Sunteți pe pagina 1din 12

BETOANE CU LIANI MINERALI

A. Generalitati
1. Definitie Betoanele sunt materiale omogene, compozite, alcatuite din ciment,
agregate (nisip si pietris), apa; iar pentru schimbarea caracteristicilor initiale
adaosuri.
Ca si la mortare cimentul+ apa, prin ntarire formeaza piatra de ciment cu rol
de a uni agregatul, rezultand astfel partea activa. Agregatul constituie scheletul de
rezistenta n ansamblu ciment+ agregat+ apa -partea pasiva. Ele nu trebuie sa
influenteze reactiile de hidratare si hidroliza dintre ciment si apa.
2. Clasificarea betonului:
a)

dupa modul de obtinere -manual


-mecanic

b)

dupa tehnologia folosita -monolit(la fata locu 20220o149u lui)


-prefabricat (realizat n poligoane speciale)

c)

dupa modul de armare -simplu


-armat
-armat..............cu armuri pretensionate (tub premo)

d)

dupa densitatea aparenta a betonului proaspat


-foarte grele a > 2500 kg/m3
-grele 1700 < a < 2500
-semigrele 1700 < a < 2200
-usoare 1000 < a < 1700

-foarte usoare a < 1000


Obs. Pentru betonul ntarit valorileb sunt cu 50-150kg/m3mai mici.
e)

dupa rezistenta la compresiune la 28 de zile -C 4/5


-C16/20
-C 20/25
-C 30/50

Ex: rezistenta la compresiune =4 (determinata pe cilindru) 150*100


Rezistenta la compresiune =5 (determinata pe cub) 150*150
B50 B5 C 4/5
f)

dupa permeabilitate P410 ,P810 ,P1210 P420 ,P820,P1220

g)

dupa gelivitate G50 ,G100 ,G150

h)

dupa consistenta -foarte vartos


-vartos
-plastic
-slab plastic
-fluid
-foarte fluid

i)

dupa varsta -beton proaspat de la preparare pana la punere n opera


-beton n curs de ntarire de la punerea n opera pana la

atingerea marcii
-beon ntarit
j)

dupa compactitate -b.compact (care admite un volum gol de 5-7% )

-b.semicompact (Vgol =7-20%)


-b.macroporos (Vgol =20-40%)
B. Caracteristicile betonului
1.

In stare proaspata

a) Densitatea aparenta (a)


a. p.=m2 -m1/V [kg/m3]
m1 -masa tiparului
m2 -masa tiparului cu beton compactat
b) Lucrbilitatea -proprietatea acestora de a se pune n opera si de a nu separa apa
de amestec n timpul transportului. Este o legatura de segregare.
c) Consistenta -mobilitatea acestuia sub actiunea fortelor proprii sau a fortelo
exterioare ce actioneaza asupra lui. Metode de determinare a consitentei:
-tasarii
-vascozimetrului (VE-BE)
-compactometrului
1o) Metoda tasarii
Dimensiunea maxima a agregatelor folosite la beton la care determinarea
consistentei se face cu aceasta metoda este 40mm.
Se foloseste pentru betoanele plastice.
2o) Metoda vascozimetrului
Se foloseste un dispozitiv care masoara timpul (s) necesar remodelarii n
cilindru a betonului aflat n trunchiul de con.
3o) Metoda compactometrului

hf -naltimea finala (dupa vibrare)


Grad de compactare WALTZ -raportul dintre hi a betonului si hf.
Gc =40/ hf (marime adimensionala)
Dupa determinarea acestei valori se consultabelul consistenta.
2.

In stare ntarita

a) Densitatea aparenta (a)


a..= m/V [kg/m3]
V =a*b*c
a=1/4*(a1 +a2 +a3 +a4)
b=1/4*(b1+b2 +b3 +b4)
c=1/4*(c1 +c2 +c3 +c4)
V=D2*h/4
h=1/4*(h1 +h2 +h3 +h4)
D=1/4*(D1 +D2 +D3 +D4)
b) Permeablitatea
Se confectioneaza epruvete sub forma de cub sau cilindru ce sunt supuse
preiunii apei (vezi capI).
c) Gelivitatea -conditiile de rezistenta si masa sunt criterii de baza.
d) Rezistenta la compresiune -se determina pe epruvete sub forma de cub sau
cilindru. Determinarea se face la 28 zile de la preparare.
e) Rezistenta la ncovoiere -se determina n mod indirect prin determinarea n
prealabil a ntinderii sau n mod direct...............

