Republica Coreea

Indrumar de afaceri

CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALA

Denumirea oficiala a tarii:

REPUBLICA COREEA
Pozitia geografica
Republica Coreea este situata in nord-estul Asiei, ocupand jumatatea sudica a Pe
ninsulei Coreea, intre 34°17' - 38° latitudine nordica si 124°58' - 129°35' long
itudine estica. Este marginita de Marea Japoniei (Marea de Est) in partea estica
, Marea Galbena, in vest, Stramtoarea Coreea in sud-est si Republica Populara De
mocrata Coreeana in partea de nord. (Iungimea frontierei - 238 km).
Clima
Temperata, cu precipitatii abundente vara. Iernile sunt deosebit de reci
insa fara precipitatii semnificative.
Suprafata
98.480 km2
Populatia
48,46 milioane locuitori (2007)
Structura populatiei:
pe grupe de varsta: 0-14 ani: 20,4%; 15-64 ani: 71,4%; peste 65 ani: 8,2%
pe sexe: barbati: 50,3% (24.445.731); femei: 49,7% (24.152.444)
Limba oficiala
Coreeana
In mediile de afaceri se utilizeaza in principal limba engleza insa nu la un niv
el performant.
Capitala
Seul – 10,1 milioane de locuitori (2007)
Orase principale
Busan (3,8 mil. locuitori), Incheon (2,6 mil. locuitori), Daegu (2,5 mil. locuit
ori), Gwangju (1,4 mil. locuitori), Daejeon (1,4 mil. locuitori), Ulsan (1 mil.
locuitori).
Organizare politico-administrativa
Forma de guvernamant este republica.
Diviziuni administrative: 9 provincii (Chejudo, Cholla-Namdo, ChollaPukdo, Chung
chong-Namdo, Chungchong-Pukdo; Kangwondo, Kyonggido, Kyongsang-Namdo, Kyongsang-
Pukdo) si 7 orase metropole.
Sistemul de guvernare are la baza prevederile constitutionale privind separarea
puterilor in stat:
• puterea executiva – este exercitata prin presedintele tarii, ales prin v
ot direct, pe o perioada de 5 ani. Pana in anul 2007 presedintele putea candida
o singura data. Urmare modificarii legislatiei presedintele poate candida pentru
maximum doua mandate. Ultimele alegeri care au avut loc in decembrie 2007, au d
esemnat ca presedinte pe Lee Myung-Bak. Presedintele numeste pe primul ministru.
La recomandarea primului ministru, presedintele numeste adjunctii primului mini
stru si membrii cabinetului - Consiliul de Stat.
• puterea legislativa – este exercitata de Adunarea Nationala, unicamerala
, cu 273 membrii, alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani. Ultimele aleg
eri parlamentare au avut loc in aprilie 2008.
• puterea judecatoreasca – este exercitata de Curtea Suprema de Justitie,
Curtile de Apel si Tribunalele Districtuale. Magistratii sunt numiti de presedin
te, in consens cu Adunarea Nationala.
Sistemul juridic al Republicii Coreea este o combinatie de elemente ale sistemul
ui juridic din Europa continentala, legislatiei anglo-americane si ale “gandirii
” clasice chineze.
Moneda nationala
Won sud-coreean (KRW)
Rata de schimb: 1 dolar SUA = 1001 KRW; 1 Euro = 1530 KRW (Ia 30 iulie 2008).
Criza financiara mondiala a influentat cursul Won/dolar SUA, care a ajuns in noi
embrie 2008 la circa 1500 won/dolar SUA.
Ziua nationala
15 august, Ziua eliberarii nationale
Religia
Budism (43%), protestanti (34,5%), catolici (20,6%) confucianism (3%), altele
(1 %)
Sarbatori legale
- Anul Nou Solar ( ianuarie);
- Anul Nou Lunar –Seollal (a 30-a zi din luna a XII-a si ziua 1 si a 2-a din pri
ma luna a anului lunar);
- Ziua Miscarii pentru Independenta (1 martie):
- Ziua Arborelui (5 aprilie);
- Nasterea lui Budha (a 8-a zi din luna IV-a, conform calendarului lunar);
- Ziua Copiilor (5 mai):
- Ziua Comemorarii (6 iunie);
- Ziua Constitutiei (17 iulie);
- Ziua Eliberarii Nationale (15 august)
- Chuseok (zilele a 14-a, a 15-a si a 16-a din a VI II-a luna, cf. calendarului
lunar);
- Ziua creerii statului national (3 octombrie);
- Sarbatoarea Craciunului (25 decembrie).

CAPITOLUL ll
SITUATIA ECONOMICA

Cu o populatie activa de 24,2 milioane de locuitori si un PIB de 957 mil

iarde dolari SUA in anul 2007, economia Republicii Coreea este pe locul 4 in Asi
a (dupa China, Japonia si India) si pe locul 13 in lume. La sfarsitul anului 200
7, venitul pe locuitor in Coreea de Sud a atins nivelul de 20.045 dolari SUA, ni
vel superior de peste 10 ori mediei de pe continentul Asiatic.
Daca la sfarsitul anului 2007, cresterea PIB a fost de 5%, pentru anul i
n curs se estimeaza ca acest indicator se va situa in jurul valorii de 3,6%, (es
timare Samung Economic Research Institute - SERI) ilustrand faptul ca economia s
ud-coreeana, asemenea economiei mondiale se confrunta cu o serie de dificultati.
Astfel, performanta economiei sud-coreene este puternic marcata de influenta tu
rbulentelor de pe piata financiara internationala care au inceput sa se manifest
e cu precadere din acest an. Astfel la nivelul anului 2008 se estimateaza un PIB
 de 999,4 - 1000 miliarde dolari SUA respectiv un ritm mediu anual de crestere d
e circa 4,1%.
In contextul crizei economico-financiare globale, pentru 2009 se estimea
za o incetinire a evolutiei economice, ritmul de crestere prognozat fiind pe o l
inie descendenta de respectiv 3,2% si un volum al PIB estimat de circa 1073 mld
US$,
Fluctuatiile mari ale nivelului dobanzii, o piata valutara interna volat
ila si o piata bursiera in cadere pe fondul crizei financiare globale vor diminu
a in continuare cererea interna. Exporturile, care sunt un factor principal de c
restere economica (contribuind cu cca 40% la PIB) isi vor incetini de asemenea r
itmul de crestere dat fiind ca la nivel mondial se va inregistra o diminuare a
consumului.

