Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!
“
Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 19 - 25 februarie 2010
Săptămânalul regional de
atitudine şi cultură numărul 1,
Condeiul ardelean,
îl puteţi achiziţiona, în judeţul
Braşov, de la punctele de
difuzare a presei
Chioşcurile Roşii.
De asemenea, publicaţia
noastră se găseşte, în judeţul
Covasna, alături
de chioşcurile H-Press, şi la
punctele de difuzare a presei
Adrimar din:
Sfântu-Gheorghe (lângă
Romtelecom şi BCR),
Covasna (la Spitalul
de Cardiologie)
şi Întorsura-Buzăului
(aleea spre piaţă).
# Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureş)
Vinerea trecută (12 februarie
a.c.), seara, târziu, după ce ziarele
„Cuvântul liber” din Târgu-Mureş
şi „Condeiul ardelean” din Sfân-
tu-Gheorghe au luat atitudine fer-
mă împotriva tendinţelor clare ale
UDMR, de federalizare a României
prin fel şi fel de diversiuni, în 16
regiuni şi 5 macroregiuni, prin in-
termediul unei surse demne de toa-
tă încrederea, am intrat în posesia
unor documente ce au darul să ne
îngrijoreze din nou. Dovadă clară
că, adusă la guvernare, struţo-cămi-
la UDMR se repede, cu acea ştiută
poftă hulpavă, să rezolve, să-şi ducă
la îndeplinire, „itt es most!”, toate
doleanţele aflate sub stindardul pri-
vilegiilor arhicunoscute, „să bată”
Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a câştigat
în instanţă fostul sediu al BNR din Sfântu-Gheorghe
TREZIŢI-VĂ, ROMÂNI!
- cum se zice - „fierul până-i cald”.
Adică, să beneficieze la maximum
de situaţia privilegiată, de toleranţa
păguboasă şi de concesiile neper-
mise ale unor români, deoarece, din
lipsa de tovarăşi de drum, PD-L i-a
luat, din nou, la guvernare. Iar ei
vor totul!
Chiar în ziua în care am intrat
în posesia documentelor despre
care aminteam, şi asupra căro-
ra ne vom opri ceva mai încolo,
presa din România scria despre
proiectul UDMR de reorganizare
a regiunilor de dezvoltare, trecut
(ce ruşine!) prin adoptare tacită în
plenul Senatului României! Deci,
fără dezbateri, fără vot! Totul, în-
tr-un stat de drept! Prin ruşinoase
şi antinaţionale manevre, folo-
sindu-se de fel de fel de tertipuri,
„care nu fac cinste unor persoane
care ocupă o funcţie publică”, cum
amintea senatorul PSD Titus Cor-
lăţean, proiectul, un act îndreptat
împotriva siguranţei şi integrităţii
statului român, a demnităţii, a in-
teresului naţional, a trecut. Repe-
tăm: tacit! Trădare! Acesta-i cu-
vântul care li se potriveşte acum
ticăloşilor. Ce importanţă mai are
pentru aceşti flaimuci că Româ-
nia este stat naţional unitar? Cine
poartă vina? Grupul parlamentar
PD-L, grup care şi-a „repoziţionat
atitudinea faţă de această iniţiativă
legislativă”, comparativ cu cea din
anul trecut. Acum, după accederea
UDMR la guvernare, este vorba
despre o „alta gaşcă” (pedelistă!)
„în altă traistă” (udemeristă!). PD-
L-iştii invocă lipsa cvorumului,
drept scuză penibilă. Am fi dorit,
cum era de aşteptat, ca liberalul
Teodor Meleşcanu, vicepreşedin-
tele Senatului, preşedinte de şe-
dinţă, în acea zi, să ia atitudine, să
dovedească măcar că un parlamen-
tar al Opoziţiei nu este de acord cu
mişmaşurile udemeriste. Din pă-
cate, n-a făcut-o, mulţumindu-se
să suspende şedinţa cu o jumătate
Săptămânal regional de atitudine şi cultură
„Grigore
Vieru la
Topliţa”
2
„Locurile
astea
româneşti,
3 din zona
Târgului Secuiesc,
sunt de o
frumuseţe aparte”
9
La Bilbor -
„satul
frumos ca-n
poveşti,
6
de ceas înainte de ora fixată: 13, la
propunerea - nici nu se putea alt- aninat pe crestele
fel! - UDMR. Carpaţilor”
Unii dintre dumneavoastră,
stimaţi cititori, aţi aflat deja de
la ce a pornit scandalul. Proiec-
tul udemerist prevede că cele opt
regiuni de dezvoltare, actuale, să
treacă la 16, „fiecare cuprinzând
câte trei judeţe şi cinci microre-
giuni”. Un ochi atent decupează,
imediat, mişmasul UDMR! Jude- Valea-Mare,
ţele Covasna, Harghita şi Mureş proiect de
(!) formează aceeaşi microregiune
supravieţuire
de dezvoltare, cuprinse, alături de
Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Bi- 7
hor, Satu-Mare şi Maramureş, în
macroregiunea a V-a. Ce obser-
văm? Dacă este aprobată şi for-
mată microregiunea Harghita, Co-
vasna şi Mureş (!), UDMR nu mai
are nicio bătaie de cap. Autonomia
teritorială, pe criterii etnice, a aşa-
zisului ţinut secuiesc este deja ob-
ţinută! Să mergem mai departe!
(continuare în pagina 8)
*actualizat în fiecare luni
 2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Eveniment - Local
O manifestare de excepţie:

Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură
Fondat în 2006
Director fondator
Doru Decebal Feldiorean
E-Mail: info@condeiulardelean.ro
„Grigore Vieru la Topliţa”
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
Vineri, 12 februarie, în elegan-
ta sală a Consiliului Municipal
Topliţa (foto), a avut loc o mani-
dru, manifestarea s-a constituit
într-un regal de simţire poetică,
patriotică şi muzicală, la care au
contribuit şi tinerii învăţăcei ai
Liceului Teoretic „O. C. Tăslă-
uanu”, conduşi de inimoasa pro-
împreună cu poetul la Chişinău
sau Sfântu-Gheorghe, la Topliţa
sau Reghin, la Târgu-Mureş sau
Alba-Iulia. Un moment distinct
l-a constituit lansarea cărţii de-
dicate poetului, intitulată „Alb
Marica, Melinte Şerban, Petre
Curticăpean şi Mihai Suciu. Ul-
tima creaţie, intitulată „Transil-
vania”, scrisă de Grigore Vieru,
la Târgu-Mureş, în 1991, este un
imn de iubire, închinat fraţilor

