului naţional, a trecut. Repe- propunerea - nici nu se putea alt- aninat pe crestele
de situaţia privilegiată, de toleranţa tăm: tacit! Trădare! Acesta-i cu- fel! - UDMR. Carpaţilor”
păguboasă şi de concesiile neper- vântul care li se potriveşte acum Unii dintre dumneavoastră,
# Lazăr Lădariu mise ale unor români, deoarece, din ticăloşilor. Ce importanţă mai are stimaţi cititori, aţi aflat deja de
(Târgu-Mureş) lipsa de tovarăşi de drum, PD-L i-a pentru aceşti flaimuci că Româ- la ce a pornit scandalul. Proiec-
luat, din nou, la guvernare. Iar ei nia este stat naţional unitar? Cine tul udemerist prevede că cele opt
Vinerea trecută (12 februarie vor totul! poartă vina? Grupul parlamentar regiuni de dezvoltare, actuale, să
a.c.), seara, târziu, după ce ziarele Chiar în ziua în care am intrat PD-L, grup care şi-a „repoziţionat treacă la 16, „fiecare cuprinzând
„Cuvântul liber” din Târgu-Mureş în posesia documentelor despre atitudinea faţă de această iniţiativă câte trei judeţe şi cinci microre-
şi „Condeiul ardelean” din Sfân- care aminteam, şi asupra căro- legislativă”, comparativ cu cea din giuni”. Un ochi atent decupează,
tu-Gheorghe au luat atitudine fer- ra ne vom opri ceva mai încolo, anul trecut. Acum, după accederea imediat, mişmasul UDMR! Jude- Valea-Mare,
mă împotriva tendinţelor clare ale presa din România scria despre UDMR la guvernare, este vorba ţele Covasna, Harghita şi Mureş proiect de
UDMR, de federalizare a României proiectul UDMR de reorganizare despre o „alta gaşcă” (pedelistă!) (!) formează aceeaşi microregiune
supravieţuire
prin fel şi fel de diversiuni, în 16
regiuni şi 5 macroregiuni, prin in-
a regiunilor de dezvoltare, trecut
(ce ruşine!) prin adoptare tacită în
„în altă traistă” (udemeristă!). PD-
L-iştii invocă lipsa cvorumului,
de dezvoltare, cuprinse, alături de
Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Bi- 7
termediul unei surse demne de toa- plenul Senatului României! Deci, drept scuză penibilă. Am fi dorit, hor, Satu-Mare şi Maramureş, în
tă încrederea, am intrat în posesia fără dezbateri, fără vot! Totul, în- cum era de aşteptat, ca liberalul macroregiunea a V-a. Ce obser-
unor documente ce au darul să ne tr-un stat de drept! Prin ruşinoase Teodor Meleşcanu, vicepreşedin- văm? Dacă este aprobată şi for-
îngrijoreze din nou. Dovadă clară şi antinaţionale manevre, folo- tele Senatului, preşedinte de şe- mată microregiunea Harghita, Co-
că, adusă la guvernare, struţo-cămi- sindu-se de fel de fel de tertipuri, dinţă, în acea zi, să ia atitudine, să vasna şi Mureş (!), UDMR nu mai
la UDMR se repede, cu acea ştiută „care nu fac cinste unor persoane dovedească măcar că un parlamen- are nicio bătaie de cap. Autonomia
poftă hulpavă, să rezolve, să-şi ducă care ocupă o funcţie publică”, cum tar al Opoziţiei nu este de acord cu teritorială, pe criterii etnice, a aşa-
la îndeplinire, „itt es most!”, toate amintea senatorul PSD Titus Cor- mişmaşurile udemeriste. Din pă- zisului ţinut secuiesc este deja ob-
doleanţele aflate sub stindardul pri- lăţean, proiectul, un act îndreptat cate, n-a făcut-o, mulţumindu-se ţinută! Să mergem mai departe!
vilegiilor arhicunoscute, „să bată” împotriva siguranţei şi integrităţii să suspende şedinţa cu o jumătate (continuare în pagina 8)

*actualizat în fiecare luni


2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Eveniment - Local
O manifestare de excepţie:

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
„Grigore Vieru la Topliţa” dru, manifestarea s-a constituit împreună cu poetul la Chişinău Marica, Melinte Şerban, Petre
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe) într-un regal de simţire poetică, sau Sfântu-Gheorghe, la Topliţa Curticăpean şi Mihai Suciu. Ul-
Fondat în 2006 patriotică şi muzicală, la care au sau Reghin, la Târgu-Mureş sau tima creaţie, intitulată „Transil-
Vineri, 12 februarie, în elegan- contribuit şi tinerii învăţăcei ai Alba-Iulia. Un moment distinct vania”, scrisă de Grigore Vieru,
Director fondator ta sală a Consiliului Municipal Liceului Teoretic „O. C. Tăslă- l-a constituit lansarea cărţii de- la Târgu-Mureş, în 1991, este un
Doru Decebal Feldiorean Topliţa (foto), a avut loc o mani- uanu”, conduşi de inimoasa pro- dicate poetului, intitulată „Alb imn de iubire, închinat fraţilor
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

