TIINA I INGINERIA

MATERIALELOR
CURS 4 AN I IA

CAP. 4 SOLIDIFICAREA
METALELOR I ALIAJELOR
METALICE
Solidificarea (cristalizarea primar ) este fenomenul de trecere a unui metal
(material metalic) din stare topit (lichid) n stare solid.
Deoarece majoritatea materialelor metalice se elaboreaz (din
diverse materii prime i cu tehnologii adecvate) n stare lichid,
cristalizarea primar este procesul de baz prin care se creaz n
piesele i semifabricatele metalice structura cristalin.
Solidificarea const n creterea cristalelor n jurul unor germeni de
cristalizare, prin ataarea permanent de atomi n lichid. Transferul
de atomi n lichid este nsoit de degajarea de cldur-cldura latent
de solidificare- motiv pentru care la metalele pure solidificarea
decurge la temperatura constant.
Topirea metalelor i aliajelor corespunde trecerii de la o stare
ordonat a materiei la o stare dezordonat (cel puin la distane mari)
i este nsoit de o modificare brusc a proprietilor fizice, chimice
i mecanice.

4.1 STRUCTURA METALELOR

LICHIDE
Starea lichida proprie metalelor este o stare condensat n care
atomii prezint o distribuie ordonat pe distane mici denumit
ordine la distan mic sau ordonare apropiat.
Considernd lichidul (topitura) ca fiind totalitatea atomilor i
moleculelor ce oscileaz cu energie medie 3/2KT i frecven medie n
trecerea din stare lichid n stare solid se va face cu apariia cldurii
de cristalizare (L) i micorarea energiei libere a sistemului F. La
temperaturi mai mici dect o temperatura critic se micoreaz
energia libera i se formeaz grupri stabile de atomi cu orientare
identic cu a solidului topit.

4.2 MECANISMUL
SOLIDIFICRII

Din punct de vedere cinetic probabilitatea ca un numr imens de ioni

ai topiturii sa i reorganizeze simultan poziiile pentru a trece la
starea de cristal este foarte redusa, dar datorita fluctuaiilor termice
in microvolume este posibila apariia unor grupri de atomi cu o
simetrie intermediara ce se constituie in nuclee de cristalizare. Se
poate vorbi de parcurgerea a doua etape in procesul de cristalizare:
nucleerea (sau germinarea) si creterea germenilor.

Variatia vitezei efective de solidificare cu gradul de

subracire T.

CURBELE DE VARIAIE
Analiznd figura 4.2, n care sunt trasate curbele de variaie
(monoton descresctoare) cu temperatura ale energiilor libere
corespunztoare strilor lichid
(L)orice
i solid
(S) ale
unui metal,Ts,
- pentru
metal exist
o temperatur
rezult:
denumit temperatur de solidificare sau
temperatur
de
cristalizare
primar, pentru care strile solid i lichid
au acelai nivel al energiei libere (FS = FL);
deoarece la temperaturi mai mari dect Ts
metalul lichid are energia liber mai mic dect
cea corespunztoare strii solide (FS > FL) i,
ca urmare, starea termodinamic stabil este
starea lichid, n timp ce la temperaturi mai
mici dect Ts metalul solidificat are energia
liber inferioar celei corespunztoare strii
lichide (FS < FL) i, deci, starea solid este
Fig. 4.2
termodinamic stabil, rezult c atunci cnd
metalul
traverseaz
temperatura
Ts =
exist
- deoarece la Ts strile solid i
lichidlichid
au aceeai
energie
liber (FS
FL),
acestuia (trecerii
procesul de transformare L Stendina
nu estesolidificrii
stabil; cristalizarea
primar n
vastarea
fi un
energia liber
mai mic);
proces termodinamic stabil dac cu
temperatura
metalului
va fi cobort la un nivel
Tr < Ts, la care FS < FL (diferena T = Ts - Tr se numete subrcire pentru
solidificare).

LEGEA FAZELOR
Legea fazelor (legea lui Gibbs), stabilete condiiile de echilibru ale
sistemelor de aliaje eterogene. Cu ajutorul acestei legi se poate
preciza numrul gradelor de libertate ale sistemului.
Legea fazelor se exprim astfel:
v=n-p-f
v varianta sistemului;
n numrul componenilor (elementele chimice care formeaz
sistemul de aliaje);
p numrul parametrilor externi;
f numrul fazelor (pri din sistem) stabile ntr-un domeniu dat.
Transformrile de faz au loc la presiune constant v=n+1-f
Dac:
-v<0 echilibrul nu se realizeaz la nicio temperatur;
- v=0 echilibrul este stabil la temperatura constant;
- v=1 fiecrei temperaturi i corespunde o anumit stare de
echilibru;
- v=2 temperatura, ca parametru, nu este suficient pentru
asigurarea echilibrului.
EXEMPLU: la topirea metalului pur avem n=1 (metalul care se