festare de excepţie. Aniversarea a fesoară de muzică Maria Cojoca- de duminică” sau „Grigore Vi- săi ardeleni, familiei şi ţarinei lor
Director general 75 de ani de la naştere şi come- ru. Apreciind tematica activităţii eru în evocările scriitorilor din străvechi, oamenilor pe care i-a
Violeta Elena Caţa morarea, la un an de la plecarea şi seriozitatea organizatorilor, au Târgu-Mureş”, constituită sub cunoscut la Târgu-Mureş.
dintre noi, a celui care a fost ma- răspuns invitaţiilor adresate oas- forma unui documentar literar de
Redactori rele poet român, Grigore Vieru, peţi, atât din judeţul Harghita, senior-editorul Studioului Regio- Aici se păstrează în toate
Adrian Teacă Cetăţean de Onoare al urbei de domnul Mircea Duşa, vicepreşe- nal de Radio Târgu-Mureş, Va- Urmele lui Dumnezeu,
Andrei Mihai Braşoveanu pe Mureş. „A fost prima oară, îşi Aici fratele pururi e frate
amintea poetul prin 2003, la o în- La uşor şi la greu.
Tehnoredactare (DTP) tâlnire cu profesorul Ilie Şandru, ...
Bódi Szilamér János când un oraş din România mi-a Aici e familia sfântă,
acordat acest titlu, care, pentru Neuitaţi cei din mormânt,
mine, a însemnat, alături de cel de Aici de iubire se cântă
Corectură
membru al Academiei Române, Şi totu-i legământ.
Claudia Otilia Karda mai mult decât Premiul Nobel!
Tiparul executat la: Şi de atunci, cred că, prin oraşul Transilvania, Transilvania,
Intact SA Bucureşti Topliţa, am devenit Cetăţean de Vatră caldă, luminoasă,
Onoare al ţării mele, România! Ca litania, ca litania
Redacţia: Pe care o iubesc atât de mult în- De străveche şi frumoasă.
Str. Lăcrămioarei, cât cu dorul ei în suflet mă voi
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap.1, duce în mormânt. Iar topliţenilor Cartea este însoţită de CD-ul
Sfântu-Gheorghe, mei dragi, pe care-i iubesc şi îi „Alb de duminică”, pe care este
judeţul Covasna, ROMÂNIA stimez mult, le doresc tot binele înregistrată excelenta emisiune
din lume, multe şi frumoase îm- a Studioului Regional de Ra-
Cititorii ne pot contacta la:
pliniri...!”. Iată de ce dragostea cu dio Târgu-Mureş, transmisă în
Tel.: 0267-312.260 care îl răsplătesc topliţenii, amin- ziua morţii poetului, 18 ianua-
Fax: 0367-814.145 tindu-şi de el în fiecare an. rie 2009, realizată de Valentin
Editat de SC Tracia SRL Organizată sub auspiciile Pri- Marica. Sunt redate reportaje şi
Sfântu-Gheorghe măriei Topliţa, prin implicarea interviuri cu Grigore Vieru, apre-
materială şi personală a edilului- dinte al Camerei Deputaţilor, cât lentin Marica, apărută la Editura cieri critice ale scriitorilor Adri-
ISSN 1843 - 4665 şef, inginerul Stelu Platon, şi a şi din judeţele Mureş şi Covasna: „Cezara Codruţa Marica”, din an Popescu (Cluj), Mihai Cimpoi
adjunctului său Valentin Simon, scriitorii şi publiciştii din presa Târgu-Mureş, în urmă cu câteva (Chişinău) şi Vasile Tărâţeanu,
Marcă înregistrată la OSIM a Bibliotecii Municipale, con- scrisă şi audio Lazăr Lădariu, zile. Acest omagiu adus maestru- eseul radiofonic „Cum să vorbim
NR 87664 dusă cu talent şi modestie de un Dimitrie Poptămaş, Valentin Ma- lui poeziei, cuprinde 23 de creaţii despre moartea lui Grigore Vie-
intelectual conştient de valoarea rica, din Târgu-Mureş, şi dr. Ioan literare, din care 9 în versuri şi 14 ru”, dedicaţii lirice.
Asociaţia „Noi Românii“ sa, directoarea Viorica Macrina Lăcătuşu, av. Ioan Solomon şi în proză, ieşite de sub pana scri- În final, ţin să mulţumesc
Lazăr, şi a omului căutător per- subsemnatul, din Sfântu-Gheor- itorilor mureşeni: Mariana Cris- organizatorilor, mediatorului şi
Preşedinte manent al fiorului poetic şi al ce- ghe, care au susţinut comunicări tescu, Nicolae Băciuţ, Valentin oratorilor pentru măiestria dove-
Florin Ignat lui patriotic, indispensabil orică- privind opera „poetului divin al Marica, Lolita Dobroiu Chirileu, dită în crearea climatul intelectu-
ror manifestări cultural-spirituale neamului nostru”, „român de Ilie Şandru, Mioara Kozak, Co- al şi de intensă trăire spirituală,
Director executiv topliţene, profesorul de literatură meserie”, vorbind, cu emoţie, şi druţa Băciuţ, Lazăr Lădariu, Di- pe care mi le-au dăruit, timp de
Ioan Mugur Topolniţchi română şi publicistul Ilie Şan- despre clipele de neuitat trăite mitrie Poptămaş, Emilia Dobrean două ore, vinerea trecută.
Colaboratori
prof. univ. dr. Petre Ţurlea
dr. Mircea Dogaru
dr. Ioan Lăcătuşu
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Mircea Frenţiu
ing. Nicolae Doroftei
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Ghinea Covasna Primăria Sfântu-Gheorghe are ştampilă proprie, cu stema oficială a municipiului
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan Primăria Sfântu-Gheorghe dispoziţiile primarilor, dar sunt printre altele, soarele şi luna, asemenea steagului secuiesc, în
prof. Doru Dobreanu şi-a făcut ştampilă proprie, cu şi alte documente „unde nu este precum şi o efigie a Sfântului mijlocul cărora se află stema lo-
prof. Mircea Bodnari stema oficială a municipiului, necesar acest lucru”. „Vrem să Gheorghe, patronul spiritual al calităţii. Potrivit hotărârii Con-
prof. Alexandru Ciubîcă pe care o va folosi pe acele do- folosim aceste ştampile acolo oraşului. siliului Local, însemnele spe-
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu cumente ale instituţiei care nu unde legislaţia ne permite, pe La finele lunii trecute, Con- cifice municipiului vor putea fi
prof. Corina Sporea Bărăgan trebuie parafate, în mod obliga- corespondenţa internă, între siliul Local Sfântu-Gheorghe a folosite de autorităţile locale în
prof. Georgeta Ciobotă toriu, cu stema României. instituţii, către cetăţeni. Dacă adoptat o hotărâre ce prevede spaţiile publice şi la evenimen-
prof. ing. Adrian Moisoiu Primarul municipiului Sfân- am să trimit o scrisoare în limba că stema poate fi reprodusă pe tele festive şi protocolare.
prof. ing. Maria Peligrad tu-Gheorghe, Antal Arpad, a maghiară la Gyuri bacsi, atunci firmele şi sigiliile autorităţilor Necesitatea adoptării aces-
Pr. Prot. Florin Tohănean
declarat joi, în cadrul unei con- am să pun ştampila în maghia- locale, pe imprimatele acestora tor simboluri a fost explicată în
Pr. psh. Nicolae Floroiu
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă ferinţe de presă, că ştampilele, ră, dacă trimit la un român va şi pe indicatoarele ce marchea- hotărâre prin faptul că „o socie-
Pr. Cristian Vlad Irimia confecţionate în trei variante, fi cea în română, iar la famili- ză intrarea în localitate. Toto- tate organizată îşi are simbolu-
Pr. Iustin Gârleanu respectiv în limba română, în ile bilingve vom folosi ştampila dată, prevede că stema va fi ex- rile sale proprii, ca atare, fie-
Pr. Nicolae Bota limba maghiară şi bilingve, vor bilingvă”, a explicat primarul, pusă pe frontispiciul Primăriei, cărei comunităţi umane îi este
Pr. Constantin Iacob fi folosite începând de săptămâ- menţionând că acest demers are împreună cu stema României, necesară utilizarea simbolurilor
Pr. Adrian Stoian na viitoare. Potrivit acestuia, ca scop „promovarea cât mai aşa cum prevăd reglementările reprezentative în vederea păs-
Pr. Ioan Tămaş legea reglementează clar docu- mult a imaginii oraşului şi a legale. Alături de stemă, au fost trării elementelor esenţiale de
Lazăr Lădariu mentele care trebuie parafate stemei oficiale a acestuia”. adoptate ca însemne oficiale ale identitate”, dar şi pentru indivi-
Constantin Mustaţă cu ştampila cu stema României, Stema municipiului Sfân- municipiului Sfântu-Gheorghe dualizarea şi cunoaşterea speci-
Mihail Broanăr printre acestea numărându-se tu-Gheorghe a fost aprobată un drapel şi un fanion, în cu- ficului local.
Marius Dănilă
hotărârile consiliilor locale şi în urmă cu trei ani şi conţine, lorile albastru deschis - auriu, (Oana Mălina Negrea)
Dan Tanasă
Monica Blaj În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul
articolelor aparţine în exclusivitate autorilor. Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
 Interviu
„Locurile astea româneşti, din zona
Târgului Secuiesc, sunt de o frumuseţe aparte”
Interviu cu Luiza Mike, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Cartofului Târgu-Secuiesc
# Ioan Mugur Topolniţchi
(Covasna)
- Doamnă Mike Luiza, cum se nu-
meşte exact instituţia ce o conduceţi
şi în ce scop a fost înfiinţată?
- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare
pentru Cultura Cartofului Târgu-Se-
cuiesc şi aparţine de Academia de
Ştiinţe Agricole şi Silvice, care are
sediul în Capitală. Obiectivele ins-
tituţiei sunt: 1. crearea de soiuri de
cartof adaptate condiţiilor de mediu
din România; 2. menţinerea liberă de
viroză a soiurilor româneşti în condiţii
de izolare naturală; 3. elaborarea teh-
nologiilor specifice culturii cartofului
pe scopuri de folosinţă: consum, să-
mânţă, industrializare; 4. producerea
de sămânţă din categorii biologice
superioare de cartof; 5. îmbunătăţirea
calităţii produsului cartof pe destinaţii
de folosinţă.
- Câte persoane lucrează cu dum-
neavoastră?
- Sunt 35 de angajaţi stabili, din care
7 sunt cercetători ştiinţifici cu diferite
grade ştiinţifice. Atunci când situaţia
o cere, lucrăm şi cu angajaţi sezonieri.
- Ce rezultate aveţi?
- Anul 2009, cu toate greutăţile lui, a
marcat pentru noi cele mai bune re-
zultate din ultimii 10 ani. Colectivul
de cercetători a publicat 4 cărţi de
specialitate, am brevetat 4 soiuri de
cartof (Gared, Albioana, Armonia,
Speranţa) şi am obţinut 1.000 de tone
de sămânţă din categoria biologică
prebază.
- Cum valorificaţi frumoasele re-
zultate?
- Promovarea şi valorificarea rezul-
tatelor cercetărilor noastre o realizăm
prin Oficiile Judeţene de Consultanţă
Agricolă din zonele cu tradiţie în cul-
tura cartofului şi nu numai. Înfiinţăm
loturi demonstrative la fermierii in-
teresaţi din ţară. Cu această activita-
te suntem prezenţi la Şinteu (judeţul
Bihor), Lunguleţu (judeţul Dâmbo-
viţa), Girov (judeţul Neamţ). Vindem
sămânţa soiurilor noastre de cartof cu
ajutorul multor primării din judeţele
Covasna, Braşov, Alba, Mureş, Bihor,
Cluj, Neamţ, care ne solicită, vindem
prin UNISEM Bucureşti, care are fi-
liale în toată ţara. Produsele noastre
sunt solicitate şi de fraţii noştri, româ-
nii din estul Prutului, care vin până
la noi pentru a le cumpăra. Datorită
calităţilor ei, sămânţa produsă de noi
a fost solicitată să fie cumpărată, în
proporţie de aproape sută la sută, de
statul Egiptean, dar tranzacţia nu a
fost acceptată de ministerul de resort
din considerente de protejare a produ-
selor autohtone.
- Ce dezavantaje consideră cultiva-
torii că au soiurile româneşti?
- Ei consideră că perioada de vege-
taţie mai lungă cu aproximativ 30 de
zile şi mărimea mijlocie a tuberculi-
lor ar fi un dezavantaj. Nu ţin cont de
faptul că soiurile autohtone produse
de noi au perioadă de degenerare vi-
rotică mult mai lungă decât cele din
import. Să explic mai pe înţeles. Când
cineva înfiinţează o cultură de cartof
cu sămânţă din import, obţine recolta
aferentă care are şi sămânţa necesară
pentru a continua în anul următor fără
a fi nevoit să cumpere din nou. A doua
recoltă, însă, va da sămânţă degenera-
tă virotic ce nu mai poate fi folosită şi
atunci cultivatorul trebuie să cumpe-
re iar. Practic, el depinde, după 2 ani,
de producătorul extern de sămânţă.
Atunci când se înfiinţează o cultură
de cartof cu sămânţa produsă de noi,
datorită rezistenţei ei la degenerare
virotică, cultivatorul va fi nevoit să
cumpere iar sămânţă abia după 5-6
ani. Se poate spune că fermierul care
apelează la sămânţa de import devine
repede dependent de producătorul ex-
tern de sămânţă şi într-o oarecare mă-
sură şi de bănci.
- Da, nu-i totuna să iei credit de la
bancă la 2 ani pentru procurarea
de sămânţă sau să mergi la beciul
tău s-o iei timp de 5-6 ani.
- Mai este considerat, de mult prea
mulţi, ca dezavantaj mărimea mijlo-
cie a tuberculului de cartof autohton.
Ei cred că acest lucru determină o
productivitate mai mică a activităţii.
Nu este aşa. Deţinem tehnologii care
permit obţinerea de producţii mari,
mai mulţi ani consecutivi, fără a cum-
păra fermierul sămânţă, ci folosind-o
pe cea obţinută din producţia proprie.
Aici este marele câştig, ca să nu mai
vorbim de calităţile culinare şi de gust
net superioare ale soiurilor de cartof
autohtone, dar şi de faptul că este mult
mai sănătos.
- Aţi pomenit de faptul că e mai să-
nătos cartoful produs de staţiune
decât cel din import, ne puteţi ex-
plica pe ce vă bazaţi?
- Pe faptul că noi cercetăm produsul,
selecţionăm pe cel care prezintă cali-
tăţi superioare de rezistenţă la boli, de
gust, de număr de tuberculi daţi etc.
şi-l cultivăm în mediul lui mai mulţi
ani, până se fixează caracteristica be-
nefică, ameliorând astfel într-un mod
noninvaziv. Nu facem mutaţii geneti-
ce în laborator cu aparatură sofisticată
şi apoi să cultivăm produsul rezultat
doar de dragul productivităţii ce ar
aduce profit mai mare. Noi nu mo-
dificăm genetic planta, ci o cercetăm
pentru a-i descoperi calităţile apărute,
o selecţionăm şi o cultivăm pentru a-i
întări caracteristicile dorite. Crearea
unui nou soi de cartof, în staţiunea
noastră, durează 12 ani şi se face, cu
răbdare, cu pasiune, cu perseverenţă,
cu metode sănătoase. Cu siguranţă că,
pe termen lung, nu vom pierde în con-
curenţa cu laboratoarele superdotate
pentru crearea de soiuri mai rezisten-
te, mai gustoase, mai productive. Noi
avem ca aliaţi cunoştinţele solide acu-
mulate, dorinţa de cercetare ştiinţifică
a naturii şi nu de modificare a ei după
placul nostru.
- Faptul că Staţiunea de Cerce-
tare-Dezvoltare pentru Cultura
Cartofului a fost înfiinţată la Târ-
gu-Secuiesc, să ne ducă cu gândul
la dorinţa regimului comunist de
a schimba componenţa etnică în
zonă?
- Cu siguranţă s-a dorit dezvoltarea
cercetărilor pentru cultura cartofului,
întrucât această cultură a constituit
principala sursă de venituri a cetăţeni-
lor din zonă. Lăsând gluma la o parte,
vă spun că Depresiunea Târgu-Secu-
iesc, sau Breţcu, cum i se mai spune,
care face parte din marea Depresiune
a Braşovului, situată între Carpaţii
Meridionali şi Carpaţii Orientali, în-
truneşte cele mai bune condiţii de
microclimat, intensitate a radiaţiei
solare şi sol, pentru creşterea plantei
Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)
de cartof. Datorită intensităţii radiaţiei
solare, egală cu cea din judeţul Cons-
tanţa, tuberculii de cartof dobândesc
cele mai bune calităţi culinare. Este
de la sine înţeles că într-o astfel de
zonă trebuie produsă sămânţa plan-
tei. Nu foarte departe de oraş, se află
un loc care are tot ce e necesar pentru
a funcţiona un laborator natural de
ameliorare, de selecţie şi de menţinere
a plantei cartof. Pe lângă aceste con-
diţii, factorul uman nu a fost deloc de
neglijat, deoarece localnicii sunt nişte
împătimiţi ai cultivării cartofului, acti-
vitate ce o fac cu dăruire, cu dragoste
de plantă, din generaţie în generaţie.
- Doamnă Mike Luiza, am aflat că
sunteţi născută în comuna Breasta
din judeţul Dolj, că lucraţi aici din
1980, adică de la terminarea facul-
tăţii, că aţi fost 3 ani în funcţia de
şef de fermă după care v-aţi dedicat
activităţilor de cercetare, punând
bazele Laboratorului de Ameliora-
re şi a Centrului Naţional de Selec-
ţie şi Menţinere Apa-Roşie, parcur-
gând toate treptele ierarhice până
la cea mai înaltă, aceea de cercetă-
tor ştiinţific gradul I, echivalentă cu
calificarea de profesor universitar.
Două treimi din viaţa dumnea-
voastră s-au petrecut în noul sis-
tem de organizare al Ţării. Aţi
muncit mult,
dar trebuie
că v-aţi şi
recreat pentru
încărcarea ba-
teriilor, cum se
spune. Cum v-aţi petrecut şi cum
vă petreceţi timpul liber?
- În puţinul timp liber ce mi l-am acor-
dat, am fost mai mult plecată în natu-
ră. Pădurile din împrejurimi sunt foar-
te frumoase. Poţi să le spui fără frică
necazurile. Foşnetul lor îţi răspunde,
iar adierile de vânt te alină. Vorbim în
limba română şi ne înţelegem perfect,
eu cu ele şi ele cu mine. Mai ducem
şi un dialog cultural, care în limba
română nu e posibil în municipiul
Târgu- Secuiesc. Autorităţile locale
nu organizează activităţi culturale în
limba română şi nici nu încurajează
astfel de manifestări. Pentru ele, ro-
mânii nu există. Numai la cele două
3
biserici ortodoxe ne mai întâlnim şi ne
rugăm bunului Dumnezeu să schim-
be situaţia, după care, la plecare, mai
vorbim unul cu altul. Eu, de bine de
rău, mai am posibilitatea să merg la
Braşov la teatru, la concerte, dar cei-
lalţi, cei mulţi, suferă în tăcere, auzind
limba română doar la televizor ori
radio. Suntem într-un ghetou cultu-
ral străin din care mai ia bilet de voie
cine poate. Nici sărbătorile naţionale
româneşti nu sunt ţinute în municipiul
Târgu-Secuiesc, judeţul Covasna.
- Nu vedeţi nicio posibilitate de
îndreptare a
lucrurilor
triste ce
le sem-
nalaţi?
- Am să
încerc, în
viitor, în
jurul acţiu-
nilor cultu-
rale să adun
româ-
nii. Trebuie să găsesc un spaţiu potri-
vit şi, poate, cu ajutorul preoţilor orto-
docşi, voi reuşi să materializez ceva.
Nu trag, deocamdată, nicio speranţă
să fim ajutaţi de autorităţile locale.
- Aţi luat în calcul şi plecarea din
zonă, vreodată ori recent?
- Niciodată nu m-am gândit să plec de
aici, deşi am avut multe oferte. Sunt
prea legată de munca mea de aici, de
locurile astea româneşti de o frumuse-
ţe aparte. Nu, nu voi pleca, mi-am luat
şi loc de veci aici.
- Mulţumesc pentru timpul acor-
dat şi vă urez să aveţi cât mai multe
realizări.
- Şi eu vă mulţumesc.

Traduceri din presa

de limbă maghiară
Cele două partide guvernamentale,
UDMR şi PD-L, au împărţit între ele 35 de
instituţii judeţene subordonate guvernului.
Este pentru prima oară în ultimii 20 de ani
când uniunea de reprezentare a intereselor
maghiarilor a reuşit să obţină instituţii foarte
importante, cum ar fi Arhivele şi Casa Asigu-
rărilor de Sănătate. Convenţia semnată mier-
curi seara a fost calificată de ambele tabere ca
fiind un succes.
Democrat-liberalii au rămas cu 11 funcţii
de directori de instituţii.
UDMR se află în posesia a numeroase
instituţii importante şi a câtorva instituţii ne-
semnificative. După trecerea unei perioade de
un an, probabil că în fruntea agenţiei forţelor
de muncă va fi din nou desemnat Kelemen
Tibor şi sunt semne că Tischler Ferenc va pu-
tea prelua din nou direcţia pentru tineret.
Conducători maghiari ar putea fi desemnaţi
în fruntea direcţiei financiare, a gărzii financi-
are, a inspectoratului de muncă, direcţiei pen-
tru sport, şi tot UDMR este cea care l-ar putea
nominaliza pe conducătorul inspectoratului
pentru silvicultură. În opinia lui Tamas San-
dor, preşedintele filialei judeţene a UDMR, în
momentul de faţă, această autoritate este mai
importantă decât direcţia silvică, ea având un
rol important în procesul de restituire a terenu-
rilor forestiere, însă acest proces a fost încheiat
în mare parte. Din suprafaţa de 170.000 de ha
existente în judeţ, doar 35.000 de ha nu au fost
restituite, însă în cazul a 10.000 ha justiţia s-a
pronunţat deja, astfel că a rămas nesigură doar
soarta a 25.000 de ha.
Până în momentul de faţă, Bartok Botond
continuare în pagina 11
- numit de PSD - a fost cel care s-a ocupat de
coordonarea inspectoratului pentru cultură şi
probabil că pe acest post va fi numit altcine-
va. UDMR caută persoana potrivită de luni
de zile. În fruntea direcţiei agricole se va afla
de asemenea o persoană maghiară şi UDMR
va fi cea care va desemna un conducător în
fruntea oficiul pentru metrologie şi a autori-
tăţii drumurilor publice.
Cotidianul „Haromszek” (Covasna),
nr. 5881, 15.01.2010; Titlu: Împărţeală
fără scandal, Semnează: Farkas Reka
 4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Istorie - Cultură

Sita-Buzăului - file monografice (II)

# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
II. Înfăptuirile pe anul 1938 /
1939 (1 februarie 1938 -
până la 1 martie 1939)
A. Edilitar: edificarea grajdului
comunal, construirea a 2 poduri
din beton şi a nouă podeţe, s-au
tăiat patru canale noi pentru în-
dreptarea cursului apei Ciumer-
nic, s-a împietruit soşeaua na-
ţională, din interiorul comunei,
prin prestaţie publică cu 600
mc de pietriş, s-au desfundat şi
curăţat toate şanţurile din raza
comunei, s-au lărgit străzile co-
munale prin ridicarea gardurilor
de la punctele numite Ciumer-
nic, Părâul Boului, Cremenea,
Zăbrătău, Chichirău, Bobocea.
B. Sanitar: Prin echipa sanitară
care a funcţionat în luna sep-
tembrie, s-au vizitat toate gos-
podăriile din raza comunei. S-au
înfiinţat 2 băi pentru muncitori,
la fabricile de cherestea Bota
şi Mercur. Comuna susţine un
dispensar comunal, într-o casă
închiriată pentru acest scop.
C. Învăţământ şi culte. Locuito-
rii comunei susţin o biserică or-
todoxă română cu 1 preot, care
biserică a fost restaurată în anii
1936-1937, iar în anul 1938 a fost
înzestrată cu icoanele, cu tâm-
pla şi strănile sculptate. Comuna
susţine 5 şcoli primare de stat, cu
13 săli de învăţământ, o grădini-
ţă de copii mici şi un atelier de
gospodărie. Învăţământul merge
normal. În anul 1938, s-a înfiinţat
cantina şcolară, care funcţionează
normal, pe lângă şcoala primară
de stat din centrul comunei.
D. Administrativ: Administraţia
comunei se face de către Primă-
ria comunală, de persoanele: Pri-
mar, 1 notar, 1 casier, 2 impegaţi,
2 gardieni comunali, 1 pădurar şi
1 drumar... În cursul anului s-au
rezolvat: 2.946 acte ordinare,
799 acte de înmânat, 291 publi-
caţiuni, 120 naşteri, 46 căsătorii,
49 cazuri de moarte, 37 acte con-
fidenţiale, 180 acte de mobilizare
şi 274 petiţii. În comună există
şi un post de jandarmi, care, de
asemenea, vine în ajutorul admi-
nistraţiei locale.
E. Industrial, comercial: -----
F. Agricol, Silvic, Zootehnic:
Având în vedere că, comuna Sita
Buzăului este aşezată într-o re-
giune muntoasă, agricultura se
exercită într-o măsură restrânsă,
şi anume: 120 ha de porumb, 120
ha de cartofi, 80 ha. de ovăz, 20
ha. de orz, 20 ha. de in, 20 ha. câ-
nepă, 15 ha. trifoi şi 5 ha. de lu-
cernă. Pământul se cultivă bine,
cu folosirea gunoiului de grajd.
Silvicultura este sub conducerea
Ocolului Silvic Întorsura-Bu-
zăului. Comuna politică (admi-
nistrativă - n.n.) Sita-Buzăului a
înfiinţat, în anul 1938, şi a doua
pepinieră pentru regenerarea lo-
curilor defrişate, la punctul nu-
mit Bobocea, de asemenea a fă-
cut plantaţii la punctele Zăbrătău
şi Dosul Zăbrătăului, cu 160.000
de puieţi de brad şi salcâmi.
G. Social, cultural, străjer, premi-
litar, munca de folos obştesc:
Serviciul social se face de către
preotul ort. Român, cei 14 în-
văţători, Reuniunea Femeilor
Române, Societatea Tinerimii
Sfântu-Gheorghe şi cu ajutorul
Primăriei comunale. În iarna
anului 1938, s-au aranjat mai
multe adunări în cadrul Cămi-
nului Cultural şi al Serviciului
Social, în localurile şcoalelor
de stat din Cetru, Bobocea şi
Zăbrătău. S-a înfiinţat Casa cul-
turală care funcţionează în mod
provizoriu în localul şcoalei de
stat din centrul comunei. De ase-
menea, funcţionează stolul stăje-
resc cu succes la şcoala primară
de stat din Centru şi în cătunul
Bobocea. Premilitarii frecven-
tează şedinţele în 50-60%. Pen-
tru executarea muncii de folos
obştesc, premilitari din comu-
nele Sita-Buzăului şi Barcani au
fost concentraţi în această comu-
nă în vara anului trecut şi s-au
executat prin ei plantaţii de pă-
dure, lărgiri de uliţe, împrăştieri
de pietriş şi curăţări de şanţuri
şi de islaz. Comuna a contribuit
cu încazarmarea şi întreţinerea
premilitarilor în tot timpul cât a
durat munca de folos obştesc.
H. Turistic: Nu există.
III. Înfăptuiri de realizat din
bugetul comunei, pe timp
de 5 ani: 1939, 1940,
1941, 1942, 1943
În fiecare din anii menţionaţi, sunt
prevăzute lucrări de construire de
poduri şi podeţe, modernizări de dru-
muri, întreţinerea şanţurilor, păşune-
lor, lucrări de împădurire etc.. În afară
de acestea, în fiecare an sunt consem-
nate şi lucrări de investiţii, din fonduri
proprii sau de la bugetul de stat, după
cum urmează: în anul 1939: „reedi-
ficarea şi terminarea şcoalei primare
de stat din Ciumernic” şi „îndreptarea
cursului apei Buzăului de la punctul
numit Cremenea”; în anul 1940: în-
ceperea lucrărilor de „edificare a unui
nou local pentru Primăria comunală şi
locuinţă notarială, a unui local de dis-
pensar şi baia populară; în anul 1941:
continuarea strângerii materialelor şi
fondurilor pentru construirea noului
local al Primăriei şi „îndreptarea cur-
sului apei Buzăului la punctul numit
Zăbrătău”; în anul 1942: „edificarea
în roşu şi sub acoperiş a localului nou
de Primărie comunală şi locuinţă no-
tarială”; plantaţie de pădure potrivit
dispoziţiilor de la Ocolul Silvic; în
anul 1943: „terminarea edificării lo-
calului Primăriei şi edificarea bisericii
ort. Române în cătunul Ciumernic”.
VI. Chestiunile de ansamblu,
care trebuiesc urmărite îndeaproa-
pe de Prefect: „reedificarea şoselei
naţionale Teliu - Întorsura-Buzău-
lui, Sita-Buzăului, Nehoiaş, care din
cauza circulaţiei mari în legătură
cu exploatarea de pădure a devenit
aproape impracticabilă. Introducerea
curentului electric în comunele buză-
ene: Întorsura-Buzăului, Sita-Buzău-
lui, Barcani şi Vama-Buzăului. În-
curajarea agriculturii prin cultivarea
plantelor textile şi înfiinţarea pentru
acest scop o eventuală fabrică pentru
industrializarea plantelor textile.
VII. Chestiuni de ansamblu
care depăşesc atribuţiunile Prefec-
tului: „Intervenţie la Ministerul res-
pectiv pentru continuarea edificării
liniei ferate de la Întorsura-Buzăului,
prin Sita-Buzăului până la Nehoiaş.
Restaurarea caselor de la fosta vamă
veche ungurească şi eventual înfiinţa-
rea unei case de odihnă pentru func-
ţionari publici, în aceste edificii”.
Raportul este datat 2 februarie
1939 şi este semnat de primarul
D. Banciu şi notarul G. Vaina şi se
încheie cu următoarea menţiune:
„Având în vedere termenul scurt
pentru întocmirea acestui raport, Vă
rugăm să binevoiţi a ne admite ca să
putem reveni şi a modifica eventua-
lele lipsuri strecurate”.
După cum se poate observa, do-
cumentul reprezintă o „fotografie”
a localităţii Sita-Buzăului, din anii
1938/1939, folositoare pentru cei
interesaţi de istoria localităţii şi a zo-
nei Buzăului Ardelean, fiecare având
posibilitatea să valorifice informaţiile
dintr-un domeniu sau altul, sau pe toa-
te, într-o viitoare lucrare monografică.
Fond 188, Pretura Plasei Buză-
ul Ardelean, Dos. Nr. 592, f. 21-24

O carte ghid: 1848 reprezintă în istoria Tran- zeci de mii de nobili maghiari, atunci când în cele din urmă aceş-

ARDEALUL
silvaniei două încrustări adânci
pe răbojul redeşteptării naţiona-
le româneşti, două etape în lupta
atât de grea pe care a trebuit să
o poarte românii ardeleni pentru
triumful celei mai elementare
care căutau să permanentizeze
aceste metode la infinit.
Politica maghiară, în loc să
meargă odată cu timpul, adap-
tându-se evoluţiei naturale a sis-
temelor politice europene, s-a
tia se hotărau din proprie iniţiati-
vă să amelioreze situaţiunea mi-
norităţilor din Ungaria, o făceau
sau siliţi de împrejurări sau când
era de acum prea târziu. Eveni-
mentele din 1848-1849 sunt cea

PĂMÂNT ROMÂNESC dintre revendicări: egalitatea în

- LXXXIX -
# prof. Vasile Stancu Pe câtă vreme armatele lui
(Sfântu-Gheorghe) Kossuth luptau pentru menţinerea
în sclavie a unui popor care nu-
măra milioane de suflete, românii
Avram Iancu luptau pentru ideile de libertate
care stăteau la baza însăşi a revo-
„Trupele de ţărani români se luţiei kossuthiste.
retrag înspre centrul Transilvani- „Suntem oamenii libertăţii -
drepturi, ca şi în datorii, cu po-
pulaţiile conlocuitoare.
Scriitorii unguri contemporani
taxează drept iredentism mişcări-
le fireşti de descătuşare din scla-
via maghiară a „minorităţii-majo-
ritare” româneşti din Ardeal.
Scriitorul englez R.W. Seton-
Watson (Scotus-Viator), care în
nenumăratele ocazii a demascat
metodele de opresiune practicate,
cramponat în a menţine inegali-
tăţi, diferenţieri şi asupriri care,
în lumina cuceririlor spirituale
din secolul al XIX-lea deveniseră
în principiu anacronice şi în fapt
insuportabile.
Cele mai infime îmbunătăţiri
ale soartei românilor a trebuit să
fie smulse ungurilor cu forţa, ori,
Paznic la Vatră
mai peremptorie dovadă a acestui
adevăr. Când armatele lui Kossu-
th au fost înfrânte, capul aşa-zisei
revoluţii ungare şi-a dat în sfârşit
seama ce sprijin puternic a pier-
dut el în lupta pentru dobândirea
libertăţii, prin politica echivocă
faţă de români.”
(va urma)

Spovadă
ei, unde, sub conducerea eroică a spunea Avram Iancu - căruia dâr- „în tot cursul istoriei lor, de un-
lui Avram Iancu - improvizat că- za luptă pe care o ducea în Mun- guri faţă de popoarele conlocu-
pitan de oaste - opun trupelor re- ţii Abrudului îi crease aureolă de itoare de altă obârşie decât ei”,
gulate maghiare, în Munţii Apu- legendă. Pentru această libertate a împrumutat de la propaganda
seni, o rezistenţă unică în istorie. ne-am revoltat. Pentru ea am văr- maghiară termenul de „iridentă”,
Tunurilor şi armelor moderne sat sângele nostru.” dar, cu acel imponderabil humor
Prietenilor mei
ale armatelor lui Hatvany şi Va- La rândul său, unul din locote- specific englezilor, s-a şi pronun-
Am cunoscut şi râs, şi plâns, şi toate
sary, Avram Iancu şi moţii săi le nenţii lui Avram Iancu, prefectul ţat în acelaşi timp asupra acestui
opun armele pe care şi le-au fău- Buteanu, înainte de a fi executat iredentism, plasându-l în toate Am mers şi eu pe drum, ca ori şi care,
rit singuri sau pe care cu greu şi are curajul să arunce în faţa călăi- ocaziunile între semnele citării. Şi-am îndurat şi eu, pe cât se poate.
le-au putut procura: puşti, săgeţi, lor săi părerea luptătorilor români „Iredentismul” român n-a fost
arcuri, suliţe şi… tunuri din lemn pentru idealul de libertate care îi în realitate decât strigătul de re- Dar cele mai amare suferinţe
de cireş. însufleţeşte pe unguri. „Libertatea voltă al unei populaţiuni de mili- Sunt cele, când încep, să se ridice
„Craiul munţilor” se bizuia voastră, strigă el, este linguşire, oane împotriva metodelor feuda-
Şi să grăiască moartele căinţe.
însă, pe rezistenţa sa, şi pe drepta- amăgire şi vorbă goală.” le, moştenite din Evul Mediu şi
tea cauzei pe care o apăra şi care Horea şi răscoala din 1784, împământenite de o clică privile-
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
oţelea voinţele. Avram Iancu şi revoluţia din giată, cifrându-se abia la câteva
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi
văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui
şi-mi răstigneşte poezia.”
(Tudor Gheorghe)
 Istorie - Cultură
Mitropolitul Visarion Puiu - contemporanul nostru (I)
# prof. Vasile Stancu
(Sfântu-Gheorghe)
La 27 februarie 2010, se împli-
nesc 131 de ani de la naşterea celui
care a fost caracterizat de contem-
poranii săi ca fiind: apostolul unită-
ţii românilor de pretutindeni, patri-
otul neamului românesc, călugărul
ostaş, cărturarul, corifeul învăţă-
mântului teologic şi organizatorul
Bisericii Ortodoxe Române, mi-
sionarul şi vizionarul unităţii creş-
tine şi al prăbuşirii comunismului,
un excelent gospodar şi un mare
ctitor de aşezăminte, restaurator
de monumente. În anul 1937, pe
când era Mitropolit al Bucovinei,
ziarul britanic „The Cristian East”
scria despre înaltul ierarh Visarion
Puiu (foto): „... Că este un om cu-
rajos o dovedeşte cartea sa «Ade-
văruri Crude», care a revoluţionat
gândirea clericală română şi a cre-
at o nouă eră în educaţia clerului
român. Ca scriitor, Mitropolitul
Visarion a publicat diferite lucrări
de istorie a Bisericii Române şi a
fost socotit de profesorul Iorga cel
mai învăţat cleric român”.
Preafericitul Părinte Patriarh
Daniel, într-un timp mai apropiat
nouă, prin 2004, când se afla şi
la cârma fostei Mitropolii a Bu-
covinei, îl caracteriza, cu obiecti-
vitate, pe predecesorul său astfel:
„Admirat şi controversat, preţuit şi
prigonit, autoexilat în 1944 şi con-
damnat la moarte, în contumacie,
în 1946, el a fost, totuşi, prea mare
ca să poată fi trecut cu vederea sau
dat uitării. Personalitatea sa dina-
mică şi complexă trebuie înţeleasă
în contextul timpului şi spaţiului în
care a trăit şi activat, dar dragostea
sa pentru Biserică trebuie preţuită
în orice timp şi spaţiu ne-am afla”.
Din 1997, în organizarea „Aso-
ciaţiei Visarion Puiu”, al cărei pre-
şedinte este eruditul şi iscusitul
organizator, protopop de Roman,
Pr. dr. Aurel Florin Ţuscanu, a Pro-
topopiatelor Paşcani şi Roman, a
Seminarului Teologic Ortodox „Ve-
niamin Costachi” de la Mănăstirea
Neamţ, a Casei Memoriale „Visari-
on Puiu” Vovidenia Neamţ şi a Ca-
sei de Cultură „Mihail Sadoveanu”
din Paşcani se desfăşoară „Zilele
Visarion Puiu”, care cuprind o serie
de acţiuni comemorative dedicate
înaltului ierarh. Ajunse, în acest an,
la cea de-a XIV-a ediţie, manifes-
tările se vor desfăşura în perioada
26-28 februarie. Obiectivele vizate,
atât de ediţiile precedente cât şi de
cea actuală, sunt, în primul rând, de
a cerceta cu acribie ştiinţifică în-
treaga viaţă şi activitate a ierarhu-
lui, desfăşurată pe parcursul a şapte
decenii, atât în ţară cât şi-n străină-
tate, pentru a descoperi marea sa
contribuţie la viaţa spirituală, soci-
ală şi politică şi a omagia imensa sa
personalitate, iar, în al doilea rând,
de a căuta modalităţi noi pentru a fi
reabilitat oficial de justiţia română,
de a întreprinde acţiuni pentru ridi-
carea oprobiului public suferit, pe
nedrept, în urma condamnării sale
Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)
la moarte de Tribunalul Poporului,
în 1946, „pentru crimă împotriva
umanităţii”, datorită exercitării, în
perioada noiembrie 1942 - decem-
5
brie 1943 a funcţiei de Şef al Mi-
siunii Bisericeşti în Transnistria şi
Mitropolit al Odessei.
Actuala sesiune de comunicări
ştiinţifice, integrată în cadrul ma-
nifestărilor ediţiei a XIV-a, se va
desfăşura pe două secţiuni: „Cul-
tură şi spiritualitate” şi „In me-
moriam Visarion Puiu - 75 de ani
de la înscăunarea ca Mitropolit al
Bucovinei”. Din judeţul Covasna,
au fost invitaţi pentru a-şi prezenta
comunicările la secţiunea „Cultu-
ră şi spiritualitate”: doctorul Ioan
Lăcătuşu, care va susţine comuni-
carea „Mitropolitul Nicolae Colan
şi Moldova”, avocatul Ioan Solo-
mon, care va vorbi despre „Buleti-
nul Ligii Cultural-Creştine Andrei
Şaguna - tribună a societăţii civile
româneşti din judeţele Covasna
şi Harghita”, şi subsemnatul, care
va prezenta tema „Aspecte ale le-
găturilor dintre românii ortodocşi
din Moldova şi Transilvania, în
secolele XVI-XIX”. Din judeţul
Harghita, va participa profesorul
şi publicistul Ilie Şandru, care va
susţine comunicarea „Patriarhul
Miron Cristea şi Visarion Puiu”.
Pentru cunoaşterea personali-
tăţii şi faptelor marelui Mitropo-
lit Visarion Puiu, în paginile de
Istorie - Cultură ale „Condeiului
ardelean” vom publica, în ediţi-
ile viitoare, interesanta comunica-
re „Visarion Puiu - contemporanul
nostru”. (va urma)

