Palparea reprezinta o metoda importanta in examinarea arterelor, practic cea mai importanta clinic.

Se va incepe cu palparea temperaturii cutanate la nivelul zonelor modificate la inspectie. Ea se va face cu dosul
degetelor, comparativ cu zona opusa. Se va pune in evidenta raceala tegumentelor in zonele neirigate, uneori cu
prezenta unei hipersensibilitati locale.
Palparea arterelor reprezinta metoda de investigare cea mai importanta. Examinarea se face cu doua sau trei degete
palpand artera periferica prin comprimare usoara pe planul osos subjacent. In acest mod se simt pulsatiile care sunt
sincrone cu bataile cordului.
Examinarea se incepe de la extremitatea cefalica:

palparea arterei temporale superficiale se face simetric dreapta stanga

modificari patologice:

artere ingrosate in ateroscleroza

artere ingrosate si dureroase in arterita Horton ( aspect de 'teava de pipa' sau 'trahee de gasca')

palparea arterelor carotide se face pe rand comprimand artera carotida inaintea muschiului sterno-cleidomastoidian pe apofiza transversa a vertebrei cervicale

palparea arterei axilare se face sprijinand bratul bolnavului cu o mana in timp ce cu cealalta se palpeaza
artera axilara prin comprimarea ei pe cutia toracica in varful piramidei axilare

palparea arterei brahiale se face comprimand cu degetele artera pe osul humerus la nivelul culisei bicipitale

palparea arterei radiale se face prin palparea ei la nivelul santului radial si este cea mai frecvent efectuata

palparea arterei cubitale se face prin comprimarea ei pe fata interna cubitala (mai dificil de efectuat)

palparea aortei in furculita sternala se poate efectua doar in caz de anevrism de aorta

palparea aortei abdominale se face doar la pacientii mai slabi, in clinostatism palpand paraombilical stanga

palparea arterei femurale comune se face la nivelul arcadei crurale la nivelul triunghiului lui Scarpa, artera
fiind comprimata pe osul femural. Pentru a face mai accesibila palparea arterei femurale se poate aplica o
perna sub soldul pacientului.

Palparea arterei femurale interne se face la nivelul fetei interne a coapsei deasupra genunchiului la iesirea
ei din canalul lui Hunter

palparea arterei poplitee se face la nivelul spatiului popliteu cu pacientul in clinostatism cu genunchiul
flectat, policele pe rotula si indexul si mediusul pe artera

palparea arterei tibiale posterioare se face la nivelul portiunii ei distale situate in santul retromaleolar intern

palparea arterei pedioase sau artera dorsala a piciorului se face prin depistarea ei la nivelul primului spatiu
intermetatarsian, locul ei putand avea diferite variante anatomice pe fata dorsala a piciorului

Palparea ultimelor doua artere este foarte importanta in sindromul de ischemie periferica acuta si cronica,
fiind obligatorie palparea consecutiva la ambele picioare.
Aspecte de semiologie a pulsului
In urma palparii pulsului se descriu:

frecventa pulsului depinde de frecventa cardiaca, ea fiind normala intre 70-80 batai/minut; sub aceasta
frecventa se descrie bradicardia, iar peste tahicardia. Pulsul se poate lua numarand bataile pe minut in cazul
ritmului neregulat sau pe 15 secunde, inmultind cu 4 in cazul pulsului regulat. In caz de puls neregulat de
recomanda luarea pulsului cu stetoscopul mezocardiac si a pulsului la radiala, diferenta intre ele constituind
deficitul de puls. Transmiterea concomitenta a batailor cardiace cu pulsul chiar si neregulata poate sa
semnifice prezenta posibila a extrasistolelor, fiind obligatorie inregistrarea electocardiogramei

ritmicitatea pulsului este in mod normal regulata, intervalele intre pulsatii fiind aproximativ egale. Exista
posibilitatea fiziologica a diferentei intre bataile cardiace din inspir (mai frecvente) si expir (mai rare), fiind
cunoscuta sub numele de aritmie respiratorie. Patologic pot apare modificari ale ritmului in tulburarile de ritm
cardiac:

in extrasistolie apare o bataie prematura, uneori putand sa apara o pauza compensatorie

postextrasistolica

in tahicardii paroxistice, pulsul este foarte frecvent, ritmic; in cazul TP complicate cu soc pulsul este
slab batut, filiform

in fibrilatia atriala pulsul este total neregulat si de cele mai multe ori la frecvente crescute poate fi
decelat deficitul de puls

amplitudinea pulsului are o mare valoare semiologica in unele boli cardiace.Pentru depistarea modificarilor
de amplitudine este necesara o experienta clinica a examinatorului. Modificari patologice:

amplitudine mare a pulsului apare in insuficiensa aortica ('pulsus magnus' sau 'celer et altus'),
hipertensiunea arteriala, sindroame hiperkinetice (boala basedow, anemii asociate cu tahicardie)

