SOFT MATEMATIC

Curs 2
Ana-Maria MOS
NEAGU
Universitatea Al. I. Cuza Iasi
Facultatea de Matematic
a

12 octombrie 2012

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

1 / 35

Structura unui document LATEX. Crearea unui rezumat

La nceputul celor mai multe lucrari stiintifice se plaseaza un rezumat
(abstract) al lucrarii. Acesta ar trebui sa apara dupa informatiile legate de
titlul lucrarii, autorii, data, nsa nainte de sectiunile principale ale corpului
documentului. Pentru a crea un rezumat se va folosi mediul de lucru
abstract, disponibil pentru clasele de documente article si report, nsa nu si
pentru book.
\documentclass{article}
\title{...}
\author{...}
\date{}
\begin{document}
\maketitle
\begin{abstract}
Rezumat ...
\end{abstract}
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

2 / 35

Structura unui document LATEX. Crearea unui rezumat

TEXT...Text...text...
\end{document}
Implicit, LATEX va folosi cuvantul Abstract ca titlu pentru rezumat. Daca
doriti sa-l schimbati n Rezumat, adaugati n preambul pachetul babel
cu optiunea romanian,
\usepackage[romanian]{babel}
sau adaugati, tot la preambul, urmatoarea linie
\renewcommand{\abstractname}{Rezumat}

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

3 / 35

Structura unui document LATEX. Impartirea pe sectiuni

LATEX ofera 7 niveluri de ierarhizare pentru definirea sectiunilor:
Comanda
\part{parte}
\chapter{capitol}
\section{sectiune}
\subsection{subsectiune}
\subsubsection{subsubseciune}
\paragraph{paragraf}
\subparagraph{subparagraf}

Nivel
1
0
1
2
3
4
5

Anumite comenzi sunt corespunzatoare numai pentru anumite clase de

documente. De exemplu, o carte are capitole, nsa un articol nu are.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

4 / 35

Structura unui document LATEX. Impartirea pe sectiuni

Exemplu:
\chapter{Introducere}
Continutul introducerii...
\chapter{Un prim capitol}
\section{Sectiune}
Coninutul sectiunii curente...
\subsection{Subsectiune}
Continutul subsectiunii curente...
\subsubsection{Subsubsectiune}
Continutul subsubsectiunii curente...
\chapter{Un al doilea capitol}
Continutul capitolului curent...
Continutul ce apartine unui anumit tip de sectiune nu trebuie marcat cu
ajutorul unor comenzi de tip \begin si \end.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

5 / 35

Structura unui document LATEX. Impartirea pe sectiuni

Titlul sectiunii va fi precizat ntre acolade. Toate titlurile sectiunilor sunt
adaugate automat cuprinsului, daca acesta este inserat documentului.
Daca titlul unei sectiuni este foarte lung sau contine caractere speciale este
de dorit sa se specifice, ntre paranteze patrate, o varianta optionala a
titlului. Aceasta varianta va fi folosita n Cuprins si n header (daca acesta
a fost definit n acest sens). De exemplu,
\section[Op\c{t}iuni cu dou\u{a} active financiare suport]
{Op\c{t}iuni cu dou\u{a} active financiare suport:
op\c{t}iunea european\u{a} call pe maximum}
Nu trebuie specificate numere pentru sectiuni, numerotarea sectiunilor
fiind realizata n mod automat de LATEX. Partile sunt numerotate cu cifre
romane (Partea I, Partea II etc.), capitolele si sectiunile cu cifre arabe, iar
anexele sunt etichetate cu litere mari (A, B, C etc.).
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

6 / 35

Structura unui document LATEX. Impartirea pe sectiuni

Nivelul de ierarhizare pana la care merge numerotarea sectiunilor este
implicit nivelul 2. Acesta poate fi schimbat. Astfel, daca doriti ca numai
partile, capitolele si sectiunile sa fie numerotate, deci numerotarea sa
mearga doar pana la nivelul 1, folositi comanada
\setcounter{secnumdepth}{1}
Pentru a obtine o sectiune nenumerotata si care nu intra n Cuprins,
adaugati simbolul * dupa numele comenzii, naintea acoladelor. De
exemplu,
\chapter*{Introducere}
Toate comenzile de structurare admit aceast versiune ce poate fi folosita
pentru a obtine o structura nenumerotata, atunci cand, conform cu setarea
contorului secnumdepth, ar fi numerotata.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