4.3 CURBE DE RCIRE

Curbele de solidificare sunt reprezentri grafice ale funciei:
T=f (t )
n care: T este temperatura absolut ( 0K) sau ( 0C);
t - timpul.
Ele se obin prin msurarea continu a temperaturii aliajelor pe
parcursul rcirii (analiza termic simpl). Pentru determinarea
valorilor temperaturii transformrilor de faz se utilizeaz i alte
metode termice (analiza termic diferenial, dilatometric etc.),
precum i metode de alt natur, ca de exemplu analiza microscopic
optic i electronic, analiza difractometric cu raze X.
C

metal lichid (soluie lichid)

metal lichid + metal solid

(soluie lichid + compus definit)
metal solid (compus definit)

min.
Fig. 4.3
Curba de solidificare tipic pentru metale pure sau compui definii cu
topire congruent :

CURBA DE SOLIDIFICARE TIPIC

PENTRU UN ALIAJ CARE SUFER O
TRANSFORMARE EUTECTIC
soluie lichid
soluie lichid +soluie solid
soluie lichid E
soluie solid E +
+ soluie solid E
Fig. 4.4

soluie solid + soluie solid

Fig. 4.4
Curba de solidificare tipic pentru un aliaj care sufer o
transformare eutectic:
t -punct de nceput de solidificare; t- punct de nceput de
transformare eutectic;
t-punct de sfrit de transformare
eutectic i de sfrit de solidificare.
Palierul tt reprezint trecerea izoterm din starea lichid n starea
solid a fazelor menionate anterior.

CURBA DE SOLIDIFICARE TIPIC PENTRU UN ALIAJ

CARE CONINE NUMAI SOLUIE SOLID I CARE NU
SUFER TRANSFORMRI TRIFAZICE SAU DIVERSE
TRANSFORMRI N STARE SOLID

Fig. 4.5
Curba de solidificare tipic pentru un aliaj care conine numai soluie
solid primar i care nu sufer transformri eutectice:
t - punct de nceput de solidificare;
t- punct de sfrit de
solidificare.

4.5 STRUCTURA
LINGOULUI
In funcie de natura materialului de baza si a elementelor de aliere, de
geometria si mrimea formei de turnare, de temperatura si tehnica de
turnare, se pot obine in mod curent macrostucturi alctuite din trei
zone cristaline ca in figura 4.6 a cror apariie se explica astfel: cnd
topitura este turnata in lingotiere, deoarece pereii lingotierei sunt reci,
stratul de lichid care vine in contact cu pereii se rcete rapid,
temperatura topiturii scznd repede pe o distanta nu prea mare de le
pereii lingotierei, sub temperatura de solidificare de echilibru Ts.
In acest fel in imediata apropiere a pereilor lingotierei, rezulta o
subrcire T foarte mare ceea ce determina o viteza de germinare v n
mare, deci cristale multe orientate la ntmplare si echiaxe. In zona
cristalelor columnare, temperatura topiturii a crescut apropiindu-se de
temperatura Ts. Ca urmare, viteza de germinare vn scade puin, astfel
nct rolul vitezei de cretere vc devine preponderent. Datorita
degajrii cldurii latente de solidificare, in fata frontului de cristalizare
apare un gradient de temperatura negativ, ceea ce determina
creterea sa se produc cu viteze mari in direcii perpendiculare pe

STRUCTURA LINGOULUI

LEGEA PRGHIILOR

- este masa de lich

- este masa de cris

4.6 TRANSFORMRI
ALOTROPICE LA METALE
Un numr de 19 metale prezint
proprietatea de a se prezenta in
stare solida in mai multe tipuri de
reele. Acest fenomen se numete
alotropie,
in
general
pentru
substane
numindu-se
polimorfism. Trecerea dintr-o reea
in alta (de exemplu Sn trece la 18
o
C din reea cub diamant in reea
tetragonala) are la baz diferena
de energie libera F (energie
Fierul, cel mai utilizat metal in
Helmholtz).
tehnica
prezint
trei
forme
alotropice
stabile
dup
cum
urmeaz:
Fe (cvc) Fe (cfc) Fe (cvc) Fe
(lich)

DIAGRAME DE ECHILIBRU

Fe-Cr; Fe-V; Cu-Au etc.

Aliajele au o tendin de a forma structuri
dendritice neomogene numite segregaii
dendritice

DIAGRAME DE ECHILIBRU