Evolutia exporturilor coreene a inregistrat ritmuri sustinute de crestere in pe

rioada 2005- 2007 si anume:
An Volum mld. Dolari SUA* Ritm anu
al
2005 284,42
12,0 %
2006 325,46
14,4 %
2007 371,49
14,1 %
2008 (sem. I) 213,94 2
0,4 %.
2009 ……..
8,3%**
*(sursa IMF)
** estimare
Pentru prima data, in 2008, balanta de plati curente a inregistrat un mic excede
nt de 1,8 miliarde dolari SUA la sfarsitul lunii iunie, dar la nivelul lunii aug
ust se inregistra deja un deficit de 4,7 miliarde SUA, urmare cresterii explosiv
e a preturilor la titei si materii prime (cu precadere la produse agricole si al
imentare).
In 2009, contractarea economiilor atat din tarile industrializate cat si
din cele in curs de dezvoltare va determina o incetinire a cresterii exporturil
or coreene doar la 8,3%, cel mai scazut ritm de crestere inregistrat in ultima d
ecada.
Din punct de vedere al volumului nominal al exportului (in dolari SUA),
sunt prognoze pesimiste (Korea Development Institute) care estimeaza o crestere
de doar 3% in 2009, ca urmare atat a incetinirii ritmului de crestere pe fondul
scaderii cererii la nivel mondial dar si din cauza diminuarii preturilor unitare
de export pe fondul recesiunii economice globale, a caderii preturilor la titei
si materii prime.
Datorita fluctuatiilor puternice ale preturilor titeiului si materiilor
prime, importurile vor avea o scadere accentuata a ritmului, ca volum nominal in
dolari SUA estimandu-se ca acestea vor ramane la nivelul anului 2008, astfel in
cat este posibila trecerea pe excedent a balantei de plati externe in 2009. In a
cest context, se estimeaza un excedent al contului curent de circa 2 miliarde do
lari SUA.
Structura exporturilor sud-coreene nu s-a modificat foarte mult, incluzand, in p
rincipal produse finite: semi-conductori, mijloace de transport (autovehicule, n
ave), produse electronice si bunuri de larg consum, produse metalurgice, textile
si confectii si intr-o masura mai mica materii prime si semifabricate: produse
agricole, energie si materii prime (altele decat agricole).
Importurile sud-coreene sunt dominate de titei, gaze naturale lichefiate
, alte resurse energetice, produse agricole, materii prime si materiale. Republi
ca Coreea importa peste 97% din necesarul de titei, din care 81% a avut ca sursa
 zona Orientului Mijlociu (Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Iran, Oman, Ku
weit). De asemenea, a fost continuata activitatea vizand asigurarea diversificar
ii surselor de aprovizionare cu titei si alte materii prime energetice, din tari
precum Egipt, Algeria, Nigeria, Kazakhstan, Azerbaidjan si Rusia.
Datele statistice recente arata fara echivoc faptul ca economia Republic
ii Coreea depune serioase eforturi in vederea dezvoltarii sectorului de servicii
. Acesta contribuie cu peste 56% la formarea PNB sud-coreean si cu circa 70% la
piata fortei de munca din aceasta tara, dezvoltarea sa spectaculoasa facandu-se
pe seama reducerii ponderii industriei prelucratoare confruntata cu conditii tot
mai dificile pe pietele externe si cu o competitie in crestere din partea Chine
i. Companiile industriale sud-coreene sunt astfel fortate sa adopte doua cai de
asigurare a dezvoltarii pe termen lung, respectiv investitiile masive in cerceta
re-dezvoltare-inovare si cresterea productivitatii sau relocarea capacitatilor d
e productie in tari cu costuri cu forta de munca mai reduse.
Republica Coreea si-a definit recent principalele directii de dezvoltare
industriala care sa asigure atingerea unor performante de top la scara modiala
in respectivele sectoare:
- industria auto: realizarea de autovehicule cu propulsie nepoluanta, hibr
ida sau cu pile de combustibil, obiectivul fiind locul 2 mondial;
- roboti inteligenti: crearea de sisteme logistice inteligente RFID, tinti
nd locul 5 mondial;
- sisteme de acumultatori: baterii de mici dimensiuni pe baza de litiu, ob
iectivul fiind locul 1 mondial;
- monitoare TV/PC de peste 30 de toli, fiind tintit locul 1 mondial;
- trecerea la productia unei noi generatii de semiconductori;
- sisteme si echipamente de telecomunicatii mobile;
- sisteme digitale de emisie/receptie video –TV;
- sisteme inteligente digitale de uz casnic-aplicatii IT, obiectivul fiind
locul 3 mondial;
- biomedicina, obiectivul fiind locul 1 mondial.
O caracteristica importanta a strategiei de dezvoltare economica a Republicii Co
reea consta in asigurarea unui acces imbunatatit pe pietele externe prin incheie
rea unui numar cat mai mare de acorduri de liber schimb cu principalii sai parte
neri comerciali, atat tari cat si blocuri economice. Problemele cu care se confr
unta Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) au determinat autoritatile sud-core
ene sa insiste tot mai mult pe necesitatea promovarii de acorduri de comert libe
r la nivel inalt, din dorinta de a evita o izolare a tarii din punct de vedere a
l preferintelor comerciale.
Primul astfel de acord a fost negociat si incheiat de Coreea de Sud cu Chile (20
04), dupa o perioada de 5 ani de discutii apreciate ca dificile si intampinarea
unei serioase opozitii interne din partea fermierilor. A urmat incheierea acordu
lui de comert liber cu Singapore (martie 2006) si, consecutiv, cel cu blocul tar
ilor membre EFTA (septembrie 2006). In aprilie 2007 a fost semnat acordul de com
ert liber cu SUA care a incununat un semnificativ efort din partea negociatorilo
r sud-coreeni (intregul proces a durat 7 luni). Totusi acest acord asteapta apro
barea parlamentelor din cele doua tari de mai mult de un an de zile si exista po
sibilitatea ca noua administratie americana (noul presedinte ales) sa incerce re
negocierea capitolelor privind sectorul auto.
De asemenea, Coreea de Sud a semnat in 2007 un acord privind liberalizarea trept
ata, pana in anul 2010, a comertului cu produse industriale si servicii cu blocu
l economic ASEAN (mai putin Thailanda).
In octombrie 2008, Coreea a incheiat deja cu success un acord CEPA cu India si a
inceput negocierile preliminare cu, Australia, Noua Zeelanda, tarile Consiliul
de Cooperare din Golf (GCC); sunt in studiu evantuale acorduri cu Peru (etapa de
consultari publice), Columbia, MERCOSUR (faze exploratorii).
Negocierile cu Canada (demarate in 2005) desi in faza avansata, au stagnat din 2
007. Guvernul intentioneaza reluarea discutiilor cu Japonia (negocierile privin
d un accord de comert liber au demarat in 2003 dar sunt inghetate din 2004 din c
auza unor dispute politice (cazul insulelor Dokdo).
In acelasi spirit, Republica Coreea se afla in faze avansate de negociere privin
d incheierea acordului de comert liber cu UE, al doilea partener comercial, avan
d loc 7 runde de negocieri (ultima in mai 2008), cand au fost anuntate progrese
semnificative si posibilitatea finalizarii in decembrie 2008. Sunt inca in curs
de negociere aspecte legate de comertul cu automobile, unele aspecte tarifare si
reglementarea problemei originii marfurilor, nefiind sigura finalizarea imediat
a (pana la finele 2008).
Daca in 2006 si 2007, monene da nationala (Wonul sud-coreean) a inregist
rat fata de principalele valute (dolar SUA, yen japonez, EURO) o apreciere const
anta, estimarea pt 2008 evidentiaza o inversare a acestui trend evolutia ratei m
edii de schimb fiind urmatoarea:
2006 2007 20
08
Won/USD 955 929 1.092(esti
mat)
Won/100 Yen 822 720 (...)
Won/EUR 1.199 1.273 (...)
Pentru 2009, cursul WON/Dolar se estimeaza la cca 1040(+) intrucat incep
and cu a doua parte a anului 2009, se asteapta o atenuare a consecintelor crizei
financiare globale, avand in vedere implementarea diverselor pachete de salvare
cat si eforturilor de crestere a lichiditatii promovate de majoritatea tarilor
de pe glob. Vanzarea actiunilor de catre investitorii straini, una din cauzele d
evalorizarii accelerate inregistrate de WON in 2008, este posibil sa se diminuez
e. Diminuarea cererii interne de consum va duce la scaderea importurilor si trec
erea pe excedent a contului curent, ceea ce va determina intarirea WON-ului.
Desi moneda locala se va intari, este posibil ca volatilitatea p
ietei monetare sa continue. Repercursiunile caderii pietelor monetare la nivel g
lobal vor eroda totusi capitalul autohton cel putin in prima jumatate a anului
2009. Volatilitatea pietei financiare internationale si slabiciunea economiei gl
obale vor impune ajustari fortate ale pozitiilor hedging deschise operate de co
nstructorii de nave cat si de firmele de management de capital care opereaza cu
fonduri externe elemente care vor afecta si mai mult piata monetara.

CAPITOLUL III
RELATIILE ECONOMICE UE – REPUBLICA COREEA
Companiile si produsele europene se bucura de o prezenta importanta in R
epublica Coreea, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale fiind de 93
miliarde euro la sfarsitul anului 2007. Republica Coreea detine locul 8 in topu
l partenerilor economici non-UE (dupa SUA, China, Japonia). In termeni relativi,
comertul intre tarile membre ale Uniunii Europene si Republica Coreea reprezint
a circa 2,4% din totalul comertului exterior al Uniunii Europene, depasind relat
ii cu tari precum Canada, Mexic, Brazilia sau India.
Pentru Republica Coreea, schimburile comerciale cu tarile Uniunii Europene au re
prezentat in 2007 12,7% din totalul comertului sau exterior, Uniunea Europeana f
iind al 2-lea partener comercial dupa China si inaintea altor tari precum SUA, J
aponia, tarile ASEAN. Pozitia Uniunii Europene ca al doilea partener comercial a
l Republicii Coreea s-a consolidat in 2008 cand volumul schimburilor comerciale
la nivelul a 8 luni (ianuarie-septembrie) a crescut cu 14,7% fata de perioada an
terioara, ajungand la 77 miliarde dolari SUA.
Incepand cu anul 1997, relatia comerciala UE – Republica Coreea se confr
unta cu o crestere continua a deficitului de balanta, acest indicator sporind se
mnificativ dupa anul 2003. In anul 2007, deficitul comercial european s-a situat
la peste 13,9 miliarde de euro, iar estimarile pentru anul in curs, bazate pe d
eficitul de 13,8 miliarde de euro, inregistrat la 8 luni indica o certa depasire
a cifrei din anul 2007. In acelasi timp insa, volumul comertului bilateral UE -
Republica Coreea se situeza sub potentialul oferit de economiile celor doua par
ti, sugestiv fiind faptul ca piata tarii de resedinta absoarbe numai 2,4% din ex
porturile UE in timp ce doar 2,8% din importul UE provine din Republica Coreea.
In anul 2007, tarile UE si-au mentinut pozitia de a 2-a piata de desface
re pentru produsele sud-coreene cu un procent de crestere anuala de 15.5% fata d
e cresterea totala de 14,1 inregistrata de exporturile coreene. La sfarsitul ace
luiasi an, importurile sud-coreene din zona UE au cunoscut o crestere de 22,5%,
procent semnificativ superior celui inregistrat in anul anterior – 2006 (10,1%).
Pentru anul 2008, ritmul de crestere al importurilor coreene din UE a fost de 1
8,8%, tarile Uniunii Europene situandu-se pe locul 4 cu o pondere de 9,2% din to
talul importurilor coreene, dupa China, Japonia, ASEAN dar inaintea SUA. Princip
alele produse de export ale Uniunii Europene in Republica Coreea sunt categoriil
e de masini-utilaje/echipamente industriale, produse chimice si mijloace de tran
sport.
Din punct de vedere al structurii, exporturile sud-coreene sunt concentr
ate pe o plaja relativ redusa de produse si servicii. Astfel, in anul 2007, doua
treimi din exporturi au fost datorate produselor electronice (indeosebi semicon
ductori si aparate de telefonie mobila), produse petrochimice, autoturisme si na
ve. Deficitul comercial european se localizeaza in zona mijloacelor de transport
(nave si autoturisme), produse electronice, inclusiv bunuri de larg consum, tex
tile si materiale plastice. Tarile UE detin un surplus de balanta la produsele c
himice, masini si echipamente industriale, produse din metal si produse ale indu
striei primare. Sugestiva este in acest sens situatia inregistrata in comertul c
u autoturisme in care ambele parti dispun de serioase argumente tehnice si tehno
logice. In timp ce exporturile companiilor europene pe piata sud-coreeana au tot
alizat, la finele anului 2007 10,5 miliarde dolari SUA (crestere cu 29,6% fata d
e 2006), volumul autovehiculelor sud-coreene vandute pe piata UE a fost de 49,73
miliarde dolari SUA (crestere cu 15,5% fata de 2006).
In aceasta situatie, principalele obiective urmarite de Uniunea Europeana in rel
atia cu Republica Coreea constau atat in masuri de facilitare a comertului bilat
eral prin sprijinirea reformelor interne in Republica Coreea dar mai ales prin c
ooperarea in domeniul reglementarilor care au drept tinta inlaturarea barierelor
existente.
Un exemplu in acest sens il reprezinta acordul realizat in septembrie 2008 pentr
u inlaturarea ultimelor bariere netarifare vizand exportul de cosmetice din UE,
respectiv anularea de catre Republica Coreea a reglementarilor vizand evaluarea
si monitorizarea eficientei cosmeticelor importate, deschizand calea cresterii e
xporturilor din UE (volum realizat in 2007 - 235 milioane EURO).
Investitii Straine
Uniunea Europeana continua sa fie cel mai mare investitor direct in Republica Co
reea (4,34 miliarde dolari SUA la 31.12.2007), in scadere usoara fata de 2006. I
n anul 2008 volumul investitiilor directe provenind din tarile Uniunii Europene
se cifreaza la cca 3,6 miliarde dolari SUA la finele trimestrului III 2008, deva
nsand SUA (946 milioane dolari SUA) si Japonia (883 milioane dolari SUA).
Volumul total al investitiilor straine in Republica Coreea a fost in 2007 de 10,
51 miliarde dolari SUA, ceea ce reprezinta o usoara scadere fata de anul 2006 ca
nd s-au cifrat la 11,31 miliarde dolari SUA.
Investitiile Republicii Coreea in spatiul Uniunii Europene continua sa fie relat
iv modeste, in 2007 fiind de 2,88 mliliarde dolari SUA, in usoara crestere in vo
lum absolut fata de 2006 (2,73 miliarde dolari SUA), dar, raportat la totalul in
vestitiilor coreene in strainatate reprezentand doar 10,40% (2007), in scadere
fata de 2006 cand detineau 14,51%.
In prima jumatate a anului 2008, volumul investitiilor coreene in Uniunea Europe
ana a fost de 1,0 miliarde dolari SUA.
SUA, China, ASEAN si Hong Kong sunt inca mult mai atractive pentru investitorii
coreeni decat Uniunea Europeana.