7 / 35

Structura unui document LATEX. Anexele

LATEX suporta numerotarea separata a anexelor. Pentru a indica faptul ca
sectiunile sau capitolele urmatoare vor fi numerotate ca anexe se foloseste
comanda \appendix.
In clasele report sau book, acest lucru se realizeaza astfel
\appendix
\chapter{Prima Anexa}
...
\chapter{A Doua Anexa}
...
Pentru clasa article, se va folosi
\appendix
\section{Prima Anexa}
...
\section{A Doua Anexa}
...
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

8 / 35

Structura unui document LATEX. Cuprinsul

Pentru a adauga un Cuprins la document se foloseste comanda
\tableofcontents n locul n care se dorese afisarea cuprinsului n
rezultatul final (de obicei dupa Rezumat). Toate structurile numerotate
(automat) vor fi incluse implicit n Cuprins. Continutul Cuprinsului este
reordonat la fiecare noua procesare a documentului si reprodus la
procesarea urmatoare, astfel ca va trebui ca fisierul LATEX sa fie compilat
de doua ori pentru a fi siguri ca toate referintele la numerele de pagini din
Cuprins au fost calculate corect.
Comenzile \listoffigures si \listoftables functioneaza exact la fel
ca si comanda \tableofcontents, listand automat toate figurile si
tabelele. Daca sunt folosite, n mod uzual vor fi plasate dupa comanda
\tableofcontents.
Comanda \tableofcontents afiseaza numai titlurile sectiunilor
numerotate si numai pana la nivelul de ierarhizare definit de contorul
tocdepth, dar se pot adauga intrari suplimentare n Cuprins folosind
comanda \addcontentsline.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

9 / 35

Structura unui document LATEX. Cuprinsul

De exemplu, presupunem ca se foloseste o structura nenumerotata pentru
a ncepe un text preliminar de genul unei Introduceri care se doreste sa fie
listata totusi n Cuprins. Pentru a realiza acest lucru se poate folosi
urmatoarea secventa:
\chapter*{Introducere}
\addcontentsline{toc}{chapter}{Introducere}
Acelasi mecanism poate fi folosit pentru a adauga linii la Lista de figuri
sau la Lista de tabele, scriind lof sau lot n loc de toc.
Implicit, LATEX va folosi cuvintele Contents ca titlu pentru cuprins, List
of Figures pentru lista figurilor, List of Tables pentru lista tabelelor.
Pentru a fi schimbate, fie se adauga n preambul pachetul babel cu
optiunea romanian, fie se folosesc n preambul urmatoarele comenzi:
\renewcommand{\contentsname}{Cuprins}
\renewcommand{\listfigurename}{Lista de figuri}
\renewcommand{\listtablename}{Lista de tabele}
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

10 / 35

Structura unui document LATEX. Cuprinsul

Implicit, cuprinsul va lista structurile pana la nivelul de ierarhizare 3.

Pentru a schimba acest nivel implicit, n preambul, se foloseste comanda:
\setcounter{tocdepth}{nivel}
Exemplu:
\setcounter{tocdepth}{4}
Efectul acestei comenzi va fi urmatorul: cuprinsul va include tot pana la
paragrafe.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

11 / 35

Structura unui document LATEX. Bibliografia

Orice lucrare contine si o lista de referinte. In LATEX exista doua moduri

prin care se pot adauga referinte:
1

pot fi incluse direct n document; este mai simplu, dar nu foarte

avantajos daca sunt scrise mai multe lucrari cu subiecte similare si
trebuie citate des aceleasi note bibliografice.

pot fi pastrate ntr-o baza de date BibTeX, nregistrata ntr-un fisier

de tip *.bib; acestea sunt apoi legate la document printr-o comanda.

