Sunteți pe pagina 1din 7

SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE.

Proba la Istorie la BACALAUREAT 2015 are loc


miercuri, pe 1 iulie. Tot atunci, elevii din clasele cu profil Real dau testul l
a matematica. Apoi, vineri, pe 3 iulie, absolventii de clasa XII-a vor sustine p
roba la alegere a profilului si specializarii: Anatomie si fiziologie umana, gen
etica si ecologie umana, Biologie vegetala si animala, Chimie, Economie, Fizica,
Filosofie, Geografie, Informatica, Logica, argumentare si comunicare, Psihologi
e sau Sociologie.
Pe Realitatea.net vei gasi subiectele ?i baremele la Istorie la scurt timp dupa
examen.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul I Istorie
La primul subiect, cel de 30 de puncte, elevii au primit doua fragmente din O ist
orie a romnilor , de I. Bulei, despre formarea Securita?ii, respectiv despre proces
ul de destalinizare al Romniei.
Pornind de la aceste surse, raspunde?i la urmatoarele cerin?e:
1. Numi?i, din sursa A, institu?ia de represiune nfiin?ata n 1948 (2 puncte)
2. Preciza?i, din sursa B, o informa?ie referitoare la rela?iile economice ale s
tatului romn (2 puncte)
3. Numi?i doi conducatori politici la care se refera att sursa A, ct ?i sursa B (6
puncte)
4. Scrie?i, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sus?ine ca at
itudinea Romniei fa?a de Uniunea Sovietica este apreciata n occident (3 puncte)
5. Scrie?i o rela?ie cauza-efect stabilita ntre doua informa?ii selectate din sur
sa A, precizind rolul fiecarei dintre aceste informa?ii (7 puncte)
6. Prezenta?i alte doua practici politice totlaitare utilizate n ROmnia, n afara ce
lor la care se refera sursele date (6 puncte)
7. Men?iona?i o asemanare ntre ac?iunile desfa?urate n Romnia, n perioada postdecemb
rista (4 puncte)
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al II-lea Istorie
La subiectul al doilea, notat tot cu 30 de puncte, elevii au primit un text din I
storia Romniei , de M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, ?. Papacostea, P. Teod
or. Tema fragmentului a fost opera?iunile romne?ti din finalul Primului Razboi Mo
ndial.
Cerin?e:
1. Numi?i generalul romn, precizat n sursa data (2 puncte)
2. Preciza?i secolul la care se refera sursa data (2 puncte)
3. Men?iona?i alian?a ?i o ac?iune diplomatica desfa?urata de aceasta, precizate
n sursa data (6 puncte)
4. Men?iona?i, din sursa data, doua ac?iuni care au loc pe frontul de vest (6 pu
ncte)
5. Formula?i, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele
de pe frontul din Moldova, sus?inndu-l cu doua informa?ii selectate din sursa (10