Cadrul juridic al relatiilor bilaterale UE- Republica Coreea

 Relatiile bilaterale dintre Uniunea Europeana si Republica Coreea sunt g
estionate de catre delegatia Uniunii Europene la Seul si au la baza acordul inch
eiat intre parti in anul 1997. Denumit Declaratie Politica Comuna-Joint Politica
l Declaration, acesta pune bazele juridice ale relatiiilor dintre cele doua part
i si creaza premisele dezvoltarii cadrului juridic bilateral in diverse domenii
de interes reciproc. De asemenea, Declaratia introduce un mecanism – cadru de co
nsultari atat la nivel de lucru cat si la nivel inalt menit sa promoveze initiat
ive cu efect juridic in acele domenii asupra carora partile convin sa dezvolte c
ooperarea.
a) In domeniul schimburilor comerciale, cooperarii economice si a inv
estitiilor
Acordul-Cadru dintre Uniunea Europeana si Republica Coreea a intrat in v
igoare la 1 aprilie 2001 este principalul document juridic bilateral care guvern
eaza relatiile economice, comerciale si investitionale dintre parti. Anual, are
loc Comitetul Mixt la nivel de adjuncti de ministri in care sunt dezbatute probl
emele diverse aflate pe agenda bilaterala in acele domenii de interes reciproc.
De asemenea, anual sau atunci cand partile convin, au loc intalniri la nivel de
grupuri de lucru sau la nivel de experti in cadrul carora se dezbat chestiuni de
interes sectorial sau punctual.
In afara acestui Acord cu caracter general, cele doua parti au convenit,
pana in prezent, la incheierea urmatoarelor documente cu carater sectorial:
a.1. Memorandum de intelegere privind cooperarea in domeniul competitiei
, incheiat in luna octombrie 2004 la Seul. Documentul creeaza cadrul necesar des
fasurarii unui dialog structurat menit sa faciliteze consultari, cooperare si in
telegere reciproca a problematicii aferente acestui domeniu.
a.2. Memorandum privind accesul Republicii Coreea la activitatile de coo
perare si cercetare in domeniul sistemelor de manufacturare inteligente – IMS la
care mai sunt parte SUA, Japonia, Norvegia, Australia, Elvetia si Canada.
a.3. Minuta intre Comunitatea Europeana si Guvernul Republicii Coreea pr
ivind piata constructiilor navale
a.4. Acord de cooperare intre Comunitatea Europeana si Republica Coreea
in acodarea reciproca de asistenta si cooperare in domeniul vamal
a.5. Acord intre Comunitatea Europeana si Republica Coreea privind regl
ementarea achizitiilor in domeniul telecomunicatiilor
a.6. Acord intre Comunitatea Economica Europeana si Republica Coreea, ul
terior amendat prin schimb de note verbale, privind comertul cu textile.

b. Cadrul juridic multilateral

In plan multilateral, Uniunea Europeana si Republica Coreea sunt parti l
a procesul Asia – Europe Meeting – ASEM in cadrul caruia sunt dezbatute probleme
din domeniul politic, economic si socio-cultural. Documentul a fost incheiat la
Bangkok in anul 1996.

Cap.IV SITUATIA ECONOMICA INTERNA

De la criza financiara din 1997, Republica Coreea a avut o revenire economica re
marcabila.
In ultima decada, rata de crestere a PIB a inregistrat un ritm mediu anual de ci
rca 6% pe an, in principal datorita rezultatelor exceptionale realizate in domen
iul exporturilor.
Aceasta dezvoltare a fost intrerupta de 2 incetiniri ale dezvoltarii economice.
In 2001, cresterea economica raportata la PIB a fost de 3,8%, dupa ce spargerea
balonului IT a determinat o cadere a exportului de 13%. In anul 2003, economia c
oreeana a crescut doar cu 3,1%, mai ales din cauza maririi datoriei consumatoril
or private si micsorarea consumului privat determinate de folosirea in exces a c
reditului facil prin intermediul cartilor de credit.
In ultimii ani, cresterea economica a Republicii Coreea a fost de 5,1% in 2006 s
i 5% in 2007. In 2007, volumul PIB a ajuns la 957 miliarde dolari SUA, clasand C
oreea pe locul 4 in randul economiilor asiatice, dupa India si pe locul 13 in cl
asamentul celor mai puternice economii la nivel mondial. Se asteapta ca in 2009
PIB-ul Coreei sa depaseasca 1.000 miliarde dolari SUA iar PIB-ul pe locuitor va
depasi pragul psihologic de 20.000 dolari SUA in anul 2008 (la nivelul Portugali
ei). Realizarea acestor tinte ar putea fi periclitate dat fiind Won-ul slab si m
icsorarea ritmului cresterii economice.
In acest an, se estimeaza ca PIB-ul Coreei va inregistra o crestere de doar 4,2/
4,1 din cauza nesigurantei financiare la nivel modial, a incetinirii semnificati
ve a ritmului exporturilor si mentinerii trendului descendent al consumului inte
rn. Aceasta prognoza urmeaza trendul la nivel mondial, constand intr-o crestere
economica diminuata semnificativ, mai ales la nivelul tarilor dezvoltate, de la
3,7% in 2008 la 2,25% in 2009.

