Coreea de Sud: Avansulcompetitiv

fabrici de ciment, un obiectiv de mare pret la vremea aceea. Totusi, cu

finantare din partea SUA, KIST este creat si dupa fu ziunea cu o scoala de
studii postuniversitare devine lnstitutul Coreean Avansat al Stiintei si
Tehnologiei (KAIST). Alaturi de alte institute finantate de stat, else remarca
astazi prin cea mai larga baza de programe doctorale stiintifice. proiectele
de aici acopera domenii tehnice de varf - semiconductori,
chimie fina, energie nucleara, echipamente - orientate prin"orpr1"r",
participari
comune cu firmele catre exploatarea lor de mediul privat. Un repiezentant
KAIST explica acest lucru astfel:
Firmele nu ar fi intreprins aceasta cercetare de unele
singure. proiectele sunt in domenii unde iscul si
externalitatile sunt mari, iar perioada de conceptie este
lunga.s
in 1967, se infiinteaza si Ministerul Stiintei si Tehnologiei (MOST),
considerat o noutate afunci in rAndul tarilor in curs de dezvoltare. fl va
prelua sarcina coordonarii politicilor nationale Tn domeniul tehnologiei.
Explorarea laborioasa, in timp si oameni, a capacitatilor nationale din
mediul public, academic, tehnic - care pot sprijini proesul, asa cum a- fost
cazul cu definirea domeniilor de avans tehnologic pentru 2ooo, este o
trasatura deflnitorie a Ministerului. Statutul nllOSl' a fost intotOeiuna
aproape sau la egalitate cu cel al puternicelor ministere economice Finante, lndustrie si Comert sau Administratia Planificarii Economice.
Alaturi de institutii, legislatia a Tnceput din anii ?70 sa favorizeze prin
avantaje fiscale firmele care puneau Tn plan proiecte de dezvoltare
tehnologica, care investeau in noi echipamente sau importau tehnologie.
lmplicarea statului mergea pina la formarea de societati de investitii

venture capital

firms

pentru

a usura efortul investitional dedicat

programele tehnologice in mediul privat. Deja din deceniul g,

tirmete
preluasera initiativa in sustinerea efortului de finantare (vezi Expunerea
S
pentru o comparatie a participarii statului si companiilor la cercetare
si

dezvoltare).

Coo perare a i ntern ation al a

Fata de stadiul initial al dezvoltarii, coreea nu prtea miza doar pe

acumulari interne pentru avans tehnologic; accesul la resurse din afara era
esential. PAna in anii '80, politica de achzitie a tehnologiei-rrrri", ,a
evite pe c6t posibil dependenta totala de strainatate, formJrea de societati
mixte in tara fiind forma preferata de acces la tehnologia rivala. Aceasta
se
traducea practic printr-o ingradire a investitiilor dTrecte
Tn iermenii
industriilor de acces, repatrierii profitului, ponderea capitalului strain si

,,stut. and Markets in South Korea", HBS case no.

9-3 g 7- l g

l,

I 9g7

(rev. 1995).