TIINA I INGINERIA

MATERIALELOR
CURS 13 AN I IA

CAP. 13 MATERIALE
COMPOZITE

Materialele compozite reprezint o clasa moderna de materiale cu

structura eterogena, alctuita din doua sau mai multe materiale
componente, care sunt puternic legate ntre ele si conlucreaz eficient
pentru a conferi ansamblului structural caracteristici superioare celor
proprii componentelor solitare.

13.1 GENERALITI
Structura materialelor compozite este format dintr-o matrice n care se
gsete un material mai dur sau durificator.
Materialele compozite pot fi clasificate astfel:
Dup natura materialelor:

Dup modul de aranjare a

materialelor:

- materiale
- materiale
ceramic;
- materiale
polimer;
- materiale
polimer;
- materiale
polimer;

- materiale compozite cu particule

(Fig.1.a);
- materiale compozite cu fibre
(Fig.1.b);
- materiale compozite laminare
(Fig.1.c).

Fig.1

compozite metal-metal;
compozite metalcompozite metalcompozite ceramiccompozite polimer-

13.2 SOLIDIFICAREA DIRIJAT A

COMPOZITELOR
Materialele compozite cu

1.
particule
Materialele
compozite
cu
particule conin particule dure ntr-o
matrice
mai
ductil.
Scopul
introducerii acestor particule poate fi:
- ameliorarea unor proprieti, ca
de exemplu:
- limitei elastice;
- duritii;
- rezistenei la uzur;
- rezilienei;
- lucrabilitii;
- refractaritii;
- absorbiei de neutroni;
- conductivitii electrice;
- micorarea
preului de cost,
Deplasarea unei linii de dislocaie printre
dac particulele sunt particulele
mai ieftine
de oxid:
a,b,c,d-etapele
deplasrii unei linii de dislocaie
dect
matricea.
printre particulele de oxid, particule care se gsesc
n planul ei de alunecare; dp-distana dintre dou

SOLIDIFICAREA DIRIJAT A
COMPOZITELOR
2. Materialele compozite cu fibre
Aceste materiale sunt formate dintr-o matrice ductil i fibre rigide, astfel
c, la un bun transfer al forei de la matrice la fibre, posed o rezisten
mecanic apropiat fibrelor fr a avea fragilitatea acestora.
Fibrele pot avea orientri diferite, ca de exemplu:
- paralele (Fig.3.a);
- ntmpltoare (Fig.3.b);
- esute (Fig.225.c);
- ortogonale (Fig.3.d).
Matricea asigur:
- ductilitatea necesar;
- transmite fora exterioar
fibrelor.
Fibrele preiau cea mai mare
parte a forei exterioare, astfel
nct n calculele de rezisten
se ia n considerare numai
modulul de elasticitate al
Fig. 3
fibrei.

SOLIDIFICAREA DIRIJAT A
COMPOZITELOR
Materialele compozite laminare
Materialele
compozite
laminare
cuprind
urmtoarele grupe principale:
- acoperiri cu folii;
- acoperiri dure;
- placri;
- bimetale;
Fig.4
- laminate.
Acoperirile cu folii const dintr-o cptueal de una sau mai multe folii
aplicate pe suprafaa metalic de protejat contra coroziunii. De cele mai
multe ori foliile sunt din mase plastice sau cauciuc.
Acoperirile dure sunt depuneri de diferite materiale dure, rezistente, n
principal, la uzur, dar pot fi rezistente i la coroziune. Materialele utilizate n
acest scop sunt oeluri dure, aliaje pe baz de cobalt, carburi de wolfram etc.
Bimetalele sunt materiale compozite formate din dou materiale metalice cu
o diferen relativ mare a coeficienilor de dilatare, astfel c, la creterea
temperaturii, lamela care are coeficientul de dilatare mai mare se alungete
mai mult i provoac o curbare a ansamblului celor dou lamele (Fig.4).

13.3 COMPOZITE PE BAZ DE

SILICIU
Carbura de siliciu se gsete n cel puin 70 de forme cristaline.
Carbura de siliciu alfa (-SiC) este cel mai des ntlnit polimorf.
Aceasta se fabric la temperaturi de peste 2000C i prezint on
structur de cristal hexagonal, asemntoare Wurtzite. Carbura de
siliciu beta (-SiC), ce prezint o structur de cristal amestecat cu
zinc asemntoare diamantului, este fabricat la tenperaturi sub
2000C. Pn nu demult, varianta beta avea foarte puine utilizri
comerciale. n prezent, aceasta se folosete din ce n ce mai mult ca
baz pentru catalizatorii heterogeni, datorit suprafeei mai mari
comparativ cu varianta alfa.
Industria automobilelor. Compozitele carbon-carbon pe baz de
siliciu sunt folosite la fabricarea discurilor de frn, datorit rezistenei
la temperaturi extreme. Siliciul reacioneaz cu grafitul n interiorul
compozitului carbon-carbon, dnd natere carburii de siliciu rentrit
cu fibre de carbon (C/SiC). Carbura de siliciu se folosete i la
fabricarea discurilor de ambreiaj pe baz de compui ceramici n cazul
automobilului Carrera GT. Carbura de siliciu este folosit i la
fabricarea unui anumit tip de filtre diesel.