Principalii indicatori economici din perioada 2006 – 2009

2006 2007 2008 2009
Ritm anual crestere PIB 5,1 5,0 4,1* 2,0*
Volum PIB in miliarde US$ 888 970 953 1.020
PIB/locuitor in US$ 18.395 19.637 20.015 20.954
PIB/locuitor raportat la Paritatea Puterii de Cumparare (PPP) 23.070 24.803
26.340 27.641
Rata anuala inflatie in % 2,2 2,5 4,7* 3,0*
Nivel mediu dobanda de referinta% 5,2 6,3 ----- -----
Rata somajului 3,5 3,3 3,2 3,5
Deficit bugetar % din PIB -1,3* 0,4* -1,3* -1,5*
Soldul contului current % din PIB 0,6 0,6 -1,3 -0,7
Rezerve valutare in miliarde US$ 239 262,2 242** -----
Sursa:BOK,NSO,MoCIE,SERI, IMF- World Economic Outlook Database, octombrie 200
8.
*IMF regional Economic Outlook for Asia&Pacific, Noiembrie 2008.
Datele 2008 sunt estimari FMI.
** Suma aferenta 8 luni(ian-aug)
In contextul dificultatilor de ordin financiar la nivel mondial, o scadere prelu
ngita a cererii interne si diminuarea cresterii exportului la un nivel sub 10% i
n anul viitor, prognoza pentru anul 2009 este una pesimista. Estimari de ultima
ora facute de FMI evidentiaza o inrautatire a dezvoltarii economiei coreene, pr
ognoza de crestere economica fiind revizuita la doar 2%. Un institut privat Samu
ng Economic Research Institute (SERI) cat si alti analisti locali estimeaza o cr
estere economica de 3,6% iar Banca centrala (BOK) a declarat ca in 2009 crestere
a economica va fi sub 4%. Potrivit prognozei “Consensus” cresterea economica a f
ost revizuita la 2,9% iar UBS a sugerat chiar posibilitatea unei cresteri negati
ve in 2009 (-3%).
Mai mult, consumul intern care a fost mai degraba letargic din 2000, inregistran
d o crestere medie de 3,4% pentru perioada 2000-2007, a continuat sa scada in 20
08.
Principalii factorii care au contribuit la restrangerea consumului in 20
08 au fost: cresterea masiva a preturilor, lipsa locurilor noi de munca, prabusi
rea valorii activelor financiare, cresterea datoriei interne. Cu exceptia pretur
ilor bunurilor de consum pentru care presiunea de crestere a fost diminuata de c
urand, ceilalti factori care restrang consumul nu se vor imbunatati in viitorul
imediat.
Pentru 2009 se prognozeaza o scadere accentuata a cererii interne, datorita nesi
gurantei veniturilor, scaderii consumului familial si diminuarii numarului noilo
r locuri de munca.
Cresterea preturilor de consum este estimata de SERI la 3,2% in 2009, intrucat p
resiunea inflationista va scadea urmare trendului descendent al pretului titeiul
ui si cererii scazute pe piata interna. Cererea pentru locuinte va ramane insa s
laba, iar sectorul constructiilor ne-rezidentiale si publice au crescut intr-un
ritm modest. Guvernul a lansat recent un program de stimulare a constructiilor d
e locuinte in valoare de 9 trilioane Won (circa 9 miliarde dolari SUA), in cadru
l programului de relansare economica in contextual crizei globale.
Indicele pietei bursiere (KOSPI) a fost foarte afectat de turbulentele pietei fi
nanciare globale. Daca in iunie 2008 acest indice era de 1.758,17 puncte, la 24
Octombrie 2008 bursa s-a inchis la 938,75 sub pragul psihologic de 1.000, pentru
prima data in 40 de ani.
Caderea indicatorilor bursieri a fost determinata de vanzarile masive pe piata l
ocala efectuate de investitorii straini, obligati sa-si resolve problemele legat
e de lichiditate, pentru angajamente asumate pe alte piete. Ponderea investitori
lor straini pe piata bursiera coreeana a scazut la 28,5%, in noiembrie 2008 fata
de 32,3%, in 2007. In ultimele 17 luni operatiunile investitorilor straini au c
onstat net in vanzari cu o crestere accentuata in septembrie si octombrie ceea c
e a determinat o scadere substantiala a rezervelor.
Inrautatirea mediului de afaceri va determina o continuare a unui proces
demarat inca de la inceputul anului trecut, respectiv de restructurare si de po
larizare a economiei care va afecta evolutia companiilor de stat sau private ind
iferent de marimea acestora. Este posibil sa asistam la o continuare a divizarii
mediului de afaceri in doua categorii de firme: cele care dispun deja de resurs
ele tehnologice si financiare necesare trecerii cu bine prin acest proces si cap
abile sa inregistreze cresteri si cea de-a doua categorie care va grupa firme in
capabile sa inregistreze cresteri si care se vor axa doar pe restructurare.
Performantele economice reduse sunt de asteptat sa aiba efecte directe si in cee
a ce priveste piata muncii, acolo unde vom asista la o posibila dar nu semnifica
tiva crestere a ratei somajului. Aceasta va fi insotita de o serie de efecte col
aterale, printre care o reducere a sentimentului sigurantei locurilor de munca,
o scadere a increderii in mecanismul care regleaza aceasta piata si la o posibil
a instabilitate in plan social, pe fondul unor cereri de majorari salariale. Ima
ginea se poate deteriora daca numarul firmelor mici sau a celor din categoria as
ociatiilor familale va scadea, fenomen luat in considerare de catre analistii ec
onomici locali. In acest context, este de asteptat ca rolul jucat de asociatiile
sindicale sa devina important in efortul clasei politice de a incuraja o solida
ritate sociala si o coagulare a tuturor fortelor implicate in continuarea dezvol
tarii economiei tarii in noile conditii internationale determinate de globalizar
ea crizei financiare si a recesiunii economice .
In anul 2007, cele mai importante contributii la formarea PIB au fost ad
use de: industria prelucratoare 39,4 %, servicii 57,6%, agricultura 3%.

Structura PIB, pe categorii de resurse(2007)

