INSTITUTII DE CREDIT

CURS XIII BANCILE CENTRALE SI

POLITICA MONETARA
AN UNIV. 2014 - 2015
Lect. Univ. Dr. Alina-Nicoleta RADU
alina.radu@fin.ase.ro

1. Organizare curs

Bancile centrale
Caracteristici
Functii
Bilant si operatiuni
Rol in asigurarea stabilitatii financiare

Politica monetara
Instrumente
Efecte
Eficacitate

Referinte bibliografice

Dardac, N. si T. C. Barbu: Institutii de credit, Editura

ASE, 2012
Mishkin, F.: The Economics of Money, Banking and
Financial Markets, Columbia University, Ed.
Pearson Hall, 2009

Bancile Centrale

1. Principii fundamentale in activitatea

unei banci centrale moderne

Mandat clar definit, cu cat mai putine obiective, intre care

stabilitatea preturilor este, de regula, obiectivul esential

Flexibilitate in utilizarea instrumentelor de politica monetara;

Includerea intre responsabilitatile bancii centrale a politicii

cursului de schimb;

Transparenta si credibilitate anuntarea in mod public a

obiectivelor;

Anuntarea institutiei careia ii este subordonata ori de cate ori

apar obiective conflictuale sau probleme ce fac imposibila
indeplinirea mandatului;

2. Ce NU face o banca centrala

moderna?

Nu se ocupa de cresterea economica, pentru ca nu o

poate face sustenabil;

Nu se ocupa cu reducerea somajului;

Nu se implica in politici structurale sau sectoriale;

Nu acorda imprumuturi administratiei

centrale sau locale, pentru ca:

publice,

Emisiunea monetara ar genera inflatie;

Ar stimula un comportament nesanatos al guvernului.

3. Functiile Bancilor Centrale (1)

functia de emisiune:
provine din vechiul drept de batere a monedei, care a fost
atribuit, de-a lungul timpului, suveranilor, in detrimentul celorlalti
demnitari ai regatelor sau imperiilor
functia de banca a statului, a administratiei si a serviciilor publice:
Banca Centrala reprezinta banca statului, a administratiei si
serviciilor publice, semnificand faptul ca detine si administreaza
conturile acestora, ale caror solduri figureaza in pasivul
bilantului, si care, in principiu nu pot fi debitoare

3. Functiile Bancilor Centrale (2)

functia de banca a bancilor:

fiecare banca de rang secundar (banca din sistemul bancar) are un cont la Banca
Centrala, care nu poate fi debitor, si pe baza caruia pot fi realizate viramente si
compensari interbancare.
Banca Centrala poate furniza, in anumite conditii, resursele necesare functionarii
pietei monetare, daca in procesul compensarilor, anumite banci au nevoie de
refinantare.
Banca Centrala poate absorbi lichiditati de pe piata, daca se considera ca
acestea sunt in surplus.
Banca Centrala utilizeaza interventiile pe piata monetara pentru a mentine
masa monetara si rata dobanzii in limitele fixate de catre aceasta.

functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare:

asigura, singura sau in concurenta cu bancile de rang secundar, schimbul de

moneda nationala in devize;
pastreaza si gestioneaza rezervele valutare;
supravegheaza rata de schimb a monedei nationale.

3. Functiile Bancilor Centrale (3)

functia prudentiala si de supraveghere:

Implica exercitarea controlului asupra bancilor si institutiilor de credit, in scopul

asigurarii securitatii depozitelor si al prevenirii falimentelor bancare.
Campul de aplicare al acestei functii este urmatorul:

autorizarea exercitarii activitatii bancare, crearea si transformarea bancilor;

concentrarea si divizarea riscurilor bancare;
lichidarea si solvabilitatea bancara.

Referitor la controlul exercitat de Banca Centrala in domeniul infiintarii

bancilor, criteriile in adoptarea deciziilor, sunt, aproximativ, aceleasi, in toate
tarile si anume:

forma juridica (in general societati comerciale);

capitalul minim (variabil de la o tara la alta);
importanta mijloacelor utilizate si pregatirea profesionala;
planul de activitate;
nevoile economice ale pietei financiare.

3. Functiile Bancilor Centrale (4)

functia economica:

toate functiile precedente ale Bancii Centrale presupun si o implicare

economica a acesteia.
Bancile Centrale indeplinesc o functie economica atunci cand:

se realizeaza emisiune monetara

se supravegheaza cursul valutar si rata de schimb
se intervine pe piata monetara, pentru a influenta intr-un fel sau altul rata dobanzii

4. Bilant si operatiuni (1)

Operatiunile Bancii Centrale pot fi analizate ca operatiuni active si

operatiuni pasive
Operatiunile de activ desfasurate de Bancile Centrale se
concretizeaza in:

operatiuni de creditare:

acordarea de credite, atat statului, sub forma creditelor guvernamentale, cat si

celorlalte banci din sistemul bancar, prin operatiunile de rescontare si refinantare.

decontari interbancare:
operatiuni de vanzare-cumparare de aur si devize.