Prima determinare se face pe epruvete 100*100*500 (200*200*700). Pe o


epruveta se fac 2 determinari. Valoarea obtinuta este:
Rt =0,875*Pl/b*h2
Rt =0,59*Rt .
C. Deformatiile betonului
Sunt cauzate de factori fizici (temperatura, umiditate) si solicitarile mecanice
la care sunt supuse.
a)

Dilatarea termica a betonului

Odata cu cresterea temperaturii, componentele betonului si maresc volumul.


Fenomenul apare atat datorita cresterii temperaturii exterioare cat datorita degajarii
de caldura ce apare n momentul amestecarii cimentului cu apa (caldura de
hidratare). Cantitatea de caldura va fi mai mare cu cat cantitatea de ciment e mai
mare. Daca se mareste dozajul de ciment creste dilatarea termica.
Aprecierea fenomenului se realizeaza prin masurarea epruvetelor prismatice
nainte si dupa 28 de zilecoeficientul de dilatare liniara (e dat n tabel)
=1*10-5 coeficientul de dilatare
b)

Contractia si umflarea betonului

Sunt deformari determinate de modificarile ce apar la ntarirea betonului sub


efectul variatiilor de umiditate. Sunt deformari independente de actiunea sarcinilor
exterioare si se dezvolta n timp.
Pastrat alternativ n apa si aer betonul prezinta fenomenul de contractie si
umflare, fenomenul fiind ireversibil.
Din cauza umiditatii mediului apar perioade critice pentru beton si imediat
dupa turnare. Trebuie mentinuta o anumitiditate necesara formarii sistemelor
cristaline din inteior, a rezistentelor mecanice. Astfel se reduc deformarile
Contractia betonului creste odata cu dozajul de ciment.
Contractia la uscare a betonului se determina prin masurarea lungimilor la
intervale de timp (7, 14, 28 zile).

Pentru a reduce fenomenul de contractie se iau urmatoarele masuri:


-

micsorarea raportului apa/ciment astfel ncat sa se asigure lucrabilitatea

alegerea corespunzatoare a agregatelor

limitarea dozajului de ciment

compactarea betonului sa fie facuta corespunzator marcii

c)

Deformarile betonului sub actiunea ncarcarii mecanice


Sarc....de scurta si de lunga durata

I.

Deformatii de scurta durata

deformatiile elastice -apar la ncarcari mici. Sunt direct proportionale cu


efortul produs ( =E*) dar difera n functie de material.
Sunt deformari reversibile si nu se pot dezvolta n timp.
deformatii plastice
deformatii pseudoplasice.
II.

Deformatii de lunga durata

Sub actiunea ncarcarii de lunga durata apar deformari elastice urmand ca n


timp sa apara deformari cauzate de materialele componente ale betonului si
structura acestuia numita curgere lenta.
Aceste deformari dureaza zeci si sute de ani
D. Rezistenta betoanelor la agresiuni chimice
1. Coroziunea betoanelor -proces fizico-chimic de degradare sau distrugere a
betoanelor sub actiunea agentilor chimici existenti n mediul de expluatare
Conditiile necesare ca betonul sa fie durabil sunt n functie de compozitia
betonului, compactitatea acestuia, durata si intensitatea agentilor chimici.

Substantele agresive pentru beton pot actiona sub forma de solutii, gaze
(CO2), uleiuri, grasimi.
Distrugerea betonului prin coroziune se produce prin degradarea pietrei de
ciment. n unele situatii se distrug si agregatele calcaroase.
Determinarea rezistentelor n acestcaz se face urmarind modificarile ce apar
la suprafata betonului si epruvetele pastrate n.........
2. Protectia betonului
Un beton e durabil la actiunea agentilor chimici daca prin alegerea
materialelor componente se asigura o compactitate maxima.
Acestea sunt metode indirecte.
Cimentul folosit va fi rezistent la sulfati (vezi cimentul).
Agregatele prezinta o granulozitate continua si o rezistenta sporita la
agresiunea coroziva.
Metodele directe reprezinta operatiile care se fac la suprafata betonului
pentru a mpiedica distrugerea acestuia. De regula betonul de la suprafata e tratat
cu substante chimice.
Ex. fluctuarea -tratarea suprafetei de beton cu fluosilicati de Zn, Al.
Ca urmare a actiunii ac asupra cimentului si apei se formeaza fluoruri care
sunt insolubile si bioxid de siliciu sub forma de gel care umple interspatiile formate
n stratul de beton mareste impermeabilitatea. Se aplica prin pensulare.
Ocratarea -tratarea sub presiune a suprafetei de beton cu fluorura de siliciu
sub forma de gaz. Se realizeaza astfel stratul rezistent la coroziune. Se aplica pe
piloti, tuburi de presiune, de canalizare.
Carbonatarea -tratarea suprafetei cu CO2 gazos realizand o marire a
impermeabilitatii datorita Ca(OH)2 obtinut.
Tratamentul prin pelicula -se realizeaza prin acoperirea cu vopsele, lacuri. Se
folosesc ca materiale bitum sub forma de emulsii.