- %-
Agricultura
3,0
Industrie extractiva 0,3
Industrie prelucratoare
26,3
Energie electrica si termica, gaze si apa 2,4
Constructii
7,6
Comert
9,0
Transport si comunicatii
7,1
Servicii financiare 18,3
Administratie publica
4,7
 AGRICULTURA
Agricultura sud-coreeana este caracterizata prin existenta fermelor agricole de
dimensiuni reduse, chiar si in comparatie cu standardele asiatice. Suprafata ace
stora a ramas constanta in ultimele decenii, constand in terenuri de aproximativ
1 hectar. Principalele culturi sunt cele de orez, orz, legume si fructe.
Sectorul agricol a reprezentat si se va mentine in continuare printre prioritati
le guvernamentale in contextul in care Republica Coreea se afla angajata intr-o
ofensiva pe marginea negocierii si incheierii de noi acorduri de liber schimb in
plan regional dar si bilateral. Este de ramarcat in acest context acceptul Repu
blicii Coreea de a permite importul unor contingente tarifare de orez fara taxe
vamale dintr-un grup de 10 tari producatoare fapt care a generat o disputa inter
na fara precedent.
Se estimeaza ca sectorul alimentar din Republica Coreea se va dezvolta semnifica
tiv in urmatorii ani, in special in ceea ce priveste sectorul carnii de vita si
de pasare, cel al legumelor si fructelor prelucrate si cel al vinului. Cererea c
onsumatorilor sud-coreeni pentru produsele prelucrate din carne, legume si fruct
e, va continua sa se majoreze ca urmare a cresterii numarului de familii, dar si
a reluarii increderii acestora in calitatea produselor fabricate pe pietele ext
erne, indeosebi cele provenite de pe pietele vestice. Cu toate ca piata sud-core
eana a vinului este destul de restransa, ea prezinta un potential semnificativ d
e absorbtie, fapt dovedit si de majorarea importurilor de vinuri, de la 29,4 mil
ioane dolari SUA in anul 2002, la 45,8 milioane dolari SUA in anul 2003, pentru
anul 2007 estimandu-se o valoare a importurilor de 65 milioane dolari SUA.
INDUSTRIA
Trecerea economiei sud-coreene la perioada de dezvoltare in ritmuri stabile a ne
cesitat o schimbare in ceea ce priveste strategia de dezvoltare industriala a ta
rii. Strategia procesului de industrializare a pus accentul, in prima faza, pe d
ezvoltarea industriei usoare, in special sectorul produselor textile, iar ulteri
or au cunoscut o puternica dezvoltare industria grea, chimica si petrochimica, b
azate pe existenta unor importante capacitati de rafinare de-a lungul coastelor
tarii. Odata cu intrarea in functiune a celui de aI treilea furnal la combinatul
siderurgic Kwanyang, Republica Coreea a devenit cel de-al saselea producator de
otel din lume si pe aceasta baza s-a dezvoltat un putenic sector al industriei
constructoare de masini. Constructiile navale si productia de autovehicule au in
registrat cresteri importante, ca urmare a cererilor de pe piata interna si cea
internationala. De altfel, alaturi de industria electronica, acestea se numara p
rintre principalii piloni ai expansiunii economice si comerciale sud-coreene din
ultima decada. Promovarea constanta a afacerilor principalelor conglomerate Sam
sung, LG, Hyundai, SK, Doosan etc. a constitut si continua sa fie un atribut ese
ntial al politicii guvernamentale si care a permis concentrarea resurselor in ad
evarate varfuri de lance din punct de vedere tehnologic.
Industria electronica a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare puternica in ultimul
deceniu, cu o pondere din ce in ce mai mare in volumul exportului si al incasar
ilor valutare. In ultimii ani, sectorul telecomunicatiilor si al tehnologiei inf
ormatiei au cunoscut o dezvoltare de o deosebita amploare, firme precum Samsung
Electronics, LG Electronics numarandu-se printre principalii jucatori de plan mo
ndial.
Sprijinirea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii constituie
una dintre prioritatile Republicii Coreea acest efort fiind destinat crearii uno
r conditii dintre cele mai bune pentru ca astfel de firme sa se exprime in param
etrii generatori de valoare adaugata si profitabilitate. Intrucat actiunile de s
prijinire a intreprinderilor mici si mijlocii si de diversificare a dezvoltarii
regionale se aplica deja, guvernul isi propune sa acorde mai multa atentie crear
ii de noi locuri de munca si de reducere a decalajelor sociale generate de discr
epantele vizibile dintre veniturile salariale.
O analiza sumara, releva faptul ca o buna parte din ramurile industriale de baza
sud-coreene, se situeaza printre cele de varf pe plan mondial. In ceea ce prive
ste latura calitativa, tehnologiile acestora sunt ramase inca in urma celor din
tarile dezvoltate, astfel incat, unele tari in curs de dezvoltare, cum sunt Chin
a si cele din ASEAN, ameninta competitivitatea produselor sud-coreene pe piata i
nternationala.
O serie de institute de cercetare economica autohtone recomanda zece sectoare de
baza spre care ar trebui sa fie orientata dezvoltarea industriala viitoare. Ace
stea sunt: productia de semiconductori, de autovehicule, constructiile navale, p
etrochimia, tehnologia informatiei, aparatura electronica de uz casnic, nanotehn
ologia, industria de divertisment, biotehnologia si fotonica.
Selectarea acestora ca sectoare industriale strategice, porneste de la studii ca
re arata ca acestea ar putea fi competitive pe pietele globale, iar dezvoltarea
lor ar avea efecte benefice importante asupra celorlalte sectoare industriale.
Problema cea mai stringenta care se ridica in legatura cu aceasta orientare, con
sta in desavarsirea procesului de restructurare a corporatiilor, intr-un timp ca
t mai scurt posibil, urmata de consolidarea competitivitatii acestora. In ultima
perioada, acest proces a generat puternice reactii din partea mediului de aface
ri odata cu plasarea in prim plan a unor nereguli fiscale si financiare ale comp
aniilor Samsung, Doosan sau Hyundai-Kia Automotive.
Conform strategiei de dezvoltare industriala a tarii, in perspectiva anului 2010
, strategie elaborata de Ministerul Comertului, Industriei si Energiei al Republ
icii Coreea, tara va fi una dintre cele patru mari puteri industriale ale lumii,
baza constituind-o dezvoltarea a sapte mari domenii si anume:
- industria semiconductorilor;
- constructiile de nave;
- industria de automobile;
- industria electronica;
- industria petrochimica;
- industria electrotehnica;
- industria siderurgica;
Industria auto
Poate cel mai important subsector al industriei constructiilor de masini, acest
domeniu s-a dovedit a fi si cel mai dinamic in ultimii ani contribuind cu circa
60% la veniturile realizate din exporturile pe pietele externe. Republica Coree
a ocupa un loc de frunte la scara mondiala, atata din punct de vedere tehnologic
cat si al volumului productiei - circa 4 milioane de autovehicule in anul 2007.
Inceperea productiei comerciale la fabrica Hyundai din Republica Ceha si fabric
a KIA Motors de la Zilina-Slovacia au contribuit la cresterea volumelor de vanza
ri in Europa cu efect direct asupra pozitiei grupului la scara mondiala. In acel
asi timp, productia de subansamble si componente a cunoscut o dezvoltare si exti
ndere fara precedent, atat in Coreea de Sud cat si pe acele piete prioritare.
Importurile sunt practic nesemnificative nedepasind, in cele mai bune cazuri, 7-
8 procente din totalul pietei, restul find asigurat de producatorii coreeni sau
de companii de tip joint venture (Renault/Nissan-Samsung Motors). In urmatorii a
ni, se estimeaza o crestere a cererii cu circa 6% pe an, ajungand la valoarea de
25 miliarde dolari SUA aceasta in functie insa si de evolutia ratei de schimb w
on-dolar american care poate favoriza sau nu importurile.
Comunicatiile si tehnologia informatiilor
Republica Coreea este probabil una dintre tarile cele mai avansate din lume in c
eea ce priveste comunicatiile, fiind tara cu cel mai inalt grad de utilizare al
Internetului si a telefoniei mobile cu diverse aplicatii. La peste 23 milioane d
e utilizatori de Internet (dintr-o populatie de 48 milioane locuitori), Coreea d
e Sud detine cea mai mare rata de utilizare pe cap de locuitor la telefonia fara
fir. Circa 65% din volumul tranzactiilor, inclusiv platile electronice se efect
ueaza prin intermediul Internetului. Numarul utilizatorilor retelelor de telefon
ie mobila, exclusiv in sistem CDMA, este estimat la 37 de milioane de abonati,
ceea ce spune multe despre rata de penetrare a acestui mijloc de comunicatii in
randul populatiei. Sectorul IT a evoluat intr-un ritm dinamic datorita cererii i
nterne ridicate. Numarul de locuinte conectate la Internet prin intermediul tehn
ologiei broadband aproape s-a dublat incepand din anul 2001, cererea de componen
te de tehnologie wireless continuand sa creasca. Coreea de Sud se gaseste foarte
aproape de introducerea unor tehnologii de ultima generatie printre care WiBRO-
wide internet broadband, care permite receptia de programe digitale TV pe telefo
nul mobil. Recent, a fost introdusa tehnologia DMB-Digital Multimedia Broadcasti
ng, care a fost bine primita de consumatorii locali.
Infrastructura si transporturi
Sintagma „Coreea de Sud este un amplu santier” sugereaza avantul si rezultatele
obtinute de aceasta tara in realizarea unei retele competitive si moderne de com
unicatii aero-terestre de nivel mondial. Constient ca fara o astfel de infrastru
ctura este dificil de vorbit despre o dezvoltare armonioasa a tarii si de atrage
re de investitii straine, guvernul sud-coreean este decis sa continue acest efo
rt prin alocarea unor importante fonduri publice ce depasesc ordinul miliardelor
de dolari anual. Planurile mai prevad si aducerea portului Busan la un nivel de
prim rang in cadrul fluxului de marfuri din continentul Asiatic investitiile av
ute in vedere dubland practic capacitatea de stocare si tranzit a acestuia.
In prezent, Coreea dispune de un total de 86.990 km de autostrada si 3.125 km de
cale ferata. Prin darea in folosinta, in anul 2004, a unei legaturi de mare vit
eza pe calea ferata intre Seul si Busan s-a reusit decongestionarea in buna masu
ra a traticului rutier. Coreea mai dispune de 103 aeroporturi si 206 helioportur
i.
POLITICA FISCALA
Turbulentele financiare extinse la nivel mondial avand consecinte imedi
ate in economia reala se amplifica intr-un mod nemaiintalnit pana acum si se dat
oreaza partial, globalizarii economiei mondiale.Pentru a diminua efectele asupra
economiei reale, guvernul are in vedere acelerarea punerii in vigoare a planuri
lor de impulsionare a cererii interne prin reduceri de taxe, relaxarea reglement
arilor si extinderea cheltuielior publice
Astfel la 1 septembrie 2008, guvernul coreean a propus un plan amplu de reducere
a taxelor in vederea impulsionarii economiei in suferinta si redistribuirea fon
durilor in favoarea familiilor cu venituri mici cat si a IMM-urilor. Se estimeaz
a ca sistemul revizuit de impozitare va determina un volum de cca 12,9 miliarde
dolari SUA pana la sfarsitul anului 2009, bani care vor ramane la dispozitia con
sumatorilor casnici si a companiilor.
Reduceri/Deduceri de taxe/impozite
(1) reducerea impozitului pe veniturile salariale (inclusiv PFA) cu 2% pana
in 2010;
(2) reducerea impozitului pe profit al societatilor comerciale cu 5% pana in
2011;
(3) deducerea a 10% din profitul reinvestit al companiilor (fata de 7%in pre
zent);
(4) reducerea impozitelor pe castigurile din capital si a impozitelor pe pro
prietate pentru detinatorii unei singure locuinte;
(5) reducerea taxei asupra fortei de munca de la 8% si 35% la 6% si respecti
ve 33%;
(6) reducerea impozitelor corporatiste: taxa minima va scadea de la 13% la 1
0% (pentru companiile care au venituri sub 100 milioane woni); taxa maxima va sc
adea de la 25% la 20% (pentru companiile care au venituri peste 100 milioane won
i);
(7) diminuarea cu 10% a taxelor pentru constructiile industriale ecologice;
(8) reducerea impozitelor pe venitul strainilor de la 17 la 15%;
(9) deducere de 20% in cazul investitiilor in sisteme care economisesc energ
ia (fata de 10% in prezent);
Castiguri fiscale pentru persoanele fizice
(1) Baza deducerilor de impozite pentru forta de munca salariata va creste d
e la 1 milion de Woni la 1,5 milioane woni;
(2) Salariatii pot deduce 8 milioane Woni din venitul impozabil pentru 1 cop
il student (fata de 7 milioane Woni in prezent);
(3) Deducere de 3 milioane woni pentru fiecare copil scolarizat (de la gradi
nita pana la liceu), fata de 7 milioane woni in prezent;
(4) Deduceri de 7 milioane Woni pentru cheltuieli medicale pentru salariati
(fata de 5 milioane in prezent);
POLITICA ECONOMICA
In contextual crizei financiare internationale actuale, in afara masurilor de ca
lmare si stabilizare a pietei financiare si lansarea unor pachete de stimulente
economice, guvernul are in vedere o reorientare a strategiei de dezvoltare econo
mica.
In acest sens, in septembrie 2008, guvernul a lansat si un program de sprijinire
si dezvoltare a 22 sectoare industriale sau domenii de afaceri care vor fi in e
tapa urmatoare principalele motoare ale dezvoltarii economiei coreene.
Pentru urmatorii 5 ani sunt avute in vedere investitii masive de 87,2 miliarde d
olari SUA printr-un efort comun al statului si al sectorului privat. Valoarea to
tala a veniturilor nou create de sectorul industrial se estimeaza la 100 miliard
e dolari SUA pentru 2008, 219 miliarde dolari SUA in 2013 si 499 miliarde dolari
SUA in 2018.
Motoarele cresterii economice in etapa urmatoare sunt impartite in sase mari cat
egorii si anume:
(1) Energie si mediu;
(2) Transporturi;
(3) IT (domenii noi);
(4) Tehnologii convergente;
(5) Biotehnologii;
(6) Servicii bazate pe cunoastere avansata.
Energia si mediul sunt considerate a fi domeniile care trebuie dezvoltate cu pri
oritare. In aceasta categorie sunt incluse diverse domenii industriale dintre ca
re prioritare sunt: tehnologiile nepoluante de prelucrare a carbunelui, dezvolta
rea bio-combustibililor din resurse marine, celulele solare, captarea si depozit
area dioxidului de carbon, capacitatile si unitatile energetice nucleare.
Importanta acordata energiei si mediului ambient reafirma orientarea recenta a g
uvernului spre politici de dezvoltare industriala “cu emisiuni reduse de carbon
si capacitati care protejeaza mediul’’. Ca parte componenta a proiectului, guver
nul estimeaza in urmatorii 5 ani investitii de cca 2,1 miliarde dolari SUA in en
ergia solara, care ar putea induce o crestere a ponderii acesteia la 20% din pia
ta.
In domeniul transporturilor, industriile vizate sunt sectorul automobilelor nepo
luante si constructiile de nave.
Noul sector IT cuprinde cinci domenii incluzand semi-conductorii, display-urile,
telecomunicatiile mobile, LED-urile si RFID/USN (taguri de identificare prin ra
dio/retele de senzori multifunctionali).
A patra categorie contine robotica, noi materiale/convergenta nano, convergenta
bazata pe IT si noi tipuri de convergenta pentru transmisiunile media prin telec
omunicatii.
In categoria biotehnologiilor sunt avute in vedere noi produse farmaceutice si e
chipamente medicale.
Ultima categorie contine software, design, sectoarele de ingijire a sanataii si
culturale.