O altă perspectivă asupra lucrării monografice dedicate

„acestei flori alese în grădina Oştirii Române”: Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” (I)
# dr. Ioan Lăcătuşu
(Sfântu-Gheorghe)
În cadrul manifestărilor organizate la
Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, în ziua
de 30 ianuarie 2009, pentru a marca 70 de
ani de existenţă a Batalionului 22 Vânători
de Munte „Cireşoaia”, a fost lansat şi vo-
lumul Istoria Batalionului 22 Vânători de
Munte „Cireşoaia”, de col. (r) Gheorghe
Suman, lt. col. Vasile Cristea şi lt. col (r) Lu-
cian Mircea Stoenac, lucrare apărută la Edi-
tura Universul Ştiinţific, Bucureşti, 2010,
în condiţii grafice deosebite, cu o bogată şi
valoroasă ilustraţie.
Mesajul Arhiepiscopului Ioan al Covas-
nei şi Harghitei, care prefaţează volumul,
este intitulat „Biserica şi Armata, cele mai
credibile instituţii ale României” şi consti-
tuie un emoţionant cuvânt de binecuvântare,
apreciere şi încurajare a „acestui Cuib de
vulturi în Carpaţii de curbură şi în interi-
orul Arcului carpatic”. Vlădica Ioan pune
în evidenţă semnificaţia prezenţei Batalio-
nului din Sfântu-Gheorghe şi a Brigăzii din
Miercurea-Ciuc în zona Covasna - Harghita,
rolul important al acestor unităţi, în timpul
evenimentelor din decembrie 1989 şi după
aceea, „în dezamorsarea unui periculos con-
flict interetnic, care ar fi putut avea urmări
grave, pierderi de vieţi omeneşti şi ar fi pu-
tut conduce la deschiderea unei perioade de
conflict pe plan local şi regional”.
La rândul său, col. dr. Ion Burghelea,
locţiitorul comandantului Brigăzii 61 Vână-
tori de Munte „General Virgil Bădulescu”
din Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, în In-
troducere, are cuvinte de apreciere la adresa
cărţii şi a autorilor acesteia, lucrarea repre-
zentând o monografie cuprinzătoare în care
se „consemnează cu rigurozitate drumul,
deloc uşor, parcurs pe timp de pace, în pe-
rioada de schimbare radicală a României de
după război (...), precum şi momentele sem-
nificative ale evoluţiei unităţii şi destinele a
mii de oameni”, pe parcursul celor şapte de-
cenii de la înfiinţare. Din partea eşalonului
superior, sunt exprimate cuvinte de apreci-
ere la adresa profesionalismului „în adevă-
ratul sens al cuvântului” a acestui „colectiv
bine sudat” de militari, a comandanţilor care
s-au aflat de-a lungul anilor la conducerea
batalionului, standardele de pregătire fiind
îndeplinite şi menţinute azi „sub comanda
energică şi eficientă a locotenent colonelului
Vasile Cristea”. Evidenţiindu-se necesitatea
alinierii noastre la „noile concepte privind
securitatea mondială”, în finalul Introducerii
Ion Burghelea conchide: „Armata Română
are tot mai multă nevoie de astfel de uni-
tăţi, bine antrenate, solid închegate, care să
constituie mereu vârful de lance al forţei
chemate să apere fruntariile fireşti ale nea-
mului românesc”.
Reprezentând rezultatul unei labori-
oase munci de documentare, lucrarea este
structurată în patru părţi. Partea întâi (1872-
1940), redă principalele momente din isto-
ria europeană şi românească a vânătorilor de
munte, până la începutul celui de-al doilea
război mondial. Partea a doua (1940-1956),
cuprinde informaţii detaliate despre înfiinţa-
rea Batalionului 22 Vânători
de Munte, participarea la ope-
raţiunile militare desfăşurate
în Crimeea, Caucaz, luptele
desfăşurate pentru eliberarea
Ardealului de sub ocupaţia
horthysto-hitleristă şi cele
purtate pe teritoriul Ungariei
şi al Cehoslovaciei, până în
mai 1945, şi, în final, întoar-
cerea în Ţară, trecerea aces-
tuia la organizare specifică pe
timp de pace şi desfiinţarea sa,
în iunie 1946.
Partea a treia (1948-1961),
consemnează activitatea Bata-
lionului 22 Vânători de Mun-
te, de la reînfiinţare, în 1948
- activitate desfăşurată în oraşele Sinaia,
Predeal şi Făgăraş - până la a doua desfi-
inţare, din aprilie 1961, „măsură draconică
luată la Moscova, în cadrul Comandamen-
tului Forţelor Armate Unite ale Tratatului de
la Varşovia”, deoarece generalii sovietici nu
au fost niciodată prietenii bravilor vânători
de munte români. Partea a patra, cea mai
extinsă în cuprinsul cărţii, reconstituie acti-
vitatea Batalionului 22 Vânători de Munte,
de la reînfiinţarea în anul 1965, şi dislocarea
unităţii în Sfântu-Gheorghe, până în prezent.
Rezultă, deci, că, din cei 70 de ani de
la înfiinţarea Batalionului 22 Vânători de
Munte, 45 de ani sunt legaţi nemijlocit
de municipiul Sfântu-
Gheorghe şi judeţul Co-
vasna. Primele perioade
din activitatea Batalio-
nului, faptele de vitejie
săvârşite de înaintaşii mi-
litarilor de astăzi, repre-
zintă pagini memorabile
din istoria unităţii, „o
zestre simbolică de ne-
preţuit”, pentru generaţi-
ile prezente şi viitoare ale
Batalionului. Perioada de
după 1965, respectiv cea
în care unitatea şi-a des-
făşurat, şi îşi desfăşoară,
activitatea în Sfântu-
Gheorghe, are o semni-
ficaţie cu multiple şi importante implicaţii
asupra vieţii publice din zonă. Este şi moti-
vul pentru care vom stărui mai mult asupra
acestei perioade, încercând să surprindem
câteva aspecte ale relaţiei Armată - Socie-
tate, în general cele specifice prezenţei vâ-
nătorilor de munte în spaţiul multietnic şi
pluriconfesional al Arcului intracarpatic.
(va urma)

