A03 - Planningul Strategic Vs Planning Spatial (2 Files Merged)

NOTE CURS 03
03a PLANNING STRATEGIC vs PLANNING SPATIAL

03b URBANISM COMPARAT
traducere&adnotari Radoslav Radu FAUT UPT
2014
Surse:
03a. Pedro Ortiz

Senior Urban Consultant at World Bank - Pedro Ortiz via LinkedIn
member@linkedin.com
03b. Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA
Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania

mircea_enache@yahoo.com
1) SUNT PROBLEMELE IN DEZVOLTAREA URBANA SI TERITORIALA din ROMANIA ?

Va rog sa le insirati in cele doua rubrici
URBANA
TERITORIALA
Rezulta o multitudine de probleme
PLANNINGUL STRATEGIC
a) Diferenta intre Planingul Strategic si Planingul Spatial
O distinctie clara trebuie facuta intre Planingul Strategic si Planingul Spatial.
PLANINGUL STRATEGIC
este coordonarea politicilor:
1) economice
2) sociale
3) ecologice
Obiectivele acestor politici trebuie sa se supuna unui sistem guvernamental in acord cu
limitrile bugetare si administrative
PLANINGUL SPATIAL (Fizic)
este transformarea politicilor celor 3 componente in spatiu.
Precum politicile spatiale participa la luarea deciziilor din Planingul Strategic,
Planingul Spatial va extinde, va integra si va dezvolta
politicile spatiale decise in
Planificarea Strategica.
Sursa: Pedro Ortiz Senior Urban Consultant at World Bank Pedro Ortiz via LinkedIn member@linkedin.com
a. Regulile Sociale si Economice

nu putem avea un Plan Spatial fara
prioritizarea
problemelor strategice sociale si economice.
Elementele spatiale ale Planului Strategic vor structura elementele in mod bazic
El nu va avea elemente de detaliu (cu exceptia detaliilor strategice).
Detalierea elementelor se efectuaza in Planul Spatial
Cind Planingul Strategic nu stabileste
prioritati si cereri circumstantiale Planului Spatial,
el va include in prima faza un exercitiu de planning strategic
in care politicile rezultate
vor deveni directive pentru deciziile Planingului Spatial.
b. Translatia Spatiala
Stabilirea directiilor pentru politicile economice si sociale trebuie traduse si
gasit un suport pentru ele in politicile fizice si in investitii.
Planingul Spatial poate juca un rol important in dihotomia social-ecomomic.
Pot rezulta solutii coordonate sau care sa stabileasca efecte multiplicative.
Beneficiile includ atit reducerea conflictului cit si promovarea eficientei duble.
Exista doua tipuri de Planuri Strategice
Planingul Strategic este coordonarea politicilor economice, sociale si spatiale
sub un cadru al limitrilor guvernrii
a. Strategizare cu ajutorul cifrelor
b. Strategizarea cu ajutorul discutiilor
Dihotomia dintre obiectivele economice si cile de adoptare

trebuie discutate si echilibrate.
Prioritatile si compromisurile
trebuie discutate si echilibrate.
Discutia poate fi efectuata
fie in afara conceptelor si calculelor tehnice,
fie impreun sau separat.
a. Strategizare cu ajutorul cifrelor

Abordarea cea mai tehnica va calcula tendintele economice si nevoile sociale.
Se va face o prognoza a potentialit ilor i al riscurilor.
Se vor produce politici care vor avea cel mai efficient, echitatbil si echilibrat rezultat.
Se vor selectiona actiunile cu cele mai bune rezultate in concentrarea eforturilor bugetare si
administrative.
Se vor cuantifica acelea in termenii exigentelor bugetare si.
Se vor programa actiuni alocindu-se fonduri fiecarei componente a structurii socio-administrative
Metoda cere
un mare numar de expertise si
poate avea un cost mare.
Implicarea pr ilor interesate este limitat,
dupa cum discu ia este facuta in termeni cantitativi rationali in care
implicarea opiniei publice este limitata.
implicarea opiniei publice
fiind in afara de deciziei politice asupra echilibrului prioritatilor si politicilor
(economic vs social)
Cazul strategiei economice Regiunea de vest Romania
De discutat
Cele 4 directii economice vulnerabile :
Agricultura, Automotive, Confectii, IT
b.Strategizarea cu ajutorul discutiilor