CAPITOLUL IV COMERTUL EXTERIOR AL REPUBLICII COREEA

Schimburile comerciale ale Republicii Coreea s-au ridicat in anul 2007 la la 72

8.34 miliarde dolari SUA, inregistrand o crestere de circa 14,7 procente fata de
anul precedent, cand se cifrau la 634,85 miliarde dolari SUA. Exporturile, de a
ltfel motorul cresterii economice a Coreei de Sud, au crescut fata de anul 2006
cu 14.1%, iar importurile cu 15.3%, cifrandu-se la 371,49 miliarde dolari SUA si
respectiv la 356,85 miliarde dolari SUA.
Soldul balantei comerciale s-a cifrat, in aceeasi perioada, la +14.64 miliarde
dolari SUA, in scadere fata de 2006 cand s-a situat la 16.08 miliarde dolari SUA
.
Balanta comerciala a Republicii Coreea, in perioada 2005 – iunie 2008
- mld. USD
2005 2006 2007 2008*
Export (FOB) 284.41 325.47 371.49 213.93
Import (CIF) 261.23 309.38 356.84 220.10
Sold 23.18 16.08 14.64 -6.17
a) EXPORT
In anul 2007, 73% din totalul exportului Coreei de Sud a fost format din produse
prelucrate, in crestere cu 14,6% fata de anul 2006. In cadrul acestei mari cate
gorii cele mai importante ponderi au fost detinute de grupa masini, utilaje si e
chipamente telecomunicatii si birou (55%), urmata de grupa echipamente transport
din care auto reprezinta 13,39% din total exporturi, produse siderurgice, texti
le si confectii, produselor chimice. Se remarca o evolutie favorabila a exportur
ilor de echipamente telecomunicatii si birou (+20,4%), echipamente energetice, u
tilaje mecanice (+21,5%), auto (+15,5%), produse siderurgice (+18,8%). Aceste re
zultate s-au datorat in mare masura mentinerii unei cereri ridicate pe principal
ele piete de desfacere respectiv cea chineza, europeana si nord-americana cat si
competitivitatii produselor.
Principalii parteneri la export, in anul 2007, au fost: China – 22,1%, U.E. - 15
,1%, SUA - 12.3%, Japonia – 7.1%, ASEAN- 10,4%, Singapore – 2,3%. Se remarca fap
tul ca structura exporturilor sud-coreene nu s-a modificat semnificativ in ultim
ii ani reflectand preocuparea pentru extinderea si consolidarea cotelor de piata
pentru produsele traditionale. Si in anul 2008, trendul crescator al exporturil
or s-a mentiut, inregistrandu-se pe primul semestru o majorare cu 12,5% fata de
perioada corespunzatoare a nului 2007, in principal ca urmare a cererii sustinut
e de pietele economiilor emergente si inaltei competitivitati la nivel internati
onal a principalelor produse de export.
Structura exporturilor sud-coreene, pe grupe de marfuri, in perioada 2006-2008:
2006
2007 2008**
Volum* Modificare Volum* Modificare Volum* Modificare
Total export 325.456 14,4% 371,489 14,1% 213.933
20,4%
Produse primare 87.626 16,7% 99.496 13,5% 61,363
 32,1%
-Produse agricole 70.113 15,2% 80.015 14,1%
50.468 36,7%
-Energie 7.764 5,0% 8.573 10, 4% 4.743
12,7%
-Mat.prime ne-agricole 4.239 2,9% 4.967 17,2%
3.083 25,3%
Produse prelucrate 236.194 13,6% 270.790 14,6% 151.613
16,0%
-Echipamente-utilaje 173.790 10,8% 204.360 17,6% 114.601
16,1%
Echip.telecom/birou 69.703 1,6% 83.932 20,4%
43.234 12,6%
Utilaje forta/mecanice 84.508 15,3% 102.685 21,5% 61.140
17,6%
-Echip.transport 46.549 13,8% 54.236 16,5% 29.653
12,2%
Autovehicule 43.058 14,1% 49.727 15,5% 26.598
9,1%
-Produse chimice 2.683 0,5% 2.648 - 1,3
% 1.321 -1,31%
-Textile si confectii 13.530 2,7% 14.682 8,5%
7.860 9,1%
-Produse siderurgice 15.823 10,3% 18,801 18,8% 11.833
24,1%
Sursa: Korea International Trade Association (KITA);
* Unitati:milioane USD;% modificare fata de perioada precedenta.
** Date pentru perioada ianuarie-septembrie.
Principalii parteneri la export, in perioada 2005-2007- miliarde. USD
Tara 2005 2006 2007
China 61.91 69,46 81,99
U.E. 44,24 48,45 55,98
SUA 41.34 43,18 45,77
ASEAN 27,43 32,07 38,75
Japonia 24,03 26,53 26,37
Hong Kong 15,53 18,98 18,65
Taiwan 10,86 12,99 13,03
Singapore 7,41 9,49 11,95
India 4,60 5,53 6,6
Canada 3,45 3,62 3,52
Sursa: Korea International Trade Association (KITA);

b) IMPORT
In cazul importurilor, in cursul anului 2007, cea mai mare pondere a fost detinu
ta de grupa materiilor prime (54,4%). Se remarca o crestere a importurilor tutur
or grupelor de produse, cu exceptia grupei bauturilor si tutunului, care inregis
treaza o reducere .
Cei mai importanti parteneri la import, in 2007, au fost: China – 17.7%, Japonia
– 15,8%, SUA - 10,4%, U.E. - 10,3% , ASEAN - 9,4%, Taiwan – 2,8% .

Structura importurilor sud-coreene, pe grupe de marfuri, in perioada 2006-2008:

 2006
2007 2008**
Volum* Modificare Volum* Modificare Volum* Modificare
Total import 309.383 18,4% 356.846 15,3% 220.104
29,3%
Produse primare 170.660 24,2% 194.011 13,7% 126.429
38,5%
-Produse agricole 152.088 23,9% 172.569 13,5%
114.549 41,9%
-Energie 5.227 11,2% 6.042 15,6% 3.35
2 19,3%
-Mat.prime ne-agricole 3.295 7,1% 3.879 17,7% 2.25
3 20,9%
Produse prelucrate 135.811 12,2% 160.439 18,1% 92.529
19,1%
-Echipamente-utilaje 84.985 11,8% 98.718 16,2% 53.99
0 13,3%
Echip.telecom/birou 36.276 6,2% 42.540 17,3%
23.658 17,2%
Utilaje forta/mecanice 31.776 19,0% 38.703 21,8% 20.74
9 7,0%
-Echip.transport 9.139 22,5% 11.576 26,7%
6.778 24,5%
Autovehicule 5.211 27,2% 6.684 28,3%
3.962 28,0%
-Produse chimice 3.936 23,8% 4.729 20,1%
2.551 9,4%
-Textile si confectii 9.268 10,3% 10.559 13,9%
5.747 13,7%
-Produse siderurgice 15.891 5,7% 21.447 35,0%
15.803 51,0%
Sursa: Korea International Trade Association (KITA);
* Unitati:milioane USD;% modificare fata de perioada precedenta.
** Date pentru perioada ianuarie-septembrie.