festare de excepţie. Aniversarea a fesoară de muzică Maria Cojoca- de duminică” sau „Grigore Vi- săi ardeleni, familiei şi ţarinei lor
Director general 75 de ani de la naştere şi come- ru. Apreciind tematica activităţii eru în evocările scriitorilor din străvechi, oamenilor pe care i-a
Violeta Elena Caţa morarea, la un an de la plecarea şi seriozitatea organizatorilor, au Târgu-Mureş”, constituită sub cunoscut la Târgu-Mureş.
dintre noi, a celui care a fost ma- răspuns invitaţiilor adresate oas- forma unui documentar literar de
Redactori rele poet român, Grigore Vieru, peţi, atât din judeţul Harghita, senior-editorul Studioului Regio- Aici se păstrează în toate
Adrian Teacă Cetăţean de Onoare al urbei de domnul Mircea Duşa, vicepreşe- nal de Radio Târgu-Mureş, Va- Urmele lui Dumnezeu,
Andrei Mihai Braşoveanu pe Mureş. „A fost prima oară, îşi Aici fratele pururi e frate
amintea poetul prin 2003, la o în- La uşor şi la greu.
Tehnoredactare (DTP) tâlnire cu profesorul Ilie Şandru, ...
Bódi Szilamér János când un oraş din România mi-a Aici e familia sfântă,
acordat acest titlu, care, pentru Neuitaţi cei din mormânt,
mine, a însemnat, alături de cel de Aici de iubire se cântă
Corectură
membru al Academiei Române, Şi totu-i legământ.
Claudia Otilia Karda mai mult decât Premiul Nobel!
Tiparul executat la: Şi de atunci, cred că, prin oraşul Transilvania, Transilvania,
Intact SA Bucureşti Topliţa, am devenit Cetăţean de Vatră caldă, luminoasă,
Onoare al ţării mele, România! Ca litania, ca litania
Redacţia: Pe care o iubesc atât de mult în- De străveche şi frumoasă.
Str. Lăcrămioarei, cât cu dorul ei în suflet mă voi
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap.1, duce în mormânt. Iar topliţenilor Cartea este însoţită de CD-ul
Sfântu-Gheorghe, mei dragi, pe care-i iubesc şi îi „Alb de duminică”, pe care este
judeţul Covasna, ROMÂNIA stimez mult, le doresc tot binele înregistrată excelenta emisiune
din lume, multe şi frumoase îm- a Studioului Regional de Ra-
Cititorii ne pot contacta la:
pliniri...!”. Iată de ce dragostea cu dio Târgu-Mureş, transmisă în
Tel.: 0267-312.260 care îl răsplătesc topliţenii, amin- ziua morţii poetului, 18 ianua-
Fax: 0367-814.145 tindu-şi de el în fiecare an. rie 2009, realizată de Valentin
Editat de SC Tracia SRL Organizată sub auspiciile Pri- Marica. Sunt redate reportaje şi
Sfântu-Gheorghe măriei Topliţa, prin implicarea interviuri cu Grigore Vieru, apre-
materială şi personală a edilului- dinte al Camerei Deputaţilor, cât lentin Marica, apărută la Editura cieri critice ale scriitorilor Adri-
ISSN 1843 - 4665 şef, inginerul Stelu Platon, şi a şi din judeţele Mureş şi Covasna: „Cezara Codruţa Marica”, din an Popescu (Cluj), Mihai Cimpoi
adjunctului său Valentin Simon, scriitorii şi publiciştii din presa Târgu-Mureş, în urmă cu câteva (Chişinău) şi Vasile Tărâţeanu,
Marcă înregistrată la OSIM a Bibliotecii Municipale, con- scrisă şi audio Lazăr Lădariu, zile. Acest omagiu adus maestru- eseul radiofonic „Cum să vorbim
NR 87664 dusă cu talent şi modestie de un Dimitrie Poptămaş, Valentin Ma- lui poeziei, cuprinde 23 de creaţii despre moartea lui Grigore Vie-
intelectual conştient de valoarea rica, din Târgu-Mureş, şi dr. Ioan literare, din care 9 în versuri şi 14 ru”, dedicaţii lirice.
Asociaţia „Noi Românii“ sa, directoarea Viorica Macrina Lăcătuşu, av. Ioan Solomon şi în proză, ieşite de sub pana scri- În final, ţin să mulţumesc
Lazăr, şi a omului căutător per- subsemnatul, din Sfântu-Gheor- itorilor mureşeni: Mariana Cris- organizatorilor, mediatorului şi
Preşedinte manent al fiorului poetic şi al ce- ghe, care au susţinut comunicări tescu, Nicolae Băciuţ, Valentin oratorilor pentru măiestria dove-
Florin Ignat lui patriotic, indispensabil orică- privind opera „poetului divin al Marica, Lolita Dobroiu Chirileu, dită în crearea climatul intelectu-
ror manifestări cultural-spirituale neamului nostru”, „român de Ilie Şandru, Mioara Kozak, Co- al şi de intensă trăire spirituală,
Director executiv topliţene, profesorul de literatură meserie”, vorbind, cu emoţie, şi druţa Băciuţ, Lazăr Lădariu, Di- pe care mi le-au dăruit, timp de
Ioan Mugur Topolniţchi română şi publicistul Ilie Şan- despre clipele de neuitat trăite mitrie Poptămaş, Emilia Dobrean două ore, vinerea trecută.
Colaboratori
prof. univ. dr. Petre Ţurlea
dr. Mircea Dogaru
dr. Ioan Lăcătuşu
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Mircea Frenţiu
ing. Nicolae Doroftei
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Ghinea Covasna Primăria Sfântu-Gheorghe are ştampilă proprie, cu stema oficială a municipiului
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan Primăria Sfântu-Gheorghe dispoziţiile primarilor, dar sunt printre altele, soarele şi luna, asemenea steagului secuiesc, în
prof. Doru Dobreanu şi-a făcut ştampilă proprie, cu şi alte documente „unde nu este precum şi o efigie a Sfântului mijlocul cărora se află stema lo-
prof. Mircea Bodnari stema oficială a municipiului, necesar acest lucru”. „Vrem să Gheorghe, patronul spiritual al calităţii. Potrivit hotărârii Con-
prof. Alexandru Ciubîcă pe care o va folosi pe acele do- folosim aceste ştampile acolo oraşului. siliului Local, însemnele spe-
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu cumente ale instituţiei care nu unde legislaţia ne permite, pe La finele lunii trecute, Con- cifice municipiului vor putea fi
prof. Corina Sporea Bărăgan trebuie parafate, în mod obliga- corespondenţa internă, între siliul Local Sfântu-Gheorghe a folosite de autorităţile locale în
prof. Georgeta Ciobotă toriu, cu stema României. instituţii, către cetăţeni. Dacă adoptat o hotărâre ce prevede spaţiile publice şi la evenimen-
prof. ing. Adrian Moisoiu Primarul municipiului Sfân- am să trimit o scrisoare în limba că stema poate fi reprodusă pe tele festive şi protocolare.
prof. ing. Maria Peligrad tu-Gheorghe, Antal Arpad, a maghiară la Gyuri bacsi, atunci firmele şi sigiliile autorităţilor Necesitatea adoptării aces-
Pr. Prot. Florin Tohănean
declarat joi, în cadrul unei con- am să pun ştampila în maghia- locale, pe imprimatele acestora tor simboluri a fost explicată în
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă ferinţe de presă, că ştampilele, ră, dacă trimit la un român va şi pe indicatoarele ce marchea- hotărâre prin faptul că „o socie-
Pr. Cristian Vlad Irimia confecţionate în trei variante, fi cea în română, iar la famili- ză intrarea în localitate. Toto- tate organizată îşi are simbolu-
Pr. Iustin Gârleanu respectiv în limba română, în ile bilingve vom folosi ştampila dată, prevede că stema va fi ex- rile sale proprii, ca atare, fie-
Pr. Nicolae Bota limba maghiară şi bilingve, vor bilingvă”, a explicat primarul, pusă pe frontispiciul Primăriei, cărei comunităţi umane îi este
Pr. Constantin Iacob fi folosite începând de săptămâ- menţionând că acest demers are împreună cu stema României, necesară utilizarea simbolurilor
Pr. Adrian Stoian na viitoare. Potrivit acestuia, ca scop „promovarea cât mai aşa cum prevăd reglementările reprezentative în vederea păs-
Pr. Ioan Tămaş legea reglementează clar docu- mult a imaginii oraşului şi a legale. Alături de stemă, au fost trării elementelor esenţiale de
Lazăr Lădariu mentele care trebuie parafate stemei oficiale a acestuia”. adoptate ca însemne oficiale ale identitate”, dar şi pentru indivi-
Constantin Mustaţă cu ştampila cu stema României, Stema municipiului Sfân- municipiului Sfântu-Gheorghe dualizarea şi cunoaşterea speci-
Mihail Broanăr printre acestea numărându-se tu-Gheorghe a fost aprobată un drapel şi un fanion, în cu- ficului local.
Marius Dănilă
hotărârile consiliilor locale şi în urmă cu trei ani şi conţine, lorile albastru deschis - auriu, (Oana Mălina Negrea)
Dan Tanasă
Monica Blaj În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul
articolelor aparţine în exclusivitate autorilor. Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
Interviu Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 3
„Locurile astea româneşti, din zona
Târgului Secuiesc, sunt de o frumuseţe aparte”
Interviu cu Luiza Mike, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Cartofului Târgu-Secuiesc
# Ioan Mugur Topolniţchi liale în toată ţara. Produsele noastre vorbim de calităţile culinare şi de gust de cartof. Datorită intensităţii radiaţiei biserici ortodoxe ne mai întâlnim şi ne
(Covasna) sunt solicitate şi de fraţii noştri, româ- net superioare ale soiurilor de cartof solare, egală cu cea din judeţul Cons- rugăm bunului Dumnezeu să schim-
nii din estul Prutului, care vin până autohtone, dar şi de faptul că este mult tanţa, tuberculii de cartof dobândesc be situaţia, după care, la plecare, mai
- Doamnă Mike Luiza, cum se nu- la noi pentru a le cumpăra. Datorită mai sănătos. cele mai bune calităţi culinare. Este vorbim unul cu altul. Eu, de bine de
meşte exact instituţia ce o conduceţi calităţilor ei, sămânţa produsă de noi - Aţi pomenit de faptul că e mai să- de la sine înţeles că într-o astfel de rău, mai am posibilitatea să merg la
şi în ce scop a fost înfiinţată? a fost solicitată să fie cumpărată, în nătos cartoful produs de staţiune zonă trebuie produsă sămânţa plan- Braşov la teatru, la concerte, dar cei-
- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare proporţie de aproape sută la sută, de decât cel din import, ne puteţi ex- tei. Nu foarte departe de oraş, se află lalţi, cei mulţi, suferă în tăcere, auzind
pentru Cultura Cartofului Târgu-Se- statul Egiptean, dar tranzacţia nu a plica pe ce vă bazaţi? un loc care are tot ce e necesar pentru limba română doar la televizor ori
cuiesc şi aparţine de Academia de fost acceptată de ministerul de resort - Pe faptul că noi cercetăm produsul, a funcţiona un laborator natural de radio. Suntem într-un ghetou cultu-
Ştiinţe Agricole şi Silvice, care are din considerente de protejare a produ- selecţionăm pe cel care prezintă cali- ameliorare, de selecţie şi de menţinere ral străin din care mai ia bilet de voie
sediul în Capitală. Obiectivele ins- selor autohtone. tăţi superioare de rezistenţă la boli, de a plantei cartof. Pe lângă aceste con- cine poate. Nici sărbătorile naţionale
tituţiei sunt: 1. crearea de soiuri de - Ce dezavantaje consideră cultiva- gust, de număr de tuberculi daţi etc. diţii, factorul uman nu a fost deloc de româneşti nu sunt ţinute în municipiul
cartof adaptate condiţiilor de mediu torii că au soiurile româneşti? şi-l cultivăm în mediul lui mai mulţi neglijat, deoarece localnicii sunt nişte Târgu-Secuiesc, judeţul Covasna.
din România; 2. menţinerea liberă de - Ei consideră că perioada de vege- ani, până se fixează caracteristica be- împătimiţi ai cultivării cartofului, acti- - Nu vedeţi nicio posibilitate de
viroză a soiurilor româneşti în condiţii taţie mai lungă cu aproximativ 30 de nefică, ameliorând astfel într-un mod vitate ce o fac cu dăruire, cu dragoste îndreptare a
de izolare naturală; 3. elaborarea teh- zile şi mărimea mijlocie a tuberculi- noninvaziv. Nu facem mutaţii geneti- de plantă, din generaţie în generaţie. lucrurilor
nologiilor specifice culturii cartofului lor ar fi un dezavantaj. Nu ţin cont de ce în laborator cu aparatură sofisticată - Doamnă Mike Luiza, am aflat că triste ce
pe scopuri de folosinţă: consum, să- faptul că soiurile autohtone produse şi apoi să cultivăm produsul rezultat sunteţi născută în comuna Breasta le sem-
mânţă, industrializare; 4. producerea de noi au perioadă de degenerare vi- doar de dragul productivităţii ce ar din judeţul Dolj, că lucraţi aici din nalaţi?
de sămânţă din categorii biologice rotică mult mai lungă decât cele din aduce profit mai mare. Noi nu mo- 1980, adică de la terminarea facul- - Am să
superioare de cartof; 5. îmbunătăţirea import. Să explic mai pe înţeles. Când dificăm genetic planta, ci o cercetăm tăţii, că aţi fost 3 ani în funcţia de încerc, în
calităţii produsului cartof pe destinaţii cineva înfiinţează o cultură de cartof pentru a-i descoperi calităţile apărute, şef de fermă după care v-aţi dedicat viitor, în
de folosinţă. cu sămânţă din import, obţine recolta o selecţionăm şi o cultivăm pentru a-i activităţilor de cercetare, punând jurul acţiu-
- Câte persoane lucrează cu dum- aferentă care are şi sămânţa necesară întări caracteristicile dorite. Crearea bazele Laboratorului de Ameliora- nilor cultu-
neavoastră? pentru a continua în anul următor fără unui nou soi de cartof, în staţiunea re şi a Centrului Naţional de Selec- rale să adun
- Sunt 35 de angajaţi stabili, din care a fi nevoit să cumpere din nou. A doua noastră, durează 12 ani şi se face, cu ţie şi Menţinere Apa-Roşie, parcur- româ-
7 sunt cercetători ştiinţifici cu diferite recoltă, însă, va da sămânţă degenera- răbdare, cu pasiune, cu perseverenţă, gând toate treptele ierarhice până
grade ştiinţifice. Atunci când situaţia tă virotic ce nu mai poate fi folosită şi cu metode sănătoase. Cu siguranţă că, la cea mai înaltă, aceea de cercetă-
o cere, lucrăm şi cu angajaţi sezonieri. atunci cultivatorul trebuie să cumpe- pe termen lung, nu vom pierde în con- tor ştiinţific gradul I, echivalentă cu
- Ce rezultate aveţi? re iar. Practic, el depinde, după 2 ani, curenţa cu laboratoarele superdotate calificarea de profesor universitar.
- Anul 2009, cu toate greutăţile lui, a de producătorul extern de sămânţă. pentru crearea de soiuri mai rezisten- Două treimi din viaţa dumnea-
marcat pentru noi cele mai bune re- Atunci când se înfiinţează o cultură te, mai gustoase, mai productive. Noi voastră s-au petrecut în noul sis-
zultate din ultimii 10 ani. Colectivul de cartof cu sămânţa produsă de noi, avem ca aliaţi cunoştinţele solide acu- tem de organizare al Ţării. Aţi
de cercetători a publicat 4 cărţi de datorită rezistenţei ei la degenerare mulate, dorinţa de cercetare ştiinţifică muncit mult,
specialitate, am brevetat 4 soiuri de virotică, cultivatorul va fi nevoit să a naturii şi nu de modificare a ei după dar trebuie
cartof (Gared, Albioana, Armonia, cumpere iar sămânţă abia după 5-6 placul nostru. că v-aţi şi
Speranţa) şi am obţinut 1.000 de tone ani. Se poate spune că fermierul care - Faptul că Staţiunea de Cerce- recreat pentru
de sămânţă din categoria biologică apelează la sămânţa de import devine tare-Dezvoltare pentru Cultura încărcarea ba-
prebază. repede dependent de producătorul ex- Cartofului a fost înfiinţată la Târ- teriilor, cum se
- Cum valorificaţi frumoasele re- tern de sămânţă şi într-o oarecare mă- gu-Secuiesc, să ne ducă cu gândul spune. Cum v-aţi petrecut şi cum nii. Trebuie să găsesc un spaţiu potri-
zultate? sură şi de bănci. la dorinţa regimului comunist de vă petreceţi timpul liber? vit şi, poate, cu ajutorul preoţilor orto-
- Promovarea şi valorificarea rezul- - Da, nu-i totuna să iei credit de la a schimba componenţa etnică în - În puţinul timp liber ce mi l-am acor- docşi, voi reuşi să materializez ceva.
tatelor cercetărilor noastre o realizăm bancă la 2 ani pentru procurarea zonă? dat, am fost mai mult plecată în natu- Nu trag, deocamdată, nicio speranţă
prin Oficiile Judeţene de Consultanţă de sămânţă sau să mergi la beciul - Cu siguranţă s-a dorit dezvoltarea ră. Pădurile din împrejurimi sunt foar- să fim ajutaţi de autorităţile locale.
Agricolă din zonele cu tradiţie în cul- tău s-o iei timp de 5-6 ani. cercetărilor pentru cultura cartofului, te frumoase. Poţi să le spui fără frică - Aţi luat în calcul şi plecarea din
tura cartofului şi nu numai. Înfiinţăm - Mai este considerat, de mult prea întrucât această cultură a constituit necazurile. Foşnetul lor îţi răspunde, zonă, vreodată ori recent?
loturi demonstrative la fermierii in- mulţi, ca dezavantaj mărimea mijlo- principala sursă de venituri a cetăţeni- iar adierile de vânt te alină. Vorbim în - Niciodată nu m-am gândit să plec de
teresaţi din ţară. Cu această activita- cie a tuberculului de cartof autohton. lor din zonă. Lăsând gluma la o parte, limba română şi ne înţelegem perfect, aici, deşi am avut multe oferte. Sunt
te suntem prezenţi la Şinteu (judeţul Ei cred că acest lucru determină o vă spun că Depresiunea Târgu-Secu- eu cu ele şi ele cu mine. Mai ducem prea legată de munca mea de aici, de
Bihor), Lunguleţu (judeţul Dâmbo- productivitate mai mică a activităţii. iesc, sau Breţcu, cum i se mai spune, şi un dialog cultural, care în limba locurile astea româneşti de o frumuse-
viţa), Girov (judeţul Neamţ). Vindem Nu este aşa. Deţinem tehnologii care care face parte din marea Depresiune română nu e posibil în municipiul ţe aparte. Nu, nu voi pleca, mi-am luat
sămânţa soiurilor noastre de cartof cu permit obţinerea de producţii mari, a Braşovului, situată între Carpaţii Târgu- Secuiesc. Autorităţile locale şi loc de veci aici.
ajutorul multor primării din judeţele mai mulţi ani consecutivi, fără a cum- Meridionali şi Carpaţii Orientali, în- nu organizează activităţi culturale în - Mulţumesc pentru timpul acor-
Covasna, Braşov, Alba, Mureş, Bihor, păra fermierul sămânţă, ci folosind-o truneşte cele mai bune condiţii de limba română şi nici nu încurajează dat şi vă urez să aveţi cât mai multe
Cluj, Neamţ, care ne solicită, vindem pe cea obţinută din producţia proprie. microclimat, intensitate a radiaţiei astfel de manifestări. Pentru ele, ro- realizări.
prin UNISEM Bucureşti, care are fi- Aici este marele câştig, ca să nu mai solare şi sol, pentru creşterea plantei mânii nu există. Numai la cele două - Şi eu vă mulţumesc.

Traduceri din presa


de limbă maghiară continuare în pagina 11
Cele două partide guvernamentale, UDMR se află în posesia a numeroase pentru silvicultură. În opinia lui Tamas San- - numit de PSD - a fost cel care s-a ocupat de
UDMR şi PD-L, au împărţit între ele 35 de instituţii importante şi a câtorva instituţii ne- dor, preşedintele filialei judeţene a UDMR, în coordonarea inspectoratului pentru cultură şi
instituţii judeţene subordonate guvernului. semnificative. După trecerea unei perioade de momentul de faţă, această autoritate este mai probabil că pe acest post va fi numit altcine-
Este pentru prima oară în ultimii 20 de ani un an, probabil că în fruntea agenţiei forţelor importantă decât direcţia silvică, ea având un va. UDMR caută persoana potrivită de luni
când uniunea de reprezentare a intereselor de muncă va fi din nou desemnat Kelemen rol important în procesul de restituire a terenu- de zile. În fruntea direcţiei agricole se va afla
maghiarilor a reuşit să obţină instituţii foarte Tibor şi sunt semne că Tischler Ferenc va pu- rilor forestiere, însă acest proces a fost încheiat de asemenea o persoană maghiară şi UDMR
importante, cum ar fi Arhivele şi Casa Asigu- tea prelua din nou direcţia pentru tineret. în mare parte. Din suprafaţa de 170.000 de ha va fi cea care va desemna un conducător în
rărilor de Sănătate. Convenţia semnată mier- Conducători maghiari ar putea fi desemnaţi existente în judeţ, doar 35.000 de ha nu au fost fruntea oficiul pentru metrologie şi a autori-
curi seara a fost calificată de ambele tabere ca în fruntea direcţiei financiare, a gărzii financi- restituite, însă în cazul a 10.000 ha justiţia s-a tăţii drumurilor publice.
fiind un succes. are, a inspectoratului de muncă, direcţiei pen- pronunţat deja, astfel că a rămas nesigură doar Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
Democrat-liberalii au rămas cu 11 funcţii tru sport, şi tot UDMR este cea care l-ar putea soarta a 25.000 de ha. nr. 5881, 15.01.2010; Titlu: Împărţeală
de directori de instituţii. nominaliza pe conducătorul inspectoratului Până în momentul de faţă, Bartok Botond fără scandal, Semnează: Farkas Reka
4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Istorie - Cultură

Sita-Buzăului - file monografice (II)