Abordarea este focusata pe capitalul social i va dezvolta un dialog intre pile interesate i
factorii de decizie ai oraului, judeului, regiunii n cadrul Planningului Strategic.
Acest dialog va fi structurat pentru a acoperi problemele consistente si pentru a evalua prin
analize in urmatoarele etape:
(1) discutia
(2) analiza actiunilor alternative,
(3) selectarea ac iu ilor
( 4) alegerea programelor de implementare.
Discutia se va baza mai mult pe concepte decit pe cifre,
desi fiecare dintre participanti va cunoaste cifrele reprezentative,
deoarece ele sunt importante pentru sectoarul respectiv.
In cazul a celor 6 milione locuitori a unei metropole,
maximum 20 persoane pot sa echilibreze discutiile in jurul mesei de dis u ie,
la fel ca factorii de decizie la cele peste 400 de regiuni
din sectoarele si nivelele guvernamentale economice, sociale.
Acest tip de planning este mult mai ieftin,
cit timp oamenii parti ipa i nu sunt implicati direct
ci este implicat doar nivelul inalt al factorilor de decizie,
i et e ii parti ipa i nu vor fi implicati nici in primirea de recompense.
Rezultatul acestui tip de Plan Strategic nu va fi prcis in programare, dar va avea puterea
consensului strategic pe care il are capitalul so ial a efect de multiplicare.
Concluzii
Cele dou abordari trebuie combinate.
Este dificil, pe tru realizarea consensului nu urmeaza aceiasi metodologie ca
discursul cantitativ.
Imbinarea procedurilor poate fi dezvoltata,
dar la sfirsit una din ele va fi pe locul intii
ocupind locul principal al metodologiei.
DIRECTOR vs OBLIGATORIU
Planingul poate fi director sau obligatoriu
Obligatoriu trebuie relationat cu capacitatea de a ordona
Director trebuie relationat cu arta conducerii
(a conduce sau a influenta prin capacitatea intelectuala sau politica).
Capacitatea de ordonare este limitata in domeniu,
dar este efectiva in implementare
daca are o capacitate efectiva.
Capacitatea de conducere este mult mai larga,
dar ca sa fie efectiva trebuie sa fie incarnat in mecanismul jucatorilor ca si capital social.
Societatile latine derivate din Legile Imperiului Roman sunt mult mai
inclinate spre Planul Obligatoriu,
Societatile anglo-saxone si germane derivate din Legile Comunale tribale sunt mult mai
inclinate spre Planul Director
Planingul director s-a dovedit mult mai eficinet in economia de piata a societatilor moderne,
ca raspuns la atomizarea puterii economice si sociale printre partile interesate si jucatori.
Oricum fiecare din ele are un cimp de integrare efectiva.
Strategicul este INTOTDEAUNA DIRECTOR
Planingul strategic este director.
Numrul de sectoare, de scri, scurgerea timpului implicate
nu pot fi tratate printr-o singur regul.
Planingul obligatoriu in acest caz este aproape imposibil,
dar poate fi rezultatul unor ndelungi acorduri, consensuri sau a unui dialog deschis.
Poate fi obligatoriu pentru administratie ca sa stabileasca
cadrul (tema program) planului strategic
ca o dovada a credibilitii sale si
avind ca scopuri pe cele ce trebuie sa rezulte din el.
In nici un caz nu poate fi obligatoriu pentru altii ,
ci doar pentru administratiile si agentiile implicate
in politica globala rezultata din process.
Propiul lor angajament va depinde de acest cadru obligatoriu.
Planul strategic trebuie sa fie director, chiar daca ntocmitorii lui decid
ca el s fie acceptat ca obligatoriu.
Suveranitatea va ramine sf t in acest domeniu.
In planificare este important cum abordam politica de implementare.
Avem in Europa 2 mosteniri in conformitate cu 2 sisteme:
cel Roman cu legile romane si cu codul lui Napoleon si
cel Anglo-Saxona cu mostenirea venita din legile evului mediu englez.
a. Latinii vs anglosaxonii
Legile Planingul Roman
sunt bazate pe principiile obligativit ii ce leag sectorul public de cel privat.
Legile latine cer securizarea formei ad i istrate pentru evitatarea abuzului discreional al politicienilor,
cerindu-se controlul discretional al autoritilor locale, din cauza c de cele mai multe ori autoritatile au
ve it su for a u irii dire te si i e pli a il pe tru oa e ilor de ri d si elegiti i ter e ii
de o ratiei de azi.
Legile Lati e se azeaz pe pro edurile u ui e a is o ple i i delu g e ersat si ofer se uritate,
este o ligatoriu i e e utoriu pe tru oa e ii de r d i pe tru autoriti.
Legile Anglo-Saxone
vin din sistemul tribal medieval prin sistemul de drept comun.
Puterea politi este respo sa il fa de populaie si a atare este legiti .
Me rii grupului vota tiilor, o troleaz i ediat dis reio alul sau ori e ru f ut.
Legile Anglo-Saxone sunt bazate pe dis re io alitate
puterea u are este i vestit o i sta sau u repreze ta t al ei
de a lua di proprie i itiativ hotriri sau suri e pot s depes adrul legal .
Ele ofera flexibilitate si adaptabilitate la schimbarile circumstantiale
b. Privat vs public
Lu ea oder a ere s hi ri rapide ale rit ului.
Tre uie sa fi apa il s te adaptezi la s hi arile e o o i e, so iale, li ateri e si la
ir u sta tele tii ifi e.
Pla i gul u poate fi o isiu e i povoratoare pe ter e lu g i pus so ietii sau u ui oras,
hiar da este evoie de el, pe tru pe ter e lu g pla i gul poate u este o viziu e
ore t.
Dialogul dintre sectorul public si privat este foarte necesar.
Nu ai este azul a ad i istratia sa i pu se torului privat,
(Vezi legea spatiilor verzi)
cum s-a intimplat n perioadele nedemocrate.
Este ai degra u dialog guver a e tal proie tat s ati g el ai u rezultat i ter e ii
resterii e o o i e, e hitatii so iale i pstrrii e hili rul ediului pe tru i treaga so ietate.
Dar si Discretionalitatea are defectele ei.
Da a u se apli fr du lu o trol i da este i tr-o a ier opa i o
CORUP IA.
olegial apare
PLANINGUL URBAN
Planingul URBAN (Fizic)
director sau obligatoriu este important.
(vom dezvolta a east idee mai tirziu).
In acest punct trebuie doar mentionat ca la scrile mai mari,
sunt implicate
cele mai multe institutii, agentii si guverne.
Asta face ca Planurile Regionale/Metropolitan
s fie radical diferite de Planingul Urban
Planingul Urban
este un contract intre administra iile municipale si cet eni.
El defineste drepturile si datoriile terenurilor si cladirilor n proprietate private.
Desi definete si angajamentul autoritatilor locale pentru investi iile publice,
scopul principal al Planului Urban Local este de a defini drepturile sectorului privat.
Este astfel un dialog si o definire a limitei dintre public si privat.
Implic att autorit ile locale t i cet enii.
Dialogul di tre pr i trebuie sa fie public.
Viitorul municipalit ii poate fi discutat
(dei el a fost sta ilit ai te n Planul strategic)
DAR
odata ce decizia a fost luata ea este obligatorie atit pentru privat cit si pentru public.
Nimic nu poate fi exceptional
(in acest caz trebuie sa fie abordate proceduri exceptionale)
.
PLANINGUL REGIONAL/METROPOLITAN
din contra nu trebuie s implice cetenii decit la nivelul secundar.
Desigur rezultatul final este n beneficiul cetenilor si ei trebuie s fie o tie ii de asta i
s-l cunoasca,
participanii direci ai planurilor regionale/metropolitan sunt insa
institutiile, organizatiile, etc care au respo sa iliti pe teritoriul regional/metropolitan
sau care au responsabilitati sectoriale de baza in regiune.
Planingul Regional este un dialog intre institutii si agentii in scopul de a atinge o strategie
comuna pentru o dezvoltare echilibrata (social, economic, de mediu) a regiunii.
- OBIECTIVUL Planingul Regional ESTE DIALOGULNici o agentie nu poate s se impun faa alteia.
Rezultatul dialogului,,
nu poate fi dect director,
chiar dac anumite agenii decid acorduri obligatorii
Un contract nu poate niciodata semnat de 400 de institutii posibile,
si chiar dac ar fi aa,
poate s fie o decizie obligatorie pentru unii,
dar directoare pentru alii.
Suveranitatea deciziei ramine in institutiile ce parti ip la a est a t.
PLANIGUL SPATIAL FIZIC,

Spunind asta, trebuie sa intelegem ca Planingul Fizic,
defineste fizic cu preciziie drepturile si datoriile asupra terenurilor,
i el trebuie sa se supuna drepturilor legale ale proprietarilor.
Trebuie sa fie consultati si odata decizia luata, ea trebuie sa fie aprobata adecvat si
apoi intarita.
Planningul spatial- fizic trebuie sa fie obligatoriu.
dar trebuie sa fie si alte aspecte ale Planingului Fizic ce se cer sa nu fie obligatorii
(ex: propuneri de investitii pe termen lung pentru a da proiectia unei dezvoltari pe
termen lung a orasului)
si s permit astfel o oarecare siguranta a abordrii Directoare.
PLANIGUL SPATIAL FIZIC cuprinde