puncte)
6. Argumenta?i, printr-un fapt istoric relevant, afirma?ia conform careia Romnia
se implica n rela?iile interna?ionale din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
prin ac?iuni militare sau diplomatice (4 puncte)
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE. Subiectul al III-lea Istorie
Elabora?i, n aproximativ doua pagini, un eseu despre spa?iul romnesc, de la autono
mii locale la implciare n rela?iile interna?ionale din Evul Mediu, avnd n vedere:
- men?ionarea a doua autonomii locale, din spa?iul romnesc, din secolele al IX-le
a - al XIII-lea
- men?ionarea a doua cauze a nfiin?arii institu?iilor centrale medievale ?i preci
zarea unei institu?ii centrale din spa?iul romnesc
- prezentarea unei ac?iuni diplomatice desfa?urate de un reprezentant al spa?iul
ui romnesc, n secolul al XV-lea
- formularea unui punct de vedere referitor la ac?iunile militare desfa?urate n s
pa?iul romnesc n secolul al XVI-lea ?i sus?inerea acestuia printr-un argument isto
ric
(30 de puncte)
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE Absolventii de liceu promoveaza examenul de Ba
calaureat 2015 daca ndeplinesc urmatoarele conditii:
au sustinut probele de evaluare a competentelor;
au sustinut toate probele scrise si au obtinut cel putin nota 5 la fiecare dintr
e acestea si au obtinut cel putin media 6 la probele scrise.
Rezultatele vor fi afi?ate n 7 iulie, pna la ora 12:00. Contesta?iile trebuie sa f
ie depuse pna la ora 16:00, n aceea?i zi, urmnd sa fie solu?ionate ntre 7 ?i 9 iulie
, iar rezultatele finale sa fie publicate n 10 iulie.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Cum sa rezolvi subiectele la istorie
Cum sa rezolvi subiectele pentru bacalaureat e o ntrebare pe care elevii si-o pun
adesea. Nu este suficient sa ai cunostinte multe, trebuie sa stii si cum sa le
gestionezi, scrie bacalaureatistorie.info.
Subiectele I si II pentru Examenul de Bacalaureat la Istorie par usoare la prima
vedere, dnd impresia ca avnd textul n fata elevii vor reusi sa obtina o nota de tr
ecere cu un efort minim. nsa nu este asa. Ajunge o mica neatentie si punctele car
e ar putea fi obtinute usor sunt pierdute. Acest lucru s-a observat si la simula
rea care a avut loc.
Printre cerintele care par relativ usoare, dar dau batai de cap elevilor, este s
i aceea de a selecta doua informatii aflate n relatie cauza-efect. Conform aceste
ia, elevii trebuie sa selecteze din text o informatie-cauza si o informatie-efec
t, preciznd care este cauza si care dintre ele este efectul.
Ce este informatia-cauza? Putem spune ca este informatia care contine o actiune
sau un fapt care determina realizarea altui fapt, a unei alte actiuni, a unui ev
eniment. Cauza se afla daca se pune ntrebarea DE CE? Putem rationa astfel: de ce
a avut loc Y eveniment / fapt istoric? Si vom afla cauza, continund cu rationamen
tul astfel: pentru ca X eveniment / actiune / fapt istoric a avut loc sau nu. Si

care este consecinta lui X? Aflam astfel efectul sau concluzia: prin urmare Y a
avut loc. Putem spune ca X l determina pe Y, unde X este cauza si Y este efectul
.
Conectorii nu apar n text ntotdeauna, dar ei pot fi folositi de proba. Elevii se p
ot verifica daca au ales corect informatiile prin utilizarea conectorilor de cau
zalitate si concluzie. Printre conectorii de cauzalitate sunt pentru ca, deoarec
e, fiindca, datorita faptului ca, iar conectorii de concluzie sunt, printre alti
i, asadar, prin urmare, n concluzie.
Pentru ca X a avut loc, prin urmare Y a avut loc.
Subiectul I, cerinta 5: cauza este pentru a-si consolida domnia si a restaura con
trolul Moldovei asupra gurilor Dunarii , iar efectul este prin urmare Stefan s-a st
raduit sa restabileasca legatura traditionala cu Polonia . Verificare: de ce s-a s
traduit Stefan sa restabileasca legatura traditionala cu Polonia? Pentru ca dore
a sa-si consolideze domnia si sa restaureze controlul Moldovei asupra gurilor Du
narii. Dorinta lui Stefan de a consolida domnia determina alianta cu Polonia.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Ce trebuie sa ?tie candida?ii
(1) Accesul candidatilor n centrul de examen la probele scrise se face n intervalu
l 7:30 - 8:30.
(2) Presedintele comisiei din centrul de examen desemneaza o comisie de control,
formata din minimum doua cadre didactice (dintre asistenti sau membrii comisiei
) si personalul de paza de la intrarea n centrul de examen.
(3) La accesul candidatilor n centrul de examen se procedeaza astfel:
- un cadru didactic si un membru al personalului de paza solicita la intrarea fi
ecarui candidat prezentarea actului de identitate, si verifica daca fotografiile
corespund;
- candidatii sunt ndrumati spre zona din centrul de examen unde se gasesc salile
de examen;
- candidatii sunt atentionati sa citeasca extrasele din Metodologie afisate pe u
sa salii de examen si sa nu stationeze pe holuri mai mult de 5-7 minute;
- candidatii care au materiale/obiecte nepermise n sala de examen sunt ndrumati sp
re sala de depozitare a acestora.
(4) Candidatul care are asupra sa materiale nepermise n sala de examen (telefoane
mobile, culegeri, manuale, notite, nsemnari etc., precum si orice mijloace elect
ronice de calcul sau de comunicare, poseta/geanta etc.) va primi o punga/plic n c
are sa le introduca, mpreuna cu o declara?ie tip n care se men?ioneaza numele ?i p
renumele ?i obiectele personale care vor fi depozitate si va fi ndrumat de catre
un membru al echipei de control spre sala de depozitare a obiectelor personale.
(5) Sala de depozitare a obiectelor personale se va afla ct mai aproape de intrar
ea n centrul de examen si va fi supravegheata de o persoana dintre asistenti, des
emnata de comisia de examen.
(6) Dupa ce au trecut de punctul de legitimare si de cel de depozitare a obiecte
lor personale (nepermise n sala de examen), candidatii se deplaseaza spre sala de
examen, unde sunt repartizati conform tabelelor afisate pe usi.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE Reguli la examen

