Sunteți pe pagina 1din 3

PROTECŢIA CATODICĂ A METALELOR CU ANOZI DE SACRIFICIU

Scopul lucrării
1. Se realizează protecţia anodică cu anozi de sacrificiu a unei piese de oţel carbon.
2. Se verifică posibilitatea folosirii unor metale (Fe, Al, Cu, Zn) ca anozi de sacrificiu.

Introducere
Protecţia catodică cu anozi de sacrificiu este o metodă electrochimică folosită la protejarea unor
instalaţii metalice nu prea mari, ca de exemplu cazane de abur, rezervoare, schimbătoare de căldură,
conducte subterane şi cabluri.
Protecţia catodică constă în reducerea vitezei de coroziune la valori neglijabile, prin polarizare
catodică, adică prin deplasarea potenţialului instalaţiei metalice de protejat spre valori mai negative faţă
de potenţialul de coroziune, în domeniul de imunitate (unde metalul este stabil termodinamic). Protecţia
catodică poate fi realizată pe două căi: cu sursă exterioară de curent şi cu anozi de sacrificiu.
Protecţia cu anozi de sacrificiu constă în fixarea pe instalaţia de protejat a unor anozi (sub formă
de bară, plăci sau benzi) confecţionate din metale cu potenţialul de electrod standard mai electronegativ
decât cel al metalului construcţiei. Anozii protectori sunt confecţionaţi din Mg, Al sau Zn.
Mecanismul protecţiei catodice poate fi explicat prin teoria pilelor locale de coroziune.
În cazul coroziunii unei piese din fier, neprotejată, la suprafaţa metalului se formează pile locale
de coroziune. Pe unele zone anodice au loc reacţii de ionizare a fierului:
2+ -
Fe Fe + 2e (1)
iar pe zonele catodice au loc reacţii de reducere a unui depolarizant din mediul coroziv, de exemplu:
+ - în mediu acid (2)
H + e H

1/2 O2 + H2O + 2 e- 2 OH - în mediu neutru sau bazic aerat (3)

Dacă piesa de fier se leagă de un anod de sacrificiu, de exemplu, de Zn cu potenţialul de electrod


mai negativ decât fierul, se formează o altă pilă de coroziune în care reacţia de dizolvare anodică se
produce la suprafaţa anodului protector:
2+ - (4)
Zn Zn + 2e
iar pe catodul de fier are loc reducerea depolarizantului din mediul coroziv, de exemplu:
1/2 O2 + H2O + 2 e- 2 OH -
astfel încât coroziunea fierului încetează.
Potenţialul de coroziune al sistemului Fe + Zn are o valoare mai negativă decât a fierului.
Curentul de coroziune generat de pila:
(-) Zn / mediu coroziv / Fe (+)
care trece prin piesa de fier, produce polarizarea catodică a fierului, spre valori mai negative, în
domeniul de imunitatea, aşa cum se observă şi din diagrama Evans din figura 1
ε

ε Fe

ε prot Fig. 1 Diagrama Evans

ε Zn

iprot lg i
În această lucrare se va măsura potenţialul de coroziune al Fe şi al sistemului Fe + Metal în
mediu coroziv acid, neutru şi bazic. Pentru aceasta se alcătuiesc pile galvanice prin legarea unui electrod
de fier singur sau asociat cu un metal M cu potenţialul de electrod mai negativ (Zn, Al) sau mai pozitiv
(Cu), cu un electrod de referinţă:

(-) Fe / mediu coroziv / electrod de referinţă (+)


(-) Fe + M / mediu coroziv / electrod de referinţă (+)

Ca electrod de referinţă se foloseşte electrodul electrodul Cu/CuSO4 (1M). Comparând datele


experimentale obţinute, ε Fe şi ε Fe + Me se vor selecta metalele care pot să negativeze cel mai puternic
potenţialul Fe şi care pot fi, drept urmare, folosite ca anozi de sacrificiu.

Relaţii de calcul
Se calculează potenţialele de coroziune ale Fe şi sistemului metalic Fe + M cu relaţia:
Eexp = ε + - ε - = ε electrod de referinţă - (5)
în care: Eexp este tensiunea electromotoare a pilei galvanice, ε sistem metalic este potenţialul de coroziune al
Fe şi Fe + M.
Pentru electrodul de referinţă: ε cal = 0.245 V, ε Cu2+/Cu = 0337 V.
Rezultă:
ε sistem metalic = ε electrod de referinţă - Eexp (6)

Aparatură
Electrod de Fe, plăcuţe de Zn, Al, Cu, electrod de referinţă, voltmetru electronic.

Substanţe
Soluţii apoase de NaCl 1%, NaOH 0.1N şi H2SO4.

Mod de lucru
 Se curăţă cu hârtie abrazivă suprafeţele plăcuţelor metalice, se spală cu apă şi se şterg cu hârtie de
filtru.
 Se alcătuiesc următoarele pile galvanice:
(-) Fe / mediu coroziv / electrod de referinţă (+)
(-) Fe + M / mediu coroziv / electrod de referinţă (+)
unde M este pe rând: Mg, Zn, Al, Cu, iar mediul coroziv este succesiv: soluţia apoasă de NaCl,
NaOH şi respectiv H2SO4.
 Se introduce puntea de sare sau banda de hârtie de filtru umezită, cu un capăt, în electrolitul
electrodului de referinţă şi cu celălalt capăt în mediul coroziv examinat.
 Se conectează electrozii la bornele voltmetrului, notând polaritatea fiecărui electrod.
 Se măsoară tensiunea electromotoare a pilei, Eexp.
 Se repetă aceste operaţii aşezând pe rând celelalte metale peste electrodul de fier. Se citesc tensiunile
electromotoare ale pilelor formate.
 Se repetă aceste operaţii pentru celelalte medii corozive.

Observaţie: La fiecare schimbare a mediului coroziv, plăcuţele metalice se spală cu apă distilată si se
şterg cu hârtie de filtru.

Rezultate şi calcule
 Se întocmeşte următorul tabel cu rezultatele obţinute experimental si prin calcul:

Eexp, ε sistem Observaţii


Pila galvanică V metalic, (Metalul poate fi sau nu
V anod de sacrificiu)
 Se calculează potenţialele de coroziune ε Fe şi ε Fe + Me pentru fiecare sistem metalic cu relaţia 6.
 Se interpretează rezultatele specificând în ultima coloană a tabelului, metalele care pot funcţiona ca
anod de sacrificiu, indicând pe cel mai eficient, în fiecare mediu coroziv.