mediul natural si mediul urban.
Scopul este dezvoltarea sustenabil si servirea dezvoltrii sociale si economice
n dimensiunea spatial.
A. Sectoarele planingul fizic trebuie s integreze toate aspectele si toate sectoarele
dimensiunii fizice.
Sistemul Spatial este format din cite subsisteme doreste planificatorul.
Dar sunt 5 subsisteme majore - mediul, -transportul- locuirea-activitatile productive- facilitatile sociale.
SUBSISTEME (SECTOARE):
A1. Sistemele continue mediul (infrastructura verde) transportul (infrastructura gris)
sunt legate in retea intr-un mod continuu.
Presupun fluxuri continue.
Ele sunt in permanent conflict intr-un teritoriu si au trasee suprapuse.
Evitarea si rezolvarea acestor conflicte este problema majora a proiectantului.
A2 Sistemele discontinue locuirea -activitatile productive -facilitatile sociale.
Sisteme formate din unitati ce pot fi amplasate in teritoriu intr-un mod discontinuu.
Daca sunt in conflict ele se pot deplasa pt evitarea conflictului.
B.Integrarea planurilor spatiale au o anumit structur pe o regiune sau tara,
ghidat de guverne regionale sau ministere.
Coordonarea si integrarea se face la scara are i la proximitate
Integrarea sectorial = presupune conducerea, directionarea, calibrarea, aprobarea, monitorizarea Planului paial
Integrarea trebuie luat la nivele superioare ale piramidei.
TIMPUL
planurile de nivel mai mari sunt pe termene mai lungi 30-40 ani,
cele de nivel inferior se pot revizui des.
Planingul pe termen lung si programele pe termen scurt.
Planingul pe termen lung
trebuie sa fie flexibil si adaptabil,
ca sa fie corectat si redirectionat.
Implica consensul evoluiei.
Programele scurte
implic un mandat.
Responsabilitatea unui buget se afl numai sub un mandat
si programele trebuie s urmareasc exact capacitatea institutiei.
CIND VIZITATI UN ORAS CE DORITI SA CUNOASTETI?
2014 Care este primul lucru care te intereseaza cind vizitezi un oras?
Total nr studenti chestionati 75
arhitectura: 55
geografie: 10
management: 10
Centru orasului:
25
4
Spatii verzi:
25
3
Pietonale:
20
1
Muzee, filarmonica, opera:
17
Arhitectura noua si veche:
16
Obiceiurile, mincare, cultura locului : 12
Piste biciclete:
10
Mijloacele de transport in comun
puncte cheie :
10
Comert specific:
6
Boulevard:
5
Locuri ascunse:
1
Dotari sportive :
1
Infocentru:
1
Puncte inalte de ghidaj:
1
Comportament oameni :
Cazare
Gara
3
3
1
5
4
4
1
1
1
1
32 60%
31
22
22
20
19
10
10
6
6
2
1
1
1
1
1
1
DEZVOLTAREA INTEGRATA
a. cum se integreaza obiectivele
NU poate avea loc o dezvoltare economica fara o dezvoltare sociala.
Sistemul de guvernare presupune echilibru intre:
crestere vs echitate;
eficienta economica vs justitie sociala;
dezvoltare vs prote ia mediu;
dispersie vs concentrare
cresterea vs prezervare;
El trebuie sa se bazeze pe cei 3 piloni si anume economic-social-mediul fizic.

Aceste obiective nu sunt integrate in planificarea spatiala.
Instrumentul guvernamental pentru planul integrat este Planul Strategic.
b. cum se integreaza procesul planificarii
Planul Strategic vine primul, apoi vin subsistemele.
Planul Spatial (Fizic) nu poate fi intiiul.
Planul Strategic se face cu ajutorul discutiilor si/sau cu ajutorul cifrelor.
O metoda fr cealelalt nu merge
(la cel cu vorbe-cuvinte- este nevoie de 2-4 ani).
Planul Strategic cu ajutorul dis u iilor costa 1/20 din Planingul Spatial
Capacitati
Capitalul Social si
Resursele Umane
orasul construit =orasul hard
populatia =orasul soft
Resursele Umane formeaza banca de date
Capitalul Social formeaza programe
fiecare societate are 4 active capitale:
mediul construit,
mediul natural,
resursele umane si
capitalul uman
cresterea prin eficienta cunoasterii conduce la cunostiinte;
prezervarea prin constiinta sociala conduce la integrare;
cunostiintele prin imprastiere conduc la integrare
Resursele Umane:
acumularea de cunostiinte ale societ ii.
Ele au un
efect de aditionare
cu cit ai mai mult educaie ai mai multe resurse umane.
Capitalul Social:
capacitatea populatiei de a lucra impreun pentru a produce un plus.
El are
efect de multiplicare, nu o suma.
Daca o societate are un capital social bun, populatia sa va fi capabila sa
interactioneze pozitiv pentru a multiplica rezultatul pe care-l atingeau individual.
Capitalul Social poate avea efecte positive sau negative.
c. guvernarea
Guvernarea este parte din capitalul social.
Planificarea Spatiala investeste in Capitalul Social.
Ajuta liderii din diferite cimpuri de cunoastere si responsabilitate
sa gindeasca si sa vorbeasca impreuna si
sa integreze Viziunea in viitor.
Fiecare din ei vor impartasii rezultatul viziunii in mediul sau.
Beneficiile cele mai mari ale Planului Strategic nu este rezultatul unui
raport,
ci consensul ce se filtreaza prin actiuni la toate nivelele societatii,
ce intaresc si imbunatatesc Capitalul Social.
VIZIUNE TRIDIMENSIONALA A DEZVOLTARII
ORASUL HARD vs ORASUL SOFT

Planificarea Spatiala are de a face cu materiale solide:
drumuri, spitale, locuirea, scoli, industrii, copaci, etc.
Poluarea si efectele mediului sunt clar parte a aspectelor de mediu ale Planingului
Fizic.
Planificarea Spatiala are de face cu hardware ul orasului.
Dar cel mai valoros nu este hardware intr- un oras
ci software.
Sunt oamenii:
resursele umane si capitalul social
Software vs hardware
Daca distrugeti hardware (in al doilea razboi mondial in Europa)
si daca mai aveti software
se poate inlocui hardware in 10 ani si puteti lucra ca inainte
(cazul Germaniei).
Daca ar fi ca in Haiti dupa cutremur
daca distrugeti hardwarwe nu se poate face nimic.
VALORILE CAPITALULUI SOCIAL

(REVENIRE CURS 02)
normele care produc capital social trebuie s i lud n mod
su sta ial virtui precum
cinstea,
reciprocitatea
u ptarea
sinceritatea,
ndeplinirea o liga iilor
i reciprocititatea.
etc
Lipsa acestor valori conduce la
Delicventa, destramarea familiei, lipsa de incredere
n China i America Lati , familiile sunt puternice i unite, dar oamenii
se ncred cu greu la stri i, iar nivelurile la care se afl cinstea i
colaborarea n viaa public sunt mult mai s zute.
De aici nepotismul i orup ia larg rsp dite n via a public.
INTEGRAREA FACTORULUI TIMP

Sistemul de planning trebuie s in cont de consens pe o perioad lung.
Nu este vorba de consensul in momentul aprobrii lui.
Pe tru a esta, onsensul trebuie s fie sustenabil.
el trebuie s fie testat prin trecerea timpului.
Consensul Sincronic
Consensul sincronic este atins la un moment dat.
Consensul planingului trebuie atins intre sectoare
(mediu, transport, locuire, activitai productive, facilitate sociale)
la toate nivele
(european, national, regional, judetea, si orasenesc).
Consensul se obtine prin imprtirea telurilor comune prin discutii continue.
Cind nu exist un nivel ierarhic de medierea, disidentul trebuie izolat n diziden a sa,
astfel incit ceilalati s nu il agreaze, lucrnd astfel impotriva lui.
Atunci el fie se va alatura trendului principal al planului strategic, fie va disprea.
Consensul Diachronic
Planificarea pe termen lung trebuie atins in timp lung.
Consens intre institutii si manageri si cu viitorii pl ditori ur a i i de a e ajarea teritoriului.