amplitudine mica, abia perceptibila 'pulsus parvus'- apare in stenoza aortica, stenoza mitrala
strinsa, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, stari de soc evoluate spre colaps

celeritatea pulsului reprezinta rapiditatea cu care unda pulsatila loveste degetele examinatorului, fiind direct
proportionala cu diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si diastolica. Este cea mai mare in insuficienta
aortica 'celer et altus' (pulsul lui Corrigan sau 'saltaret si depresibil') si cea mai mica in stenoza aortica,
puls numit 'parvus et tardus'

presiunea pulsului reprezinta forta cu care unda pulsatila loveste degetele examinatorului. Se descriu : un
puls dur in hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si un puls moale in insuficienta cardiaca globala, soc,
colaps. Inregistrarea pulsului sfigmograma in mod normal prezinta o panta ascendenta, un varf si o
panta descendenta mai lenta, intrerupta de o bucla numita unda dicrota care este determinata de inchiderea
valvulelor sigmoide aortice si lovirea coloanei de sange de acestea. Se descriu:

pulsul alternant se caracterizeaza printr-o pulsatie ampla, normala dupa care apare o pulsatie de
amplitudine mai mica, cu pauze egale intre ele.Cauza aparitiei acestui puls este alterarea functiei
contractile a miocardului, contractiile ventriculare avand loc in mod diferit de la o bataie la alta:
pulsatia ampla corespunzand contractiei tuturor miofibrilelor, pe cand in cea de amploare mica se
contracta doar o parte din ele. Apare in cardiopatia ischemica, postinfarct miocardi, insuficiensa
cardiaca globala

pulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii, una ampla data de revolutia cardiaca
normala, urmata dupa o scurta pauza, de o pulsatie mai mica data de contractia ventriculara
efectuata pe ventriculi partial umpluti cu sange, urmata de o pauza mai lunga dupa care ciclul se
reia. Apare in extrasistolele sistematizate, bigeminate.

pulsul paradoxal (Kussmaul) se caracterizeaza prin diminuarea pana la disparitia amplitudinii in

timpul inspirului, cand se produce o scadere accentuata a presiunii intratoracice cu o acumulare
crescuta sanguina in venele mari si in atrii urmata de scaderea debitului cardiac si implicit a
undelor de puls. Apare in tumori mediastinale, pericardita exudativa si constrictiva, simfize pleurale
mari stangi.

pulsul dicrot reprezinta o exagerare a undei dicrote fiziologice care in mod normal nu se palpeaza
(unda dicrota ia nastere in urma izbirii coloanei de sange de sigmoidele aortice). In conditii
patologice grave: febra tifoida, anemii severe, granulia TBC se poate palpa o unda dicrota pulsatila

pulsul anacrot apare destul de rar in semiologia cardiaca si reprezinta o bombare pe panta
ascendenta a undei de puls de pe sfigmograma care devine palpabila. Apare in stenoza aortica.

pulsul bisferiens se caracterizeaza prin doua unde sistolice palpabile si trebuie diferentiat de pulsul
bicrot. Apare in ateroscleroza, stenoza aortica subvalvulara.

simetria pulsului reprezinta prezenta similara a pulsului la membrele superioare, stang si drept, precum si la
membrele inferioare stang si drept. Modificari patologice in sensul absentei pulsului in jumatatea superioara
si prezenta lui in jumatatea inferioara semnifica un anevrism de crosa aortica; in boala TAKAYASU, arterita
arcului aortic numindu-se si boala fara puls; lipsa bilaterala la arterele femurale este semnificativa pentru
tromboza bifurcatiei aortei abdominale in sindromul LERICHE; iar asimetria intre partea stanga si dreapta
poate apare in caz de arteriopatii aterosclerotice sau obliterante, embolii arteriale

In cazul absentei pulsului la palpare se pune in discutie prezenta unei obstructii acute sau cronice la nivel arterial
in: trombangeita obliteranta, obstructie prin aterom, tromb sau embol pe arterele respective.
In urma palparii arterelor se poate obtine uneori o senzatie particulara de tip senzatie vibratorie care poarta
numele de 'tril'. Acesta este dat de anevrismele arteriale, fistulele arterio-venoase frecvent posttraumatice.
Ascultatia arterelor
Ascultatia arterelor are semnificatie minora dar poate fi semnificativa in anumite boli:

prezenta unui suflu sistolic paraombilical drept sau stang, sau in regiunea paravertebrala
lombara, poate semnifica stenoza de artera renala

prezenta dublului ton, al lui TRAUBE sau a dublului suflu al lui DUROZIER la ascultatia arterei femurale
la nivelul tringhiului lui SCARPA, semnifica o insuficienta aortica

suflu dulce aspirativ diastolic la carortida semnifica o insuficienta aortica

suflu aspru rugos, sistoloc la carotida semnifica o stenoza aortica