13.4 COMPOZITELE CERAMICCERAMIC

Caracteristicile materialelor compozite ceramice:
- au o structura complexa,
- prezint legturi chimice cu caracter intermediar ionic/covalent,
respectiv covalent/metalic si nu poseda electroni liberi
- au temperaturi de topire ridicate (legturi chimice stabile,
puternice)
- sunt dure si rezistente la atacul chimic (legturi chimice
stabile, puternice)
- nu sunt deformabile plastic, sunt deci casante, fragile
(legturi chimice orientate, direcionate)
- sunt n cea mai mare parte izolatori, existnd nsa si
semiconductori, conductori si supraconductori ceramici,
- prezint conductibiliti termice mai mici dect metalele,
- sunt adesea translucide, cel puin n strat subire.

13.5 COMPOZITELE DIN CARBON

Studiul compozitelor
carbon-carbon (CCC)
este interesant n primul
rnd datorit faptului c
materialele pot fi
considerate ca
reprezentnd un
microcosmos al tiinei
i tehnologiei
carbonului. Tehnologiile
implicate n obinerea
unui astfel de compozit,
CCC, pot include
elemente ale procesrii
carbonului policristalin,
obinerii carbonului
Fig.
5
Nanotexturi
in
pirolitic,
procesarea
materialele carbonice, bazate
textilelor,
tratamente
pe
orientarea
preferenial a
chimice i
termice.
cristalelor
anizotropice

13.6 MATERIALE COMPOZITE

UTILIZATE N INDUSTRIE
Materiale compozite si utilizarea lor in industria autovehiculelor
Materialele compozite, vor juca un rol din ce in ce mai important n viitor,
in execuia organelor importante, de greutate mica, specifica pieselor de
motor, dar si de transmisie sau suspensie. Pentru unele elemente de
structura din construcia autovehiculelor, se vor utiliza unele materiale
laminate mixte din metal-materiale plastice denumite si tip sandwich
(simplu sau multistratificat). Aceste laminate se compun dintr-un material
plastic cuprins intre doua straturi metalice (otel sau aluminiu) , laminarea
realizndu-se la cald, sub presiune. Sunt destinate a nlocui otelul, fiind in
competiie cu aluminiul, pentru ca acestea reprezint o combinaie intre
greutatea redusa a materialului plastic (polipropilena sau polietilena) si
rezistenta, rigiditatea ale otelului respectiv a aluminiului. Se poate obine
o reducere a greutii cu 50%, pentru o majorare a grosimii laminatului
cu 10%. Poseda bune proprieti anticorozive si de izolare termica,
rezistenta la cldura, la produsele chimice sau petroliere dar si o reducere
a preului de 2...3 ori fata de otel.
Analiznd implicaiile nlocuirii metalelor cu astfel de materiale trebuie
menionat ca avantajul nu se rezuma numai la reducerea greutii, ci de

MATERIALE COMPOZITE
UTILIZATE N INDUSTRIE
O problema foarte importanta o constituie utilizarea raionala a
materiilor prime. Si din acest punct de vedere se impune reducerea
masei automobilului, pentru a reduce consumul de materiale si a
creste procentul din masa reciclabila a acestuia.
In prezent circa 75 % din masa automobilului este reciclabila ( 5,4%
materiale neferoase: 3% Al, 0,4% Cu, Zn, 2% echipamente electrice;
70,1% materiale feroase: 13% fonta, 13% piese forjate, 39% tabla,
5,1% echipamente mecanice). Rmn nerecuperate (reziduuri):
24,5% materiale: 8,5% plastice, 3,5% sticla, 1% textile, 0,5% hrtie,
2,8% altele, 3% echipament electric, 4% cauciuc, 1% ulei si unsori.
Se preconizeaz ca pana in 2010 circa 85% din masa automobilelor
(cele care ies din funciune la data menionata) sa fie reciclabila iar
pentru cele noi proiectate procentul sa fie 90%. Pe un termen mai
lung se preconizeaz ca in procent de 95% din masa automobilului sa
fie reciclabila.
Materialele compozite se dovedesc a fi competitive att sub aspectul
preului ct si al posibilitilor de nlocuire si/sau completare cu
succes a materialelor tradiionale (metal, ceramica, sticla).
Cercetrile in vederea utilizrii materialelor compozite au ca scop nu

MATERIALE COMPOZITE UTILIZATE

N INDUSTRIE

MATERIALE COMPOZITE UTILIZATE

N INDUSTRIE