Modul de a atinge consensul cu viitorul are 2 cai:
prin atitudine si prin tehnici.
Prin atitudine inseamn c planul nu trebuie impus.
O atitudine de dialog astzi este deschiderea unui atitudini de dialog pentru viitor.
Contrariul nu va fi ceva fezabil.
din cauza factorului timp trebuie introduse mecanismele
de schimbare si de adaptare
ce vor dovedi ambelor pri c e ist este o atitudine
favora il de a incorpora consensul in viitor,
si a permite planului s se adapteze fr a se rupe.
Aceste tehnici se numesc
a. Geometri Variabile
respectiv
b. Schimbarea Orizontului

a. Geometri Variabile
Introducerea capacitatii de schimbare in structura planului inseamna a avea o structura ce
permite Geometriei Planului sa se schimbe.
Aceasta se poate atinge avind o structura a planului in parti ce prin
coordonare pot fi modificate prin efot minimum sau
prin controlul impactului cu alte parti ale Planului.
Desigur c schimbrile introduse intr-una din prti vor interactiona
cu efecte ce trebuie studiate,
pentru ca alte parti vor fi afectate.
Feed-backul acestui process nu va atinge niciodata starea de echilibru.
Aceasta va fi rezultatul adaptarii continue a Planului.
Interconectarea partilor este necesara acesta este esenta Planuluidar aceste interconectari tre uie s fie intersanjabile.

b. Schimbarea prin Rostogolirea Orizontului
Planingul pe termen lung este condamnat s aib erori de prognoz.
Nu trebuie sa fie foarte prcis in cuantificrile finale,
ci trebuie sa permit o anumit elasticitate.
Trebuie s se bazeze mai mult pe principiile reactive decit pe cele specific cantitative.
Ori de cite ori divergen ele din cadrul unei prognoza o cer,
propunerile trebuie recalibrate.
Aceast opera iu e trebuie fcut ori de cte ori apar nevoi noi,
dar trebuie periodic s se verifice si s se monitorizeze situa ia de fapt.
Planul fu io eaz correct,
daca este implementat correct si
daca rezultatele sunt confirmate de indicatori.

20-30 de ani vor acoperii 5-7 mandate administrative.
Este pertinent ca fiecare nou administra ie politic s se poata analiza Planul,
ca s fie capabil sa-l adapteze in functie de propunerile politice aprobate de
rezultatele electorale.
Reviziile desi minore, trebuie efectuate la inceputul fiecrui mandat.
Revizuirea este fcut inind cont de orizontul de timp fixat de ultima revizie,
care a vut loc acum 4 ani.
Un scop de 4 ani nu este un plan, este un program,
dar fr specifica iile unui program.
Program nu este asta, ci totul altceva.
Pentru a mentine un Plan s fie un Plan,
orizontul de 20-30 ani, oricare ar fi el, trebuie e inut constant.
La fiecare revizie orizontul Planului trebuie rostogolit u u rul de a i de la ulti a
revizuire are a fost efe tuat
pe tru a e i e o sta t la orizo t.
Aceasta este rostogolirea orizontului
INTEGRAREA SCARILOR
I tegrarea s rilor este u a di pro le ele ele ai i porta te di tr-un Planning.
Planul National trebuie sa fie integrat cu
Pla ul regio al, i su se ve t u el Jude ea si Ore es .
Fie are s ar e esit u set de dis ipli e, u otii te si i stru e te.
Ele tre uie s filtreze de izia jos la ur toarea s ar i s le fa o pati ile si o siste te.
Pe de alta parte, s ara i ferioar tre uie s fie si ea apa il s o u i e efe tiv
evoile i asteptarile sale ivelului superior.
Altfel pro edura e piri a este a s ara superioar s do i e s ara i ferioar,
s ara superioar u tre uie doar sa fie superioar s rii i ferioare, i tre uie s fie sufi ie t de
elasti i flexi il a s per it a evre orespu ztoare.
O pre izie i alt a s rii superioare este o greeal are.
Pre izia, i a est az u este e esar, pe tru s ara superioar u va fi apa il s exti d
a east pre izie tuturor aspe telor referitoare la pla .
Da a a u ite aspe te ale s rii superioare er totui pre izie, atu i ele devi
INTEGRAREA SCARILOR
Proiecte Strategice sau Programe,
au obiective si bugete specifice.
O viitoare dezvoltare a dialogului i ters ri va e esita
adapta ilitatea e a is elor s rii superioare
da evoile s rii i ferioare su t strategi releva te si
cer schimbarea celui superior.
Planingul la nivel Regional si National (Strategii Directoare)

Dupa cum am spus scara superioara nu trebuie sa fie precisa.
Ea tre uie sa fie fle i ila, s i tre i dialog u s arile i ferioare.
Ea trebuie sa fie Strategic Directoare si
aspe tele spatiale ale Pla ului trategi tre uie sa fie diagra ati e ai degra a de it pri hri
pentru a permite flexibilitatea in luarea deciziilor in
locatii specifice la scari inferioare ale planingului.
Daca Proiectele Strategice sau Programele necesita sa fie implementate direct,
dialogul cu scara adecvata a interventiei trebuie facuta in mod specific.
INTEGRAREA SCARILOR
INTEGRAREA SCARILOR
sursa CCUPT Dr arh MORAR T
PLANINGUL de FOND
vs
PLANINGUL PROCEDURAL
Sunt 2 tipuri de focalizare a planingului:
procedural si de fond
a. Planingul de fond
se focuseaza pe ceea ce va fi facut:
ce este in fond bun sau rau pentru oras si pentru societate.
Se ocupa de obiectivele si telurile planingului.
Orice proiect este vazut in termen de efecte rele sau bune.
PLANINGUL de FOND
vs
b. Planingul procedural
se focuseaz pe administrarea si pe metodele legale
de ce trebuie fcut pentru a fi aprobate si implementate.
Are de a face cu aspectele administrative ale planingului.
Deseori planingul procedural a fost fcut din ce in ce mai complex prin
introducerea obiectivitii si prin
a fa e procedura egal pentru fiecare a o scuz.
Cu cit procedurile au devenit din ce in ce mai complexe,
a crescut excluderea unei abordari de fond in luarea deciziilor,
care a inlocuit mecanismul procedural.
Deasemeni si-a pierdut scopul etic al planingului.
Si pierzind scopul etic la transformai in unul ne-etic.
Problema pentru politicieni si pentru proiectanti nu mai o teaz
dac este bun sau ru pentru oras,
ci mai degrab dac este legal sau nu.
Legalitatea nu presupune c este etic sau bun.
Totui este nevoie de un spaiu pentru un compartament etic in interiorul legalitii.
PLANINGUL de FOND
vs
Doar teocratiile impun moralitatea ca regula.
Democratiile nu.
Deciziile facatorilor de orase, domeniul politicilor locale,
trebuie vzut ca bunul interes al orasului inainte de lege.
Daca planingul se focuseaza pe proceduri si pune fondul pe plan secundar,
cum a facut-o deseori ,
isi pierde legitimitatea, dupa cum s-a intimplat deseori in raport cu populatia,
cind s-a focusat pe aprobarea proiectelor in conformitate cu legea,
dar desigur in opozitie cu bunul interes al orasului.
Fondul trebuie pus pe primul loc.
Acesta este tipul de discurs ce trebuie promovat sub fondul strategic director si
prin planning spatial procedural obligatoriu.
Profesiunea de planner include ocupatii ce trebuie sa colaboreze
colaboratori:
de mediu,
de probleme sociale,
de conservare,
de specialisti in economie,
de IT,
de voluntari,
de experti in regenerare urbana,
de istorici,
de antropologi,
de experti in cultura populara,
de GIS,
de geografi,
de psihologi,
de educatori,
de politie,
de lucratori in sanatate,
de oameni de afaceri,
de oameni din media,
etc
REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA

Planingul si-a dobindit in timp o reputatie proasta.
Aceasta datorita:
-planingul a fost in principal spatial, cu doar o mica concentrare pe efectele
sociale si economice ale planingului spatial si
fara a indeplinii toate rolurile sale ca vehicul al nevoilor economice si sociale.
-procedurile Planingului Spatial sunt impovaratoare, incete si statice.
Nu este permisa flexibiltatea pentru schimbari circumstantiale si aceasta lipsa de agilitate a
fost vazuta deseori ca o greutate pe nevoile societatii atit in termeni sociali cit si
economici.
Planingul Spatial a devenit un inamic atit pentru antreprenori cit si
pentru politicieni,
daca nu asupra intregii populatii.
Daca la virf Planingul Spatial a fost obiectul unor loby de grupuri si interese speciale,
( vezi traseul autostrazilor Romania)
el si a pierdut credibilitatea profesionala ca metoda procedurala.
.
REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA

c. Rigid, Obligatoriu, Fizic
Metodele procedurale sunt rigide.
Ele cer proceduri lungi admistrative.
Ele oblig la evitarea greselile, dar aprobarea lor necesit ult ti p, chiar 4 ani.
In 4 ani criza economic poate veni sau pleca.
Nevoia de a se adapta crizelor s-a dovedit imposibila din cauza rigiditatii Planingului.
In consecinta, orasul sau judetul a pierdut potentialul de adaptare si de a iesi din criza
devenind mai lipsit de competitivitate in lumea globala, fr nici o salvare.
Planingul in acest caz a devenit piedic pentru dezvoltarea economic i social.
Aspectul obligatoriu necesit un lung proces
pentru revenirea la o flexibilitate necesara.
Limitele abordrii fizice, deseori oarbe la nevoile si fortele economice si sociale,
a devenit in final inamicul acestor sectoare.
Deasemeni, abordarea fizic a deposedat planingul spaial de la orice bun reputaie
de la criticism, impingindu-l la marginalizare.
Planingul spatial trebuie schimbat, incorporind astfel toate aspectele de fond etice,
scopurilor economice si sociale, viziunii strategice, flexibilitatii, agilitatii,
adaptabilitatii, si dialogului.
Va fi el capabil sa se adapteze?
PLANURILE LOCALE
Planurile locale sunt rezultatul unui Contract Social intre Administratie si Populatie.
Ele definesc drepturile si datoriile proprietatii private in contextul telurilor sociale a
proprietatii private definite de Constitutiile Europene
(spre deosebire de Constitutia Americana).
Ele definesc drepturile si datoriile proprietatii private,
dar definesc i a gaja e tele asu ate de a iu e pu li eea e privete oraului.
a. Definirea sectorului privat (controlul externalitatilor)
Abordarea Planingului Spatial Local catre sectorul privat este dubla.
Incearc s maximizeze controlul si externalitatile positive,
dar si implozia si interzice externalitatile negative.
Fcnd asta el defineste cele mai bune atribuii pentru folosirea terenurilor private si
incearc s fac n asa fel inct s maximizeze beneficiul public fr a reduce posibilitile
pentru dezvoltarile private dincolo de pragul de fezabilitate.
Este o dis uie dura dac sectorul privat incearc doar s maximizeze beneficiile i s
externalizeze efectele negative.
Aceasta este lupta Planului Spatial Local.
Sursa: POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICE IN

DEZVOLTAREA COMUNEI DUMBRAVIATA
lucrare diploma FAUT UPT 2014- autor KOSS Timea,
Mentori Graf R, Radoslav R
(controlul externalitatilor)
SURSA:- Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare

coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor
Ur a tudies a d patial Pla i g. Resear h studies oordi ated
RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma
coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav Colectia Arhitectura , ed Politehnica
Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
Sursa
DREPTURILE PROPRIETATII
USA vs Europa
Diferenta principala intre constitutia Americana si cea Europeana este ca in Constitutia
Europeana proprietatea privata trebuie sa serveasca scopului social.
Nu este la fel in cea din USA.
Inerent vs subventie
Anumite scoli si institutii ale sectorului privat argumenteaza ca dreptul la dezvoltare
este inerent terenului si proprietatii lui.
Administratia are datoria de a reglementa, dar nu de a limita potentialul de folosire a
terenului.
Alte puncte de vedere subliniaza ca valoarea terenului pentru dezvoltare nu este
inerenta,
ci este un rezultat al elementelor si investitiilor produse de zona inconjuratoare, si
deci nu al valorii individuale.
Drepturile si beneficiile pentru dezvoltare sunt asadar ale colectivitatii si ea poate
administra subventiile acestor drepturi.
EXPROPRIERILE
Dincolo de dezbaterile conceptuale, aceasta problem are efecte practice care trebuie expuse:
Dac dreptul de dezvoltare este doar inerent, administra ia poate doar s limiteze dezvoltarea
in termenii prevenirii efectelor negative ale externalit ii.
Administratia poate doar preveni sau cere compensa ii pentru externalit ile negative,
dar nu poate prevenii beneficiile maximale incasate din dezvoltarile terenului privat.
Orice este permis.
Doar externalitatile trebuie s fie compensate.
Dificultatea problemei este legat de faptul ca externalizarea poate fi calculat pe termen scurt,
dar este imposibil de f ut pe termen lung.
Intr-o dezvoltare haotic poate nu se produc externalit i pe termen scurt,
aa c pare c nu avem nici un cost.
Dar se poate produce un cost imens in 100 de ani
(ex. dezvoltarea pe verticala din sec 19 lea, Roia Mo ta , gazele de ist, et )
Dac drepturile dezvoltrii sunt subventionate,
atunci produsul administratiei ca plusvaloare prin infrastructura,
favorizeaz valoarea terenului si
este indrept it s impartaseasca aceasta valoare.
Este clar ca implicatiile politice si economice sunt imense si problema trebuie pus dis u ie.
SECURITATEA ADMINISTRATIVA
(dreptul roman vs cel comunitar)
Cind proprietatea private este implicata,
drepturile administratiei trebuie clar statuate
pentru a evita abuzurile autoritatilor publice.
In special cind populatia nu participa direct
(datorita pasivitatii sau daca este impiedicata)
in procesul de cunoastere al relatiilor administratiei,
aceasta opacitate poate deschide poarta pentru taieri discretionale
(prioritati politice)
sau direct coruptiei.
In acest caz cadrul legal si sistemul planingului deriva din legislatia Romana.
b. DEFINIREA SECTORULUI PUBLIC