Eventualele fraude sau tentative de frauda, alte nereguli n desfasurarea examenul


ui, semnalate asistentilor de catre candidati sau sesizate de vicepresedinte, se
cretar, membrii comisiei, de asistenti sau de catre delegatii Comisiei Nationale
de Bacalaureat ori ai comisiei judetene/a municipiului Bucuresti, vor fi comuni
cate imediat presedintelui comisiei. Acesta este obligat sa verifice si sa ia ma
surile ce se impun, care pot merge pna la eliminarea candidatului din examen.
Comisia de bacalaureat judeteana/a municipiului Bucuresti va fi informata, imedi
at, despre orice situatie speciala.
n timpul desfasurarii probelor scrise, precum si pe perioada evaluarii probelor s
crise, n salile de examen si n centrele zonale de evaluare au voie sa intre numai:
a) presedintele, vicepresedintele, secretarul si membrii comisiei din centrul de
examen;
b) persoane delegate de catre Comisia Nationala de Bacalaureat sau de comisia de
bacalaureat judeteana/a municipiului Bucuresti pentru a controla desfasurarea c
orecta a examenului.
Art.61 - (1) Dupa ce si ncheie lucrarile, candidatii numeroteaza foile, sub ndrumar
ea asistentilor, numai cu cifre arabe, n partea de jos a paginii, n coltul din dre
apta, indicnd pagina curenta si numarul total de pagini, de exemplu sub forma
3/5, pentru pagina a treia, daca elevul a scris n total cinci pagini. Se vor nume
rota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise
doar cteva rnduri, partea nescrisa fiind barata de catre asistenti. Dupa ncheierea
numerotarii, candidatii predau asistentilor lucrarile si semneaza pentru confirm
area predarii lucrarii si a numarului de pagini.
(2) La expirarea celor trei ore acordate, candidatii predau lucrarile n faza n car
ese afla, fiind interzisa depasirea timpului stabilit. Trei candidati ramn n sala
pna la predarea ultimei lucrari.
(3) La predarea lucrarilor, asistentii bareaza spatiile nescrise, verifica numar
ul de pagini si l trec n procesele-verbale de predare-primire pe care le semneaza
candidatii, precum si n rubrica prevazuta pe prima pagina a lucrarii.
(4) Ciornele si lucrarile anulate se strng separat si se pastreaza n centrul de ex
amen.
(5) La finalizarea probei scrise, asistentii predau, sub semnatura, lucrarile sc
rise presedintelui si celorlalti membri ai comisiei. Acestia verifica daca numar
ul lucrarilor predate corespunde cu numarul semnaturilor din procesul-verbal de
predare a lucrarilor scrise, daca numarul de pagini al fiecarei lucrari coincide
cu cel nscris pe lucrare si n procesul-verbal si daca au fost barate spatiile nes
crise.
(6) n cazul n care un candidat refuza sa predea lucrarea scrisa, acest lucru se co
nsemneaza ntr-un proces-verbal, semnat de cei doi asistenti si atrage dupa sine e
liminarea candidatului din examen.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Cum arata un mode de subiect
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Cititi, cu atentie, sursele de mai jos: A. n Romnia, Partidul Comunist a luat initi
ativele menite sa reduca tara la starea de obedienta fata de Uniunea Sovietica.
[...] Primul pas era nregimentarea Romniei n blocul sovietic. [...] Al doilea pas c
atre totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masa. [...] Un al treil
ea pas n impunerea modelului totalitar sovietic n Romnia a fost adoptarea Constitut