CAPITOLUL V REGIMUL COMERCIAL

Apartenenta la acorduri multilaterale si organizatii internationale
Republica Coreea este membra a urmatoarelor organizatii intemationale si regiona
le:
. Organizatia Natiunilor Unite
. Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatia, Stiinta si Cultura (UNESCO)
. Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura
. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD)
. Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (UNIDO)
. Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD)
. Organizatia Mondiala a Comertului (OMC)
. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE)
. Banca Intemationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)
. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBERD)
. Organizatia Aviatiei Civile Intemationale (ICAO)
. Asociatia Intemationala pentru Dezvoltare (IAA)
. Agentia Intemationala pentru Energie (lEA)
. Uniunea Intemationala a Telecomunicatiilor (ITU).
. Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC)
Acorduri bilaterale
Din 2004 si pana acum, Republica Coreea a inregistrat progrese substantiale in m
ajoritatea negocierilor pentru acorduri bilaterale de comert liber (FTA). Nivelu
l liberalizarilor pe care il vizeaza aceste acorduri este foarte inalt, iar part
ea coreeana depune eforturi notabile pentru incheierea negocierilor in timp cat
mai scurt.
Republica Coreea a incheiat acorduri bilaterale cu Chile (intrat in vigoare in a
prilie 2004), Singapore (martie 2006), tarile EFTA(septembrie 2006)si India (CEP
A), in octombrie 2008.
S-au finalizat negocierile cu tarile ASEAN pentru schimburile de marfuri (iunie
2007) si servicii (noiembrie 2007); continua negocierile privind investitiile.
In aprilie 2007 s-a finalizat acordul FTA cu SUA, dar intrarea in vigoare depind
e de ratificarea de parlamentele celor doua tari; Coreea exclude speculatiile pr
ivind eventuala renegociere a clauzelor referitoare la sectorul auto, de catre
noua administratie americana.
Negocierile cu Canada, demarate in 2005 desi sunt in stadiu avansat nu au fost i
nca finalizate, dar se estimeaza reluarea discutiilor finale in viitorul imediat
.
In 2007, Coreea a convenit cu Mexic modificarea acordului comercial la nivel de
FTA;
In iulie 2008, s-au lansat negocierile cu cele sase tari membre ale Consiliului
de Cooperare din Golf (GCC);
Presedintele Lee a incercat, deocamdata fara rezultat, deblocarea discutiilor cu
Japonia privind acordul FTA care,demarate in 2003 sunt blocate din 2004 din mot
ive politice;
Acordul FTA cu UE este in curs de finalizare, dupa ultima runda de negocieri din
mai 2008 (a saptea runda) partile declarand ca s-au facut progrese substantiale
si se estima finalizarea in prima parte a anului 2009.
In perioada urmatoare vor demara negocierile cu Australia si Noua Zeelanda (s-a
depasit faza discutiilor preliminare);
Coreea analizeaza oportunitatea unor viitoare acorduri FTA cu MERCOSUR, China, P
eru, Turcia si Rusia.
Cadrul juridic al relatilor comerciale cu Romania
Acord de cooperare economica, stiintifica si tehnica intre Guvernul Romaniei si
Guvernul Republicii Coreea (1990).
Acord comercial intre Guvemul Romaniei si Guvemul Republicii Coreea (1990).
Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Coreea cu privire la promov
area si protejarea reciproca a investitiilor (1990).
Conventie pentru evitarea dublei impuneri si evitarea evaziunii fiscale cu privi
re la impozitele pe venit si capital (1993).
Conventie consulara de desfiintare a vizelor (1996).
Acordul interguvemamental privind transporturile aeriene civile (1997)
Memorandumul de Intelegere privind cooperarea dintre Ministerul Comertului,Indus
triei si Energiei al Republicii Coreea si Ministerul Economiei si Comertului din
Romania privind cooperarea in domeniul nuclear (2003).
Memorandum de intelegere privind cooperarea in plan financiar-bancar intre Banca
de Export Import a Romaniei si Banca de Export Import a Republicii Coreea ( doc
umentul a fost incheiat in cursul lunii mai 2006)
Program de Cooperare între Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS) şi Ko
rea International Trade Association (2006).
Acord de cooperare intre Confederatia Industrasilor din Romania ( UGIR 1903) si
Federatia Industriilor sud-coreene ( 2004)
Acord de cooperare intre Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor
din Romania si Asociatia Importatorilor sud-coreeni (octombrie 2005)
Acord de cooperare intre Asociatia romana pentru Electronica si Industrie IT si
International Coopperation Agency for Korea IT ( ICA)
Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Korea Trade
-Investment Promotion Agency
Acord de cooperare intre Banca de export Import a Romaniei si Korea Export Impor
t Bank ( mai, 2005)
Acord de cooperare intre Bursa de Valori Bucuresti si Korea Stock Exchange ( apr
ilie 2005 )
Acord de cooperare intre Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii
si Cooperatie9 ANIMMC) si Small Business Corporation of Korea ( octombrie 2005)
Acord de cooperare intre Alianta Confederatiilor Patronale din Romania si Korea
Plant Industries Association ( octombrie 2005
Acord de cooperare tehnica intre CNCAN si Korea Institute of Nuclear safety ( no
iembrie 2006)
Acordul de cooperare între SN Nuclearelectrica şi KHNP
Regimul vamal
Republica Coreea a implementat Sistemul Armonizat de Codificare si Descriere a m
arfurilor si a consolidat pentru 92% din pozitiile tarifare nivelul mediul al ta
xelor vamale acesta fiind de 7,9%. In cazul produselor agricole si a anumitor pr
oduse alimentare, precum lactate, bere si bauturi alcoolice distilate, dar si pr
oduse piscicole, taxele vamale se mentin inca la nivele destul de ridicate, de p
este 30% ajungand chiar pana la 200%. Conform angajamentelor asumate in cadrul O
MC, taxele vamale vor fi eliminate la majoritatea produselor din urmatoarele sec
toare: produse din hartie, jucarii, otel, mobila, semiconductori si echipamente
agricole .
Contingentele tarifare, care asigura accesul minim pe piata, pentru produsele re
strictionate la import au fost, de asemenea, stabilite prin angajamentele in OMC
. Ca rezultat al acestor angajamente, importurile pana la nivelul contingentului
tarifar sunt permise la nivele reduse sau zero ale taxelor vamale. Peste nivelu
l contingentelor si in afara acestora nivelele taxelor vamaIe pot fi foarte ridi
cate, in special in cazul anumitor produse alimentare cum ar fi laptele praf (19
8%), orzul (324~o), cartofii §i preparatele din cartofi (peste 300%) si maltul d
e orz (284%).
Se aplica o Taxa pe Valoarea Adaugata de 10% la toate importurile. Importul anum
itor produse de lux si bunuri de consum indelungat sunt supuse unei taxe suplime
ntare de consum cuprinsa intre 10 si 20%.
Taxele vamale sunt, in general, percepute pe baza ad-valorem, taxele specifice s
i combinate fiind aplicate numai in cazul anumitor categorii de produse. Taxa va
mala se aplica la valoarea CIF a marfurilor, declarata in vama. Incasarea
datoriei vamale, exprimata in moneda coreeana, se face in maxim 15 zile de la o
btinerea liberului de vama.
Republica Coreea este membra a OMC si semnatara a Acordului privind Evaluarea in
Vama, procedura de determinarea a valorii in vama fiind cea prevazuta in acord.
Licente de import
Importurile de marfuri sunt in general liberalizate, licentele de import fiind n
ecesare numai in cazul produselor pentru care sunt necesare aprobari sau inregis
trari speciale. Aceste produse sunt prevazute de Notificarea pentru export- impo
rt, publicata de Ministerul Comertului, Industriei si Energiei-MOCIE. Cererile p
entru obtinerea de licente in cazul produselor restrictionate sunt aprobate dupa
analiza fiecarei cereri si consultarea agentiilor guvernamentale precum si a as
ociatiilor de producatori care activeaza in domeniu. Majoritatea produselor ment
ionate de lista publicata de MOCIE (circa 1074 de articole reprezentand 1 % din
toate pozitiile tarifare) sunt restrictionate in vederea asigurarii protectiei s
anatatii publice, mediului inconjurator si securitatii nationale. O comisie pe p
robleme comerciale poate recomanda instituirea unor contingente tarifare, daca s
e considera ca o ramura a economiei nationale a fost afectata.
Sistemul licentelor de import a fost inlocuit cu sistemul declaratiilor de impor
t, astfel incat un astfel de document corect completat este imediat acceptat pen
tru eliberarea bunurilor din vama. In plus, Serviciul Coreean al Vamilor a imple
mentat sistemul electronic de. inregistrare a datelor, care a permis importatori
lor efectuarea computerizata a declaratiilor, dar a adoptat si sistemul de inter
conectare la baza sa de date a tuturor agentiilor de import/export, permitand sc
himbul electronic de date privind documentele de comert exterior (aprobari, reco
mandari, certificate de inspectie si de carantina etc). Astfel, declaratiile de
import pot fi completate la Serviciul Vamal inainte ca navele comerciale sa intr
e in porturi sau ca bunurile sa fie descarcate in depozitele vamale.
Documente de import
Declaratia de import - trebuie completata la Oficiul Vamal inainte de in
trarea vasului in port sau inainte de descarcarea bunurilor in antrepozitele vam
ale.
Conosamentul - nu exista cerinte speciale privind forma documentului, fi
ind necesar sa contina informatiile cerute de practica comerciala.
Certificatul de origine - nu este necesar intr-o forma specifica. Cand este, nec
esar, acesta trebuie obtinut de la o Camera de Comert, autoritate vamala, consul
at sau ambasada sud-coreeana, fiind necesara legalizarea. Certificatul trebuie s
a cuprinda si metoda de plata, descrierea marfurilor, cantitatea, valoarea, nume
le si adresa importatorului/ exportatorului, etc. Pentru autentificare trebuie p
rezentate urmatoarele documente: atestarea originii de catre Camera de Comert, f
actura comerciala, copie dupa acreditiv.
Factura comerciala - nu este ceruta intr-un format specific. Trebuie emisa de va
nzator in minim trei exemplare si trebuie sa contina minimul de informatii gener
al acceptate pe plan international
Factura pro-forma - este necesara in vederea obtinerii unei licente de import si
pentru deschiderea unei scrisori de credit. Trebuie sa cuprinda descrierea det
aliata a marfurilor, valoarea FOB, costul asigurarii si transportului.
Lista de colisaj - este necesara si trebuie emisa in doua exemplare, continand o
descriere detaliata a marfurilor. Un exemplar insoteste marfa, iar celalalt est
e trimis impreuna cu celelalte documente.
Certificatul de inspectie si declaratia autoritatilor competente - este un docum
ent emis de autoritatile competente din tara producatorului in cazul importurilo
r de produse farmaceutice, instrumente medicale si produse cosmetice. Certificat
ul trebuie emis pentru fiecare dintre aceste produse cu exceptia cazului in care
un anumit produs a fost exceptat de la aceasta prevedere de catre Ministerul Sa
natatii din Republica Coreea.
Standardizare
Republica Coreea este membra OMC si semnatara a Acordului privind Barierele Tehn
ice in calea comertului din anul 1980. Cu toate acestea, implementarea reglement
arilor acordului nu este completa, standardele sud-coreene blocand adesea import
urile, datorita faptului ca nu sunt emise pe o baza nediscriminatorie (afecteaza
numai produsele din import, fara a se aplica si produselor nationale). O alta p
roblema o constituie perioada, foarte scurta de implementare a noilor standarde.
Guvernul sud-coreean a adoptat, in aprilie 1992, ISO 9000 ca sistem national de
standardizare si ISO 14000 a fost adoptat de companii in 1997.
Pentru produsele alimentare si agricole. autoritatile responsabile pentru reglem
entarea si implementarea standardelor sunt Ministerul Sanatatii si Ministerul Ag
riculturii si Silviculturii la care se adauga Korea Food and Drug Administration
.
Marcarea si etichetarea
Marcarea marfurilor importate in vederea indicarii tarii de origine este obligat
orie la intrarea pe teritoriul Republicii Coreea. Cerintele pentru marcarea si e
tichetarea fiecarui produs sunt prevazute prin reglementari specifice implementa
te de agentiile guvernamentale responsabile. Serviciul vamal coreean este respon
sabil de publicarea listei referitoare la cerintele de marcare a produselor cu t
ara de origine.
Tuturor produselor alimentare importate Ii se solicita a avea etichete redactate
In limba coreeana. Importatorii coreeni de produse alimentare aplica de obicei
etichete redactate in limba coreeana doar atunci cand cantitatile importate nu s
unt foarte mari, dar in schimb solicita Serviciului Vamal, locul unde pot fi apl
icate etichetele.
Incepand cu 1 martie 2001, conform normelor de control a calitatii produselor ag
ricole si piscicole, Republica Coreea solicita ca produsele in a caror component
a se gasesc substante biotehnologice sa fie etichetate, indicandu-se faptul ca a
cestea au fost modificate genetic.