(angajamentele lui)
Planul Spatial deasemeni defineste investitiile care servesc sectorul public
pentru a oferi bunuri complementare sectorului privat
necesare pentru promovarea dezvoltarii.
Aceste angajamente trebuie sa fie obligatorii,
fii d i limitarile sectorului privat sunt obligatorii.
Multe decizii de investi ii din sectorul privat sunt fcute complementar
investitiilor publice.
Dezvoltarile de a lungul autostrazilor sunt exemplul tipic.
Cu toate acestea angajamentele din sectorul public
sunt fcute
pentru a atrage credibilitate,
nu doar dac au fost planificate ,
ci i dac au fost doar ini iate.
LEGILE BUGETARE
Sunt 2 aspecte ale angajamentelor sectorului public:
TERENUL SI BANII
Terenul poate fi definit de Planul Spatial, dar el nu poate deveni real pina cind sectorul
public nu incepe negocierile sau expropierile/pe domeniu/expropiat.
Este nevoie in ambele cazuri de bani.
Transferul drepturilor de dezvoltare si de permutare a terenurilor au venit ulterior
prin ocolirea limitarilor financiare ale autoritatilor locale.
Ele au lucrat uneori foarte bine ca valori substitutive pentru bani.
Finan ele depind de bugetul autorit ii locale.
Si bugetul este msura cea mai performant pentru autoritatea local.
Va determina obiectivele reale si suveranitatea ei,
emanate din votul democratic al alegerilor.
Aceasta libertate a deciziei nu poate fi redus de nici un document de rang inferior.
De asemenea un Plan nu poate impune un buget pe 20 de ani in viitor,
si bugetul este suveran s o di io eze sau nu, propunerile dintr-un Plan.
Obligatiile Sectorului Public in Planul Spatial devin directoare si nu obligatorii.
Este doar credibilitatea Autoritatii Publice si
liderii ei vor asigura subventiile sectorului privat pentru a include investitiile lor in
angajamentele sectorului public,
care nu sunt inca realitati.
REGIONAL/ INTEGRARE NATIONALA

Planul Strategic National trebuie construit ca o abordare a unor sectoare de baza.
Aspectele spatiale ale Planingului National sunt construite din resursele nationale de mediu,
ce trebuie prezervate si intarite prin retelele de transport national.
Doar Reteaua Nationala de Transport este facuta in minte ca o coeziune teritoriala interna,
si ca legaturi internationale prioritare, in termenii legaturilor politice si economice,
celalalte sectoare vin sa se implice in system.
Cea mai bun utilizare a resurselor naturale, precum energia si materiile brute,
si cea mai bun utilizare a resurselor sociale n termenii de capacitate,
de avantaje competitive, de pozitionare economica internationala,
vor determina sectoarele ce vor fi intrite si eforturile de investitii aferente,
apoi vor urma sectoarele de inovatie si de educatie.
Avuia si pregtirea populatiei trebuie s intilneasca aceste nevoi si
s beneficieze din recompense
ca apoi se pot stabili facilitile sociale
ce vor fi promovate.
TERITORIUL REGIONAL vs SECTORUL DE BAZA NATIONAL Planingul National

Procesul nu este asa de simplu.
Dihotomia dintre eforturile economice si problemele sociale nu se rezolva
asa de usor
intr-un context de resurse limitat si a competitiei internationale.
Luptele interne intre cele dou regio al vs aio al pot influenta
procesul de luare a deciziilor.
Regiunile cele mai in nevoie pot beneficia de regiunile cele mai eficiente.
Este dificil pentru Planul Natioanal sa rezolve aceste antagonism fara lupta
politica.
Pe plan international vedem deseori o incapacitate a guvernelor nationale
de a aproba Planuri Nationale Integrate.
Ele si-au dovedit incapacitatea de a rezolva acest conflict.
Foarte putine Planuri Nationale Integrate exista.
In loc vedem Planuri de Baza Sectoriale precum cele economice, de
transport, de facilitati de educatie sau de sanatate,
care insa nu indraznesc sa se confrunte cu intreaga problema,
ci doar s ating aspecte ce nu vor crea nemultumiri generale.
PLANURILE NATIONALE
fiind greu de aprobat,
sunt substituite cu Planurile Sectoriale de Baza.
Insumarea acestor Planuri Sectoriale de Baza pot oferi o privire national
consistent,
dac nu cuprinzatoare, integratoare.
In termenii viziunii na ionale Planul se limiteaz n general la sectorul de transport,
ori la o privire pe termen lung ce este prezentat ca satisfacatoare pentru fiecare,
chiar dac capacit ile financiare nu sunt capabile sa le finanteze.
Programarea pe termen scurt va selec iona priorit ile unui plan integrator.
Pentru a evita conflictele, Planingul Rational este inlocuit cu
Programarea Bugetara.
PLANURILE REGIONALE
Planingul Regional este usor de realizat.
Fortele ce se lupt in interiorul Planului Regional nu sunt in stare s destabilizeze intreaga
imagine.
Planurile Regionale se pot dezvolta cu o dimensiune strategic sau spatial din criteriile
stabilite in Planurile Sectoriale Nationale de Baza.
Daca Planurile Regionale sunt coordonate de departamentele centrale (Ministere),
ele pot oferi ghidaje ale strategiei nationale i pot s preieie in discutie aspectele coordonarii
intre regiunile vecine,
i a est az insumarea acestor Planuri Regionale fac Planul National Territorial.
Planurile Nationale sunt Sectoriale de Baza, pe cind Planurile Regionale sunt teritoriale,
dar insumarea ambelor ofera o imagine cuprinzatoare a Planului National.
PLANURILE JUDETENE
Scara joasa de detaliere
Odata ce integrarea Planurile Nationale si Regionale s-a realizat,
este foarte usor s cobori scara orientrilor strategice de la ambele la nivelul
judetean si s completezi imaginea cu o mare precizie teritorial.
Planurile Judetene vor dezvolta orientrile specific naionale si regionale pentru judet,
detaliind aspecte pe care nivelul superior nu le poate angaja.
Participarea judetelor si oraselor relevante la Planul Regional poate tine cont de
dialogul asupra discrepantelor in termenii misiunilor strategice nedorite ale
judetului.
Antagonicele nu trebuie s permita investitii ce vor izola
si vor fi necoordonate la alte nivele aducind riscul ineficientei la nivele foarte ridicate.
CERINTELE EUROPENE
a. Interese individuale vs obiective strategice
Fondurile europene au ca obiectiv sa fie alocate proiectelor cu obiective raionale pentru dezvoltare
si nu pentru proiecte decise de liderii locali pe baze de prioritati politice obscure.
Banii europeni nu sunt pentru sustinerea carierelor politice personale,
ci pentru suportarea dezvoltarii cuprinzatoare.
Astfel UE cere ca orice proiect sa fie sustinut anterior de un Plan Strategic
care sa justifice propunerile.
Bazate pe un astfel de plan Europa poate decide doar dac proiectul este efectiv, integrat intr-o
viziune generala, pentru Bunul General (Interesul General)
si atunci va aproba pentru a fi finantat prin fonduri europene.
Europa a fost confruntata deseori cu proiecte propuse de politicieni locali
fr nici o justificare in spate.
In astfel de context fondurile europene pot sa nu sprijine ceeace nu este Interesul General.
Factori ce nasc deciziile politice
Factori ce nasc deciziile politice
OMUL DE STAT ADEVARAT

OPOTUNISTII
PARTIDELE POLITICE
POLITICIENII PROFESIONISTI
1. INTERESUL GENERAL
2. INTERESE ELECTORALE
3. CLIETELISMUL
4. LOBBIUL
5 PARTIDUL
6. INTERESELE DE GRUP
7. CARIERELE PERSONALE
LEGITIMITATEA DEMOCRATICA vs RATIONALITATEA TEHNICA

