INTERJECIA

Interjecia este o parte de vorbire neflexibil care exprim, prin sunete articulate,
senzaii, stri sufleteti, manifestri de voin ale vorbitorului sau imit sunete i
zgomote din natur.
Clasificarea interjeciilor
1. Dup structur i din punctul de vedere al originii lor, interjeciile se grupeaz n
urmtoarele clase:
interjecii primare (simple): ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!,
adio! etc.
interjecii compuse: cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, trosc-pleosc!, treancafleanca!, tura-vura! etc.
interjecii formate din alte pri de vorbire sau din grupuri de cuvinte prin
conversiune: Doamne!, Poftim!, Ca s vezi!, Doamne ferete!, Ajutor! etc.
2. Dup semnificaia lor, interjeciile sunt de trei feluri:
interjecii cu valoare emotiv (exprim senzaii sau sentimente): a!, ah!, aoleu!,
a!, brr!, bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zu! etc.
interjecii care exprim un act de voin sau servesc ca mijloc de
adresare: ajutor!, aho!, alo!, bre!, cea!, cuu-cuu!, haide!, his!, ho!, iat!, mi!,
pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zt! etc.
interjecii imitative sau onomatopee (reprezint reproducerea aproximativ a
sunetelor din lumea nconjurtoare): bang!, bz!, boc!, bldbc!, buf!, cirip!,
cotcodac!, cucu!, cucurigu!, gogl!, ham!, ha!, hor!, mrr!, piu!, pleosc!, trosc!,
zdup!, zvr! etc.
Cele mai multe interjecii cu valoare emotiv sunt polisemantice. Ele i precizeaz
sensul doar n cadrul contextelor n care apar.
ntrebuinarea interjeciilor
Dup rolul lor, se disting urmtoarele tipuri de interjecii:
a) interjecii care alctuiesc propoziii neanalizabile. Ele se folosesc fr a realiza
relaii cu celelalte pri ale propoziiei: Vai, m doare! Ura, am nvins! Sfinte
Dumnezeule, ce-ai pit?
b) interjecie care ndeplinesc funcia unei pri de propoziie. Aceste interjecii se
ncadreaz n structura sintactic a propoziiei ndeplinind urmtoarele funcii
sintactice:

 subiect: Din desi se auzea mor-mor-mor!

predicat: Hai la culcare! El atunci trosc! una la ceaf!
nume predicativ: Era vai de capul lor!
complement direct: Am auzit trosc! i puntea s-a rupt n dou.
complement circumstanial de mod: Btea cioc! cioc! la fereastr.
complement instrumental: Avea o hain cptuit cu aoleu!