Aplicarea de strat protector -se realizeaza n cazuri specifice prin


aplicarea........cu ajutorul adezivilor.
Se pot realiza nzidiri, placari cu caramizi sau placi de sticla.
E. Tehnologia de executie a elementelor din beton (punerea n opera)
1. Prepareare betonului -se realizeaza n functie de cantitate n 2 moduri:
manual si mecanic
Prepararea manuala -consta n amestecarea elementelor componente (ciment
cu nisip, apoi cu pietris ) urmand ca pe parcurs sa se introduca apa de amestec pana
la consistenta dorita.
Prepararea mecanica -se realizeaza n statii centralizate de beton ducand la
obtinerea unor cantitati mari ce urmeaza a fi transportate la locul de punere n
opera (statii de betoane).
2. Transportul betonului -se realizeaza n functie de cantitate si de distanta.
Pentru cantitati mari (5 m3) se folosesc masini speciale (CIFRAROM) ce realizeaza
pe parcursul drumului si amestecarea elementelor componente ale betonului.
3. Compactarea betonului -cea mai importanta etapa n realizarea
elementelor de beton deoarece n functie de cum se realizeaza se va obtine
structura finala. Se poate realiza prin mai multe metode n functie de marimea
elementelor de beton si de importanta acestuia. Poate fi:
a) Manuala -se realizeaza pentru lucrari mici de beton prin batere cu maiul de
lemn (pentru consistenta plastica) sau metalic (pentru consistenta vartoasa).
Pentru betoanele cu consistenta fluid-plastica compactarea se obtine prin
intermediul unor mpunsaturi cu vergele metalice.
b) Mecanica -se obtine prin mai multe metode (presare, centrifugare, vibrare,
vacuumare, torcretare).
Presarea -se utilizeaza pentru elementele prefabricate de dimensiuni mici
( placi, dale). Se folosesc presele hidraulice.
Centrifugarea -metoda folosita pentru obtinerea elementelor circulare cu
goluri cilindrice n interior ( tuburi, stalpi pentru linii electrice aeriene -LEA ).
Principiul metodei consta n: betonul de consistenta plastic-vartoasa e introdus

ntr-un tipar ce se roteste cu mare viteza, sub actiunea fortelor centrifuge betonul e
asvarlit strat dupa strat pe peretii tiparului pana la obtinerea grosimii cerute
(formarea peretelui). Centrifugarea da rezultatate bune n situatia n care amestecul
de beton e realizat cu un raport apa-ciment moderat cu agregate avand
granulozitate buna si cimentul nu pra fin macinate. Se obtine astfel betonul
compact de mare rezistenta ce se poate decofra dupa un timp scurt.
Vacuumarea -permite folosirea unui beton de consistenta fluida, usor de pus
n opera prin care se realizeaza scoaterea excesului de aer prin intermediul vidului.
Metoda e folosita n cazul elementelor prefabricate, n special sub forma de placi.
Vibrarea -cea mai utilizata metoda constand n aplicarea de socuri succesive
n masa betoanelor plastice sau vartoase. Betonul supus unor asemenea socuri se
transpune ntr-o miscare oscilatorie modificandu-se n final consistenta. Capata
astfel aspectul unui fluid vascos de tipul pastelor care curg lent si poate lua forma
cofragului usor. Betonul supus vibrarii se gaseste simultan sub actiunea unor forte
exterioare si a unor forte interioare.
Fortele exterioare se realizeaza datoriota mijloacelor de vibrare si a fortelor
gravitationale.
Fortele interioare sunt produse de vascozitatea amestecului, frecarea dintre
elementele componente ale betonului ntre ele si fata de marginile (peretii)
cofrajelor.
Vibrarea betonului se realizeaza cu vibratoare ce pot fi de mai multe tipuri:
- vibromese
- pervibratoare (vibratoare de adancime) ce sunt realizate dintr-un corp vibrator de
forma unei tije (leme) ce se introduce n masa betonului
- vibrator de cofraj -se asambleaza lateral
- vibrator de suprafata -se asambleaza pe suprafata elementelor de beton
Obs.: Pentru a mbunatati rezistentele mecanice ale betonului pentru obtinerea unei
compactari maxime n perioada de priza betonului i se poate aplica o noua vibrare
fata de cea initiala. Operatia se numeste revibrare.