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“
(Nicolae Iorga)
 6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)
# prof. Ilie Şandru
(Topliţa)
Joi, 11 februarie. Ajungem la
Bilbor într-un peisaj hibernal, de
basm. Ninge frumos, ninge cu
fulgi mari ce se leagănă în văzduh,
ca într-un dans mirific şi ireal.
La Şcoala Generală Nr. 1 „Oc-
tavian C. Tăslăuanu” ne aşteaptă
gazdele noastre: membrii colec-
tivului didactic, în frunte cu pro-
fesoara Angelica Marioara Stan,
directorul instituţiei, şi profeso-
rul Vasile Stan, preşedintele gru-
pei Asociaţiunii Astra din Bilbor.
Am fost invitaţi ca, împreună cu
dumnealor, să aducem un omagiu
lui Octavian Codru Tăslăuanu
(foto), la cea de 134-a aniversare a
naşterii sale.
Acţiunea s-a desfăşurat în ca-
drul unui proiect educaţional in-
titulat „Octavian C. Tăslăuanu
în cultura românească”, pe care
Şcoala Generală Nr. 1 „Octavian
C. Tăslăuanu” din Bilbor, judeţul
Harghita, îl derulează împreună cu
Şcoala de Arte şi Meserii din co-
muna Şieu, judeţul Bistriţa-Năsă-
ud. În cadrul acestuia, a avut loc o
sesiune de comunicări ştiinţifice şi
lansarea unor cărţi apărute în cur-
sul anilor 2009 şi 2010.
În deschiderea activităţilor,
profesorul Constantin Costea, ins-
pector şcolar general adjunct al IŞJ
Harghita şi preşedinte al Despărţă-
mântului ASTRA Covasna - Har-
134 de ani de la naşterea lui Octavian C. Tăslăuanu
ghita, a făcut o trecere în revistă
a activităţii despărţământului în
anul trecut, ca un fel de preambul
la viitoarea adunare generală, ce
va avea loc în cursul lunii martie
a.c.. El a felicitat grupa ASTRA
din Bilbor pentru frumoasa şi bo-
gata activitate desfăşurată, în care
se înscrie şi acţiunea de omagiere
a celui mai ilustru fiu al Bilborului,
cel care a fost unul dintre cei mai
activi conducători ai ASTREI, la
sfârşitul secolului 19 şi începutul
secolului 20, în calitate de secretar
administrativ al ASTREI centrale
de la Sibiu, în perioada 1906-1914.
În continuare, au fost prezentate
comunicările: Ilie Şandru - „Aspec-
te din viaţa şi activitatea lui Octa-
vian C. Tăslăuanu”; Valeria Pop,
profesor la Şcoala „Liviu Rebrea-
nu” din Miercurea-Ciuc - „Octavi-
Eveniment
an C. Tăslăuanu - dăruire pentru o Mihalache, directorul Şcolii Ge- ral din Transilvana, prezent în pa-
idee: revista Luceafărul”; Simona nerale Nr. 9 „Liviu Rebreanu” din ginile revistei „Luceafărul”, prin
German, profesor la Şcoala de Arte Miercurea-Ciuc, profesorul Nicu pana lui Tăslăuanu. Deosebit de
şi Meserii din comuna Şieu - „Oc-
tavian C. Tăslăuanu şi Ioan Baciu,
slujitori pe altarul Thaliei”; Vasile
Stan, profesor la Bilbor - „Octavian
C. Tăslăuanu - patriot dedicat ide-
ii de unitate naţională”; Mihaela I.
Vâlcan, profesor la Bilbor - „Orori-
ile Primului Război Mondial oglin-
dite în opera lui Octavian C. Tăs-
lăuanu”; Marioara Angelica Stan,
profesor la Bilbor - „Dimensiuni
simbolice ale călătoriei iniţiatice în
«Spovedanii»”.
În partea a doua a manifestării
omagiale de la Bilbor, au fost lan-
sate cărţile: „Despărţământul Cen-
tral Judeţean „Miercurea-Ciuc”
al ASTREI”, autori: Nicu Vrabie
şi Constantin Costea, apărută la
Editura Eurocarpatica, Sfântu-
Gheorghe, 2009; „Miride” (ver- Vrabie, directorul revistei „Şcoa- interesantă a fost şi comunicarea
suri) de Valeria Pop, apărută în la Noastră” din Miercurea-Ciuc şi profesoarei Marioara Stan, care a
2009; „Un monument reînviat”, profesorul Gheorghe Ţifrea, de la reliefat ideile cu caracter iniţiatic
autori: Pr. Emil Pop şi Valeria Pop. Şcoala de Arte şi Meserii din Şieu, cuprinse în scrierile memorialisti-
A fost lansat, în premieră (inedită, judeţul Bistriţa-Năsăud, fiul al co- ce ale lui Tăslăuanu.
aflându-se încă sub tipar), volumul munei Bilbor. În încheiere, am reţinut şi ide-
de publicistică „Inima Timpului” De asemenea, vom mai men- ea lansată de Pr. protopop Dumi-
de Ilie Şandru, care va apare la ţiona deosebitul nivel ştiinţific al tru Apostol, ca omagierea lui Oc-
Editura ,,Nico” din Târgu-Mureş. comunicărilor prezentate, unele tavian C. Tăslăuanu să devină o
Volumul cuprinde mai multe re- dintre ele cuprinzând lucruri foar- manifestare tradiţională care să se
portaje despre Octavian C. Tăslă- te puţin cunoscute, cum a fost, de desfăşoare anual, la începutul lunii
uanu şi despre Bilbor. exemplu, comunicarea profesoarei februarie, la care să se dezbată, pe
Merită să reţinem că au răspuns Simona German, care a evidenţiat lângă aspectele personalităţii mul-
invitaţiei de a participa la aceas- viaţa şi activitatea lui Ioan Baciu, tilaterale ale lui O. C. Tăslăuanu,
tă activitate de omagiere a lui O. din Şoimuş, unul dintre pionierii şi diferite probleme legate de cul-
C. Tăslăuanu, profesoara Silviana teatrului românesc în mediul ru- tura populară.
 Reportaj
Valea-Mare, proiect de supravieţuire
# Adrian Teacă
(Braşov)
O băbuţă îmbrobodită trece agale, potrivin-
du-şi paşii. În spatele ei, un grup gălăgios de
copii. Nişte câini latră, să rupă gardul. Altfel,
e o linişte pâcloasă, s-o tai cu cuţitul. Iarna pe
uliţă, în Valea-Mare. În centrul comunei, o Pri-
mărie făloasă. E cea mai impozantă clădire din
comună, dacă nu punem la socoteală venerabi-
la Biserică Ortodoxă, construită pe la 1793, şi
splendida mănăstire ridicată recent. Biroul pri-
marului e o mică expoziţie. Gheorghe Avram
(foto stânga, sus) e, după ştiinţa mea, singurul
primar pictor de icoane din România.
Ce e Valea-Mare? Pe Wikipedia, scrie doar
că e o localitate la 26 de kilometri de Sfân-
tu-Gheorghe, pe drumul ce face legătura în-
tre Boroşneu-Mare şi Covasna. Şi că a fost
constituită, în secolul XVIII, de iobagii şi je-
lerii români aduşi de grofii din Boroşneu să
lucreze la câmp sau la pădure. Până în 1936,
Valea-Mare a fost sat aparţinător de Boroş-
Iarna pe uliţă, în Valea-Mare...
neu-Mic. În 1952, a devenit comună, dar din
1968 a fost lipită la Barcani. Din 1999, a re-
devenit comună. Nu puteau să nu lase urme
aceste permutări. Valea-Mare a rămas o loca-
litate mai degrabă săracă, fără forţă economi-
că. Dar, să-l ascultăm pe primar: „Sunt cam
1.200 de suflete în Valea-Mare, 480 de fumuri.
Aici de bază e agricultura şi creşterea anima-
lelor. Nu avem pe raza comunei nicio firmă,
doar nişte asociaţii de creştere a animalelor
şi nişte mici magazine. Nu avem nici măcar
păduri, ca vecinii noştri de peste munte. Cum
s-a tot trambalat comuna, s-a pierdut şi arhiva.
A fost aici o clădire veche, era o arhivă aco-
lo, dar ăia care lucrau la demolare au ars tot.
Cred că acolo erau şi acte de proprietate. Am
Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 7
ă
eu, aşa, o părere, căă au fost
f unii ii care nu doreau
d A i săă intrăm
Apoi,i am reuşit i ă îîn programull PRIS b ă ă i i ffunciare
dde îîmbunătăţiri i (d
(desecare).) S
Sunt fâ
fâ-
să facem comună aici. În 2000, când am fost (Programul de Refacere a Infrastructurii Şcola- neţe ale oamenilor acolo. Avem promişi nişte
ales prima dată primar, am luat-o de la zero cu re), să facem reparaţii capitale la şcoala veche. bani de la Ministerul Agriculturii”. Se opreşte,
organizarea. Primăria era la Căminul Cultural, Licitaţia e făcută, proiectul e gata. Trebuia să suspină, trage aer în piept, şi continuă: „Să vă
în nişte anexe. În 2001, am început construc- înceapă anul trecut, dar s-a amânat pentru anul mai spun? Suntem prinşi la SGA cu un proiect
ţia sediului Primăriei (foto dreapta), pe care ăsta. Din economiile noastre, cum putem, cons- de decolmatare a pârâului Valea-Mare. Că aici
l-am terminat în 2004. Între timp, am mai fă- truim şi un dispensar stomatologic. Am găsit şi zona e cam mlăştinoasă. Drumurile comunale
cut o grădiniţă, un post de poliţie, un cabinet un medic, va veni de două ori pe săptămână. o să le amenajăm din banii noştri. Pe rând, cum
medical, o farmacie. Am luat-o uşurel, pas cu Numai aparatura ne costă cam 20.000 de lei. vom putea. Că bugetul pe 2010 e cam la nive-
pas. Eu nu mă las uşor. Sunt de aici, am casa
părintească în Valea-Mare, şi ţin mult să facem
ceva pentru oamenii locului. Dar e al naibii de
greu. Bugetul propriu e foarte subţire. Dacă nu
am avea bani de la judeţ, ne-am desfiinţa. De
unde să scoţi bani aici? Uite, sunt 80 de fa-
milii de refugiaţi. Descendenţii lor sunt scutiţi
de impozite. Eram o localitate de graniţă pe
vremuri, spre România. O mare parte din pă-
mântul arabil a rămas la Boroşneu-Mare. Sunt
unii de aici, proprietari de terenuri, care plă-
tesc impozit acolo! Mai mult de o treime din
localnici sunt în situaţia asta!”.
Sărim peste „economia de subzistenţă” din
Vale şi ajungem la povestea mănăstirii. E tare
mândru primarul de Mănăstirea „Sfântul Ioan
Botezătorul”, mai ales că sufletul acesteia, sta-
reţul, cel care s-a luptat s-o ridice, e vărul său,
tot Gheorghe Avram pe nume! Ne putem lesne
imagina că n-a fost deloc uşor să construieşti o
mănăstire impozantă într-o zonă săracă, să cauţi
donatori peste tot, să obţii sprijinul Episcopiei,
să convingi pe unul şi pe altul... Valea-Mare
se mai mândreşte cu vechea Biserică Ortodo- Altfel, am avut grijă să facem un dispensar me- lul celui din 2008. Am tot stat cu contabila zi-
xă, din secolul XVIII, cu hramul „Arhanghelii dical şi o farmacie, o bijuterie. Avem gata stu- le-n şir şi am socotit, am împărţit, am disecat...
Mihail şi Gavril”, păstorită de părintele Nicolae diul de fezabilitate pentru apă şi canalizare. Să Asta e, facem ce putem, e austeritate. Chiar şi în
Floroiu. E cel mai important obiectiv turistic al vedem cum facem cu banii. Sper să ne lipim aceste condiţii, suntem tare mândri că nu avem
comunei, datorită stilului arhitectonic deosebit, la un program guvernamental. Mai avem două datorii! Una peste alta, supravieţuim, şi mai şi
dar şi pentru că deţine icoane vechi. Chiar şi proiecte pe Lunca Pâraielor, lângă mănăstire, facem câte ceva. Nu ne lăsăm!”.
clopotul bisericii e de la 1763! Să nu uit, am
văzut o biserică baptistă, proaspăt construită.
„Fraţii” au bani şi fac prozelitism pe unde pot.
Deocamdată, fără succes, dacă ne gândim că 99
la sută din văleni sunt ortodocşi.
Ce fac oamenii, în afară de agricultură?
Mulţi fac naveta, la Braşov sau la Sfântu-
Gheorghe, pe unde mai găsesc de lucru. Peste
hotare nu au plecat decât câteva familii. Local-
nicii sunt prea legaţi de pământ, ca să lase totul
şi să-şi piardă urma în lume, cum se întâmplă
prin alte părţi. Gheorghe Avram are, însă, pro-
iecte ambiţioase: „Am început - zice primarul -
finisarea sălii multifuncţionale, o s-o vedeţi, va
fi ceva deosebit. Jos se va putea face sport şi se
vor ţine activităţi culturale, iar la etaj amenajăm
săli de clasă. Sigur, va aparţine de Şcoala Gene-
rală „Mihai Eminescu”. Poate ne ajută Dumne-
zeu s-o terminăm anul ăsta. Mai avem de făcut
finisajele, la interior şi exterior, şi încălzirea. Va
fi o centrală pe lemne. De unde lemne? Primă-
ria nu are păduri, dar oamenii mai au câte ceva.
Şi mai sunt composesorate care vând lemne.
 8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Actualitate - Editorial

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.”

Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (I)
Prezentăm în avanpremieră citito-
rilor săptămânalului „Condeiul arde-
lean” lucrarea „Nu! Nu! Niciodată!
Redobândirea hegemoniei maghia-
re în Bazinul Carpatic în documen-
te.” Cronologia acţiunilor budapes-
tane şi udemeriste, aflată sub tipar la
Editura „România pur şi simplu” din
Bucureşti, în două volume.
Primul volum, cuprinde Confe-
rinţa „Politica externă maghiară şi
protecţia minorităţilor” a diplomatu-
lui maghiar Horvat Attila, din 13 iu-
nie 1992, prezentată la Asociaţia Cul-
turală Maghiară din Ulm - Germania,
urmată de discuţii, respectiv întrebări
şi răspunsuri cu note explicative. Tra-
ducerea este realizată de Erica Mir-
cea-Wolff şi Gheorghe Olteanu, iar
notele explicative de Gheorghe Ol-
teanu. Volumul doi, redă o cronologie
a acţiunilor budapestane şi udemeris-
te, din perioada 25 decembrie 1989 şi
31 decembrie 2009.
Lucrarea are următorul moto:
«Veritas nihil veretur nisi abscondi»,
tradus «Adevărul nu se teme decât de
ascunderea sa».
Scopul volumului este redat con-
cis în prefaţa sa, intitulată Invitaţie la
dialog, text semnat de dr. Gheorghe
Olteanu, medic în Baden-Baden,
Germania, originar din Covasna, un
foarte bun cunoscător al realităţilor
româneşti şi al relaţiilor româno-ma-
ghiare, în istorie şi contemporanei-
tate. „În ciuda repetatelor declaraţii
oficiale, pentru orice martor lucid al
ultimelor decenii, este evident că stră-
vechiul contecios maghiaro-român,
nu este câtuşi de puţin închis. „Su-
perioritatea indiscutabilă“ şi „dreptul
inalienabil la hegemonie în Bazinul
Carpatic“, marchează până azi edu-
caţia, mentalitatea şi, în consecinţă,
relaţiile maghiarilor cu vecinii, înde-
osebi cu românii. În contextul dez-
baterilor referitoare la „autonomia
etnică“ şi statutul minorităţilor, resus-
citate cu obstinaţie tot mai agresivă
de cei interesaţi, cunoaşterea acestei
cărţi, cuprinzând strategia şi tactica,
urmărită cu consecvenţă, de la înce-
putul anilor ’90 şi până în prezent, de
Budapesta, în consens cu minorităţile
maghiare din Slovacia, Voivodina şi
Ardeal, ni se pare imperios necesară.
Deoarece ea oferă multe informaţii,
indispensabile politicienilor şi opiniei
publice, pentru înţelegerea resorturi-
lor eludate sau prea puţin cunoscute,
ale problemelor amintite. Oferind
astfel perspectiva unor discuţii cons-
tructive, în cunoştinţă de cauză. De
prea multe ori adevăratul substrat al
„chestiunii maghiare“ a fost şi este,
disimulat, pentru a ne mai putea per-
mite ignorarea datelor irefutabile,
oferite involuntar, de chiar preopi-
nenţii noştri. Care trebuie invitaţi să
pună cărţile pe masă. Dacă se doreşte
un dialog cinstit şi rezultate pe măsu-
ră, durabile”.
Notele explicative sunt redate cu
litere cursive. (va urma)

TREZIŢI-VĂ, ROMÂNI!
(urmare din pagina 1)
Cele nouă judeţe amintite, în care există o
minoritate maghiară, cuprind exact teritoriul
care, prin Dictatul de la Viena, din 30 august
1940, prin forţa, abuzul şi sfidarea „puterilor
garante”, Germania şi Italia, a fost răpit Ro-
mâniei, pentru a fi oferit Ungariei horthyste şi
fasciste a „amiralului fără mare”! Priviţi nu-
mai harta! Priviţi teritoriul cerut de UDMR şi
vă veţi da seama de tărăşenie! Un cuţit înfipt în
inima României! Prin aprobare tacită! Iată la
ce se ajunge prin complicitatea UDMR - PD-
L, în România de azi! Ce trădare! Ce ruşine!
Ce ticăloşie! Ce troc mizerabil!
Nici n-a aşteptat UDMR să se stingă scan-
dalul, să se mai liniştească, măcar un pic, valu-
rile revoltei românilor conştienţi de ce se urmă-
reşte, că vine cu o nouă altă provocare. La 12
martie 2010, este convocată Adunarea Aleşilor
Locali din Ţinutul Secuiesc (iată că naşparliii
ăştia deja folosesc sintagma separatistă!), care
va avea loc la Sfântu-Gheorghe. Din Regula-
mentul, în posesia căruia am intrat, aflăm că
primarii, consilierii judeţeni şi locali din aşa-zi-
sul ţinut secuiesc declară, ca „limbi oficiale” ale
Adunării, româna şi maghiara. Deci, pe acelaşi
plan! Limba maghiară, a minorităţii, devine ofi-
cială în România! Să le mai amintim articolul
13 din Constituţie: „În România, limba oficială
este limba română”!?! Piţarăii ăştia sunt şi „mă-
rinimoşi”, insultându-ne: „Se va asigura tradu-
cere simultană!”. În ciuda faptului că şedinţele
Adunării sunt deschise, totuşi, „unul sau mai
pot ocupa numai de către persoane care cu-
nosc ambele limbi”. Aţi citit şi aţi văzut bine!
1. Constituţia României, Legea fundamentală
a Ţării, este sfidată grosolan, la modul cel mai
obraznic şi sfidător posibil! 2. Sintagma „Ţinu-
tul Secuiesc”, parte integrantă a României, este
folosită pentru un teritoriu autonom, precum
Kosovo! 3. În „Proiectul de Hotărâre privind
statutul limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc”,
limba română, oficială în stat, nici măcar nu-i
denumită! 4. Actele, conform legilor în vigoare
pe teritoriul românesc, se întocmesc în limba
română, oficială în stat. Asta n-o ştiu (încă) tre-
păduşii, mari adepţi ai autonomiilor teritoriale
pe criterii etnice? 5. Lista acelor funcţii publice,
care pot fi ocupate numai de către acele persoa-
ne care cunosc, obligatoriu, şi limba maghiară,
este o revoltătoare discriminare într-un stat de
drept, contrară tuturor prevederilor europene!
Aşa-i dacă-i dai nas lui Ivan! Se suie pe di-
van! Puternici ai clipei, care v-aţi bătut mereu
joc de această Ţară, iată unde s-a ajuns prin ce-
dările şi compromisurile păguboase, de dragul
unui ciolan, într-o Românie în derivă! Unde s-a
ajuns? Primăria din Sfântu-Gheorghe - conform
unei ştiri Agerpres (vezi pagina 2, rubrica Ac-
tualitatea ardeleană - n.r.) - n-a mai aşteptat
Adunarea Aleşilor Locali, din 12 martie a.c., şi
deja şi-a şi făcut „ştampilă proprie”! Ştampilă
cu „stema oficială” (ilegală!) a municipiului,
în locul celei obligatorii, cu stema României!
Ştampilele sunt confecţionate în trei variante: în
limbile română şi maghiară, precum şi varianta
le specifice - spun ei - vor putea fi folosite de
autorităţile locale, în public şi la evenimentele
festive şi protocolare.”
Ce părere are Antal Arpad, primarul care-i
şi mai-marele UDMR Sfântu-Gheorghe? „În
Secuime - clamează el -, limba maghiară este,
de facto, limbă oficială, dar dorinţa comunităţii
maghiare este ca aceasta să capete, şi de jure,
acest statut!”. Întrebat despre tendinţa de „ofi-
cializare” a limbii maghiare, acesta a răspuns:
„UDMR a vorbit înaintea acestei organizaţii
(este vorba despre CNS - n.n.) despre necesi-
tatea «legalizării» limbii maghiare, nu doar în
judeţele locuite de maghiari, cum ar fi Covasna
şi Harghita, ci în toată Transilvania!”. Iată ce-i
mai trece prin cap: „La unele instituţii, cum ar
fi cele militarizate, nu se aplică încă! Dar se va
aplica!”. Aşadar, limba lui Attila în Secuime
UNIUNEA GUVERNUL
EUROPEANĂ ROMÂNIEI
Data: 19.02.2010
Anunţ de presă
este de facto! Trebuie să devină de jure! Ce fac,
ne întrebăm, a mia oară din 1990 încoace, au-
torităţile statului de drept, să potolească poftele
hulpave şi privilegiile udemeriste?
Treziţi-vă, români!
P.S.: Dacă UDMR continuă astfel, în acelaşi
ton al sfidării Constituţiei României şi a legilor
Ţării, nesocotind, iresponsabil, jignitor şi tru-
faş, articolele 1 şi 13 din Legea fundamentală,
trebuie să se aştepte ca, într-o zi, a redeşteptării
aşteptate, trezindu-se, nemaisuportând jignirile
şi insultele, toate aceste porniri antiromâneşti,
cei din Guvernul Boc şi din Parlamentul de la
Bucureşti să voteze şi să aplice, obligatoriu,
precum în Slovacia, tot membră a UE, o reală
lege, atât de necesară, pentru apărarea integrită-
ţii statale şi protejarea LIMBII ROMÂNE!
Instrumente Structurale
2007 - 2013