Politicienii iau decizii bazate pe mai multe nivele de interese:
1. Interesul General;
2. Interesul electoral;
3. Interesul electoral de partid;
4. Interesele de loby;
5. Interesele de partid;
6. grupul de interes de partid;
7. interese personale;
rezultatul acestui mixt are o ratiune, dar el nu este neaparat rational.
Europa declara in politica sa de fonduri
c obiectivul de a aloca fonduri este Interesul General si nimic altceva.
Lipsa strategiei Interesului General in spate pentru multe proiecte prezentate de guvernele
nationale spre finantare prezinta un conflict intre
democratie (prioritatile oficiale ale alegerilor)
si rationalitate ( justificari tehnocratice)
c.PLANURILE STRATEGICE CUPRINZATOARE

pentru urmarirea
INTERESULUI GENERAL
Puntea de legatura dintre cele dou este gsit in

Planul Strategic cu ajutorul Discutiilor ,
ce este legitimat de implicarea social si de procedurile de guvernare.
Este o viziune larg rsp dit ca o singura propunere a guvernului
facut de un politician de top
s se o sidere reprezint interesul general.
In absenta Planul Strategic cu ajutorul Discutiilor ,
care sa aiba legitimarea guvernamentala (desi corporative)
Europa cauta un Pla trategi cu ajutorul Cifrelor
ce va oferi rationalitate si va deschide argumente pentru propunerile de investitii.
Pla trategi cu ajutorul Cifrelor ii va lipsi legitimitatea guvernarii,
dar ofera legitimitate tehnica
ce este cel de al doilea argument de bine pentru investitii.
Daca nici unul din aceste 2 planuri nu exista,
Europa incearca sa cear un post argument, pentru a justifica alocarea fondurilor:
analize Cost- Beneficiu,
evaluari de impact de mediu,
si alte tehnici alternative de evaluare care sunt cerute citeodata proiectului.
Ele sunt cele mai bune alternative in lipsa unui plan strategic.
LIMITAREA PRESIUNII:
DISTRIBUTIA BUGETARA
Europa cere guvernelor nationale sa prezinte astfel de antejustificari pentru cererile de
fonduri.
Rareori se intimpla asa.
Lupta intre presiunile locale sau prioritatile politicienilor si rationalitatea Europeana
are o limita:
bugetul European.
Sumele predefinite de fonduri sunt alocate natiunilor,
indifferent de justificarile rationale ale proiectelor prezentate.
In absenta fundalului rational fondurile vor fi alocate grosier oricum.
Procesul se naste intr-o lupta in care Europa cere justificari extra
pentru proiectele prezentate si
la sfirsit le accept pe cele ce au gradul de rationalitate cel mai ridicat
RASPLATA PLANULUI STRATEGIC

In acest context, daca autoritatile locale (regionale, judetene, municipale)
pot prezenta proiectul intr-un context a unui Plan Strategic preexistent
el are o mai mare sansa sa fie aprobat si sa ajunga primul.
Este acesta o buna investitie pentru autoritatile locale fi rasplatite sa produca
Planul Strategic cu ajutorul Cuvintelor ,
(mai ieftin decit unul cu figuri)
prin atribuirea fondurilor europene
PRESIUNEA TIMPULUI
Presiunea timpului lucreaza impotriva planingului strategic cu ajutorul cuvintelor

Scurt: aprobare
vs
lung: discutii
Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor cere timp pentru discutii si pentru a construi consensul.
Beneficiile Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor sunt limitate la concluziile rezultate.
Acestea sunt deasemeni gasite in implicarea deciziilor facatorilor din regiune,
iar introspectia procesului va dezvolta capitalul social al regiunii.
Procesul este parte din success.
Si procesul nu poate dura mai putin de 1 an.
Ar trebui sa dureze 2 ani, dar dureaza si 4 ani pentru cele mai bune rezulate.
Or poate fi un process continu de a monitoriza rezultatele.
Un Plan Strategic cu Imagini se poate prezenta relativ rapid pentru c doar imaginile disponibile sunt
folosite in deciziile de a construi.
Rezultatul ii va lipsi credibilitatea, la fel ca si legitimitatea, dar se poate face.
Scurt: impunere
vs
guvernanta si participare
Planul Strategic cu ajutorul cuvintelor cere construirea consensului.
Consensul este mai greu de construit cind are un termen limita pentru el
(mai ales cind vrei sa ai spijin).
Participarea nu poate fi grabita din cauza pericolului de distrugere care poate avea o mare viteza.
Plan Strategic cu ajutorul Imaginilor nu necesita consens.
El este rezultatul unei analize rationale.
Rezultatele sunt bazate pe cunostiinte si rationalitate.
Rezultatul poate fi impus intellectual in scurt timp daca structura intelectuala nu este contestata.
presiunea timpului
Scurt: consistent
vs
lung: sprijinul partilor interesate
Planul Strategic cu Text va avea puterea sprijinului partilor interesate.
Procesul negocierilor poate dura insa ceva timp si intra in obiective si politici conflictale care
pot avea impact adinc asupra consistentei rezultatului.
Puterea suportului social poate fi cu greutate impotriva inconsistentei anumitor rezultate.
Plan Strategic cu Imagini poate fi si el consistent daca echipa tehnica este capabila sa il faca
intrun timp scurt.
Echilibrul nu va conduce necesar la inconsecventa rezultatului.
Planul Strategic cu Text are radacini si beneficii mai puternice, dar cere timp
(in loc de bani)
si nu poate fi improvizat.
Trebuie sa fie un proces de lunga durata ca parte a mecanismnului guvernamental.
Nu poate fi o solutie grabita chiar daca exista o anume justificare de urgenta.
Trebuie sa fie parte dintr un system standard de plan care sa aiba un effect consistent
necesar.
CULTURA PLANINGULUI
Planingul necesita mai mult decit Legii si Regulamente.