Torcretarea -consta n realizarea unor elemente de beton compacte incluzand


atat turnarea betonului cat si compactarea. Se obtine, prin intermediul unui
dispozitiv -TORCRET -prin care betonul iese cu presiune si de la o distanta de
1,20 m se realizeaza compactarea strat dupa strat.
F.Influenta componentilor asupra caracteristicilor betonului
Caracteristicile betonului ntarit depind n mare masura de compozitie, de
modul n care intra ntr-un amestec materialele componente ale betonului.
1. Influenta cimentului
Cimentul constituie liantul n ntreg ansamblu (are rolul de a lega ntr-un tot
unitar, mpreuna cu apaagregatele). Prin ntarire cimentul + apa formeaza piatra de
ciment.
Influenta cimentului cimentului se manifesta atat prin calitatea sa
(compozi{ie mineralogica, marca, finete de macinare, timp de priza) cat si
prin cantitate (dozaj kg/m3).
Finetea de macinare a cimentului influenteaza procesele de hidratare si de
hidroliza precum si rezistentele mecanice ale betonului. Rezistentele mecanice
cresc odata cu cresterea finetei de macinare a cimentului pana la un anumit punct
dupa care vor scadea din cauza aparitiei fisurilor.
Marca -rezistenta la compresiune la 28 de zile a cimentului influenteaza
marca betonului. Marind dozajul de ciment pana la o anumita valoare se obtin
marci superioare atat pentru ciment cat si pentru beton.
Densitatea aparenta a betonului creste pana la o anumita valoare a dozajului
de ciment dupa care ncepe sa scada.
n practica e necesar sa se aleaga ciment fin macinat, cunoscandu-se nsa si
suprafata specifica optima.
2. Influenta apei de amestecare
Apa participa intens la reactiilede hidratare si hidroliza ale cimentului si
asigura totodata lucrabilitatea amestecului necesara punerii n opera a betonului.

Conditiile ce trebuiesc ndeplinite de apa de amestec sunt standardizate.


Daca nu se respecta aceste condiitii se pot produce efecte negative asupra
rezistentelor mecanice ale betonului. Caqntitatea de apa folosita se raporteaza
mereu la cantitatea de ciment.
Raportul apa-ciment A/C influenteaza rezistentele mecanice: cu cat valoarea
acestuia creste cu atat rezistentele mecanice scad.
Valoarea optima a raportului A/C depinde de mijloacele de compactare.
3. Influenta agregatelor
Agregatele intra n componenta betonului ntr-un procent de aproximativ
50% formand scheletul de rezistenta al acestuia.
Dimensiunea maxima a
particulelor agregatelor se stabileste n functie de dimensiunea minima a
elementelor de beton. Se iau n considerare toate caracteristicile agregatelor si
conditiile de calitate ale acestora.
Natura mineralogica -atat agregatele de concasare cat si cele naturale (de
balastiera) trebuie sa provina din roci stabile nealterabile n apa. Nu se folosesc
agregatele provenite din roci sistoase sau cele ce au o structura amorfa sau
semicristalina.
Rezistenta la compresiune a agregatelor trebuie sa fie de 1,5 ori mai mare ca
rezistenta betonului pentru a se asigura marca ceruta.
Impuritatile din agregate (argila, humus, saruri solubile) -nu trebuie sa
depaseasca limitele impuse de standarde.
Forma granulelor -influenteaza caracteristici ca lucrabilitatea
compactibilitatea betonului din cauza volumului de goluri obtinut.

si

Granulozitatea agregatelor -este foarte importanta. n functie de aceasta se


determina cantitatea de ciment si apa.
Din mai multe considerente e preferata o granulozitate continua (cu toate
sorturile).
4. Influenta aditivilor

Aditivi -substante utilizate n cantitati reduse n componenta betonului ce au


rolul de a schimba caracteristicile esentiale ale acestuia. Se introduc n apa de
amestecare (deci trebuie sa fie solubile n apa).
n functie de rolul pe care-lm au pot fi:
-plastifianti -maresc plasticitatea amestecului
-acceleratori de priza -accelereaza procesul de priza
-ntarzietori de priza -ncetinesc procesul de priza
-impermeabilizatori -reduc permeabilitatea
-antigel -maresc rezistenta betonului la nghet-dezghet.