Banca Centrala isi consolideaza rezerva valutara si influenteaza cursul valutar al

monedei nationale fata de valutele principale, in functie de obiectivele politicii
monetare si valutare practicate in tara respectiva.

4. Bilant si operatiuni (2)

Operatiunile de pasiv ale Bancii Centrale constau in urmatoarele:

formarea capitalului propriu:

Capitalul propriu al Bancii Centrale are o pondere redusa in totalul pasivului,
comparativ cu nivelul inregistrat la bancile comerciale. In structura capitalului propriu
se includ: fondul statutar, prevazut in Statutul de functionare al Bancii Centrale,
fondul de rezerva si profitul bancar
depunerile sau sursele atrase:
Sursele atrase ale Bancii Centrale constau in depozitele celorlalte banci, in
depunerile intreprinderilor cu capital de stat sau ale unor mari intreprinderi si in
Contul Trezoreriei Statului (datorita rolului de casier al statului indeplinit de Banca
Centrala).
Printre sursele atrase figureaza si depozitele unor organisme internationale sau ale
unor banci straine, precum si imprumuturi de la bancile straine.
emisiunea monetara:
Emisiunea monetara reprezinta cea mai importanta operatiune pasiva a Bancii
Centrale. Prin aceasta se are in vedere emisiunea monedei scripturale (bani de cont)
si a cantitatii de numerar, corespunzatoare structurii masei monetare.

5. Rolul Bancilor Centrale in asigurarea

stabilitatii financiare (1)

Bancile centrale nu sunt responsabile doar de

managementul crizelor financiare, ci si de asigurare a
stabilitatii financiare prin reglementari specifice,
garantarea depozitelor si supraveghere prudentiala.
Existenta Schemelor de garantare a depozitelor:

reduce, desi nu limiteaza, riscul de bank run, deoarece

bancile raman in continuare vulnerabile fata de potentialele
retrageri masive ale deponentilor neasigurati, alte banci
sau institutii nebancare.

5. Rolul Bancilor Centrale in asigurarea

stabilitatii financiare (2)

Creditor de penultima instanta - solutiile sectorului

privat
pentru

a nu cheltui inutil banii publici, in momentul

conturarii unui posibil faliment bancar, intr-o prima
etapa, bancile centrale incearca sa ofere o solutie
privata.

Lichidarea depozitelor poate fi cauzata, fie de zvonuri

nefondate, fie de indoieli fondate pe anumite evolutii ale
institutiei in cauza.

5. Rolul Bancilor Centrale in asigurarea

stabilitatii financiare (3)

Creditor de ultima instanta

Cand

problemele de solvabilitate nu pot fi solutionate

prin implicarea sectorului privat, pentru a putea fi
mentinuta stabilitatea financiara, banca centrala poate
spori lichiditatea pentru o anumita perioada prin
diversificarea tipurilor de garantii eligibile.
Instrumentele

folosite operatiunile pe piata deschisa sunt

de obicei aceleasi in ambele cazuri.

genereaza cresterea ofertei de bani si reducerea ratelor de

dobanda pe termen scurt.

Banca Nationala a Romaniei dupa 1989

Decembrie 1990: Externalizarea functiei de banca comerciala,

prin infiintarea Bancii Comerciale Romane;

Martie 1991: Legislatia bancara consfinteste sistemul bancar cu

doua nivele (banca centrala-banci comerciale; Statutul BNR L34
/1991);

Iunie 1998: noul Statut al Bancii Nationale inlatura cea mai mare
parte a neajunsurilor legislatiei din 1991L101/1998;

Iunie 2004: Legea nr. 312/2004 aliniaza in totalitate legislatia

privind banca centrala la prevederile Tratatului de la Maastricht.

Statutul BNR - Prevederi principale (1)

Statutul BNR - Prevederi principale (2)

Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si

mentinerea stabilitatii preturilor;

Stabilitatea preturilor: fundament al cresterii

economice si al atingerii unui grad satisfacator de
ocupare a forei de munc

BNR sprijina politica economica generala a

statului, fara prejudicierea indeplinirii obiectivului
sau fundamental privind asigurarea si mentinerea
stabilitatii preturilor.