# dr. Ioan Lăcătuşu 13 săli de învăţământ, o grădini- curilor defrişate, la punctul nu- III. Înfăptuiri de realizat din cauza circulaţiei mari în legătură
(Sfântu-Gheorghe) ţă de copii mici şi un atelier de mit Bobocea, de asemenea a fă- cu exploatarea de pădure a devenit
gospodărie. Învăţământul merge cut plantaţii la punctele Zăbrătău
bugetul comunei, pe timp aproape impracticabilă. Introducerea
normal. În anul 1938, s-a înfiinţat şi Dosul Zăbrătăului, cu 160.000 de 5 ani: 1939, 1940, curentului electric în comunele buză-
II. Înfăptuirile pe anul 1938 / cantina şcolară, care funcţionează de puieţi de brad şi salcâmi. 1941, 1942, 1943 ene: Întorsura-Buzăului, Sita-Buzău-
1939 (1 februarie 1938 - normal, pe lângă şcoala primară G. Social, cultural, străjer, premi- lui, Barcani şi Vama-Buzăului. În-
până la 1 martie 1939) de stat din centrul comunei. litar, munca de folos obştesc: În fiecare din anii menţionaţi, sunt curajarea agriculturii prin cultivarea
D. Administrativ: Administraţia Serviciul social se face de către prevăzute lucrări de construire de plantelor textile şi înfiinţarea pentru
A. Edilitar: edificarea grajdului comunei se face de către Primă- preotul ort. Român, cei 14 în- poduri şi podeţe, modernizări de dru- acest scop o eventuală fabrică pentru
comunal, construirea a 2 poduri ria comunală, de persoanele: Pri- văţători, Reuniunea Femeilor muri, întreţinerea şanţurilor, păşune- industrializarea plantelor textile.
din beton şi a nouă podeţe, s-au mar, 1 notar, 1 casier, 2 impegaţi, Române, Societatea Tinerimii lor, lucrări de împădurire etc.. În afară VII. Chestiuni de ansamblu
tăiat patru canale noi pentru în- 2 gardieni comunali, 1 pădurar şi Sfântu-Gheorghe şi cu ajutorul de acestea, în fiecare an sunt consem- care depăşesc atribuţiunile Prefec-
dreptarea cursului apei Ciumer- 1 drumar... În cursul anului s-au Primăriei comunale. În iarna nate şi lucrări de investiţii, din fonduri tului: „Intervenţie la Ministerul res-
nic, s-a împietruit soşeaua na- rezolvat: 2.946 acte ordinare, anului 1938, s-au aranjat mai proprii sau de la bugetul de stat, după pectiv pentru continuarea edificării
ţională, din interiorul comunei, 799 acte de înmânat, 291 publi- multe adunări în cadrul Cămi- cum urmează: în anul 1939: „reedi- liniei ferate de la Întorsura-Buzăului,
prin prestaţie publică cu 600 caţiuni, 120 naşteri, 46 căsătorii, nului Cultural şi al Serviciului ficarea şi terminarea şcoalei primare prin Sita-Buzăului până la Nehoiaş.
mc de pietriş, s-au desfundat şi 49 cazuri de moarte, 37 acte con- Social, în localurile şcoalelor de stat din Ciumernic” şi „îndreptarea Restaurarea caselor de la fosta vamă
curăţat toate şanţurile din raza fidenţiale, 180 acte de mobilizare de stat din Cetru, Bobocea şi cursului apei Buzăului de la punctul veche ungurească şi eventual înfiinţa-
comunei, s-au lărgit străzile co- şi 274 petiţii. În comună există Zăbrătău. S-a înfiinţat Casa cul- numit Cremenea”; în anul 1940: în- rea unei case de odihnă pentru func-
munale prin ridicarea gardurilor şi un post de jandarmi, care, de turală care funcţionează în mod ceperea lucrărilor de „edificare a unui ţionari publici, în aceste edificii”.
de la punctele numite Ciumer- asemenea, vine în ajutorul admi- provizoriu în localul şcoalei de nou local pentru Primăria comunală şi Raportul este datat 2 februarie
nic, Părâul Boului, Cremenea, nistraţiei locale. stat din centrul comunei. De ase- locuinţă notarială, a unui local de dis- 1939 şi este semnat de primarul
Zăbrătău, Chichirău, Bobocea. E. Industrial, comercial: ----- menea, funcţionează stolul stăje- pensar şi baia populară; în anul 1941: D. Banciu şi notarul G. Vaina şi se
B. Sanitar: Prin echipa sanitară F. Agricol, Silvic, Zootehnic: resc cu succes la şcoala primară continuarea strângerii materialelor şi încheie cu următoarea menţiune:
care a funcţionat în luna sep- Având în vedere că, comuna Sita de stat din Centru şi în cătunul fondurilor pentru construirea noului „Având în vedere termenul scurt
tembrie, s-au vizitat toate gos- Buzăului este aşezată într-o re- Bobocea. Premilitarii frecven- local al Primăriei şi „îndreptarea cur- pentru întocmirea acestui raport, Vă
podăriile din raza comunei. S-au giune muntoasă, agricultura se tează şedinţele în 50-60%. Pen- sului apei Buzăului la punctul numit rugăm să binevoiţi a ne admite ca să
înfiinţat 2 băi pentru muncitori, exercită într-o măsură restrânsă, tru executarea muncii de folos Zăbrătău”; în anul 1942: „edificarea putem reveni şi a modifica eventua-
la fabricile de cherestea Bota şi anume: 120 ha de porumb, 120 obştesc, premilitari din comu- în roşu şi sub acoperiş a localului nou lele lipsuri strecurate”.
şi Mercur. Comuna susţine un ha de cartofi, 80 ha. de ovăz, 20 nele Sita-Buzăului şi Barcani au de Primărie comunală şi locuinţă no- După cum se poate observa, do-
dispensar comunal, într-o casă ha. de orz, 20 ha. de in, 20 ha. câ- fost concentraţi în această comu- tarială”; plantaţie de pădure potrivit cumentul reprezintă o „fotografie”
închiriată pentru acest scop. nepă, 15 ha. trifoi şi 5 ha. de lu- nă în vara anului trecut şi s-au dispoziţiilor de la Ocolul Silvic; în a localităţii Sita-Buzăului, din anii
C. Învăţământ şi culte. Locuito- cernă. Pământul se cultivă bine, executat prin ei plantaţii de pă- anul 1943: „terminarea edificării lo- 1938/1939, folositoare pentru cei
rii comunei susţin o biserică or- cu folosirea gunoiului de grajd. dure, lărgiri de uliţe, împrăştieri calului Primăriei şi edificarea bisericii interesaţi de istoria localităţii şi a zo-
todoxă română cu 1 preot, care Silvicultura este sub conducerea de pietriş şi curăţări de şanţuri ort. Române în cătunul Ciumernic”. nei Buzăului Ardelean, fiecare având
biserică a fost restaurată în anii Ocolului Silvic Întorsura-Bu- şi de islaz. Comuna a contribuit VI. Chestiunile de ansamblu, posibilitatea să valorifice informaţiile
1936-1937, iar în anul 1938 a fost zăului. Comuna politică (admi- cu încazarmarea şi întreţinerea care trebuiesc urmărite îndeaproa- dintr-un domeniu sau altul, sau pe toa-
înzestrată cu icoanele, cu tâm- nistrativă - n.n.) Sita-Buzăului a premilitarilor în tot timpul cât a pe de Prefect: „reedificarea şoselei te, într-o viitoare lucrare monografică.
pla şi strănile sculptate. Comuna înfiinţat, în anul 1938, şi a doua durat munca de folos obştesc. naţionale Teliu - Întorsura-Buzău- Fond 188, Pretura Plasei Buză-
susţine 5 şcoli primare de stat, cu pepinieră pentru regenerarea lo- H. Turistic: Nu există. lui, Sita-Buzăului, Nehoiaş, care din ul Ardelean, Dos. Nr. 592, f. 21-24

O carte ghid: 1848 reprezintă în istoria Tran- zeci de mii de nobili maghiari, atunci când în cele din urmă aceş-

ARDEALUL
silvaniei două încrustări adânci care căutau să permanentizeze tia se hotărau din proprie iniţiati-
pe răbojul redeşteptării naţiona- aceste metode la infinit. vă să amelioreze situaţiunea mi-
le româneşti, două etape în lupta Politica maghiară, în loc să norităţilor din Ungaria, o făceau
atât de grea pe care a trebuit să meargă odată cu timpul, adap- sau siliţi de împrejurări sau când
o poarte românii ardeleni pentru tându-se evoluţiei naturale a sis- era de acum prea târziu. Eveni-
triumful celei mai elementare temelor politice europene, s-a mentele din 1848-1849 sunt cea

PĂMÂNT ROMÂNESC dintre revendicări: egalitatea în


drepturi, ca şi în datorii, cu po-
pulaţiile conlocuitoare.
cramponat în a menţine inegali-
tăţi, diferenţieri şi asupriri care,
în lumina cuceririlor spirituale
mai peremptorie dovadă a acestui
adevăr. Când armatele lui Kossu-
th au fost înfrânte, capul aşa-zisei
- LXXXIX - Scriitorii unguri contemporani din secolul al XIX-lea deveniseră revoluţii ungare şi-a dat în sfârşit
# prof. Vasile Stancu Pe câtă vreme armatele lui taxează drept iredentism mişcări- în principiu anacronice şi în fapt seama ce sprijin puternic a pier-
(Sfântu-Gheorghe) Kossuth luptau pentru menţinerea le fireşti de descătuşare din scla- insuportabile. dut el în lupta pentru dobândirea
în sclavie a unui popor care nu- via maghiară a „minorităţii-majo- Cele mai infime îmbunătăţiri libertăţii, prin politica echivocă
măra milioane de suflete, românii ritare” româneşti din Ardeal. ale soartei românilor a trebuit să faţă de români.”
Avram Iancu luptau pentru ideile de libertate Scriitorul englez R.W. Seton- fie smulse ungurilor cu forţa, ori, (va urma)
care stăteau la baza însăşi a revo- Watson (Scotus-Viator), care în
„Trupele de ţărani români se luţiei kossuthiste. nenumăratele ocazii a demascat Paznic la Vatră
retrag înspre centrul Transilvani- „Suntem oamenii libertăţii - metodele de opresiune practicate,

Spovadă
ei, unde, sub conducerea eroică a spunea Avram Iancu - căruia dâr- „în tot cursul istoriei lor, de un-
lui Avram Iancu - improvizat că- za luptă pe care o ducea în Mun- guri faţă de popoarele conlocu-
pitan de oaste - opun trupelor re- ţii Abrudului îi crease aureolă de itoare de altă obârşie decât ei”,
gulate maghiare, în Munţii Apu- legendă. Pentru această libertate a împrumutat de la propaganda
seni, o rezistenţă unică în istorie. ne-am revoltat. Pentru ea am văr- maghiară termenul de „iridentă”,
Tunurilor şi armelor moderne sat sângele nostru.” dar, cu acel imponderabil humor
Prietenilor mei
ale armatelor lui Hatvany şi Va- La rândul său, unul din locote- specific englezilor, s-a şi pronun-
Am cunoscut şi râs, şi plâns, şi toate
sary, Avram Iancu şi moţii săi le nenţii lui Avram Iancu, prefectul ţat în acelaşi timp asupra acestui
opun armele pe care şi le-au fău- Buteanu, înainte de a fi executat iredentism, plasându-l în toate Am mers şi eu pe drum, ca ori şi care,
rit singuri sau pe care cu greu şi are curajul să arunce în faţa călăi- ocaziunile între semnele citării. Şi-am îndurat şi eu, pe cât se poate.
le-au putut procura: puşti, săgeţi, lor săi părerea luptătorilor români „Iredentismul” român n-a fost
arcuri, suliţe şi… tunuri din lemn pentru idealul de libertate care îi în realitate decât strigătul de re- Dar cele mai amare suferinţe
de cireş. însufleţeşte pe unguri. „Libertatea voltă al unei populaţiuni de mili- Sunt cele, când încep, să se ridice
„Craiul munţilor” se bizuia voastră, strigă el, este linguşire, oane împotriva metodelor feuda-
Şi să grăiască moartele căinţe.
însă, pe rezistenţa sa, şi pe drepta- amăgire şi vorbă goală.” le, moştenite din Evul Mediu şi
tea cauzei pe care o apăra şi care Horea şi răscoala din 1784, împământenite de o clică privile-
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
oţelea voinţele. Avram Iancu şi revoluţia din giată, cifrându-se abia la câteva
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi
văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui
şi-mi răstigneşte poezia.”
(Tudor Gheorghe)
Istorie - Cultură Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 5
Mitropolitul Visarion Puiu - contemporanul nostru (I)
# prof. Vasile Stancu damnat la moarte, în contumacie, reabilitat oficial de justiţia română, la moarte de Tribunalul Poporului, brie 1943 a funcţiei de Şef al Mi-
(Sfântu-Gheorghe) în 1946, el a fost, totuşi, prea mare de a întreprinde acţiuni pentru ridi- în 1946, „pentru crimă împotriva siunii Bisericeşti în Transnistria şi
ca să poată fi trecut cu vederea sau Mitropolit al Odessei.
La 27 februarie 2010, se împli- dat uitării. Personalitatea sa dina- Actuala sesiune de comunicări
nesc 131 de ani de la naşterea celui mică şi complexă trebuie înţeleasă ştiinţifice, integrată în cadrul ma-
care a fost caracterizat de contem- în contextul timpului şi spaţiului în nifestărilor ediţiei a XIV-a, se va
poranii săi ca fiind: apostolul unită- care a trăit şi activat, dar dragostea desfăşura pe două secţiuni: „Cul-
ţii românilor de pretutindeni, patri- sa pentru Biserică trebuie preţuită tură şi spiritualitate” şi „In me-
otul neamului românesc, călugărul în orice timp şi spaţiu ne-am afla”. moriam Visarion Puiu - 75 de ani
ostaş, cărturarul, corifeul învăţă- Din 1997, în organizarea „Aso- de la înscăunarea ca Mitropolit al
mântului teologic şi organizatorul ciaţiei Visarion Puiu”, al cărei pre- Bucovinei”. Din judeţul Covasna,
Bisericii Ortodoxe Române, mi- şedinte este eruditul şi iscusitul au fost invitaţi pentru a-şi prezenta
sionarul şi vizionarul unităţii creş- organizator, protopop de Roman, comunicările la secţiunea „Cultu-
tine şi al prăbuşirii comunismului, Pr. dr. Aurel Florin Ţuscanu, a Pro- ră şi spiritualitate”: doctorul Ioan
un excelent gospodar şi un mare topopiatelor Paşcani şi Roman, a Lăcătuşu, care va susţine comuni-
ctitor de aşezăminte, restaurator Seminarului Teologic Ortodox „Ve- carea „Mitropolitul Nicolae Colan
de monumente. În anul 1937, pe niamin Costachi” de la Mănăstirea şi Moldova”, avocatul Ioan Solo-
când era Mitropolit al Bucovinei, Neamţ, a Casei Memoriale „Visari- mon, care va vorbi despre „Buleti-
ziarul britanic „The Cristian East” on Puiu” Vovidenia Neamţ şi a Ca- nul Ligii Cultural-Creştine Andrei
scria despre înaltul ierarh Visarion sei de Cultură „Mihail Sadoveanu” Şaguna - tribună a societăţii civile
Puiu (foto): „... Că este un om cu- din Paşcani se desfăşoară „Zilele româneşti din judeţele Covasna
rajos o dovedeşte cartea sa «Ade- Visarion Puiu”, care cuprind o serie şi Harghita”, şi subsemnatul, care
văruri Crude», care a revoluţionat de acţiuni comemorative dedicate va prezenta tema „Aspecte ale le-
gândirea clericală română şi a cre- înaltului ierarh. Ajunse, în acest an, găturilor dintre românii ortodocşi
at o nouă eră în educaţia clerului la cea de-a XIV-a ediţie, manifes- din Moldova şi Transilvania, în
român. Ca scriitor, Mitropolitul tările se vor desfăşura în perioada secolele XVI-XIX”. Din judeţul
Visarion a publicat diferite lucrări 26-28 februarie. Obiectivele vizate, Harghita, va participa profesorul
de istorie a Bisericii Române şi a atât de ediţiile precedente cât şi de şi publicistul Ilie Şandru, care va
fost socotit de profesorul Iorga cel cea actuală, sunt, în primul rând, de susţine comunicarea „Patriarhul
mai învăţat cleric român”. a cerceta cu acribie ştiinţifică în- Miron Cristea şi Visarion Puiu”.
Preafericitul Părinte Patriarh treaga viaţă şi activitate a ierarhu- Pentru cunoaşterea personali-
Daniel, într-un timp mai apropiat lui, desfăşurată pe parcursul a şapte tăţii şi faptelor marelui Mitropo-
nouă, prin 2004, când se afla şi decenii, atât în ţară cât şi-n străină- lit Visarion Puiu, în paginile de
la cârma fostei Mitropolii a Bu- tate, pentru a descoperi marea sa Istorie - Cultură ale „Condeiului
covinei, îl caracteriza, cu obiecti- contribuţie la viaţa spirituală, soci- ardelean” vom publica, în ediţi-
vitate, pe predecesorul său astfel: ală şi politică şi a omagia imensa sa ile viitoare, interesanta comunica-
„Admirat şi controversat, preţuit şi personalitate, iar, în al doilea rând, carea oprobiului public suferit, pe umanităţii”, datorită exercitării, în re „Visarion Puiu - contemporanul
prigonit, autoexilat în 1944 şi con- de a căuta modalităţi noi pentru a fi nedrept, în urma condamnării sale perioada noiembrie 1942 - decem- nostru”. (va urma)