iei Republicii Populare Romne n aprilie 1948 si introducerea sistemului judecatore


sc de sorginte sovietica. Constitutia prelua tiparele constitutiei sovietice din
1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Nationala, avea o singura camera [...].
Un prezidiu, compus dintr-un presedinte, un secretar si 17 membri, actiona n nume
le Adunarii cnd aceasta nu se afla n sesiune, ceea ce se ntmpla destul de des, n timp
ce Consiliul de Ministri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau
, desigur, supuse autoritatii Partidului Comunist. Erau prevazute garantii pe ct
de multe, pe att de lipsite de continut, n privinta libertatilor civile, dupa cum
o dovedeste articolul 32: Cetatenii au dreptul de asociere si organizare daca sco
purile urmarite nu sunt ndreptate mpotriva ordinii democratice, stabilite prin Con
stitutie.
Aceasta ordine democratica a fost definita de Partidul Comunist si consolidata d
e Securitate. (M.Barbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Isto
ria Romniei) B. Distrugerea partidelor de opozi?ie a fost urmata de lichidarea pre
sei lor, astfel ca mijloacele de informare publica au intrat total sub controlul
statului. Bibliotecile ?i librariile au fost epurate de titlurile necorespunzat
oare din punct de vedere politic, activita?ile ziari?tilor, scriitorilor, arti?t
ilor ?i muzicienilor au fost puse sub controlul Sec?iei de Agita?ie ?i Propagand
a (Agitprop) a Comitetului Central al Partidului. Nimic nu putea fi publicat, ju
cat sau interpretat fara aprobare. nva?amntul a avut aceea?i soarta. n august 1948,
legea pentru reforma nva?amntului a nchis toate ?colile straine, inclusiv acelea a
dministrate de culte. S-au facut epurari n rndurile profesorilor ?i studen?ilor de
la universita?i.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE [C] Biserica a fost ultimul obstacol major n ca
le impunerii modelului sovietic, dar n acest caz Partidul Comunist Romn nu a urmat
[C] solu?ia sovietica. [C] Astfel, Partidul Comunist, de?i condamna oficial cre
din?a religioasa, o tolera n cadrul unor limite prescrise de lege. n acest sens, e
ra mai ngaduitor dect regimul sovietic. [C] La nceputul anului 1949, au fost nfiinta
te doua structuri principale ale Securitatii interne din Republica Populara Romna
. La 23 ianuarie, a fost creata Directia Generala a Militiei, ca sa nlocuiasca Po
litia si Jandarmeria, iar la 7 februarie au fost create trupele de securitate. (M
.Barbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, S.Papacostea, P.Teodor, Istoria Romniei) Por
nind de la aceste surse, raspundeti la urmatoarele cerinte: 1. Numiti parlamentul
? precizat n sursa A. 2 puncte 2.
Precizati secolul la care se refera sursa B. 2 puncte 3. Mentionati forma de org
anizare a statului ?i forma?iunea politica la care se refera att sursa A, ct ?i su
rsa B. 6 puncte 4. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei ca
re sustine ca legea fundamentala a statului romn este realizata dupa model soviet
ic. 3 puncte 5. Scrieti, din sursa B, doua informatii care se afla ntr-o relatie
cauza-efect, preciznd rolul fiecareia dintre aceste informa?ii (cauza, respectiv
efect). 7 puncte 6. Prezentati doua actiuni desfasurate de Romnia n etapa stalinis
mului, n cadrul Razboiului Rece . 6 puncte 7. Mentionati o asemanare ntre doua fapte
istorice desfasurate n Romnia, n perioada na?ional-comunismului. 4 puncte
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Ministerul Educatiei Na?ionale Centrul Nation
al de Evaluare si Examinare
Proba scrisa la istorie Model 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Cititi, cu atentie, sursa de mai jos: Victoria
lui Stefan [cel Mare] l obliga pe sultanul Mehmed II sa deplaseze centrul de gre
utate al efortului militar otoman la Dunarea de Jos si n nordul bazinului pontic.
n iulie 1475, flota otomana cucereste Caffa si aduce hanatul tatar al Crimeii su
b directa subordonare a Portii, transformndu-l, timp de trei secole, n cel mai efi
cient instrument de interventie militara n Europa rasariteana. Strategic, pozitia
Moldovei se agraveaza, tatarii fiind forta razboinica de temut care va pune mer
eu n pericol hotarele rasaritene ale Moldovei (si ale Valahiei). n vara lui 1476,