CAPITOLUL VI
REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE
In anul 2007, investitiile straine directe (FDI) in Republica Coreea au cunoscut
o scadere fata de 2006, respectiv de la cca 11,30 miliarde dolari SUA, la 10,52
miliarde dolari SUA. Principalii investitori au fost Uniunea Europeana - 41,30%
, SUA - 22.3% din total, urmate de Japonia - 9,41%. Pe ansamblu, FDI in Coreea d
e Sud au cunoscut fluctuatii anuale si sensibile ca valoare: in anul 2001 aceast
ea au totalizat 11,29 miliarde dolari SUA, in anul 2002 au scazut la 9,10 miliar
de dolari SUA, pentru ca in anul 2003 sa atinga un minim de 6,47 miliarde dolari
SUA. Consecvent, ponderea principalilor investitori - SUA, UE si Japonia a cuno
scut si aceasta variatii pe parcursul ultimilor cinci ani.
UE continua sa fie si in anul 2008 cel mai mare investitor strain in Coreea de S
ud, valoarea investitiilor pe 9 luni fiind de 3,6 miliarde dolari SUA, urmata de
SUA (0,946 miliarde dolari SUA) si Japonia (0,883 miliarde dolari SUA).
Pentru primul semestru 2008, investitiile coreene in UE au totalizat aproape 1 m
iliard dolari SUA, SUA, China, ASEAN si Hong Kong fiind inca destinatii mai atra
ctive pentru investitorii coreeni.
Pe ansamblu, FDI au avut ca tinta principala industria electronica-semiconductor
i si cea auto dar s-a datorat si investitiilor de portofoliu ale companiilor str
aine sau fondurilor de investitii private din SUA si Japonia.
Dupa aderarea la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (O
CDE), in decembrie 1996, reglementarile restrictive cu privire la investitiile s
traine directe au fost in mare parte eliminate, pentru a fi in conformitate cu n
ormele acceptate pe plan international.
Incepand cu 1998, atragerea investitiilor straine a devenit o prioritate a guver
nului coreean care a adoptat Legea privind promovarea investitiilor straine. Con
form legii, toate sectoarele economiei nationale au fost liberalizate, restricti
ile fiind aplicate numai in cazurile in care siguranta nationala, sanatatea si o
rdinea publica sau protectia mediului ar putea fi prejudiciate.
In prezent, cateva domenii sunt inchise investitiilor straine si un numar relati
v redus sunt partial liberalizate.
Sectoare/domenii inchise investitiilor straine sunt:emisiunile radiofonice si ce
le de televiziune, transmitere stiri prin retele de cablu, producere si furnizar
e combustibli nuclear pentru centrale nucleare, producere energie in centrale nu
cleare, servicii de management a deseurilor radioactive, cultivare orez si orz,
banci si cooperative de credit specializate pt finantarea agriculturii, pescuit
ului si cresterii animalelor.
Printre cele liberalizate partial, in care participarea straina este limitata
se numara: pescuitul (de coasta si in apele interioare), zootehnia, publicarea z
iarelor si periodicelor, distributia si vanzarea de energie, comert en gros de c
arne, transportul aerian, banci comerciale , transportul maritim de marfuri si p
asageri, servicii de telegrafie si telefonie (inclusiv prin satelit).
t
I

CAPITOLUL VII
ORGANIZATII PUBLICE SI NEGUVERNAMENTALE CE POT FI CONTACTATE PENTRU INFORMATII E
CONOMICE SI COMERCIALE
Ambasada Romaniei
1-104 , 1-130 Dongbinggo-Dong, Yongsan - Gu
Tel.: (82-2)797 4924
Biroul Comercial: (82-2) 792 4277
Fax: (82-2)794 3114
E-mail: romemb@uriel.net
Web site: www.romemb.uriel.net

Ministerul Comertului, Industriei si Energiei

Tel.: (82-2) 2110 5381 / 503 9447
Fax: (82-2) 503 9655
Web site: www.mocie.go.kr/eng
Asociatia pentru Promovarea Comertului si Investitiilor (KOTRA)
Tel.: (82-2) 3460 7319
Fax: (82-2)3460 7924
Web site: www.kotra.or.kr/eng
Asociatia Importatorilor Sud-Coreeni-KOIMA
Tel: (82-2) 792 1581
Fax: (82-2) 780 4337
Web site: www.koima.or.kr
Ministerul Finantelor si Economiei
Divizia Dezvoltare Cooperare
Tel.: (82-2)2110 2581
Fax: (82-2)503 9077
Web site: www.mofe.go.kr
Ministerul Agriculturii si Silviculturii
Divizia de Cooperare Bilaterala
Tel.: (82-2) 500 1730
Fax: 00822 504 6659
Web site: www.maf.go.kr
Ministerul Culturii si Turismului
Tel.: (82-2)37049000; 37049010
Fax: (82-2)37049049
Web site: www.mct.go.kr
Ministerul Stiintei si Tehnologiei
Tel.: (82-2)5037608
Web site: www.most.go.kr
Ministerul Afacerilor Externe si Comertului
Tel.: (82-2) 2100.7713
Web site: www.mofat.go.kr/en
Ministerul Constructiilor si Transporturilor
Tel.: (82-2)5049010
Fax: (82-2)5070635
Web site: www.moct.go.kr
Ministerul Muncii
Tel.: (82-2) 5039702
Web site: www.molab.go.kr/eng
Comisia pentru Relatii de Munca Seoul
Tel.: (02)6775282
Fax: (02)6754485
Camera de Comert si Industrie a Republicii Coreea
Tel.: (82-2) 6050 3114
Fax: (82-2) 6050 3400
Web site: www.korcham.net
Small Business Corporation-SBC
Tel.: (82-2) 769.6852
Fax: (82-2) 769.6959
Web site: www.sbc.or.kr
Asociatia sud-coreeana pentru Comert International (KITA)
Tel.: (82-2)6000 5305;
Fax: (82-2) 6000 5300
Web site: www.kita.net