O altă perspectivă asupra lucrării monografice dedicate


„acestei flori alese în grădina Oştirii Române”: Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” (I)
# dr. Ioan Lăcătuşu La rândul său, col. dr. Ion Burghelea, structurată în patru părţi. Partea întâi (1872- vitatea Batalionului 22 Vânători de Munte,
(Sfântu-Gheorghe) locţiitorul comandantului Brigăzii 61 Vână- 1940), redă principalele momente din isto- de la reînfiinţarea în anul 1965, şi dislocarea
tori de Munte „General Virgil Bădulescu” ria europeană şi românească a vânătorilor de unităţii în Sfântu-Gheorghe, până în prezent.
În cadrul manifestărilor organizate la din Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, în In- munte, până la începutul celui de-al doilea Rezultă, deci, că, din cei 70 de ani de
Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, în ziua troducere, are cuvinte de apreciere la adresa război mondial. Partea a doua (1940-1956), la înfiinţarea Batalionului 22 Vânători de
de 30 ianuarie 2009, pentru a marca 70 de cărţii şi a autorilor acesteia, lucrarea repre- cuprinde informaţii detaliate despre înfiinţa- Munte, 45 de ani sunt legaţi nemijlocit
ani de existenţă a Batalionului 22 Vânători zentând o monografie cuprinzătoare în care rea Batalionului 22 Vânători de municipiul Sfântu-
de Munte „Cireşoaia”, a fost lansat şi vo- se „consemnează cu rigurozitate drumul, de Munte, participarea la ope- Gheorghe şi judeţul Co-
lumul Istoria Batalionului 22 Vânători de deloc uşor, parcurs pe timp de pace, în pe- raţiunile militare desfăşurate vasna. Primele perioade
Munte „Cireşoaia”, de col. (r) Gheorghe rioada de schimbare radicală a României de în Crimeea, Caucaz, luptele din activitatea Batalio-
Suman, lt. col. Vasile Cristea şi lt. col (r) Lu- după război (...), precum şi momentele sem- desfăşurate pentru eliberarea nului, faptele de vitejie
cian Mircea Stoenac, lucrare apărută la Edi- nificative ale evoluţiei unităţii şi destinele a Ardealului de sub ocupaţia săvârşite de înaintaşii mi-
tura Universul Ştiinţific, Bucureşti, 2010, mii de oameni”, pe parcursul celor şapte de- horthysto-hitleristă şi cele litarilor de astăzi, repre-
în condiţii grafice deosebite, cu o bogată şi cenii de la înfiinţare. Din partea eşalonului purtate pe teritoriul Ungariei zintă pagini memorabile
valoroasă ilustraţie. superior, sunt exprimate cuvinte de apreci- şi al Cehoslovaciei, până în din istoria unităţii, „o
Mesajul Arhiepiscopului Ioan al Covas- ere la adresa profesionalismului „în adevă- mai 1945, şi, în final, întoar- zestre simbolică de ne-
nei şi Harghitei, care prefaţează volumul, ratul sens al cuvântului” a acestui „colectiv cerea în Ţară, trecerea aces- preţuit”, pentru generaţi-
este intitulat „Biserica şi Armata, cele mai bine sudat” de militari, a comandanţilor care tuia la organizare specifică pe ile prezente şi viitoare ale
credibile instituţii ale României” şi consti- s-au aflat de-a lungul anilor la conducerea timp de pace şi desfiinţarea sa, Batalionului. Perioada de
tuie un emoţionant cuvânt de binecuvântare, batalionului, standardele de pregătire fiind în iunie 1946. după 1965, respectiv cea
apreciere şi încurajare a „acestui Cuib de îndeplinite şi menţinute azi „sub comanda Partea a treia (1948-1961), în care unitatea şi-a des-
vulturi în Carpaţii de curbură şi în interi- energică şi eficientă a locotenent colonelului consemnează activitatea Bata- făşurat, şi îşi desfăşoară,
orul Arcului carpatic”. Vlădica Ioan pune Vasile Cristea”. Evidenţiindu-se necesitatea lionului 22 Vânători de Mun- activitatea în Sfântu-
în evidenţă semnificaţia prezenţei Batalio- alinierii noastre la „noile concepte privind te, de la reînfiinţare, în 1948 Gheorghe, are o semni-
nului din Sfântu-Gheorghe şi a Brigăzii din securitatea mondială”, în finalul Introducerii - activitate desfăşurată în oraşele Sinaia, ficaţie cu multiple şi importante implicaţii
Miercurea-Ciuc în zona Covasna - Harghita, Ion Burghelea conchide: „Armata Română Predeal şi Făgăraş - până la a doua desfi- asupra vieţii publice din zonă. Este şi moti-
rolul important al acestor unităţi, în timpul are tot mai multă nevoie de astfel de uni- inţare, din aprilie 1961, „măsură draconică vul pentru care vom stărui mai mult asupra
evenimentelor din decembrie 1989 şi după tăţi, bine antrenate, solid închegate, care să luată la Moscova, în cadrul Comandamen- acestei perioade, încercând să surprindem
aceea, „în dezamorsarea unui periculos con- constituie mereu vârful de lance al forţei tului Forţelor Armate Unite ale Tratatului de câteva aspecte ale relaţiei Armată - Socie-
flict interetnic, care ar fi putut avea urmări chemate să apere fruntariile fireşti ale nea- la Varşovia”, deoarece generalii sovietici nu tate, în general cele specifice prezenţei vâ-
grave, pierderi de vieţi omeneşti şi ar fi pu- mului românesc”. au fost niciodată prietenii bravilor vânători nătorilor de munte în spaţiul multietnic şi
tut conduce la deschiderea unei perioade de Reprezentând rezultatul unei labori- de munte români. Partea a patra, cea mai pluriconfesional al Arcului intracarpatic.
conflict pe plan local şi regional”. oase munci de documentare, lucrarea este extinsă în cuprinsul cărţii, reconstituie acti- (va urma)

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
(Nicolae Iorga)
6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Eveniment

134 de ani de la naşterea lui Octavian C. Tăslăuanu


# prof. Ilie Şandru ghita, a făcut o trecere în revistă an C. Tăslăuanu - dăruire pentru o Mihalache, directorul Şcolii Ge- ral din Transilvana, prezent în pa-
(Topliţa) a activităţii despărţământului în idee: revista Luceafărul”; Simona nerale Nr. 9 „Liviu Rebreanu” din ginile revistei „Luceafărul”, prin
anul trecut, ca un fel de preambul German, profesor la Şcoala de Arte Miercurea-Ciuc, profesorul Nicu pana lui Tăslăuanu. Deosebit de
Joi, 11 februarie. Ajungem la la viitoarea adunare generală, ce şi Meserii din comuna Şieu - „Oc-
Bilbor într-un peisaj hibernal, de va avea loc în cursul lunii martie tavian C. Tăslăuanu şi Ioan Baciu,
basm. Ninge frumos, ninge cu a.c.. El a felicitat grupa ASTRA slujitori pe altarul Thaliei”; Vasile
fulgi mari ce se leagănă în văzduh, din Bilbor pentru frumoasa şi bo- Stan, profesor la Bilbor - „Octavian
ca într-un dans mirific şi ireal. gata activitate desfăşurată, în care C. Tăslăuanu - patriot dedicat ide-
La Şcoala Generală Nr. 1 „Oc- se înscrie şi acţiunea de omagiere ii de unitate naţională”; Mihaela I.
tavian C. Tăslăuanu” ne aşteaptă a celui mai ilustru fiu al Bilborului, Vâlcan, profesor la Bilbor - „Orori-
gazdele noastre: membrii colec- cel care a fost unul dintre cei mai ile Primului Război Mondial oglin-
tivului didactic, în frunte cu pro- dite în opera lui Octavian C. Tăs-
fesoara Angelica Marioara Stan, lăuanu”; Marioara Angelica Stan,
directorul instituţiei, şi profeso- profesor la Bilbor - „Dimensiuni
rul Vasile Stan, preşedintele gru- simbolice ale călătoriei iniţiatice în
pei Asociaţiunii Astra din Bilbor. «Spovedanii»”.
Am fost invitaţi ca, împreună cu În partea a doua a manifestării
dumnealor, să aducem un omagiu omagiale de la Bilbor, au fost lan-
lui Octavian Codru Tăslăuanu sate cărţile: „Despărţământul Cen-
(foto), la cea de 134-a aniversare a tral Judeţean „Miercurea-Ciuc”
naşterii sale. al ASTREI”, autori: Nicu Vrabie
Acţiunea s-a desfăşurat în ca- şi Constantin Costea, apărută la
drul unui proiect educaţional in- Editura Eurocarpatica, Sfântu-
titulat „Octavian C. Tăslăuanu Gheorghe, 2009; „Miride” (ver- Vrabie, directorul revistei „Şcoa- interesantă a fost şi comunicarea
în cultura românească”, pe care suri) de Valeria Pop, apărută în la Noastră” din Miercurea-Ciuc şi profesoarei Marioara Stan, care a
Şcoala Generală Nr. 1 „Octavian 2009; „Un monument reînviat”, profesorul Gheorghe Ţifrea, de la reliefat ideile cu caracter iniţiatic
C. Tăslăuanu” din Bilbor, judeţul autori: Pr. Emil Pop şi Valeria Pop. Şcoala de Arte şi Meserii din Şieu, cuprinse în scrierile memorialisti-
Harghita, îl derulează împreună cu A fost lansat, în premieră (inedită, judeţul Bistriţa-Năsăud, fiul al co- ce ale lui Tăslăuanu.
Şcoala de Arte şi Meserii din co- activi conducători ai ASTREI, la aflându-se încă sub tipar), volumul munei Bilbor. În încheiere, am reţinut şi ide-
muna Şieu, judeţul Bistriţa-Năsă- sfârşitul secolului 19 şi începutul de publicistică „Inima Timpului” De asemenea, vom mai men- ea lansată de Pr. protopop Dumi-
ud. În cadrul acestuia, a avut loc o secolului 20, în calitate de secretar de Ilie Şandru, care va apare la ţiona deosebitul nivel ştiinţific al tru Apostol, ca omagierea lui Oc-
sesiune de comunicări ştiinţifice şi administrativ al ASTREI centrale Editura ,,Nico” din Târgu-Mureş. comunicărilor prezentate, unele tavian C. Tăslăuanu să devină o
lansarea unor cărţi apărute în cur- de la Sibiu, în perioada 1906-1914. Volumul cuprinde mai multe re- dintre ele cuprinzând lucruri foar- manifestare tradiţională care să se
sul anilor 2009 şi 2010. În continuare, au fost prezentate portaje despre Octavian C. Tăslă- te puţin cunoscute, cum a fost, de desfăşoare anual, la începutul lunii
În deschiderea activităţilor, comunicările: Ilie Şandru - „Aspec- uanu şi despre Bilbor. exemplu, comunicarea profesoarei februarie, la care să se dezbată, pe
profesorul Constantin Costea, ins- te din viaţa şi activitatea lui Octa- Merită să reţinem că au răspuns Simona German, care a evidenţiat lângă aspectele personalităţii mul-
pector şcolar general adjunct al IŞJ vian C. Tăslăuanu”; Valeria Pop, invitaţiei de a participa la aceas- viaţa şi activitatea lui Ioan Baciu, tilaterale ale lui O. C. Tăslăuanu,
Harghita şi preşedinte al Despărţă- profesor la Şcoala „Liviu Rebrea- tă activitate de omagiere a lui O. din Şoimuş, unul dintre pionierii şi diferite probleme legate de cul-
mântului ASTRA Covasna - Har- nu” din Miercurea-Ciuc - „Octavi- C. Tăslăuanu, profesoara Silviana teatrului românesc în mediul ru- tura populară.
Reportaj Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 7