cei care ataca primii pe Stefan sunt tatarii, obligndu-l pe [domnitor] sa-si rupa
oastea n doua pentru a putea face fata deopotriva acestora si naintarii otomane.
Mehmet II nsusi patrunde n Moldova si-l nfrnge pe Stefan la Razboieni (26 iulie). Tu
rcii nu pot supune nsa Moldova. Cetatile ei rezista asediilor otomane, iar teama
de o interventie a Ungariei [C] l sileste pe Mehmed II sa se retraga. Stefan urma
reste ndeaproape armata otomana, patrunde, la rndu-i, n Tara Romneasca si o readuce n
tabara antiotomana. Trimite apoi soli la Venetia si la Roma, ncercnd sa reanime c
oalitia antiotomana. [C] O noua invazie a turcilor n Moldova, n 1484, se ncheie cu
ocuparea cetatilor Chilia si Cetatea Alba, de la Marea Neagra, doua dintre basti
oanele de rezistenta ale Moldovei si cheile drumurilor comerciale dinspre Marea Ne
agra spre Ungaria si Polonia. De acum nainte, Marea Neagra devine un lac turcesc, i
ar Moldova este expusa direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova rencepe sa pl
ateasca tribut Portii Otomane, asteptnd timpuri mai bune pentru reluarea ostilita
tilor. (I. Bulei,O istorie a romnilor) Pornind de la aceasta sursa, raspundeti la
urmatoarele cerinte: 1. Numiti domnitorul romn precizat n sursa data. 2 puncte 2.
Precizati, pe baza sursei date, o informatie referitoare la hanatul tatar al Cri
meii. 2 puncte 3. Mentionati cele doua state medievale romnesti la care se refera
sursa data. 6 puncte 4. Mentionati, din sursa data, doua informatii referitoare
la cetatile de la Marea Neagra. 6 puncte 5. Formulati, pe baza sursei date, un
punct de vedere referitor la desfa?urarea luptei de la Razboieni, sustinndu-l cu
doua informatii selectate din sursa. 10 puncte 6. Argumentati, printr-un fapt is
toric relevant, afirmatia conform careia spatiul romnesc se implica prin diploma?
ie n relatiile internationale de la sfr?itul Evului Mediu ?i nceputurile modernita?
ii. (Se puncteaza prezentarea unui fapt istoric relevant ?i utilizarea conectori
lor care exprima cauzalitatea si concluzia.) 4 puncte
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaborati, n aproximativ doua pagini, un eseu despre politica interna ?i rela?iil
e interna?ionale ale statului romn modern, avnd n vedere: - precizarea unui proiect
politic elaborat de romni n prima jumatate a secolului al XIX-lea, care contribui
e la constituirea statului modern; - mentionarea a doua actiuni de politica inte
rna si a doua actiuni de politica externa desfasurate de statul romn modern n a do
ua jumatate a secolului al XIX-lea; - prezentarea unui fapt istoric la care part
icipa Romnia alaturi de o mare alianta, la nceputul secolului al XX-lea; - formula
rea unui punct de vedere referitor la evolutia politica a statului ca urmare a c
onstituirii Romniei Mari si sustinerea acestuia printr-un argument istoric. Nota!
Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii
, evidentierea relatiei cauza-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentare
a unui fapt istoric relevant ?i utilizarea conectorilor care exprima cauzalitate
a si concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
si ncadrarea eseului n limita de spatiu precizata.
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE
Nu se acorda punctaje intermediare, altele dect cele precizate explicit prin bare
m. Nu se acorda fractiuni de punct. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala
se calculeaza prin mpartirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea parlamentului? precizat n sursa A 2. 2 puncte pentru pr
ecizarea secolului la care se refera sursa B 3. cte 3 puncte pentru men?ionarea f
ormei de organizare a statului ?i a forma?iunii politice la care se refera att su
rsa A, ct ?i sursa B (3px2=6p) 4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a
literei A, corespunzatoare sursei care sustine ca legea fundamentala a statului
romn este realizata dupa model sovietic 5. 7 puncte pentru scrierea, din sursa B
, a oricaror doua informatii care se afla ntr-o relatie cauza-efect, preciznd rolu
l fiecareia dintre aceste informa?ii (cauza, respectiv efect) 6. - cte 1 punct pe
ntru mentionarea oricaror doua actiuni desfasurate de Romnia n etapa stalinismului