In primul caz, se foloseste mediul de lucru thebibliography, acolo unde se

doreste afisarea bibliografiei, de obicei la sfarsitul documentului, chiar
nainte de comanda \end{document}.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

12 / 35

Structura unui document LATEX. Bibliografia

\begin{thebibliography}{99}
\bibitem{cheia1_de_citare} Nota bibliografica 1
\bibitem{cheia2_de_citare} Nota bibliografica 2
...
\end{thebibliography}
Utilizand suportul standard pentru bibliografie din LATEX, fiecare referinta
este numerotata. Argumentul optional furnizat dupa declaratia de nceput
a mediului ({99}) spune sistemului LATEX ce latime va avea n documentul
de iesire eticheta unui note bibliografice (de exemplu, maximum de cifre ce
l va putea avea numarul unei note bibliografice). In exemplul de fata, se
transmite sistemului LATEX ca sunt necesare doua caractere pentru
etichetele referintelor, ceea ce nseamna nu mai mult de 99 de referinte n
total.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

13 / 35

Structura unui document LATEX. Bibliografia

Cheia de citare trebuie sa fie un identificator unic pentru fiecare referinta si
trebuie sa fie un grup de litere si cifre sau alte simboluri (fara virgula) usor
de retinut. Tot ce urmeaza cheii de citare este referinta nsasi. Aceasta
trebuie scrisa asa cum se doreste sa apara n documentul final.
Citarea n text a unei note bibliografice (referinte) se face folosind
comanda \cite{cheia_de_citare}, unde cheia de citare este aceea a
notei bibliografice care se vrea a fi citata. Cand LATEX proceseaza
documentul, citatul va fi legat de o referinta bibliografica si nlocuit cu
numarul acesteia. Citarile multiple pot fi introduse prin comanda
\cite{cheia1,cheia2,cheia3}.
Trimiterea la o anumita pagina dintr-o referinta se face prin folosirea
comenzii \cite[pag. x]{cheia_de_citare}. O alta modalitate de a
crea o bibliografie si de cita notele bibliografice este de a folosi pachetul
natbib si comenzile aferente.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

14 / 35

Structura unui document LATEX. Bibliografia

O baza de date BibTeX este stocata sub forma unui fisier cu extensia .bib,
un fisier text, putand fi vizualizat si editat cu usurinta. Structura fisierului
este si ea foarte simpla. Un exemplu de introducere a datelor n acest fisier
este,
pentru o carte:
@book{lamport,
author
title
year
publisher
address
}

=
=
=
=
=

"Leslie Lamport",
"\LaTeX{}: A Document Preparation System",
"1994",
"Addison-Wesley Publishing Company",
"Reading, MA,"

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

15 / 35

Structura unui document LATEX. Bibliografia

pentru un articol:
@article{greenwade,
author = "George D. Greenwade",
title
= "The Comprehensive Tex Archive Network (CTAN)",
year
= "1993",
journal = "TUGBoat",
volume = "14",
number = "3",
pages
= "342--351"
}
Adaugarea referintelor n text se face astfel: la sfarsitul fisierului LATEX
(nainte de \end{document}), se scriu urmatoarele comenzi:

\bibliographystyle{plain}%stilul mai poate fi abbrv sau alpha.

\bibliography{fisier_1,fisier_2,...,fisier_n}
unde cea de-a doua comanda este cea care specifica fisierele .bib ce vor fi
folosite.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

16 / 35

Structura unui document LATEX. Bibliografia

Pentru a folosi denumirea de Bibliografie n loc de References n fisierul
final, adaugam n preambul comanda \usepackage[romanian]{babel}.
Pentru ca un url sa fie activ si sa poata fi accesat direct din fisierul PDF,
trebuie inclus n preambul pachetul hyperref. Comanda ce face trimiterea
la un site este \url{adresa}. Acest pachet de optiuni mai are avantajul
ca activeaza toate referintele si citarile din PDF (cele introduse prin
comanzile \ref si \cite) si, astfel, vom putem merge la referinta dorita
printr-un simplu click de mouse.
Pentru a include Bibliografia n Cuprins, vom folosi urmatoarea succesiune
de comenzi:
\clearpage %sau \cleardoublepage pentru book
\addcontentsline{toc}{chapter}{Bibliografie}

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

17 / 35

Structura unui document LATEX. Bibliografia

Exemplu:
...
\clearpage
\addcontentsline{toc}{chapter}{Bibliografie}
\begin{thebibliography}{99}
\bibitem{knuth} D.E. Knuth, The \TeX{}book, Volume A of
Cumputers and Typesetting, Addison-Wesley Publishing
Company, Inc., 1984
\bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document
Preparation System, Addison-Wesley Publishing Company,
Reading, MA, $1994$ (2nd edition)
\bibitem{ctan} The Comprehensive \TeX{} Archive Network
(CTAN): \url{http://www.ctan.org/}
\bibitem{wiki} \url{http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/}
\end{thebibliography}
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