Valea-Mare, proiect de supravieţuire


# Adrian Teacă ă
eu, aşa, o părere, căă au fost
f unii ii care nu doreau
d A i săă intrăm
Apoi,i am reuşit i ă îîn programull PRIS b ă ă i i ffunciare
dde îîmbunătăţiri i (d
(desecare).) S
Sunt fâ
fâ-
(Braşov) să facem comună aici. În 2000, când am fost (Programul de Refacere a Infrastructurii Şcola- neţe ale oamenilor acolo. Avem promişi nişte
ales prima dată primar, am luat-o de la zero cu re), să facem reparaţii capitale la şcoala veche. bani de la Ministerul Agriculturii”. Se opreşte,
O băbuţă îmbrobodită trece agale, potrivin- organizarea. Primăria era la Căminul Cultural, Licitaţia e făcută, proiectul e gata. Trebuia să suspină, trage aer în piept, şi continuă: „Să vă
du-şi paşii. În spatele ei, un grup gălăgios de în nişte anexe. În 2001, am început construc- înceapă anul trecut, dar s-a amânat pentru anul mai spun? Suntem prinşi la SGA cu un proiect
copii. Nişte câini latră, să rupă gardul. Altfel, ţia sediului Primăriei (foto dreapta), pe care ăsta. Din economiile noastre, cum putem, cons- de decolmatare a pârâului Valea-Mare. Că aici
e o linişte pâcloasă, s-o tai cu cuţitul. Iarna pe l-am terminat în 2004. Între timp, am mai fă- truim şi un dispensar stomatologic. Am găsit şi zona e cam mlăştinoasă. Drumurile comunale
uliţă, în Valea-Mare. În centrul comunei, o Pri- cut o grădiniţă, un post de poliţie, un cabinet un medic, va veni de două ori pe săptămână. o să le amenajăm din banii noştri. Pe rând, cum
mărie făloasă. E cea mai impozantă clădire din medical, o farmacie. Am luat-o uşurel, pas cu Numai aparatura ne costă cam 20.000 de lei. vom putea. Că bugetul pe 2010 e cam la nive-
comună, dacă nu punem la socoteală venerabi- pas. Eu nu mă las uşor. Sunt de aici, am casa
la Biserică Ortodoxă, construită pe la 1793, şi părintească în Valea-Mare, şi ţin mult să facem
splendida mănăstire ridicată recent. Biroul pri- ceva pentru oamenii locului. Dar e al naibii de
marului e o mică expoziţie. Gheorghe Avram greu. Bugetul propriu e foarte subţire. Dacă nu
(foto stânga, sus) e, după ştiinţa mea, singurul am avea bani de la judeţ, ne-am desfiinţa. De
primar pictor de icoane din România. unde să scoţi bani aici? Uite, sunt 80 de fa-
milii de refugiaţi. Descendenţii lor sunt scutiţi
de impozite. Eram o localitate de graniţă pe
vremuri, spre România. O mare parte din pă-
mântul arabil a rămas la Boroşneu-Mare. Sunt
unii de aici, proprietari de terenuri, care plă-
tesc impozit acolo! Mai mult de o treime din
localnici sunt în situaţia asta!”.
Sărim peste „economia de subzistenţă” din
Vale şi ajungem la povestea mănăstirii. E tare
mândru primarul de Mănăstirea „Sfântul Ioan
Botezătorul”, mai ales că sufletul acesteia, sta-
reţul, cel care s-a luptat s-o ridice, e vărul său,
tot Gheorghe Avram pe nume! Ne putem lesne
imagina că n-a fost deloc uşor să construieşti o
mănăstire impozantă într-o zonă săracă, să cauţi
donatori peste tot, să obţii sprijinul Episcopiei,
să convingi pe unul şi pe altul... Valea-Mare
se mai mândreşte cu vechea Biserică Ortodo- Altfel, am avut grijă să facem un dispensar me- lul celui din 2008. Am tot stat cu contabila zi-
xă, din secolul XVIII, cu hramul „Arhanghelii dical şi o farmacie, o bijuterie. Avem gata stu- le-n şir şi am socotit, am împărţit, am disecat...
Mihail şi Gavril”, păstorită de părintele Nicolae diul de fezabilitate pentru apă şi canalizare. Să Asta e, facem ce putem, e austeritate. Chiar şi în
Floroiu. E cel mai important obiectiv turistic al vedem cum facem cu banii. Sper să ne lipim aceste condiţii, suntem tare mândri că nu avem
comunei, datorită stilului arhitectonic deosebit, la un program guvernamental. Mai avem două datorii! Una peste alta, supravieţuim, şi mai şi
Ce e Valea-Mare? Pe Wikipedia, scrie doar dar şi pentru că deţine icoane vechi. Chiar şi proiecte pe Lunca Pâraielor, lângă mănăstire, facem câte ceva. Nu ne lăsăm!”.
că e o localitate la 26 de kilometri de Sfân- clopotul bisericii e de la 1763! Să nu uit, am
tu-Gheorghe, pe drumul ce face legătura în- văzut o biserică baptistă, proaspăt construită.
tre Boroşneu-Mare şi Covasna. Şi că a fost „Fraţii” au bani şi fac prozelitism pe unde pot.
constituită, în secolul XVIII, de iobagii şi je- Deocamdată, fără succes, dacă ne gândim că 99
lerii români aduşi de grofii din Boroşneu să la sută din văleni sunt ortodocşi.
lucreze la câmp sau la pădure. Până în 1936, Ce fac oamenii, în afară de agricultură?
Valea-Mare a fost sat aparţinător de Boroş- Mulţi fac naveta, la Braşov sau la Sfântu-

Iarna pe uliţă, în Valea-Mare...


neu-Mic. În 1952, a devenit comună, dar din Gheorghe, pe unde mai găsesc de lucru. Peste
1968 a fost lipită la Barcani. Din 1999, a re- hotare nu au plecat decât câteva familii. Local-
devenit comună. Nu puteau să nu lase urme nicii sunt prea legaţi de pământ, ca să lase totul
aceste permutări. Valea-Mare a rămas o loca- şi să-şi piardă urma în lume, cum se întâmplă
litate mai degrabă săracă, fără forţă economi- prin alte părţi. Gheorghe Avram are, însă, pro-
că. Dar, să-l ascultăm pe primar: „Sunt cam iecte ambiţioase: „Am început - zice primarul -
1.200 de suflete în Valea-Mare, 480 de fumuri. finisarea sălii multifuncţionale, o s-o vedeţi, va
Aici de bază e agricultura şi creşterea anima- fi ceva deosebit. Jos se va putea face sport şi se
lelor. Nu avem pe raza comunei nicio firmă, vor ţine activităţi culturale, iar la etaj amenajăm
doar nişte asociaţii de creştere a animalelor săli de clasă. Sigur, va aparţine de Şcoala Gene-
şi nişte mici magazine. Nu avem nici măcar rală „Mihai Eminescu”. Poate ne ajută Dumne-
păduri, ca vecinii noştri de peste munte. Cum zeu s-o terminăm anul ăsta. Mai avem de făcut
s-a tot trambalat comuna, s-a pierdut şi arhiva. finisajele, la interior şi exterior, şi încălzirea. Va
A fost aici o clădire veche, era o arhivă aco- fi o centrală pe lemne. De unde lemne? Primă-
lo, dar ăia care lucrau la demolare au ars tot. ria nu are păduri, dar oamenii mai au câte ceva.
Cred că acolo erau şi acte de proprietate. Am Şi mai sunt composesorate care vând lemne.
8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Actualitate - Editorial

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.”


Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (I)
Prezentăm în avanpremieră citito- urmată de discuţii, respectiv întrebări dialog, text semnat de dr. Gheorghe relaţiile maghiarilor cu vecinii, înde- lor eludate sau prea puţin cunoscute,
rilor săptămânalului „Condeiul arde- şi răspunsuri cu note explicative. Tra- Olteanu, medic în Baden-Baden, osebi cu românii. În contextul dez- ale problemelor amintite. Oferind
lean” lucrarea „Nu! Nu! Niciodată! ducerea este realizată de Erica Mir- Germania, originar din Covasna, un baterilor referitoare la „autonomia astfel perspectiva unor discuţii cons-
Redobândirea hegemoniei maghia- cea-Wolff şi Gheorghe Olteanu, iar foarte bun cunoscător al realităţilor etnică“ şi statutul minorităţilor, resus- tructive, în cunoştinţă de cauză. De
re în Bazinul Carpatic în documen- notele explicative de Gheorghe Ol- româneşti şi al relaţiilor româno-ma- citate cu obstinaţie tot mai agresivă prea multe ori adevăratul substrat al
te.” Cronologia acţiunilor budapes- teanu. Volumul doi, redă o cronologie ghiare, în istorie şi contemporanei- de cei interesaţi, cunoaşterea acestei „chestiunii maghiare“ a fost şi este,
tane şi udemeriste, aflată sub tipar la a acţiunilor budapestane şi udemeris- tate. „În ciuda repetatelor declaraţii cărţi, cuprinzând strategia şi tactica, disimulat, pentru a ne mai putea per-
Editura „România pur şi simplu” din te, din perioada 25 decembrie 1989 şi oficiale, pentru orice martor lucid al urmărită cu consecvenţă, de la înce- mite ignorarea datelor irefutabile,
Bucureşti, în două volume. 31 decembrie 2009. ultimelor decenii, este evident că stră- putul anilor ’90 şi până în prezent, de oferite involuntar, de chiar preopi-
Primul volum, cuprinde Confe- Lucrarea are următorul moto: vechiul contecios maghiaro-român, Budapesta, în consens cu minorităţile nenţii noştri. Care trebuie invitaţi să
rinţa „Politica externă maghiară şi «Veritas nihil veretur nisi abscondi», nu este câtuşi de puţin închis. „Su- maghiare din Slovacia, Voivodina şi pună cărţile pe masă. Dacă se doreşte
protecţia minorităţilor” a diplomatu- tradus «Adevărul nu se teme decât de perioritatea indiscutabilă“ şi „dreptul Ardeal, ni se pare imperios necesară. un dialog cinstit şi rezultate pe măsu-
lui maghiar Horvat Attila, din 13 iu- ascunderea sa». inalienabil la hegemonie în Bazinul Deoarece ea oferă multe informaţii, ră, durabile”.
nie 1992, prezentată la Asociaţia Cul- Scopul volumului este redat con- Carpatic“, marchează până azi edu- indispensabile politicienilor şi opiniei Notele explicative sunt redate cu
turală Maghiară din Ulm - Germania, cis în prefaţa sa, intitulată Invitaţie la caţia, mentalitatea şi, în consecinţă, publice, pentru înţelegerea resorturi- litere cursive. (va urma)

TREZIŢI-VĂ, ROMÂNI!
(urmare din pagina 1) pot ocupa numai de către persoane care cu- le specifice - spun ei - vor putea fi folosite de este de facto! Trebuie să devină de jure! Ce fac,
Cele nouă judeţe amintite, în care există o nosc ambele limbi”. Aţi citit şi aţi văzut bine! autorităţile locale, în public şi la evenimentele ne întrebăm, a mia oară din 1990 încoace, au-
minoritate maghiară, cuprind exact teritoriul 1. Constituţia României, Legea fundamentală festive şi protocolare.” torităţile statului de drept, să potolească poftele
care, prin Dictatul de la Viena, din 30 august a Ţării, este sfidată grosolan, la modul cel mai Ce părere are Antal Arpad, primarul care-i hulpave şi privilegiile udemeriste?
1940, prin forţa, abuzul şi sfidarea „puterilor obraznic şi sfidător posibil! 2. Sintagma „Ţinu- şi mai-marele UDMR Sfântu-Gheorghe? „În Treziţi-vă, români!
garante”, Germania şi Italia, a fost răpit Ro- tul Secuiesc”, parte integrantă a României, este Secuime - clamează el -, limba maghiară este,
mâniei, pentru a fi oferit Ungariei horthyste şi folosită pentru un teritoriu autonom, precum de facto, limbă oficială, dar dorinţa comunităţii P.S.: Dacă UDMR continuă astfel, în acelaşi
fasciste a „amiralului fără mare”! Priviţi nu- Kosovo! 3. În „Proiectul de Hotărâre privind maghiare este ca aceasta să capete, şi de jure, ton al sfidării Constituţiei României şi a legilor
mai harta! Priviţi teritoriul cerut de UDMR şi statutul limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc”, acest statut!”. Întrebat despre tendinţa de „ofi- Ţării, nesocotind, iresponsabil, jignitor şi tru-
vă veţi da seama de tărăşenie! Un cuţit înfipt în limba română, oficială în stat, nici măcar nu-i cializare” a limbii maghiare, acesta a răspuns: faş, articolele 1 şi 13 din Legea fundamentală,
inima României! Prin aprobare tacită! Iată la denumită! 4. Actele, conform legilor în vigoare „UDMR a vorbit înaintea acestei organizaţii trebuie să se aştepte ca, într-o zi, a redeşteptării
ce se ajunge prin complicitatea UDMR - PD- pe teritoriul românesc, se întocmesc în limba (este vorba despre CNS - n.n.) despre necesi- aşteptate, trezindu-se, nemaisuportând jignirile
L, în România de azi! Ce trădare! Ce ruşine! română, oficială în stat. Asta n-o ştiu (încă) tre- tatea «legalizării» limbii maghiare, nu doar în şi insultele, toate aceste porniri antiromâneşti,
Ce ticăloşie! Ce troc mizerabil! păduşii, mari adepţi ai autonomiilor teritoriale judeţele locuite de maghiari, cum ar fi Covasna cei din Guvernul Boc şi din Parlamentul de la
Nici n-a aşteptat UDMR să se stingă scan- pe criterii etnice? 5. Lista acelor funcţii publice, şi Harghita, ci în toată Transilvania!”. Iată ce-i Bucureşti să voteze şi să aplice, obligatoriu,
dalul, să se mai liniştească, măcar un pic, valu- care pot fi ocupate numai de către acele persoa- mai trece prin cap: „La unele instituţii, cum ar precum în Slovacia, tot membră a UE, o reală
rile revoltei românilor conştienţi de ce se urmă- ne care cunosc, obligatoriu, şi limba maghiară, fi cele militarizate, nu se aplică încă! Dar se va lege, atât de necesară, pentru apărarea integrită-
reşte, că vine cu o nouă altă provocare. La 12 este o revoltătoare discriminare într-un stat de aplica!”. Aşadar, limba lui Attila în Secuime ţii statale şi protejarea LIMBII ROMÂNE!
martie 2010, este convocată Adunarea Aleşilor drept, contrară tuturor prevederilor europene!
Locali din Ţinutul Secuiesc (iată că naşparliii Aşa-i dacă-i dai nas lui Ivan! Se suie pe di-
ăştia deja folosesc sintagma separatistă!), care van! Puternici ai clipei, care v-aţi bătut mereu
va avea loc la Sfântu-Gheorghe. Din Regula- joc de această Ţară, iată unde s-a ajuns prin ce-
mentul, în posesia căruia am intrat, aflăm că dările şi compromisurile păguboase, de dragul
primarii, consilierii judeţeni şi locali din aşa-zi- unui ciolan, într-o Românie în derivă! Unde s-a
sul ţinut secuiesc declară, ca „limbi oficiale” ale ajuns? Primăria din Sfântu-Gheorghe - conform
Adunării, româna şi maghiara. Deci, pe acelaşi unei ştiri Agerpres (vezi pagina 2, rubrica Ac-
plan! Limba maghiară, a minorităţii, devine ofi- tualitatea ardeleană - n.r.) - n-a mai aşteptat
cială în România! Să le mai amintim articolul Adunarea Aleşilor Locali, din 12 martie a.c., şi UNIUNEA GUVERNUL Instrumente Structurale
13 din Constituţie: „În România, limba oficială deja şi-a şi făcut „ştampilă proprie”! Ştampilă EUROPEANĂ ROMÂNIEI 2007 - 2013
este limba română”!?! Piţarăii ăştia sunt şi „mă- cu „stema oficială” (ilegală!) a municipiului,
rinimoşi”, insultându-ne: „Se va asigura tradu- în locul celei obligatorii, cu stema României! Data: 19.02.2010
cere simultană!”. În ciuda faptului că şedinţele Ştampilele sunt confecţionate în trei variante: în
Adunării sunt deschise, totuşi, „unul sau mai limbile română şi maghiară, precum şi varianta Anunţ de presă