Statutul BNR - Prevederi principale (3)

Principalele atributii ale BNR:

elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de

schimb;

autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor

de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionri a sistemelor
de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;

emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe

teritoriul Romniei;

stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;

administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Obiectivul fundamental al BNR:

stabilitatea preturilor

definitie BCE a stabilitatii preturilor:

O crestere anuala de sub 2 % a Indicelui Armonizat al Preturilor de

Consum (HICP) din zona euro;

stabilitatea preturilor contribuie la o crestere economica sanatoasa;

elimina riscul de a utiliza politica monetara pentru obiective

electorale;

exista o relatie de interdependenta intre stabilitatea preturilor si

stabilitatea financiara;

BNR sprijina politica economica generala a statului, fara

prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind
asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Politica Monetara

1. Politica monetara

Politica monetara reprezinta unul din instrumentele politicii

economice, prin intermediul careia se actioneaza asupra
cererii si ofertei de moneda din economie.
Importanta politicii monetare rezulta din obiectivul
fundamental al acesteia, respectiv stabilitatea preturilor, la
care se adauga limitarea inflatiei si mentinerea valorii
interne si externe a monedei.
Responsabilitatea indeplinirii acestor obiective revine Bancii
Centrale, care detine monopolul in formularea si
transpunerea in practica a obiectivelor politicii monetare.

2. Instrumentele de politica monetara

Pentru indeplinirea obiectivelor de politica monetara pot fi utilizate

instrumente directe si indirecte, intre care este posibila stabilirea
urmatoarei distinctii:

Instrumentele indirecte - utilizate de catre Banca Centrala in relatiile cu

celelalte banci si cu agentii nefinanciari.

Instrumentele directe - reprezentate de masurile care ii afecteaza, in mod

direct, pe utilizatorii si detinatorii de moneda, inclusiv institutiile financiare.

La modul traditional, aceasta categorie de instrumente include instrumente care

permit controlul asupra costului si asupra cantitatii de moneda centrala.

Dintre acestea prezinta importanta: incadrarea creditului, fixarea administrativa

a unor rate ale dobanzii si controlul asupra ratei de schimb.

Instrumentele indirecte corespund actiunilor asupra pietei, iar cele

directe constituie masuri ale autoritatilor monetare.

3. Efectele politicii monetare (1)

In functie de situatia conjuncturala a economiei,

autoritatea monetara poate decide cresterea sau
diminuarea ofertei de moneda prin utilizarea
instrumentelor de politica monetara, utilizandu-se doua
tipuri de masuri reunite in:
politica monetara expansionista (lejera sau usoara);
politica monetara restrictiva sau stransa.

Principalele probleme care sunt urmarite prin cele doua

tipuri de politica monetara si efectele acestora se
manifesta dupa cum se prezinta in tabelul urmator:

3. Efectele politicii monetare (2)

Politica monetara usoara (expansionista)
Problema
cheie:

somajul si recesiunea

Banca Centrala cumpara titluri,

diminueaza rata rezervei
obligatorii si rata oficiala a
Mecanism:
scontului

Efecte:

Politica monetara restrictiva

Problema
cheie:

Mecanism:

inflatia
Banca Centrala vinde titluri,
majoreaza rata rezervei
obligatorii si rata oficiala a
scontului

Sporeste oferta de moneda

Scade oferta de moneda

Scade rata de dobanda

Sporeste rata de dobanda

Sporesc investitiile

Efecte:

Scade nivelul investitiilor

Creste cererea agregata

Scade cererea agregata

Creste PIB real in functie de

cresterea investitiilor

Inflatia se diminueaza

Sursa: Dardac si Barbu (2012)

4. Eficacitatea politicii monetare (1)

Majoritatea economistilor analizeaza politica monetara din punct de

vedere al eficacitatii, prin evidentierea urmatoarelor trasaturi:

viteza si flexibilitate: comparativ cu politica fiscala a carei aplicare

necesita deliberari parlamentare, cumpararea si vanzarea titlurilor de
catre Banca Centrala se poate stabili zilnic => oferta de moneda si rata
dobanzii sunt influentate

independenta fata de factorul politic rezulta din durata mandatului

consiliului de administratie al Bancii Centrale, pe o perioada mai mare de
timp decat a mandatului politic;

succesul politicii monetare care s-a manifestat, in tarile dezvoltate, in

perioada anilor 1980 - 1990 si ulterior pentru a ajuta iesirea economiilor
din starea de recesiune din anii '90-'92.

4. Eficacitatea politicii monetare (2)

Limite ale politicii monetare

reducerea controlului

modificarile in practica bancilor pot conduce la reducerea

controlului Bancii Centrale asupra ofertei de moneda (ca urmare
si a inovatiilor financiare si a modificarilor structurii investitiilor
populatiei).

manifestarea unei asimetrii ciclice

in conditiile unei politici monetare restrictive, nivelul rezervelor

bancilor comerciale poate fi diminuat pana la contractarea
volumului imprumuturilor si respectiv a ofertei de moneda.