18 / 35

Structura unui document LATEX. Index

Indexul este o lista alfabetica de cuvinte si expresii (dintr-o lucrare)
mpreuna cu numerele paginilor unde se regasesc acestea n lucrare. Pentru
a crea indexul unei lucrari folosim n preambul
\usepackage{makeidx}
Activarea pachetului se face prin comanda
\makeindex
folosita tot n preambul. Comanda pentru afisarea indexului este
\printindex
Pentru a indexa un element, utilizam comanda
\index{element}
Comenzile de indexare se introduc n locul din text catre care se face
trimitere n index, identificat prin element.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

19 / 35

Structura unui document LATEX. Index

Cand fisierul de intrare este procesat de LATEX, fiecare comanda \index
scrie o intrare corespunztoare n index, mpreuna cu numarul paginii
curente, ntr-un fisier special, fisier ce are acelasi nume cu fisierul sursa,
dar cu extensia .idx. Acest fisier .idx poate fi apoi procesat cu programul
makeindex (Accessories > Make Index). Programul makeindex
genereaza un index sortat cu acelasi nume, dar cu extensia .ind. Daca
fisierul LATEX este compilat din nou, indexul este inclus n document n
punctul unde LATEX ntalneste comanda \printindex. Implicit, indexul nu
este afisat n Cuprins, asadar trebuie adaugat manual. Pentru a adauga
indexul sub forma unui capitol, se foloseste urmatoarea secventa:
\clearpage
\addcontentsline{toc}{chapter}{Index}
\printindex
Pentru clasa book, se va folosi comanda \cleardoublepage.
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

20 / 35

Structura unui document LATEX. Index

Pentru a crea mai multe indexari, se utilizeaza \usepackage{multind} n

preambul. Comenzile posibile sunt:
\makeindex{notiuni}
\makeindex{autori}
...
\index{notiuni}{func\c tie continu\u a}
\index{autori}{A. N. Kolmogorov}
...
\printindex{notiuni}
\printindex{autori}

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

21 / 35

Introducerea textului matematic

Intrucat LATEX formateaza notatiile matematice diferit de textul normal,
trebuie sa stie dinainte ca textul ce urmeaza contine elemente matematice.
In acest scop au fost dezvoltate medii speciale ce pot fi mpartite n doua
categorii n functie de modul lor de afisare:
1

text formulele din modul text sunt afisate in-line, adica n corpul de
text n care sunt introduse.

displayed formulele n modul de afisare (displayed) sunt separate de

corpul principal de text.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

22 / 35

Modul matematic
Pentru mediul de lucru equation* trebuie introdus pachetul amsmath. Mai
exista un mediu ce poate fi folosit pentru tipul displayed si anume mediul
de lucru equation. Diferenta dintre mediul equation si displaymath este ca
primul adauga numere secventiale la ecuatii.
Daca se tipareste text n mod normal, se spune ca ne aflam n modul text,
iar daca se scrie n unul din mediile matematice, se spune ca ne aflam n
modul matematic. Diferentele dintre modul matematic si cel text sunt:
1

cele mai multe spatii si sfarsitul de linie nu au nicio semnificatie

speciala, toate spatiile fiind derivate din expresii matematice sau
trebuie specificate folosind comenzi speciale (de exemplu \quad);

liniile libere nu sunt permise;

fiecare litera este considerata numele unei variabile si va fi tiparita ca

atare.

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

23 / 35

Modul matematic
De exemplu
\begin{equation*}
v^{m+1,k+1}=D^{-1}\cdot(-(L+U)\cdot v^{m+1,k}+b^{m})
\end{equation*}
produce
v m+1,k+1 = D 1 ((L + U) v m+1,k + b m )
Pentru a inserara cod matematic scris n modul displayed n blocuri de
text folosim $\displaystyle ... $. De exemplu
\c Stim c\u a $\displaystyle \frac{\pi}{4} =
\sum_{k=1}^{\infty}\frac{(-1)^{k+1}}{2k-1}$,
rezult\u a c\u a...
va produce:

X (1)k+1
, rezulta ca...
S
tim ca =
4
2k 1
k=1

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

24 / 35

Modul matematic. Simboluri

Exista un set de simboluri ce pot fi accesate direct de la tastatura (+ =
! / ( ) [ ] < > | 0 :). Pentru a genera alte simboluri (litere grecesti,
simboluri pentru multimi, simboluri relationale, sageti, operatori binari
etc.) trebuie date comenzi specifice.
Litere grecesti

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

25 / 35

Modul matematic. Simboluri

Simboluri relationale

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

26 / 35

Modul matematic. Simboluri

Operatii binare

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

27 / 35

Modul matematic. Simboluri

Operatii pe multimi si/sau logice

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

28 / 35

Modul matematic. Simboluri

Alte simboluri

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

29 / 35

Modul matematic. Simboluri

Functii trigonometrice

Exemplu:
\[\cos^2 \theta + \sin^2 \theta = 1\]

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

cos2 + sin2 = 1

12 octombrie 2012

30 / 35

Modul matematic. Simboluri

Pentru anumiti operatori de genul limitelor, indicele este asezat sub

operator:
\[\lim_\limits{x \to \infty} \exp(-x) = 0\]

lim exp(x) = 0

Pentru operatorul modulo sunt disponibile doua comenzi: \bmod si \pmod:

a \bmod b
x \equiv a \pmod b

a mod b
x a (mod b)

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

31 / 35

Puteri si indici. Fractii

Semnul de omisiune () se foloseste pentru a scrie sub forma de exponent,
iar semnul de subliniere ( ) are rolul de a scrie ca indice. Daca se ridica la
putere sau se scrie sub forma de indice mai mult de un caracter, acestea ar
trebui grupate cu ajutorul acoladelor ({. . . }).
Pentru a crea o fractie n LATEX se folosete comanda
\frac{numarator}{numitor}. De exemplu,
\[
v_{n}^{m+1,k+1}=\frac{1}{1+\beta+\beta n+\alpha n^{2}}
(v_{n}^{m,k}+\frac{1}{2}\alpha n^{2}v_{n-1}^{m+1,k+1}+
(\beta n+\frac{1}{2}\alpha n^{2})v_{n+1}^{m+1,k})
\]
va produce
vnm+1,k+1 =

1
1
1
m+1,k+1
m+1,k
(vnm,k + n2 vn1
+(n+ n2 )vn+1
)
2
1 + + n + n
2
2

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

32 / 35

Fractii
Alte comenzi pentru crearea fractiilor: \sfrac (pachetul xfrac) pentru
fractii nclinate, \cfrac (pachetul amsmath) pentru fractii continue. De
exemplu,
\[
b = a_0 + \cfrac{1}{a_1
+ \cfrac{1}{a_2
+ \cfrac{1}{a_3 + a_4}}}
\]
va produce
1

b = a0 +

a1 +
a2 +

1
a3 + a4

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

33 / 35

Radicali. Sume si integrale

Comanda \sqrt[ordin]{expresie} creeaza un radical n jurul unei
expresii. De exemplu,
q
a+b
\[ \sqrt{\frac{a+b}{c}} \]
c

\[ \sqrt[3]{1+x+x^2+x^3}\] 3 1 + x + x 2 + x 3
Comenzile \sum si \int insereaza simbolurile pentru suma, respectiv
integrala, cu limite specificate de simbolurile si . De exemplu,
Pn
\[ \sum_{i=1}^{n} x_i \]
R i=1xxi
\[ \int_0^\infty e^{-x}\,dx \] x 0 e dx
sau pentru limite situate sub/deasupra simbolului
n
P

\[ \sum\limits_{i=1}^{n} x_i \]
\[ \int\limits_0^\infty e^{-x}\,dx \]

xi
i=1
R x
e

dx

0
Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

34 / 35

Sume si integrale
Comanda \substack permite utilizarea \\pentru a scrie limitele pe mai
multe linii:
X
P(i, j)
0<i<m
0<j<n

este generat de
\[
\sum_{\substack{
0<i<m \\
0<j<n
}}
P(i,j)
\]

Ana-Maria MOS
NEAGU (Universitatea Al. I. Cuza Iasi SOFT
Facultatea
MATEMATIC
de Matematic
a)

12 octombrie 2012

35 / 35