Proiect finanţat prin Fondul


multe puncte de pe ordinea de zi pot fi dezbă- „bilingvă”, şi vor fi folosite încă din această săp-
tute în şedinţă închisă”. Cât de „deschise” vor tămână! Unde vor fi folosite? Pe corespondenţa
fi, oare, dezbaterile din 12 martie a.c., în aceas- internă, „între instituţii, către cetăţeni”. „Dacă
tă democraţie cu două feţe, de două feluri? Nu
prea înţelegem nici prevederile punctului 8 din
Regulamentul Adunării Aleşilor Locali din Ţi-
am să trimit o scrisoare la Gyury bacs - spune
Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe -,
atunci am să pun ştampila în limba maghiară;
European de Dezvoltare Regională
nutul Secuiesc! De ce, oare, „membrii Adunării dacă trimit la un român, va fi cea în română, iar S.C. „Alex & Co” S.A., cu sediul în Chichiş, nr. 34, cod poştal 527075, judeţul
au dreptul să ia cuvântul la începutul şedinţei pentru familiile bilingve vom folosi ştampile- Covasna, înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului Covasna sub nr. J14/1089/1994,
(...), cu condiţia ca textul luării de cuvânt să fie le bilingve”. El afirmă că tot tămbălăul ăsta ar având Codul Unic de Înregistrare RO6830461, anunţă semnarea în data de 16.12.2009
depus la Comisia Permanentă cu cel puţin cinci avea drept scop „promovarea, cât mai mult, a a Contractului de Finanţare încheiat cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Pro-
zile înainte de data şedinţei”? Curată democra- imaginii oraşului şi a stemei oficiale a acestu- gramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competivităţii Economice”, Axa Prioritară 1 -
ţie! „Democraţie” cu… cenzură?! De ce nu la ia”. Ia să vedem care-i „stema oficială” şi, mai „Un sistem inovativ şi ecoeficient de producţie”, Domeniul de intervenţiei DM 1.1 - „In-
cinci zile după şedinţă?! ales, ce reprezintă ea! Printre altele, stema mu- vestiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special
Să vedem, însă, care va fi actul principal, nicipiului Sfântu-Gheorghe, aprobată de Consi- a IMM”, Operaţiunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv
supus votului aleşilor? Este un „Proiect de liul Local cu trei ani în urmă, împotriva tuturor prin investiţii tangibile şi intangibile”. Proiectul intitulat „Mărirea productivităţii şi ca-
Hotărâre privind statutul limbii maghiare în prevederilor legale, conţine soarele şi luna. Ală- pacităţii de producţie a S.C. „Alex & Co” S.A.” a depus în cadrul schemei de finanţare
Ţinutul Secuiesc!”. „Statutul de autonomie a turi de această stemă, ca „însemne oficiale” au „Sprijin financiar de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii pentru întreprinderile
Ţinutului Secuiesc - se spune - prevede că, pe fost adoptate un steag şi un fanion în culorile mici şi mijlocii” şi urmează să fie implementat în perioada 16.12.2009 - 16.12.2010 la
teritoriul Ţinutului Secuiesc, limba maghiară albastru deschis şi auriu, reprezentând drapelul sediul firmei din comuna Chichiş, nr. 34.
are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului secuiesc. Nimic, niciun simbol cât de mic, nu Valoarea totală a proiectului este de 1.778.227 lei, din care valoarea finanţării ne-
(...), atât în scris, cât şi oral. Autorităţile publice aminteşte de populaţia românească de pe aceste rambursabile este de 858.807 lei (Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul
din Ţinutul Secuiesc asigură folosirea oficială meleaguri! Luna trecută, Consiliul Local Sfân- naţional).
a ambelor limbi, adoptând actele normative şi tu-Gheorghe a adoptat o hotărâre care prevede Obiectivul proiectului este creşterea nivelului de satisfacţie a clienţilor firmei.
creând condiţiile care asigură deplina egalita- că stema „nouă” poate fi reprodusă pe firme, pe
te a celor două limbi. Comisia Permanentă a sigiliile autorităţilor locale, pe imprimate, pe in- Persoană de contact:
Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, dicatoarele ce marchează intrările (în) şi ieşirile Nume: Murăraşu Codruţa
împreună cu specialiştii autorităţilor publice din localităţi. Ea va fi expusă şi pe frontispiciul Funcţie: Administrator, coordonator proiect
vor stabili lista acelor funcţii publice, care se Primăriei! Piţarăii nu se opresc aici! „Însemne- Contact: alexoffice@planet.ro, telefon 0267-347.073, fax 0267-347.011
Local - Sport Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 9

S-a făcut dreptate


Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a câştigat în instanţă fostul sediu al BNR din Sfântu-Gheorghe
Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Har- În anul 2006, Episcopia Ortodoxă Româ- lui Judeţean clădirea fostului sediu al BNR tei în decembrie 2004, printr-o hotărâre a
ghitei a câştigat în instanţă dreptul de folo- nă a dat în judecată Guvernul României pe din municipiul Sfântu-Gheorghe. Concret, Guvernului Năstase, publicată în Monito-
sinţă asupra fostului sediu al Băncii Naţiona- rul Oficial şi confirmată o lună mai târziu
le Române (BNR) din centrul municipiului de Guvernul Tăriceanu, dar, la scurt timp,
Sfântu-Gheorghe, în care funcţionează mai prima hotărâre a fost abrogată şi emisă alta
multe instituţii publice, după un proces ce a prin care imobilul era trecut în proprietatea
durat aproape patru ani. Consiliului Judeţean Covasna.
Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, În fostul sediu al BNR funcţionează, la
IPS Ioan Selejan, a declarat, luni, pentru ora actuală, Centrul Cultural al judeţului
AGERPRES, că sentinţa pronunţată, recent, Covasna şi Oficiul Judeţean pentru Dezvol-
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este de- tare Rurală şi Pescuit, care vor trebui să se
finitivă şi irevocabilă. „Am în mână certifi- mute dacă nu vor cădea la înţelegere cu noii
catul în care se menţionează că Înalta Curte administratori.
de Casaţie şi Justiţie respinge recursurile „Noi nu suntem puşi pe dat afară, nu
declarate de judeţul Covasna şi Guvernul vrem să facem negustorie, nu avem nicio
României împotriva sentinţei nr. 87/F din 29 răfuială cu nimeni şi nu închidem uşile ni-
mai 2009 a Curţii de Apel Braşov, ca fiind mănui. Suntem deschişi şi bine intenţionaţi,
nefondate, iar sentinţa este irevocabilă. (...) vom sta de vorbă şi vom căuta soluţii. De-
E cât se poate de clar, procesul e câştigat, iar sigur, avem proiectele noastre pe care vrem
cu acest certificat în maximum o săptămână să le concretizăm, despre care e prematur să
vom intabula clădirea, apoi vom vedea ce discutăm”, a declarat părintele protopop
vom face, pentru că aici funcţionează mai motiv că printr-o hotărâre adoptată cu un an imobilul în cauză fusese dat în administrare Florin Tohănean (foto).
multe instituţii publice”, a afirmat IPS Ioan. în urmă a atribuit, în mod ilegal, Consiliu- Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghi- AGERPRES (Oana Mălina Negrea)

Primele opt echipe din ierarhie vizează câştigarea campionatului.

ga I n t r e Televizări,
A reînceput Li e r b y î etapa
t c u d i o a n e
Liga e b u a m p a X VIII-a
Optimi de finală Red d o u ă c Vineri, 19 feb.

16 februarie
i m e l e Sub Tâmpa, echipa gazdă, FC
Braşov, primeşte vizita codaşei

ult
Oţelul Galaţi - Curtea de Argeş
Ialomiţa este una de 1 X 2. Unirea Alba-Iulia. Stegarii nu au
Olympique Lyon - Real Madrid (14:00 - GSP TV)
Alte partide interesante, în voie, deci, să facă paşi greşiţi. Asta,
1-0
această etapă de deschidere a retu- desigur, dacă vor să se menţină în
AC Milan - Manchester United
2-3 Liga lu’ Mitică reîncepe cu un rului, se dispută la Iaşi şi Mediaş, plutonul fruntaş, care oferă un loc în Sâmbătă, 20 feb.
derby de zile mari: Unirea Urzi- dar şi pe Ghencea şi în „Groapă”. cupele europene. (A.M.B.)
17 februarie ceni - CFR Cluj. Întâlnirea dintre
CLASAMENT
FC Braşov - Unirea Alba-Iulia
FC Porto - Arsenal Londra campioana en-titre şi fosta cam- (13:30 - GSP TV)
2-1 pioană se anunţă una incendiară, Gloria Bistriţa - FC Timişoara
Bayern Munchen - Fiorentina chiar dacă, prin plecarea antreno- M V E I GOL PCT A (15:15 - Digi Sport)
2-1 1 CFR Cluj 17 10 4 3 23-10 34 +7 Poli Iaşi - Rapid
2 Unirea Urziceni 17 10 4 3 25-13 34 +10
(19:00 - Digi Sport)
23 februarie 3 Steaua 17 10 4 3 25-14 34 +7
Steaua - Ceahlăul
VfB Stuttgart - FC Barcelona 4 FC Timişoara 17 8 7 2 29-12 31 +7
5 Rapid 17 9 4 4 36-21 31 +7 (20:30 - Antena 1)
(TVR1 - 21:40)
Olympiacos - Bordeaux 6 FC Vaslui 17 9 3 5 25-19 30 +6
(21:40) 7 FC Braşov 17 7 6 4 19-11 27 0 Duminică, 21 feb.
8 Dinamo 17 7 6 4 19-12 27 0
24 februarie 9 Oţelul Galaţi 17 6 4 7 21-24 22 -5 Gaz Metan Mediaş - FC Vaslui
ŢSKA Moscova - FC Sevilla 10 Gaz Metan Mediaş 17 5 6 6 18-26 21 -6
11 Pandurii Tg. Jiu 17 5 5 7 14-17 20 -7 (14:00 - GSP TV)
(21:40)
12 Astra Ploieşti 17 4 6 7 19-23 18 -6 Pandurii Tg. Jiu - Astra Ploieşti
Inter Milano - Chelsea Londra
(TVR1 - 21:40) 13 Poli Iaşi 17 5 3 9 15-25 18 -6 (16:00 - GSP TV)
14 „U” Craiova 17 5 2 10 24-27 17 -7 Dinamo - „U“ Craiova
*Partidele din Europa League 15 Curtea de Argeş 17 5 1 11 16-31 16 -11 (19:30 - GSP TV)
s-au terminat după închiderea rului Dan Petrescu, echipa iscu- 16 Unirea Alba-Iulia 17 3 5 9 17-27 14 -10
ediţiei. Reprezentanta Români- sitului preşedinte Mihai Stoica 17 Gloria Bistriţa 17 2 8 7 13-24 14 -10
ei, campioana Unirea Urziceni, a (foto) pare că a suferit o pierde in- 18 Ceahlăul 17 2 4 11 13-35 10 -17
Luni, 22 feb.
jucat aseară pe „Anfield Road”, surmontabilă, la care se mai adau-
în compania mult mai celebrei gă şi oboseala de după meciul cu Liga Campionilor Europa League Retrogradare Unirea Urziceni - CFR Cluj
FC Liverpool. Liverpool. Totuşi, întâlnirea din (17:30 - Digi Sport)

Închiriem, în zona centrală a municipiului


Cabinet de masaj şi reflexoterapie Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri,
PFA Victoria Hugianu cabinete, ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii
Vă aşteptăm cu drag la sediul nostru din Sfântu-Gheorghe, de parcare aferente), la preţuri foarte avantajoase.
str. Sporturilor, nr. 3, bl. 1, sc. 1, ap. 2.
Programări la telefon: 0755-322.592 Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Sudoku - Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:


info@condeiulardelean.ro
Poate că ar trebui să îi zicem rubricii de faţă „Ştiaţi că...?”. Ştiaţi că în
„ograda” lui Antal Arpad - edilului-şef udemerist de Sfântu-Gheorghe
care „dacă mâine am primi autonomie, ne-am apuca de treabă pentru Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden-
ca Ţinutul Secuiesc să fie o regiune dezvoltată în care oamenii să se tice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie
simtă bine şi să trăiască mai bine” (Agerpres, 4 februarie 2010) - în acest să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu trebuie să
conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
an sunt mai puţine gropi decât în anul trecut? Ei, cum Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
aşa? Simplu. Din fiecare trei gropi mici, s-a făcut una folos.
mare! Deci, simte-te bine, draghe secuiule, şi trăieşte Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor sale.
mai bine, că aşa zis la tine polgarmeşteru’, că dache o Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
se fie el elnok la Ţinutul Secuiesc autonom, tu trăieşte rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai bine. Hat da’ ce, nu se vede ce gospodar Arpika? mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