Proiect finanţat prin Fondul

multe puncte de pe ordinea de zi pot fi dezbă-
tute în şedinţă închisă”. Cât de „deschise” vor
fi, oare, dezbaterile din 12 martie a.c., în aceas-
tă democraţie cu două feţe, de două feluri? Nu
prea înţelegem nici prevederile punctului 8 din
Regulamentul Adunării Aleşilor Locali din Ţi-
nutul Secuiesc! De ce, oare, „membrii Adunării
au dreptul să ia cuvântul la începutul şedinţei
(...), cu condiţia ca textul luării de cuvânt să fie
depus la Comisia Permanentă cu cel puţin cinci
zile înainte de data şedinţei”? Curată democra-
ţie! „Democraţie” cu… cenzură?! De ce nu la
cinci zile după şedinţă?!
Să vedem, însă, care va fi actul principal,
supus votului aleşilor? Este un „Proiect de
Hotărâre privind statutul limbii maghiare în
Ţinutul Secuiesc!”. „Statutul de autonomie a
Ţinutului Secuiesc - se spune - prevede că, pe
teritoriul Ţinutului Secuiesc, limba maghiară
are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului
(...), atât în scris, cât şi oral. Autorităţile publice
din Ţinutul Secuiesc asigură folosirea oficială
a ambelor limbi, adoptând actele normative şi
creând condiţiile care asigură deplina egalita-
te a celor două limbi. Comisia Permanentă a
Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc,
împreună cu specialiştii autorităţilor publice
vor stabili lista acelor funcţii publice, care se
„bilingvă”, şi vor fi folosite încă din această săp-
tămână! Unde vor fi folosite? Pe corespondenţa
internă, „între instituţii, către cetăţeni”. „Dacă
am să trimit o scrisoare la Gyury bacs - spune
Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe -,
atunci am să pun ştampila în limba maghiară;
dacă trimit la un român, va fi cea în română, iar
pentru familiile bilingve vom folosi ştampile-
le bilingve”. El afirmă că tot tămbălăul ăsta ar
avea drept scop „promovarea, cât mai mult, a
imaginii oraşului şi a stemei oficiale a acestu-
ia”. Ia să vedem care-i „stema oficială” şi, mai
ales, ce reprezintă ea! Printre altele, stema mu-
nicipiului Sfântu-Gheorghe, aprobată de Consi-
liul Local cu trei ani în urmă, împotriva tuturor
prevederilor legale, conţine soarele şi luna. Ală-
turi de această stemă, ca „însemne oficiale” au
fost adoptate un steag şi un fanion în culorile
albastru deschis şi auriu, reprezentând drapelul
secuiesc. Nimic, niciun simbol cât de mic, nu
aminteşte de populaţia românească de pe aceste
meleaguri! Luna trecută, Consiliul Local Sfân-
tu-Gheorghe a adoptat o hotărâre care prevede
că stema „nouă” poate fi reprodusă pe firme, pe
sigiliile autorităţilor locale, pe imprimate, pe in-
dicatoarele ce marchează intrările (în) şi ieşirile
din localităţi. Ea va fi expusă şi pe frontispiciul
Primăriei! Piţarăii nu se opresc aici! „Însemne-
European de Dezvoltare Regională
S.C. „Alex & Co” S.A., cu sediul în Chichiş, nr. 34, cod poştal 527075, judeţul
Covasna, înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului Covasna sub nr. J14/1089/1994,
având Codul Unic de Înregistrare RO6830461, anunţă semnarea în data de 16.12.2009
a Contractului de Finanţare încheiat cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Pro-
gramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competivităţii Economice”, Axa Prioritară 1 -
„Un sistem inovativ şi ecoeficient de producţie”, Domeniul de intervenţiei DM 1.1 - „In-
vestiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special
a IMM”, Operaţiunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv
prin investiţii tangibile şi intangibile”. Proiectul intitulat „Mărirea productivităţii şi ca-
pacităţii de producţie a S.C. „Alex & Co” S.A.” a depus în cadrul schemei de finanţare
„Sprijin financiar de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii pentru întreprinderile
mici şi mijlocii” şi urmează să fie implementat în perioada 16.12.2009 - 16.12.2010 la
sediul firmei din comuna Chichiş, nr. 34.
Valoarea totală a proiectului este de 1.778.227 lei, din care valoarea finanţării ne-
rambursabile este de 858.807 lei (Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul
naţional).
Obiectivul proiectului este creşterea nivelului de satisfacţie a clienţilor firmei.
Persoană de contact:
Nume: Murăraşu Codruţa
Funcţie: Administrator, coordonator proiect
Contact: alexoffice@planet.ro, telefon 0267-347.073, fax 0267-347.011
 Local - Sport Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 9

S-a făcut dreptate

Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a câştigat în instanţă fostul sediu al BNR din Sfântu-Gheorghe
Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Har-
ghitei a câştigat în instanţă dreptul de folo-
sinţă asupra fostului sediu al Băncii Naţiona-
le Române (BNR) din centrul municipiului
Sfântu-Gheorghe, în care funcţionează mai
multe instituţii publice, după un proces ce a
durat aproape patru ani.
Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei,
IPS Ioan Selejan, a declarat, luni, pentru
AGERPRES, că sentinţa pronunţată, recent,
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este de-
finitivă şi irevocabilă. „Am în mână certifi-
catul în care se menţionează că Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie respinge recursurile
declarate de judeţul Covasna şi Guvernul
României împotriva sentinţei nr. 87/F din 29
mai 2009 a Curţii de Apel Braşov, ca fiind
nefondate, iar sentinţa este irevocabilă. (...)
E cât se poate de clar, procesul e câştigat, iar
cu acest certificat în maximum o săptămână
vom intabula clădirea, apoi vom vedea ce
vom face, pentru că aici funcţionează mai
multe instituţii publice”, a afirmat IPS Ioan.
În anul 2006, Episcopia Ortodoxă Româ-
nă a dat în judecată Guvernul României pe
motiv că printr-o hotărâre adoptată cu un an
în urmă a atribuit, în mod ilegal, Consiliu-
lui Judeţean clădirea fostului sediu al BNR
din municipiul Sfântu-Gheorghe. Concret,
imobilul în cauză fusese dat în administrare
Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghi-
tei în decembrie 2004, printr-o hotărâre a
Guvernului Năstase, publicată în Monito-
rul Oficial şi confirmată o lună mai târziu
de Guvernul Tăriceanu, dar, la scurt timp,
prima hotărâre a fost abrogată şi emisă alta
prin care imobilul era trecut în proprietatea
Consiliului Judeţean Covasna.
În fostul sediu al BNR funcţionează, la
ora actuală, Centrul Cultural al judeţului
Covasna şi Oficiul Judeţean pentru Dezvol-
tare Rurală şi Pescuit, care vor trebui să se
mute dacă nu vor cădea la înţelegere cu noii
administratori.
„Noi nu suntem puşi pe dat afară, nu
vrem să facem negustorie, nu avem nicio
răfuială cu nimeni şi nu închidem uşile ni-
mănui. Suntem deschişi şi bine intenţionaţi,
vom sta de vorbă şi vom căuta soluţii. De-
sigur, avem proiectele noastre pe care vrem
să le concretizăm, despre care e prematur să
discutăm”, a declarat părintele protopop
Florin Tohănean (foto).
AGERPRES (Oana Mălina Negrea)

Primele opt echipe din ierarhie vizează câştigarea campionatului.

ga I n t r e Televizări,
A reînceput Li e r b y î etapa
t c u d i o a n e
Liga e b u a m p a X VIII-a
Optimi de finală Red d o u ă c Vineri, 19 feb.

16 februarie
i m e l e Sub Tâmpa, echipa gazdă, FC
Braşov, primeşte vizita codaşei

ult
Oţelul Galaţi - Curtea de Argeş
Ialomiţa este una de 1 X 2. Unirea Alba-Iulia. Stegarii nu au
Olympique Lyon - Real Madrid (14:00 - GSP TV)
Alte partide interesante, în voie, deci, să facă paşi greşiţi. Asta,
1-0
această etapă de deschidere a retu- desigur, dacă vor să se menţină în
AC Milan - Manchester United
2-3 Liga lu’ Mitică reîncepe cu un rului, se dispută la Iaşi şi Mediaş, plutonul fruntaş, care oferă un loc în Sâmbătă, 20 feb.
derby de zile mari: Unirea Urzi- dar şi pe Ghencea şi în „Groapă”. cupele europene. (A.M.B.)
17 februarie ceni - CFR Cluj. Întâlnirea dintre
CLASAMENT
FC Braşov - Unirea Alba-Iulia
FC Porto - Arsenal Londra campioana en-titre şi fosta cam- (13:30 - GSP TV)
2-1 pioană se anunţă una incendiară, Gloria Bistriţa - FC Timişoara
Bayern Munchen - Fiorentina chiar dacă, prin plecarea antreno- M V E I GOL PCT A (15:15 - Digi Sport)
2-1 1 CFR Cluj 17 10 4 3 23-10 34 +7 Poli Iaşi - Rapid
2 Unirea Urziceni 17 10 4 3 25-13 34 +10
(19:00 - Digi Sport)
23 februarie 3 Steaua 17 10 4 3 25-14 34 +7
Steaua - Ceahlăul
VfB Stuttgart - FC Barcelona 4 FC Timişoara 17 8 7 2 29-12 31 +7
5 Rapid 17 9 4 4 36-21 31 +7 (20:30 - Antena 1)
(TVR1 - 21:40)
Olympiacos - Bordeaux 6 FC Vaslui 17 9 3 5 25-19 30 +6
(21:40) 7 FC Braşov 17 7 6 4 19-11 27 0 Duminică, 21 feb.
8 Dinamo 17 7 6 4 19-12 27 0
24 februarie 9 Oţelul Galaţi 17 6 4 7 21-24 22 -5 Gaz Metan Mediaş - FC Vaslui
ŢSKA Moscova - FC Sevilla 10 Gaz Metan Mediaş 17 5 6 6 18-26 21 -6
11 Pandurii Tg. Jiu 17 5 5 7 14-17 20 -7 (14:00 - GSP TV)
(21:40)
12 Astra Ploieşti 17 4 6 7 19-23 18 -6 Pandurii Tg. Jiu - Astra Ploieşti
Inter Milano - Chelsea Londra
(TVR1 - 21:40) 13 Poli Iaşi 17 5 3 9 15-25 18 -6 (16:00 - GSP TV)
14 „U” Craiova 17 5 2 10 24-27 17 -7 Dinamo - „U“ Craiova
*Partidele din Europa League 15 Curtea de Argeş 17 5 1 11 16-31 16 -11 (19:30 - GSP TV)
s-au terminat după închiderea rului Dan Petrescu, echipa iscu- 16 Unirea Alba-Iulia 17 3 5 9 17-27 14 -10
ediţiei. Reprezentanta Români- sitului preşedinte Mihai Stoica 17 Gloria Bistriţa 17 2 8 7 13-24 14 -10
ei, campioana Unirea Urziceni, a (foto) pare că a suferit o pierde in- 18 Ceahlăul 17 2 4 11 13-35 10 -17
Luni, 22 feb.
jucat aseară pe „Anfield Road”, surmontabilă, la care se mai adau-
în compania mult mai celebrei gă şi oboseala de după meciul cu Liga Campionilor Europa League Retrogradare Unirea Urziceni - CFR Cluj
FC Liverpool. Liverpool. Totuşi, întâlnirea din (17:30 - Digi Sport)

Închiriem, în zona centrală a municipiului

Cabinet de masaj şi reflexoterapie Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri,
PFA Victoria Hugianu cabinete, ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii
Vă aşteptăm cu drag la sediul nostru din Sfântu-Gheorghe, de parcare aferente), la preţuri foarte avantajoase.
str. Sporturilor, nr. 3, bl. 1, sc. 1, ap. 2.
Programări la telefon: 0755-322.592 Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797
 10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Sudoku - Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:

info@condeiulardelean.ro
Poate că ar trebui să îi zicem rubricii de faţă „Ştiaţi că...?”. Ştiaţi că în
„ograda” lui Antal Arpad - edilului-şef udemerist de Sfântu-Gheorghe
care „dacă mâine am primi autonomie, ne-am apuca de treabă pentru Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden-
ca Ţinutul Secuiesc să fie o regiune dezvoltată în care oamenii să se tice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu trebuie
simtă bine şi să trăiască mai bine” (Agerpres, 4 februarie 2010) - în acest să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu trebuie să
conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
an sunt mai puţine gropi decât în anul trecut? Ei, cum Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
aşa? Simplu. Din fiecare trei gropi mici, s-a făcut una folos.
mare! Deci, simte-te bine, draghe secuiule, şi trăieşte Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor sale.
mai bine, că aşa zis la tine polgarmeşteru’, că dache o Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor rămase.
Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
se fie el elnok la Ţinutul Secuiesc autonom, tu trăieşte rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
mai bine. Hat da’ ce, nu se vede ce gospodar Arpika? mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah

LINARES 2010
A început tradiţionalul turneu de la Linares (Spania). Deşi participarea nu este
atât de valoroasă ca în alţi ani (efectul crizei economice sau efectul relaţiilor dintre
managerul lui Topalov şi jucătorii top?), Linares-ul rămâne un turneu de referinţă.
O frumoasă realizare pe tema “ Complex de câmpuri slabe” o constituie partida
de mai jos.
Grisciuk, A (2736) - Gelfand, B (2761) [E55]
XXVII SuperGM Linares (2), 14.02.2010
1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 Apărarea Nim-
zovici rămâne destul de populară. 4.e3 0–0
5.Nd3 d5 6.Cf3 Una din liniile de joc cele mai
solide pentru alb în Apărarea Nimzovici 6...c5
7.0–0 dxc4 8.Nxc4 Cbd7 9.De2 a6 Alături de
9...b6, principala continuare pentru negru. 10.a4
Previne b7-b5. 10...cxd4 11.exd4 S-a ajuns la
o poziţie tipică şi mult studiată: poziţia cu pion
izolat pe coloana „d” („isolani”), în care atât
albul cât si negrul au la dispoziţie diverse pla-
nuri de joc. Pentru negru este foarte important
să controleze câmpul d5 din faţa pionului izo-
lat, iar următoarea sa mutare are tocmai acest
scop. 11...Cb6 12.Nd3 Posibil este şi 12.Nb3,
care alături de mutarea din partidă sunt singu-
rele continuări viabile. 12...Cbd5 13.Cxd5!?
O mutare interesantă care nu s-a întâlnit ante-
rior decât într-o singură partidă. Mai frecvent
jucată este continuarea 13.Ng5, de exemplu:
13...Ne7 14.Tfe1 Cb4 15.Nc4 Cfd5 16.Nxe7
Cxe7 17.Ce4 Cf5 18.Tad1 Cd5 19.Nxd5 exd5
20.Cc3 Ne6 21.Dc2 cu poziţie aproximativ ega-
lă, Korcinoi - Samkovici, L / Leningrad 1967.
13...Cxd5 O mutare nouă şi suficient de logică.
Nu este însă rău nici cum se jucase anterior 13...
exd5. După 14.Ng5 Dd6 15.Ce5 Ce4 16.Nf4
De7 17.f3 Cd6 18.Df2 Nf5 19.Nxf5 Cxf5
20.Cd3 Nd6 21.Tfe1 Dd8 22.Nxd6 Dxd6 23.a5
Tac8 24.Tad1 Tc7 25.Cc5 Cxd4 26.Cxa6 Dxa6
27.Dxd4 Dxa5 adversarii au căzut de acord asu-
pra remizei, Ivanciuk, V (2735) - Speelman, J
(2630) / Reykjavik 1991. 14.De4 Ameninţă 15.
Dh7#. 14...g6?! Slăbeşte câmpurile negre de
pe flancul regelui. Negrul s-a temut probabil că
34.De7 De4 (Vezi diagrama 2)
Problemã propusã
pasionaþilor de ºah
ROSENBAUM A.
Diagrama 1 The Chess Monthly, 1879
după 14...f5 se slăbeste iremediabil câmpul e5
şi pionul e6 rămâne înapoiat, dar mutarea din
partidă slăbeşte un întreg complex de câmpuri
negre şi de aceste slăbiciuni va profita din plin
albul. Riscant este 14...Cf6, din cauza 15.Dh4
h6 16.Ce5 cu şanse bune de atac pentru alb.
15.Nh6! Te8 16.Ce5 Nd7 17.Df3 De7 18.Ne4
Piesele albe s-au asezat pe poziţii de atac foarte
repede. 18...Nc6 19.Nxd5!? O decizie aparent
surprinzătoare: albul renunţă cu uşurinţă la pe-
rechea de nebuni. Există şi justificarea: calul din
d5 ocupă o poziţie ideală şi în plus apără câmpul
f6. 19...Nxd5 20.Df4 Câmpurile negre intră sub
controlul deplin al albului. 20...f5 Dacă negrul ar 35.Df6 Desigur suficient pentru câş-
fi jucat această mutare la mutarea 14-a, câmpul tig, dar poate că acest frumos exemplu
f6 ar fi fost apărat de pionul g7. Nu merge 20... de exploatare a slăbiciunilor pe câm-
f6 din cauza 21.Cg4 Rf7 22.Ng5! şi negrul pier- puri negre merită o încheiere pe măsură:
de pionul f6. 21.h4! Consolidând dominaţia pe 35.Tg8+!! cu mat în două mutări: 35... Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
câmpuri negre. 21...Tac8 22.Tac1 Nd6 23.Tfe1 Diagrama 2 O problemă care se remarcă prin simplitatea şi
Df6 24.Tc3! Cu ideea de a aduce turnul în atac eleganţa construcţiei. „Cheia” este destul de difi-
la g3, astfel încât următoarele mutări ale negru-
cilă din cauza spaţiilor largi de acţiune de care se
lui sunt forţate. 24...Txc3 25.bxc3 Tc8 26.Dg3
Ne4!? Pentru a-l împiedica pe alb să reia la e5 bucură figurile albe.
cu turnul, dar mai bine era 26...Nxe5 27.Txe5 Soluţia, în ediţia viitoare.
Rf7. 27.h5 Nxe5 28.dxe5 Df7 29.Te3 (Vezi di-
agrama 1) Soluţia problemei din numărul trecut:
Este ştiut că nebunii de culori diferi-
te favorizează atacul la rege şi din acest
punct de vedere albul deţine superiorita-
ZUTIC Ante
tea. 29...Rh8? O greşeală care permite Sahovski Glasnik, 1971
albului să încheie rapid socotelile. O linie
1.Da7 (Ameninţă atât 2.Df2# cât şi 2.Dg1# 1...Nd4 (se
de apărare acceptabilă, dar destul de pa- opune ambelor ameninţări, dar…) 2.Td1#
sivă se putea realiza cu 29...Tc7 30.hxg6 Variantele secundare după cheie: a) 1...Tc5 2.Td1#;
hxg6 31.Dg5 Nc6 32.Th3 Ne8. 30.Dh4! b)1...Td4 2.Da1#
gxh5 31.Tg3 Toate figurile albe participă
la atac. 31...Nd5 32.a5! Acum negrul este Txg8 (35...Rxg8 36.Dg7#) 36.Df6+ Tg7 ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
aproape zugzwang! 32...f4 33.Tg7 Df5 37.Dxg7#] 1–0 doron50ro@yahoo.com
 Traduceri
Traduceri din presa
de limbă maghiară
urmare din pagina 3
În urmă cu cinci ani, pe vremea
aceasta, în primele zile ale lunii ia-
nuarie, numirea prefecţilor maghiari a
generat un protest vehement al români-
lor. Conducătorii partidelor româneşti
nu au participat la învestire în semn de
protest. Numirea lui Gyorgy Ervin nu
a generat în acest an niciun fel de reac-
ţii adverse semnificative, conducătorii
partidelor româneşti fiind prezenţi la
depunerea jurământului.
Toate acestea indică o normalizare a
situaţiei şi în opinia românilor de pe Pă-
mântul Secuiesc şi, mai mult decât atât,
a conducătorilor cu opinii naţionaliste.
Devine încetul cu încetul ceva firesc ca
guvernul român să poată fi reprezen-
tat, aici, pe Pământul Secuiesc, de un
maghiar şi ca mesajul oficial să le fie
transmis majoritarilor de aici în limba
maternă de către înlocuitorul maghiar
al premierului. Este ceva semnificativ,
iar acest lucru poate contribui la îmbu-
nătăţirea stării noastre generale, acesta
nefiind singurul rezultat pozitiv al parti-
cipării UDMR la guvernare.
UDMR s-a angajat într-o perioadă
foarte dificilă să participe la conduce-
rea ţării. Vor urma o serie de măsuri
restrictive. Conducătorii Uniunii sunt
deja încrezători şi sunt de părere că
Transilvania, Pământul Secuiesc vor
www.forumharghitacovasna.ro
putea fi dezvoltate şi cu ajutorul unui
buget foarte limitat, iar legislativul va
putea fi orientat într-o direcţie favora-
bilă şi din punctul de vedere al comu-
nităţii maghiare.
Nu este întâmplătoare declaraţia lui
Tokes Laszlo, rostită în cadrul întâlni-
rii de vineri. Preşedintele Consiliului
Naţional Maghiar din Transilvania a
formulat astfel: UDMR a stabilit un
standard minim. Este posibil ca pe vi-
itor să poată fi obţinute rezultate, însă
marile obiective parcă nu fac parte din
priorităţi. S-a ajuns în situaţia ca mem-
brii comunităţii româneşti să îi accepte
pe conducătorii maghiari şi s-a reuşit
obţinerea de către judeţele din Tran-
silvania, de pe Pământul Secuiesc, a
finanţării de care are dreptul şi prin in-
termediul contribuabililor săi. Pentru
dăinuirea maghiarilor este însă nevoie
de mult mai mult. Să repetăm: de un
sistem educaţional corespunzător, de
universitate maghiară şi de autonomia
personală şi de cea teritorială. În acor-
dul de acum, toate aceste lucruri se re-
găsesc doar vag.
Cotidianul „Haromszek”
(Covasna), nr. 5877, 11.01.2010;
Titlu: Să avem
curajul să vedem mai departe,
Semnează: Farkas Reka
Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) 11
Conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna au discutat la
Mădăraş-Harghita despre continuarea programelor comune şi
au trecut în revistă realizările mai importante.
La sfârşitul săptămânii, aceştia au decis în privinţa înfiinţării
unei agenţii de turism comune a Ţinutului Secuiesc. Conform
proiectelor, sarcina principală a biroului va fi aceea de popu-
larizare a Ţinutului Secuiesc, respectiv căutarea de posibilităţi
pentru valorificarea atracţiilor turistice ale regiunii. Printre al-
tele, agenţia ar avea ca scop şi cercetarea de surse, oferind celor
ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul turismului servicii de
coordonare şi consiliere.
În cadrul întâlnirii - la care au participat Borboly Csaba,
preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Tamas Sandor, pre-
şedintele Consiliului Judeţean Covasna, Antal Arpad Andras,
primarul din Sfântu-Gheorghe, Raduly Robert Kalman, prima-
rul din Miercurea-Ciuc, respectiv managerii Birtalan Jozsef şi
Klarik Laszlo, s-a abordat problema extinderii asupra întregu-
lui Ţinut Secuiesc a manifestării O Mie de Fete Secuience, care
Telefoane
dispune de mari tradiţii în Miercurea-Ciuc. Aceştia au convenit
şi în privinţa amplasării unor obiective unitare, care să semna-
leze intrarea în Ţinutul Secuiesc, care să reprezinte simbolurile
secuieşti şi care să semnaleze, clar, atât turiştilor, cât şi locuito-
Utile
rilor identitatea unitară a regiunii. Poliţia 112
Participanţii au evaluat rezultatele aspiraţiilor comune efec- Pompieri 112
tuate în interesul construirii şi dezvoltării imaginii Ţinutului Salvare 112
Secuiesc, ca de exemplu: standul comun al Ţinutului Secuiesc Protecţia Civilă *982
de la Romexpo, Ziua Ţinutul Secuiesc organizată pe Vârful- Jandarmeria *956
Nyerges, rezultatele numeroaselor proiecte comune UE, şirul Serviciul Antidrog *934
de forumuri Un Ţinut Secuiesc de succes sau evaluarea patri- Poliţia de Frontieră *959
moniului construit al Ţinutului Secuiesc. Deranjamente Electrica *929
Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 6, 11.01.2010; Deranjamente Gaze *928
Titlu: Vor înfiinţa o agenţie de turism a Ţinutului Secuiesc Deranjamente posturi
telefonice 1921
Informaţii abonaţi
Romtelecom
Informaţii diverse
188932
1951
*Se formează obligatoriu
prefixul judeţului