, n cadrul Razboiului Rece (1px2=2p) - cte 2 puncte pentru prezentarea fiecareia din
tre ac?iunile mentionate (2px2=4p) 7. 4 puncte pentru mentionarea oricarei asema
nari ntre doua fapte istorice desfasurate n Romnia, n perioada na?ional-comunismului
SUBIECTUL al II - lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea domnitorului romn precizat n sursa data 2. 2 puncte pen
tru precizarea, pe baza sursei date, a oricarei informatii referitoare la hanatu
l tatar al Crimeii 3. cte 3 puncte pentru mentionarea fiecaruia dintre cele doua
state medievale romnesti la care se refera sursa data (3px2=6p) 4. cte 3 puncte pe
ntru mentionarea, din sursa data, a oricaror doua informatii referitoare la ceta
tile de la Marea Neagra (3px2=6p) 5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza surse
i date, a oricarui punct de vedere referitor la desfa?urarea luptei de la Razboi
eni - cte 3 puncte pentru selectarea, din sursa data, a oricaror doua informatii
care sustin punctul de vedere formulat (3px2=6p) 6. 4 puncte pentru argumentarea
afirmatiei date prin prezentarea oricarui fapt istoric relevant ?i prin utiliza
rea conectorilor care exprima cauzalitatea (deoarece, pentru ca etc.) si concluz
ia (asadar, ca urmare etc.)
Ministerul Educatiei Na?ionale
Centrul National de Evaluare si Examinare
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Proba scrisa la istorie Model Barem de evalua
re si de notare 2
SUBIECTUL al III

lea (30 de puncte)

Informatia istorica
24 de puncte distribuite astfel: - 2 puncte pentru precizare
a oricarui proiect politic elaborat de romni n prima jumatate a secolului al XIX-l
ea, care contribuie la constituirea statului modern - cte 3 puncte pentru mention
area oricaror doua actiuni de politica interna si a oricaror doua actiuni de pol
itica externa desfasurate de statul romn modern n a doua jumatate a secolului al X
IX-lea (3px4=12p) - 2 puncte pentru mentionarea oricarui fapt istoric la care pa
rticipa Romnia alaturi de o mare alianta, la nceputul secolului al XX-lea 3 puncte
pentru prezentarea faptului istoric mentionat, prin evidentierea relatiei istor
ice de cauzalitate si utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici 1 punct pen
tru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la faptul
istoric mentionat - 1 punct pentru formularea oricarui punct de vedere referitor
la evolutia politica a statului ca urmare a constituirii Romniei Mari 4 puncte p
entru sus?inerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric prezent
area oricarui fapt istoric relevant ?i utilizarea conectorilor care exprima cauz
alitatea (deoarece, pentru ca etc.) si concluzia (asadar, ca urmare etc.)
Ordonarea si exprimarea ideilor mentionate 6 puncte distribuite astfel: - 2 punc
te pentru utilizarea limbajului istoric adecvat 1 punct pentru utilizarea partia
la a limbajului istoric adecvat - 1 punct pentru structurarea textului (introduc
ere - cuprins - concluzie) - 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice
/ logice a faptelor istorice 1 punct pentru respectarea partiala a succesiunii c
ronologice/ logice a faptelor istorice - 1 punct pentru respectarea limitei de s
patiu
SUBIECTE BACALAUREAT 2015 ISTORIE: Ce s-a dat la istorie n 2014
Candidatii de la filiera teoretica - profilul umanist si cei de la filiera vocat
ionala - profilurile artistic, sportiv, pedagogic si teologic au avut de rezolva
t, la proba scrisa de la istorie, trei subiecte cu mai multe cerinte, notate cu
cte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

S-ar putea să vă placă și