LINARES 2010
A început tradiţionalul turneu de la Linares (Spania). Deşi participarea nu este
atât de valoroasă ca în alţi ani (efectul crizei economice sau efectul relaţiilor dintre
34.De7 De4 (Vezi diagrama 2)
Problemã propusã
pasionaþilor de ºah
ROSENBAUM A.
managerul lui Topalov şi jucătorii top?), Linares-ul rămâne un turneu de referinţă. Diagrama 1 The Chess Monthly, 1879
O frumoasă realizare pe tema “ Complex de câmpuri slabe” o constituie partida
de mai jos.
Grisciuk, A (2736) - Gelfand, B (2761) [E55] după 14...f5 se slăbeste iremediabil câmpul e5
XXVII SuperGM Linares (2), 14.02.2010 şi pionul e6 rămâne înapoiat, dar mutarea din
partidă slăbeşte un întreg complex de câmpuri
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 Apărarea Nim- negre şi de aceste slăbiciuni va profita din plin
zovici rămâne destul de populară. 4.e3 0–0 albul. Riscant este 14...Cf6, din cauza 15.Dh4
5.Nd3 d5 6.Cf3 Una din liniile de joc cele mai h6 16.Ce5 cu şanse bune de atac pentru alb.
solide pentru alb în Apărarea Nimzovici 6...c5 15.Nh6! Te8 16.Ce5 Nd7 17.Df3 De7 18.Ne4
7.0–0 dxc4 8.Nxc4 Cbd7 9.De2 a6 Alături de Piesele albe s-au asezat pe poziţii de atac foarte
9...b6, principala continuare pentru negru. 10.a4 repede. 18...Nc6 19.Nxd5!? O decizie aparent
Previne b7-b5. 10...cxd4 11.exd4 S-a ajuns la surprinzătoare: albul renunţă cu uşurinţă la pe-
o poziţie tipică şi mult studiată: poziţia cu pion rechea de nebuni. Există şi justificarea: calul din
izolat pe coloana „d” („isolani”), în care atât d5 ocupă o poziţie ideală şi în plus apără câmpul
albul cât si negrul au la dispoziţie diverse pla- f6. 19...Nxd5 20.Df4 Câmpurile negre intră sub
nuri de joc. Pentru negru este foarte important controlul deplin al albului. 20...f5 Dacă negrul ar 35.Df6 Desigur suficient pentru câş-
să controleze câmpul d5 din faţa pionului izo- fi jucat această mutare la mutarea 14-a, câmpul tig, dar poate că acest frumos exemplu
lat, iar următoarea sa mutare are tocmai acest f6 ar fi fost apărat de pionul g7. Nu merge 20... de exploatare a slăbiciunilor pe câm-
scop. 11...Cb6 12.Nd3 Posibil este şi 12.Nb3, f6 din cauza 21.Cg4 Rf7 22.Ng5! şi negrul pier- puri negre merită o încheiere pe măsură:
care alături de mutarea din partidă sunt singu- de pionul f6. 21.h4! Consolidând dominaţia pe 35.Tg8+!! cu mat în două mutări: 35... Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
rele continuări viabile. 12...Cbd5 13.Cxd5!? câmpuri negre. 21...Tac8 22.Tac1 Nd6 23.Tfe1 Diagrama 2 O problemă care se remarcă prin simplitatea şi
O mutare interesantă care nu s-a întâlnit ante- Df6 24.Tc3! Cu ideea de a aduce turnul în atac eleganţa construcţiei. „Cheia” este destul de difi-
rior decât într-o singură partidă. Mai frecvent la g3, astfel încât următoarele mutări ale negru-
cilă din cauza spaţiilor largi de acţiune de care se
jucată este continuarea 13.Ng5, de exemplu: lui sunt forţate. 24...Txc3 25.bxc3 Tc8 26.Dg3
Ne4!? Pentru a-l împiedica pe alb să reia la e5 bucură figurile albe.
13...Ne7 14.Tfe1 Cb4 15.Nc4 Cfd5 16.Nxe7
Cxe7 17.Ce4 Cf5 18.Tad1 Cd5 19.Nxd5 exd5 cu turnul, dar mai bine era 26...Nxe5 27.Txe5 Soluţia, în ediţia viitoare.
20.Cc3 Ne6 21.Dc2 cu poziţie aproximativ ega- Rf7. 27.h5 Nxe5 28.dxe5 Df7 29.Te3 (Vezi di-
lă, Korcinoi - Samkovici, L / Leningrad 1967. agrama 1) Soluţia problemei din numărul trecut:
13...Cxd5 O mutare nouă şi suficient de logică. Este ştiut că nebunii de culori diferi-
Nu este însă rău nici cum se jucase anterior 13... te favorizează atacul la rege şi din acest
punct de vedere albul deţine superiorita-
ZUTIC Ante
exd5. După 14.Ng5 Dd6 15.Ce5 Ce4 16.Nf4
De7 17.f3 Cd6 18.Df2 Nf5 19.Nxf5 Cxf5 tea. 29...Rh8? O greşeală care permite Sahovski Glasnik, 1971
20.Cd3 Nd6 21.Tfe1 Dd8 22.Nxd6 Dxd6 23.a5 albului să încheie rapid socotelile. O linie
1.Da7 (Ameninţă atât 2.Df2# cât şi 2.Dg1# 1...Nd4 (se
Tac8 24.Tad1 Tc7 25.Cc5 Cxd4 26.Cxa6 Dxa6 de apărare acceptabilă, dar destul de pa- opune ambelor ameninţări, dar…) 2.Td1#
27.Dxd4 Dxa5 adversarii au căzut de acord asu- sivă se putea realiza cu 29...Tc7 30.hxg6 Variantele secundare după cheie: a) 1...Tc5 2.Td1#;
pra remizei, Ivanciuk, V (2735) - Speelman, J hxg6 31.Dg5 Nc6 32.Th3 Ne8. 30.Dh4! b)1...Td4 2.Da1#
(2630) / Reykjavik 1991. 14.De4 Ameninţă 15. gxh5 31.Tg3 Toate figurile albe participă
Dh7#. 14...g6?! Slăbeşte câmpurile negre de la atac. 31...Nd5 32.a5! Acum negrul este Txg8 (35...Rxg8 36.Dg7#) 36.Df6+ Tg7 ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
pe flancul regelui. Negrul s-a temut probabil că aproape zugzwang! 32...f4 33.Tg7 Df5 37.Dxg7#] 1–0 doron50ro@yahoo.com
Traduceri Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 11
Traduceri din presa
de limbă maghiară
urmare din pagina 3
În urmă cu cinci ani, pe vremea putea fi dezvoltate şi cu ajutorul unui Conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna au discutat la
aceasta, în primele zile ale lunii ia- buget foarte limitat, iar legislativul va Mădăraş-Harghita despre continuarea programelor comune şi
nuarie, numirea prefecţilor maghiari a putea fi orientat într-o direcţie favora- au trecut în revistă realizările mai importante.
generat un protest vehement al români- bilă şi din punctul de vedere al comu- La sfârşitul săptămânii, aceştia au decis în privinţa înfiinţării
lor. Conducătorii partidelor româneşti nităţii maghiare. unei agenţii de turism comune a Ţinutului Secuiesc. Conform
nu au participat la învestire în semn de Nu este întâmplătoare declaraţia lui proiectelor, sarcina principală a biroului va fi aceea de popu-
protest. Numirea lui Gyorgy Ervin nu Tokes Laszlo, rostită în cadrul întâlni- larizare a Ţinutului Secuiesc, respectiv căutarea de posibilităţi
a generat în acest an niciun fel de reac- rii de vineri. Preşedintele Consiliului pentru valorificarea atracţiilor turistice ale regiunii. Printre al-
ţii adverse semnificative, conducătorii Naţional Maghiar din Transilvania a tele, agenţia ar avea ca scop şi cercetarea de surse, oferind celor
partidelor româneşti fiind prezenţi la formulat astfel: UDMR a stabilit un ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul turismului servicii de
depunerea jurământului. standard minim. Este posibil ca pe vi- coordonare şi consiliere.
Toate acestea indică o normalizare a itor să poată fi obţinute rezultate, însă În cadrul întâlnirii - la care au participat Borboly Csaba,
situaţiei şi în opinia românilor de pe Pă- marile obiective parcă nu fac parte din preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Tamas Sandor, pre-
mântul Secuiesc şi, mai mult decât atât, priorităţi. S-a ajuns în situaţia ca mem- şedintele Consiliului Judeţean Covasna, Antal Arpad Andras,
a conducătorilor cu opinii naţionaliste. brii comunităţii româneşti să îi accepte primarul din Sfântu-Gheorghe, Raduly Robert Kalman, prima-
Devine încetul cu încetul ceva firesc ca pe conducătorii maghiari şi s-a reuşit rul din Miercurea-Ciuc, respectiv managerii Birtalan Jozsef şi
guvernul român să poată fi reprezen- obţinerea de către judeţele din Tran- Klarik Laszlo, s-a abordat problema extinderii asupra întregu-
lui Ţinut Secuiesc a manifestării O Mie de Fete Secuience, care
Telefoane
tat, aici, pe Pământul Secuiesc, de un silvania, de pe Pământul Secuiesc, a
maghiar şi ca mesajul oficial să le fie finanţării de care are dreptul şi prin in- dispune de mari tradiţii în Miercurea-Ciuc. Aceştia au convenit
transmis majoritarilor de aici în limba termediul contribuabililor săi. Pentru şi în privinţa amplasării unor obiective unitare, care să semna-
maternă de către înlocuitorul maghiar
al premierului. Este ceva semnificativ,
dăinuirea maghiarilor este însă nevoie
de mult mai mult. Să repetăm: de un
leze intrarea în Ţinutul Secuiesc, care să reprezinte simbolurile
secuieşti şi care să semnaleze, clar, atât turiştilor, cât şi locuito-
Utile
iar acest lucru poate contribui la îmbu- sistem educaţional corespunzător, de rilor identitatea unitară a regiunii. Poliţia 112
nătăţirea stării noastre generale, acesta universitate maghiară şi de autonomia Participanţii au evaluat rezultatele aspiraţiilor comune efec- Pompieri 112
nefiind singurul rezultat pozitiv al parti- personală şi de cea teritorială. În acor- tuate în interesul construirii şi dezvoltării imaginii Ţinutului Salvare 112
cipării UDMR la guvernare. dul de acum, toate aceste lucruri se re- Secuiesc, ca de exemplu: standul comun al Ţinutului Secuiesc Protecţia Civilă *982
UDMR s-a angajat într-o perioadă găsesc doar vag. de la Romexpo, Ziua Ţinutul Secuiesc organizată pe Vârful- Jandarmeria *956
foarte dificilă să participe la conduce- Cotidianul „Haromszek” Nyerges, rezultatele numeroaselor proiecte comune UE, şirul Serviciul Antidrog *934
rea ţării. Vor urma o serie de măsuri (Covasna), nr. 5877, 11.01.2010; de forumuri Un Ţinut Secuiesc de succes sau evaluarea patri- Poliţia de Frontieră *959
restrictive. Conducătorii Uniunii sunt Titlu: Să avem moniului construit al Ţinutului Secuiesc. Deranjamente Electrica *929
deja încrezători şi sunt de părere că curajul să vedem mai departe, Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 6, 11.01.2010; Deranjamente Gaze *928
Transilvania, Pământul Secuiesc vor Semnează: Farkas Reka Titlu: Vor înfiinţa o agenţie de turism a Ţinutului Secuiesc Deranjamente posturi
telefonice 1921
Informaţii abonaţi
www.forumharghitacovasna.ro Romtelecom
Informaţii diverse
188932
1951
*Se formează obligatoriu
prefixul judeţului

Alba
Prefectura 0258-811.179
Consiliul Judeţean
0757-059.702 0258-813.380
Vehicule Imobiliare  Vând apartament 3 camere deco- IT / Electronice Primăria Alba-Iulia
madate, 70 mp, în Sfântu-Gheor- 0258-819.462
 Vând Skoda Octavia, an  Vând pădure de stejar 2 ha în zona  De vânzare aparat foto DSRL
ghe, str. Stadionului, et. 9 din
fabricaţie 2002, motor 2.0 l Turia. Tel: 0741-604.173 10, 2 lifturi, termopan, parchet.
marca Olympus E-300 obiec-
tiv 18-50mm, 55-200 mm, 4 fil-
Braşov
benzină, 150 CP, tuning optic,  Vând casă, curte şi grădină în Privelişte panoramică. Centrală Prefectura 0268-419.277
suspensie sport, climatronic, localitatea Turia 1.15 ha, grajd tre, card memorie 2Gb, geantă Consiliul Judeţean
termică proprie, separare gaz- originală Olympus. Preţ 1.200
geamuri electrice, oglinzi elec- nou. Tel: 0762-270.393 contorizat, contor apă. Informaţii 0268-410.777
trice, scaune încălzite, set cau-  Vând casă în localitatea Vâlcele, lei. Tel: 0744-907.807 Primăria Braşov
între orele 09-20. Preţ: 30.400
ciucuri vară şi iarnă. Preţ 7.000 judeţul Covasna. Preţ 45.000 Euro. 0268-416.550
Euro. Tel: 0743-417.151 Tel: 0764-212.024
Euro. Tel: 0722-374.169 Diverse
 Vând Daewoo Cielo, an  Vând apartament în Sfântu-  Caut să închiriez garsonier㠝 Închiriez Cramă cu dotări Covasna
fabricaţie 1996, 1.5 DOHC Gheorghe, 4 camere, decoman- mobilată în Sfântu-Gheorghe, (presă, curent trifazic) în ve- Prefectura 0267-315.190
benzină, 180.000 KM reali, dat, 80 mp., confort 1, centrală ofer de la 50 până la 70 Euro. derea vinificării. Capacitate Consiliul Judeţean
culoare albastră, stare bună termică, parchet, etajul II din IV, de depozitare 30.000 de litri. 0267-311.190
de funcţionare. Preţ 10.500 cu garaj în faţa scării. Preţ nego- Tel: 0733-695.890
Eventual, asigur şi strugurii Primăria Sfântu-Gheorghe
Lei negociabil. Tel: 0728- ciabil, posibilitate plată în rate.  Vând garaj în Sfântu-Gheorghe pentru vinificaţie. Tel: 0728- 0267/316.957
903.624 Tel: 0722-643.021 pe bulevardul Grigore Bălan, 351.014, 0237-633.072
 De vânzare scooter MBK  Vând apartament 3 camere în vizavi de clădirea Romtelecom,  Vând două convectoare pe gaz. Harghita
Booster 49 ccm, an fabricaţie Sfântu-Gheorghe, Bulevardul în spatele blocului nr. 30, garaj de Tel: 0722-934.088, 0746-678.179 Prefectura 0266-371.114
1999 noiembrie, înmatriculată, Grigore Bălan, lângă Romtele- vânzare.Preţ: 24.000 lei (negocia-  Vând motor electric trifazat Consiliul Judeţean
stare perfectă de funcţionare com, 35.000 Euro, negociabil. bil). Tel: 0743-005.242 preţ 250 lei negociabil. Aparat 0266-207.700
fără zgârieturi. Preţ: 1.900 lei. Tel.: 0735-311.926 sudură trifazat preţ 500 lei ne- Primăria Miercurea-Ciuc
Tel: 0744-907.807  Vând casă în Sibiu, Oraşul de Angajãri gociabil. Remorcă de cinci 0266-317.007
 Vând Skoda Fabia combi, Jos (cartier gara mică), 2 came- tone (după tractor) preţ 2.500
an fabricaţie 2004, motor 1.4 re, hol, baie, bucătărie, cămară,  Agenţie de recrutare şi plasare
lei negociabil. Informaţii la tel: Mureş
benzină, 87.000 km reali, culoa- curte în spate, garaj, beci cu forţă de muncă în Israel caută Prefectura 0265-263.211
0743-043.965
rea gri metalizat, full extra, stare toate utilităţile. Preţ informativ: pentru îngrijire de bolnavi la Consiliul Judeţean
impecabilă. Tel: 0762-439.931 85.000 Euro. Tel: 0744-834.456 domiciliu femei cu vârsta în- Servicii 0265-263.211
 Vând tractor MTZ belarus 55  Vând sau dau în chirie aparta- tre 28-55 ani. Cunoaşterea de Primăria Târgu-Mureş
LE. Preţ 7.900 lei. Tel: 0752- ment 2 camere, parter, zona Ciu- limbi străine constituie avan-  Efectuez lucrări de instalaţii de 0265-268.330
135.883 cului (Sfântu-Gheorghe). Tel.: taj (engleză, rusă, germană, încălzire şi sanitare. Tel: 0761-
 Vând DACIA 1310, în stare 0740-300.614 maghiară). Tel: 0740-365.850 320.610 Sibiu
foarte bună de funcţionare. Preţ  Cumpăr garsonieră în Covasna, Prefectura 0269-210.104
3.400 lei negociabil. Tel: 0728- zona centrală, indiferent de stare. Mica publicitate este gratuitã Consiliul Judeţean
202.666 Ofer maxim 9.000 Euro. Tel: pentru persoanele fizice. 0269-217.733
Primăria Sibiu
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal 0269-208.800
12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Viaţa creştină