Vehicule
 Vând Skoda Octavia, an
fabricaţie 2002, motor 2.0 l
benzină, 150 CP, tuning optic,
suspensie sport, climatronic,
geamuri electrice, oglinzi elec-
trice, scaune încălzite, set cau-
ciucuri vară şi iarnă. Preţ 7.000
Euro. Tel: 0743-417.151
 Vând Daewoo Cielo, an
fabricaţie 1996, 1.5 DOHC
benzină, 180.000 KM reali,
culoare albastră, stare bună
de funcţionare. Preţ 10.500
Lei negociabil. Tel: 0728-
903.624
 De vânzare scooter MBK
Booster 49 ccm, an fabricaţie
1999 noiembrie, înmatriculată,
stare perfectă de funcţionare
fără zgârieturi. Preţ: 1.900 lei.
Tel: 0744-907.807
 Vând Skoda Fabia combi,
an fabricaţie 2004, motor 1.4
benzină, 87.000 km reali, culoa-
rea gri metalizat, full extra, stare
impecabilă. Tel: 0762-439.931
 Vând tractor MTZ belarus 55
LE. Preţ 7.900 lei. Tel: 0752-
135.883
 Vând DACIA 1310, în stare
foarte bună de funcţionare. Preţ
3.400 lei negociabil. Tel: 0728-
202.666
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal
Imobiliare
 Vând pădure de stejar 2 ha în zona
Turia. Tel: 0741-604.173
 Vând casă, curte şi grădină în
localitatea Turia 1.15 ha, grajd
nou. Tel: 0762-270.393
 Vând casă în localitatea Vâlcele,
judeţul Covasna. Preţ 45.000 Euro.
Tel: 0764-212.024
 Vând apartament în Sfântu-
Gheorghe, 4 camere, decoman-
dat, 80 mp., confort 1, centrală
termică, parchet, etajul II din IV,
cu garaj în faţa scării. Preţ nego-
ciabil, posibilitate plată în rate.
Tel: 0722-643.021
 Vând apartament 3 camere în
Sfântu-Gheorghe, Bulevardul
Grigore Bălan, lângă Romtele-
com, 35.000 Euro, negociabil.
Tel.: 0735-311.926
 Vând casă în Sibiu, Oraşul de
Jos (cartier gara mică), 2 came-
re, hol, baie, bucătărie, cămară,
curte în spate, garaj, beci cu
toate utilităţile. Preţ informativ:
85.000 Euro. Tel: 0744-834.456
 Vând sau dau în chirie aparta-
ment 2 camere, parter, zona Ciu-
cului (Sfântu-Gheorghe). Tel.:
0740-300.614
 Cumpăr garsonieră în Covasna,
zona centrală, indiferent de stare.
Ofer maxim 9.000 Euro. Tel:
Alba
Prefectura 0258-811.179
Consiliul Judeţean
0757-059.702 0258-813.380
 Vând apartament 3 camere deco- IT / Electronice Primăria Alba-Iulia
madate, 70 mp, în Sfântu-Gheor- 0258-819.462
 De vânzare aparat foto DSRL
ghe, str. Stadionului, et. 9 din
10, 2 lifturi, termopan, parchet.
marca Olympus E-300 obiec-
tiv 18-50mm, 55-200 mm, 4 fil-
Braşov
Privelişte panoramică. Centrală Prefectura 0268-419.277
tre, card memorie 2Gb, geantă Consiliul Judeţean
termică proprie, separare gaz- originală Olympus. Preţ 1.200
contorizat, contor apă. Informaţii 0268-410.777
lei. Tel: 0744-907.807 Primăria Braşov
între orele 09-20. Preţ: 30.400
0268-416.550
Euro. Tel: 0722-374.169 Diverse
 Caut să închiriez garsonier㠝 Închiriez Cramă cu dotări Covasna
mobilată în Sfântu-Gheorghe, (presă, curent trifazic) în ve- Prefectura 0267-315.190
ofer de la 50 până la 70 Euro. derea vinificării. Capacitate Consiliul Judeţean
de depozitare 30.000 de litri. 0267-311.190
Tel: 0733-695.890
Eventual, asigur şi strugurii Primăria Sfântu-Gheorghe
 Vând garaj în Sfântu-Gheorghe pentru vinificaţie. Tel: 0728- 0267/316.957
pe bulevardul Grigore Bălan, 351.014, 0237-633.072
vizavi de clădirea Romtelecom,  Vând două convectoare pe gaz. Harghita
în spatele blocului nr. 30, garaj de Tel: 0722-934.088, 0746-678.179 Prefectura 0266-371.114
vânzare.Preţ: 24.000 lei (negocia-  Vând motor electric trifazat Consiliul Judeţean
bil). Tel: 0743-005.242 preţ 250 lei negociabil. Aparat 0266-207.700
sudură trifazat preţ 500 lei ne- Primăria Miercurea-Ciuc
Angajãri gociabil. Remorcă de cinci 0266-317.007
tone (după tractor) preţ 2.500
 Agenţie de recrutare şi plasare
lei negociabil. Informaţii la tel: Mureş
forţă de muncă în Israel caută Prefectura 0265-263.211
0743-043.965
pentru îngrijire de bolnavi la Consiliul Judeţean
domiciliu femei cu vârsta în- Servicii 0265-263.211
tre 28-55 ani. Cunoaşterea de Primăria Târgu-Mureş
limbi străine constituie avan-  Efectuez lucrări de instalaţii de 0265-268.330
taj (engleză, rusă, germană, încălzire şi sanitare. Tel: 0761-
maghiară). Tel: 0740-365.850 320.610 Sibiu
Prefectura 0269-210.104
Mica publicitate este gratuitã Consiliul Judeţean
pentru persoanele fizice. 0269-217.733
Primăria Sibiu
0269-208.800
 12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)
Duminica Ortodoxiei
În această duminică, marii pre-
dicatori subliniază biruinţa Or-
todoxiei asupra tuturor curselor
şi necazurilor ce s-au abătut de-a
lungul istoriei asupra Bisericii.
Şi în zilele noastre, Biserica se
confruntă cu unele provocări, din-
tre care amintim: dizolvarea fami-
liei, relaxarea generală a moravuri-
lor, dispariţia învăţăturii religioase,
nivelarea indivizilor, afirmarea de
sine, aroganţa, dispreţul, umilirea
aproapelui, suicidul (sfârşitul ca-
valeresc), apărarea dreptului mi-
norităţii în defavoarea majorităţii,
acordarea de credite pentru toţi
pentru adormirea conştiinţei, cen-
tralizarea în favoarea statului (asu-
marea de către stat a responsabi-
lităţilor personale ale indivizilor).
Lumea este împinsă către dezor-
dine şi confuzie prin: sex, droguri,
muzică nouă, televizor, distracţii şi
modă. De asemenea, se urmăreşte:
manipularea opiniei publice prin
mass-media, despărţirea cârmuito-
rilor de popor, schimbarea deasă a
guvernelor şi slăbirea puterii de a
cârmui a statului.
În vechime, patriarhii mustrau
fărădelegea chiar dacă erau mai
apoi exilaţi, iar credincioşii se
adunau în fiecare zi la sfintele sluj-
be chiar dacă erau prigoniţi. Aşa-
dar, fiecare mădular al trupului lui
Hristos era viu şi ardea de râvna
pentru sfinţenie şi adevăr.
Acelaşi lucru trebuie să-l facă
Biserica şi astăzi, prin fiecare din-
tre noi.
Există o temere cum că: Bise-
rica va împărtăşi Ideologia Naţiu-
nilor Unite în acelaşi mod în care
preoţii Templului împărţeau cu
romanii Ideologia şi Puterea. Va
conserva credinţele în Iisus Hris-
tos, de ochii lumii, pentru a-şi di-
simula adevăratele interese, care
vor fi în realitate bogăţia, Puterea
Politică şi cea Religioasă, oportu-
nismul pe toate fronturile.
Însă, acest lucru nu depinde
decât de noi toţi. Trebuie să fim
convinşi că fiecare faptă a noas-
tră influenţează în bine sau rău
societatea, dar într-o oarecare
măsură şi conducerea Bisericii.
Clericii sunt exponenţi ai comuni-
tăţii din care se trag şi au la bază
educaţia primită de la părinţii lor
(de altfel, cel mai adesea oameni
obişnuiţi). Traiul şi timpul pe care
îl pot afierosi numai lui Dumne-
zeu, fără să alerge după alte treburi
lumeşti, depinde tot de credincio-
şii care jertfesc, sau nu, ceva din
puţinul lor la Sfântul Altar. Este
nevoie să conştientizăm că misi-
unea Bisericii depinde de fiecare
om în parte, ea suferă din pricina
ignoranţei celor care numai cu
numele sunt creştini. Biserica nu
este doar a preoţilor şi a lui Hris-
tos, ci fiecare cărămidă din zidul
ei suntem noi în parte. De pildă,
dacă copiii sunt lăsaţi în seama pa-
timilor tinereşti, nu va mai fi cine să
slujească în curăţie sfintele locaşuri
şi nici cine să predice dreptatea.
Odinioară, Biserica a triumfat
cu preţ de sânge mucenicesc, sără-
cie şi iubire dezinteresată. Aceste
trei realităţi (întrupate în viaţă de
la vlădică la opincă) au caracteri-
zat-o şi au făcut-o să ardă pentru
Mirele ei Hristos. Cred că a so-
sit vremea să nu mai fim doar
cu ceva din buzunar alături de
cele sfinte, să ne afişăm în biseri-
că doar la marile sărbători şi să
acceptăm tot felul de compromi-
suri (negocieri pentru o autosu-
gestionată prietenie cu Domnul),
ci să-L aducem din nou pe Hris-
tos acolo de unde a fost izgonit:
din mentalitate, legăturile dintre
oameni, raporturile dintre pa-
troni şi angajaţi, din guvernare,
politica diferitelor partide, din
petrecerea timpului liber etc..
Aceasta înseamnă că credin-
ţa trebuie să fie o sită prin care
se cuvine să strecurăm toate in-
tenţiile noastre şi să nu facem
nimic fără Dumnezeu, în toate
împrejurările vieţii.
Dacă ne vom asuma această
misiune, nici Biserica nu va gre-
şi, nici noi oamenii nu ne vom
mai scoate ochii unii altora.
Să nu ne mai atribuim fap-
tele măreţe ale înaintaşilor, căci
ne îmbătăm de trufie şi uităm că
n-am făcut nici măcar ce eram
datori.
Trebuie să socotim toate mij-
loacele şi posibilităţile care ne
stau la îndemână şi să le punem
în practică cu sârguinţă pentru
bine, frumos, sfinţenie şi inte-
gritate.
Pr. Cristian Vlad Irimia
Parohia Covasna Staţiune
ROMÂNIA
Duminica este cea mai veche săr-
bătoare creştină. Denumirea ei vine
de la cuvintele latineşti „dominica
dies”, care înseamnă „zi domnească”
sau „zi împărătească”, adică ziua în-
credinţată lui Dumnezeu. Ea este săr-
bătoarea săptămânală a creştinilor.
Duminica a fost instituită şi res-
pectată ca zi de sărbătoare pentru
mai multe motive. Cel mai impor-
tant este acela că în zi de Duminică
a avut loc Învierea Mântuitorului
Iisus Hristos, zi cunoscută în sfin-
tele Evanghelii ca fiind „ziua cea
dintâi a săptămânii” (Matei 28, 1).
Tot în zi de Duminică s-a petrecut
un alt eveniment din istoria creş-
tinismului, cu semnificaţii majore
pentru Biserică, şi anume Pogo-
rârea Duhului Sfânt peste Sfinţii
Apostoli, când a luat fiinţă, văzut,
Biserica creştină (Fapte 2, 1-47).
Învierea Mântuitorului Hristos şi
Pogorârea Duhului Sfânt sunt cele
mai de seamă momente din istoria de
început a vieţii creştine. După măr-
turiile biblice şi istorice, această zi a
constituit de la început sărbătoarea
săptămânală a creştinilor în care ei se
adunau în locaşurile de cult şi „frân-
geau pâinea” (Fapte 2, 46), adică să-
vârşeau Sfânta Liturghie.
Cât au durat persecuţiile împotri-
va creştinilor, această zi nu a putut
fi declarată ca zi oficială de odihnă
şi sărbătoare, dar a fost respectată ca
atare. Abia după încetarea persecuţi-
ilor şi după libertatea religioasă adu-
să de Sfântul Constantin cel Mare,
acesta a declarat-o zi de odihnă în
Împeriu. Aceasta nu înseamnă, cum
eronat se spune, că el a instituit Du-
minica drept zi de odihnă, ci doar că
a oficializat şi a legalizat o practică
respectată de peste trei sute de ani de
Viaţa creştină
către creştini.
Pe lângă denumirea de Duminică,
adică de zi domnească (Apocalipsa 1,
tând că El, Domnul, este şi Domn al
sâmbetei, precum este Domn a toate
cele create şi zidite de El, Cuvântul
10), pentru această zi s-a mai folosit lui Dumnezeu; căci scris este „ceea
şi se mai foloseşte şi azi cea de „Ziua ce vede Fiul pe Tatăl făcând, acelea
Soarelui” (Sonntag la germani, Sun- va face şi Fiul”. Binele este izvorul
day la englezi) de provenienţă păgâ- nesecat al lui Dumnezeu Tatăl, ce se
nă; cu timpul, ea a dobândit un sens revarsă asupra noastră. Primitori ai
creştin, prin „soare” subînţelegân- tuturor darurilor lui Dumnezeu fiind
du-se „Soarele Hristos” sau „Răsări- noi, cei credincioşi, prin credinţă
tul cel de Sus”, cum se numeşte El în vom dărui şi noi, săvârşind binele
cântările bisericeşti. asupra semenilor noştri. Biserica,
Sărbătoarea Duminicii, amintind ca o mamă creştină, ne îndeamnă a
de Învierea lui Hristos, a fost mereu purta grijă de semenii noştri aflaţi în
socotită zi de bucurie şi sărbătorită lipsuri şi a dovedi împlinirea porun-
ca atare. Canoanele Bisericii interzic cii iubirii de aproapele. Această în-
în această zi manifestările religioase drumare poate fi pusă în aplicare în
care sunt expresia întristării (Canonul toate zilele vieţii noastre, dar mai cu
20 al Sinodului I Ecumenic). Chiar sporită dorinţă şi voinţă o putem îm-
obiceiul îmbrăcării cu haine curate plini în Duminica Ortodoxiei, când
sau noi, în această zi, respectat mai se desăvârşeşte şi împlineşte toată
ales la ţară, arată caracterul de bucu- dragostea, iubirea şi mila noastră
rie acordat sărbătorii. creştină, prin colecta obolului fiecă-
Duminica s-a serbat mereu cu ruia dintre noi dat Bisericii în vede-
participarea la slujba divină. La înce- rea ajutorării celor ce sunt în nevoie.
put, dacă cineva lipsea trei duminici Iată că Postul cel Mare începe ală-
consecutiv de la Biserică, era înlătu- turi de mila noastră creştină, două
rat din obştea creştină. De asemenea, fapte bune care încununează rugă-
rânduielile bisericeşti recomandă ciunile noastre în această perioadă a
întreruperea activităţilor zilnice şi postului Sfintelor Paşti.
serbarea prin odihnă, fiind îngăduite Mântuitorul nostru Iisus Hristos
numai activităţile filantropice. ne-a învăţat că faptele de miloste-
Într-un an bisericesc, sunt 52 de nie plăcute lui Dumnezeu sunt cele
duminici; dintre care cele mai im- săvârşite din iubire sinceră faţă de
portante sunt: Duminica Învierii, aproapele nostru aflat în suferinţă,
a Rusaliilor numită şi Duminica fără a aştepta vreo răsplată sau laudă
cea Mare, a Floriilor şi duminici- din partea altor oameni. În Biserica
le de dinainte şi de după Naşterea creştină, milostenia se face perso-
Domnului, Bobotează şi Înălţarea nal, de către fiecare credincios, sau
Sfintei Cruci. Am amintit mai sus în mod organizat. De-a lungul tim-
că Duminica sunt permise activită- pului, s-au înfiinţat şi instituţii de
ţile filantropice, ceea ce înseamnă ajutorare a celor necăjiţi. Aşa cum
că a face binele semenilor noştri, Mântuitorul ne-a vorbit mult des-
a ajuta pe cei neputincioşi, a acor- pre importanţa milosteniei în post
da minimul de mângâiere şi milă şi ne-a dovedit-o de nenumărate ori
creştină, de care au nevoie semenii prin comportamentul Său, aşa şi Bi-
noştri, sunt fapte bune care aduc serica ne îndeamnă spre a împlini
bucurie lui Dumnezeu Tatăl, Care milostenia, mai ales prin obolul nos-
este dătătorul de bine din preapli- tru în ziua de Duminică denumită ca
nul milei şi Iubirii Sale. Duminica Ortodoxiei.
Domnul nostru Iisus Hristos este Aşa să ne ajute Dumnezeu, împli-
mărturia noastră creştină de a să- nindu-se Voia Sa.
vârşi binele în ziua Domnului, căci Pr. psh. Nicolae Floroiu
El însuşi a vindecat, a tămăduit şi a Parohia Valea-Mare
săvârşit binele în zi de Sabat, ară- ROMÂNIA
MÂNTUIREA
Viaţa noastră trecătoare, e marea călătorie,
Spre zarea strălucitoare ce duce la mântuire.
Efortul duhovnicesc, bunătatea şi credinţa,
Aduce dubla fericire, întărindu-ne voinţa.
Vremea vieţii, timpul morţii trec pe căi nebănuite,
Zorii zilei, straja nopţii sunt de Hristos rânduite.
Bucurii amăgitoare se sfârşesc prin întristare,
Numai Dumnezeu oferă sufletelor alinare.
Cât în lume se dă lupta-ntre virtute şi păcat,
Gândul zboară către Domnul, puternicul Împărat.
Vom primi dreapta răsplată de vom face voia Lui,
Răbdători în umbra crucii, oneşti în lumina ei.
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
Parohia Covasna, ROMÂNIA