Duminica Ortodoxiei
În această duminică, marii pre-
dicatori subliniază biruinţa Or-
todoxiei asupra tuturor curselor
Odinioară, Biserica a triumfat
cu preţ de sânge mucenicesc, sără-
cie şi iubire dezinteresată. Aceste
Duminica este cea mai veche săr-
bătoare creştină. Denumirea ei vine
de la cuvintele latineşti „dominica
către creştini.
Pe lângă denumirea de Duminică,
adică de zi domnească (Apocalipsa 1,
tând că El, Domnul, este şi Domn al
sâmbetei, precum este Domn a toate
cele create şi zidite de El, Cuvântul
şi necazurilor ce s-au abătut de-a trei realităţi (întrupate în viaţă de dies”, care înseamnă „zi domnească” 10), pentru această zi s-a mai folosit lui Dumnezeu; căci scris este „ceea
lungul istoriei asupra Bisericii. la vlădică la opincă) au caracteri- sau „zi împărătească”, adică ziua în- şi se mai foloseşte şi azi cea de „Ziua ce vede Fiul pe Tatăl făcând, acelea
Şi în zilele noastre, Biserica se zat-o şi au făcut-o să ardă pentru credinţată lui Dumnezeu. Ea este săr- Soarelui” (Sonntag la germani, Sun- va face şi Fiul”. Binele este izvorul
confruntă cu unele provocări, din- Mirele ei Hristos. Cred că a so- bătoarea săptămânală a creştinilor. day la englezi) de provenienţă păgâ- nesecat al lui Dumnezeu Tatăl, ce se
tre care amintim: dizolvarea fami- sit vremea să nu mai fim doar Duminica a fost instituită şi res- nă; cu timpul, ea a dobândit un sens revarsă asupra noastră. Primitori ai
liei, relaxarea generală a moravuri- cu ceva din buzunar alături de pectată ca zi de sărbătoare pentru creştin, prin „soare” subînţelegân- tuturor darurilor lui Dumnezeu fiind
lor, dispariţia învăţăturii religioase, cele sfinte, să ne afişăm în biseri- mai multe motive. Cel mai impor- du-se „Soarele Hristos” sau „Răsări- noi, cei credincioşi, prin credinţă
nivelarea indivizilor, afirmarea de că doar la marile sărbători şi să tant este acela că în zi de Duminică tul cel de Sus”, cum se numeşte El în vom dărui şi noi, săvârşind binele
sine, aroganţa, dispreţul, umilirea acceptăm tot felul de compromi- a avut loc Învierea Mântuitorului cântările bisericeşti. asupra semenilor noştri. Biserica,
aproapelui, suicidul (sfârşitul ca- Sărbătoarea Duminicii, amintind ca o mamă creştină, ne îndeamnă a
valeresc), apărarea dreptului mi- de Învierea lui Hristos, a fost mereu purta grijă de semenii noştri aflaţi în
norităţii în defavoarea majorităţii, socotită zi de bucurie şi sărbătorită lipsuri şi a dovedi împlinirea porun-
acordarea de credite pentru toţi ca atare. Canoanele Bisericii interzic cii iubirii de aproapele. Această în-
pentru adormirea conştiinţei, cen- în această zi manifestările religioase drumare poate fi pusă în aplicare în
tralizarea în favoarea statului (asu- care sunt expresia întristării (Canonul toate zilele vieţii noastre, dar mai cu
marea de către stat a responsabi- 20 al Sinodului I Ecumenic). Chiar sporită dorinţă şi voinţă o putem îm-
lităţilor personale ale indivizilor). obiceiul îmbrăcării cu haine curate plini în Duminica Ortodoxiei, când
Lumea este împinsă către dezor- sau noi, în această zi, respectat mai se desăvârşeşte şi împlineşte toată
dine şi confuzie prin: sex, droguri, ales la ţară, arată caracterul de bucu- dragostea, iubirea şi mila noastră
muzică nouă, televizor, distracţii şi rie acordat sărbătorii. creştină, prin colecta obolului fiecă-
modă. De asemenea, se urmăreşte: Duminica s-a serbat mereu cu ruia dintre noi dat Bisericii în vede-
manipularea opiniei publice prin participarea la slujba divină. La înce- rea ajutorării celor ce sunt în nevoie.
mass-media, despărţirea cârmuito- put, dacă cineva lipsea trei duminici Iată că Postul cel Mare începe ală-
rilor de popor, schimbarea deasă a consecutiv de la Biserică, era înlătu- turi de mila noastră creştină, două
guvernelor şi slăbirea puterii de a rat din obştea creştină. De asemenea, fapte bune care încununează rugă-
cârmui a statului. rânduielile bisericeşti recomandă ciunile noastre în această perioadă a
În vechime, patriarhii mustrau întreruperea activităţilor zilnice şi postului Sfintelor Paşti.
fărădelegea chiar dacă erau mai serbarea prin odihnă, fiind îngăduite Mântuitorul nostru Iisus Hristos
apoi exilaţi, iar credincioşii se numai activităţile filantropice. ne-a învăţat că faptele de miloste-
adunau în fiecare zi la sfintele sluj- Într-un an bisericesc, sunt 52 de nie plăcute lui Dumnezeu sunt cele
be chiar dacă erau prigoniţi. Aşa- duminici; dintre care cele mai im- săvârşite din iubire sinceră faţă de
dar, fiecare mădular al trupului lui portante sunt: Duminica Învierii, aproapele nostru aflat în suferinţă,
Hristos era viu şi ardea de râvna a Rusaliilor numită şi Duminica fără a aştepta vreo răsplată sau laudă
pentru sfinţenie şi adevăr. cea Mare, a Floriilor şi duminici- din partea altor oameni. În Biserica
Acelaşi lucru trebuie să-l facă le de dinainte şi de după Naşterea creştină, milostenia se face perso-
Biserica şi astăzi, prin fiecare din- Domnului, Bobotează şi Înălţarea nal, de către fiecare credincios, sau
tre noi. Sfintei Cruci. Am amintit mai sus în mod organizat. De-a lungul tim-
Există o temere cum că: Bise- că Duminica sunt permise activită- pului, s-au înfiinţat şi instituţii de
rica va împărtăşi Ideologia Naţiu- ţile filantropice, ceea ce înseamnă ajutorare a celor necăjiţi. Aşa cum
nilor Unite în acelaşi mod în care că a face binele semenilor noştri, Mântuitorul ne-a vorbit mult des-
preoţii Templului împărţeau cu a ajuta pe cei neputincioşi, a acor- pre importanţa milosteniei în post
romanii Ideologia şi Puterea. Va da minimul de mângâiere şi milă şi ne-a dovedit-o de nenumărate ori
conserva credinţele în Iisus Hris- creştină, de care au nevoie semenii prin comportamentul Său, aşa şi Bi-
tos, de ochii lumii, pentru a-şi di- suri (negocieri pentru o autosu- Iisus Hristos, zi cunoscută în sfin- noştri, sunt fapte bune care aduc serica ne îndeamnă spre a împlini
simula adevăratele interese, care gestionată prietenie cu Domnul), tele Evanghelii ca fiind „ziua cea bucurie lui Dumnezeu Tatăl, Care milostenia, mai ales prin obolul nos-
vor fi în realitate bogăţia, Puterea ci să-L aducem din nou pe Hris- dintâi a săptămânii” (Matei 28, 1). este dătătorul de bine din preapli- tru în ziua de Duminică denumită ca
Politică şi cea Religioasă, oportu- tos acolo de unde a fost izgonit: Tot în zi de Duminică s-a petrecut nul milei şi Iubirii Sale. Duminica Ortodoxiei.
nismul pe toate fronturile. din mentalitate, legăturile dintre un alt eveniment din istoria creş- Domnul nostru Iisus Hristos este Aşa să ne ajute Dumnezeu, împli-
Însă, acest lucru nu depinde oameni, raporturile dintre pa- tinismului, cu semnificaţii majore mărturia noastră creştină de a să- nindu-se Voia Sa.
decât de noi toţi. Trebuie să fim troni şi angajaţi, din guvernare, pentru Biserică, şi anume Pogo- vârşi binele în ziua Domnului, căci Pr. psh. Nicolae Floroiu
convinşi că fiecare faptă a noas- politica diferitelor partide, din rârea Duhului Sfânt peste Sfinţii El însuşi a vindecat, a tămăduit şi a Parohia Valea-Mare
tră influenţează în bine sau rău petrecerea timpului liber etc.. Apostoli, când a luat fiinţă, văzut, săvârşit binele în zi de Sabat, ară- ROMÂNIA
societatea, dar într-o oarecare Aceasta înseamnă că credin- Biserica creştină (Fapte 2, 1-47).
măsură şi conducerea Bisericii. ţa trebuie să fie o sită prin care Învierea Mântuitorului Hristos şi
Clericii sunt exponenţi ai comuni-
tăţii din care se trag şi au la bază
educaţia primită de la părinţii lor
se cuvine să strecurăm toate in-
tenţiile noastre şi să nu facem
nimic fără Dumnezeu, în toate
Pogorârea Duhului Sfânt sunt cele
mai de seamă momente din istoria de
început a vieţii creştine. După măr-
MÂNTUIREA
(de altfel, cel mai adesea oameni împrejurările vieţii. turiile biblice şi istorice, această zi a Viaţa noastră trecătoare, e marea călătorie,
obişnuiţi). Traiul şi timpul pe care Dacă ne vom asuma această constituit de la început sărbătoarea Spre zarea strălucitoare ce duce la mântuire.
îl pot afierosi numai lui Dumne- misiune, nici Biserica nu va gre- săptămânală a creştinilor în care ei se Efortul duhovnicesc, bunătatea şi credinţa,
zeu, fără să alerge după alte treburi şi, nici noi oamenii nu ne vom adunau în locaşurile de cult şi „frân-
Aduce dubla fericire, întărindu-ne voinţa.
lumeşti, depinde tot de credincio- mai scoate ochii unii altora. geau pâinea” (Fapte 2, 46), adică să-
şii care jertfesc, sau nu, ceva din Să nu ne mai atribuim fap- vârşeau Sfânta Liturghie.
puţinul lor la Sfântul Altar. Este tele măreţe ale înaintaşilor, căci Cât au durat persecuţiile împotri- Vremea vieţii, timpul morţii trec pe căi nebănuite,
nevoie să conştientizăm că misi- ne îmbătăm de trufie şi uităm că va creştinilor, această zi nu a putut Zorii zilei, straja nopţii sunt de Hristos rânduite.
unea Bisericii depinde de fiecare n-am făcut nici măcar ce eram fi declarată ca zi oficială de odihnă Bucurii amăgitoare se sfârşesc prin întristare,
om în parte, ea suferă din pricina datori. şi sărbătoare, dar a fost respectată ca Numai Dumnezeu oferă sufletelor alinare.
ignoranţei celor care numai cu Trebuie să socotim toate mij- atare. Abia după încetarea persecuţi-
numele sunt creştini. Biserica nu loacele şi posibilităţile care ne ilor şi după libertatea religioasă adu- Cât în lume se dă lupta-ntre virtute şi păcat,
este doar a preoţilor şi a lui Hris- stau la îndemână şi să le punem să de Sfântul Constantin cel Mare, Gândul zboară către Domnul, puternicul Împărat.
tos, ci fiecare cărămidă din zidul în practică cu sârguinţă pentru acesta a declarat-o zi de odihnă în Vom primi dreapta răsplată de vom face voia Lui,
ei suntem noi în parte. De pildă, bine, frumos, sfinţenie şi inte- Împeriu. Aceasta nu înseamnă, cum Răbdători în umbra crucii, oneşti în lumina ei.
dacă copiii sunt lăsaţi în seama pa- gritate. eronat se spune, că el a instituit Du-
timilor tinereşti, nu va mai fi cine să Pr. Cristian Vlad Irimia minica drept zi de odihnă, ci doar că Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
slujească în curăţie sfintele locaşuri Parohia Covasna Staţiune a oficializat şi a legalizat o practică Parohia Covasna, ROMÂNIA
şi nici cine să predice dreptatea. ROMÂNIA respectată de peste trei sute de ani de