Necesita deasemeni si Resurse Umane si Capital Social capabil sa implementeze planul.
Copiind sau traducind legi bune care functioneaza in alta parte este o cale gresita.
Legile sunt ca sa fie adaptate unor circumstante particulare unui context national,
si o parte importanta a acestui context este capacitatea de a o implementa.
a. Instrumentele planingului
Diferitele tipologii de planuri sunt Instrumentele Planingului.
Planurile Regionale, Planurile Structurale, Master Planurile, Planurile de Delimitare a Terenurilor,
Planurile Speciale, Planurile Partiale, Ordonantele, Cataloagele, etc toate sunt Instrumentele
Planificarii.
Elementele Standard utilizate in ele pot fi complexe precum: POT, CUT si modul de calcul a lor
poate deveni foarte complex in scopul de a fi echitabile si de a se adresa tuturor situatiilor
posibile si a tuturor drepturilor mandatelor.
b. Procesul Planificarii
Procesul este deseori mult mai important decit rezultatul.
Un Plan parasutat poate deveni imposibil de aplicat deorece intra in conflict cu cultura locala de
planning sau din cauza ca intra in coliziune cu capacitatile resurselor umane.
Ele devin astfel hirti colorate in sertare.
Planingul este un process de integrare de eforturi si dorinte.
CULTURA PLANINGULUI
c. Acceptarea Planingului, Punerea in aplicare a Planingului
Planingul implica cele mai multe forte sociale si economice ale societatii.
Daca se implementeaza trebuie sa fie intelese si acceptate de aceste forte pentru a fi implementate
correct.
Se poate ajunge la confruntari directe daca ele nu reflecta raspindirea lor de catre aceste forte.
Se confrunta activ de cei putini si se confrunta masiv cu cei pasivi.
Daca procesul de planning nu se intrupeaza adinc in structura societatii in care trebuie implementata
(cunostiinte, capacitate, agreere, consensualitate) este greu sa aiba success chiar daca sunt puse
in aplicare de capacitati posesoare.
Multe aspect ale Planingului nu pot fi puse in aplicare si sa se ceara sa fie intelese si sa aiba capaciatea
de a fi implementate.
d. Puterea functionarului din administratie
Puterea functionarului din administratie este unul din activele importante de resurse umane.
Un plan de implementare complex nu poate fi impus unui grup de functionari civili care nu au fost
antrenati pentru acea complexitate sau de un grup de functionari cu sarcinile depasite.
Anumite tari care au o traditie puternica de planning (UK) si aici autoritatile locale au peste 15
profesionisti de a planifica si de a implementa, unde altii au doar un profesionist.
Complexitatea planingului este in accord cu cultura planingului.
Instrumentele Planingului trebuie sa fie simple, atit cit sunt resursele umane capabile sa le
implementeze.
Legile perfecte de planning sunt in general de neimplementat.
Regula este: daca nu se poate implementa nu o aplica. Greseala nu este in text, ci pe teren.
CULTURA PLANINGULUI
e. Dar Capitalul Social (cu efecte multiple) este mult mai important decit Resursele umane
(efectele de insumare)
Acumularea de experienta intr-un system poate lua multi ani de experienta profesionala.
Odata acumulata experienta intr-un system (indiferent daca sistemul functioneaza sau nu)
este greu ca sa se treaca de ea.
Este cazul pentru sistemul urre t de pla i g. Este u apital fi dificil de depozitat sau de
schimbat.
Pierderea va aparea la prima investitie.
Mecanismele procedurale fac planificarea greu de implementat.
Oricine intelege problemele aparute.
Problemele procedurale pot deveni opace pentru implementare, nascind inechitate sau
coruptie.
Problemele de fond trebuie sa aiba un process deschis nonierarhic collegial de aprobare pentru
a evita implicarea discretioanala.
Atit Resursele Umane (cunostiintele si experienta) cit si Capitalul Social (procedurile
guvernamentale si interactiunea sociala) sunt necesare pentru a face un system de
planning lucrabil.
Sistemul de planning poate fi designat in accord cu aceste Capitaluri.
Trebuie sa fie designat din interior si nu poate fi importat.
Faceti-l cit se poate de simplu atit cit capacitatea de implemetare va va permite.
PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE

Dupa cum am discutat anterior Planurile Locale si cele Strategice sunt diferite ca natura.
Intre ele Planul Structural joaca rolul de intermediar.
a. Planurile Locale
Planurile locale trebuie sa fie precise si obligatorii asupra utilizarii terenurilor, definind drepturile si
datoriile proprietarilor private.
Asupra problematicii determinarii datoriilor publice exista intotdeauna un pierzator.
i. Angajamentul public: investitiile publice si rezerva bugetara
Desi legile bugetare nu pot fi impuse Planingului Spatial prin implementarea partii publice a Planului
Spatial se vor face ca investitiile private sa multiplice succesul investitiile publice. Credibilitatea si
efectele benefice ale investitiilor publice vor face mai degraba credibilitatea politica a implementarilor
decit angajamentul specific al planului. Ne intoarcem la importanta implementarii in contrast cu
continutul formal al Planului.
ii. I vestiii private sti uleaza: Credi ilitatea i o du erea a iu ii pu li e
Investitiile private necesita investitii publice pentru a completa eficienta investitiilor pentru ca nu exista nici
o odalitate de a i ter aliza e ter alitile pozitive are u pot fi f ute de tre se torul privat, u
toate acestea ar trebui facute.Daca sectorul public nu le face capacitatea de dezvoltare este limitata
atit economic cit si social.
Investitiile publice sunt un multiplicator al investitiilor private.
Pe de alta parte investiiile private primesc externalitati pozitive de la investitiile publice.
Ele sunt legate impreuna printr un dialog pentru schite si aprobari mai degraba decitpentru implementare.
Impreuna ele fac un final de succes pentru Planul Spatial Local.

b. Planurile Strategice:
Planurile Strategice se focuseaza pe coordonarea problemelor economice, sociale si
spatiale.
Ele sunt elocvente pentru natura.
i. Public vs Coordonarea Privata
Odata ce sectorul public prezinta sunet si o viziune sigura, sectorul privat, in special daca a
fost implicat si listat in process, va urma directia si va produce un effect multiplicator cu
feed-back pentru sectorul public.
Interactiunea dintre cele 2 aduc o dezvoltatre sustenabila.
c. Planurile Structurale:
Planurile focusate Spatial si Planurile Strategice focusate Economic si Social sunt legate de
Planurile Structurale.
Abordarea spatiului intr-un mod structural, ofera o structura spatiala pentru teritoriu, dar
nu detaliind, nici impunind determinarile formale obligatorii ale Planului Spatial
i. diagrammatic si directoare
Abordarea Spatiala a spatiului din Planurile Structurale este diagrammatic in modul ca
strategiile spatiale sunt directoare dar nu indica prcis pentru a crea drepturi si datorii,
nici asteptari precise de la proprietarii private ai terenurilor.
Ele totusi creaza ghiduri atit pentru investiiile publice regionale si judetene, atit ca schite
pentru mult mai precisul Plan Spatial Local
PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE.

Proiectele si Programele Strategice
Planurile Strategice nu necesita sa steie intr-un domeniu al cuvintelor. Ele pot deveni
actiuni: Planingul ia masuri immediate in viziunea unui cadru de lunga durata.
Aceste actiuni pot fi Directe (Proiecte) sau Indirecte (Programe)
i.Proiecte: investitii directe in locatii specific
Planurile Strategice pot selecta un numar limitat de proiecte cheie cu effect strategic si
pot decide dezvoltarea acestora ca o faza secundara a Planului. Aceste proiecte pot
fi localizate strategic, cerind achizitii de teren si investitii in infrastructura.
Consortiile sunt facute pentru aceasta (Agentii Special Publice sau PPP)
ii.Programe: investitii indirect directionate.
Daca propunerile strategice nu au o locatie sau o actiune strategice ele pot implica
alti jucatori cheie ca actori intermediari.
In aceste cazuri Programul Strategic va desena actiunile ce trebuie avute in vedere de
acestia si finantarea directionata pentru aceste actiuni fara implicare directa.
Monitorizarea este essentiala in acest caz pentru evaluarea rezultatelor directionate.
Politica nationale de locuire este deseori in acesta categorie atunci cnd acestea sunt
efectuate n locuri specifice prin niveluri intermediare ale guvernului, sau ale
regiunii sau locale.

e. Planurile Speciale
Planurile Speciale implica citeodata probleme Spatiale.
Ele sunt focusate in rezolvarea unei probleme specifice si nu sunt limitate la o locatie
specifica, sau chiar la orice locatie in anumite cazuri.
i. Planurile Sectoriale
Planurile Sectoriale sunt acelea care se adreseaza unor sectoare intregi sau unor
subsectoare de dezvoltare. Transportul, Energia, sau Mediu sunt printre cele mai
comune in Planurile Sectoriale, dar problema speciala defineste specificitatea.
Structura Planului va determina nevoia problemei la care se adreseaza.
Planurile Sectoriale trebuie sa fie in accord cu nivelul superior al Planului Multidisciplinar
Strategic, Structural sau Local.
Planurile Speciale pot fi definite si effectuate ca derivate ale deciziilor planului superior.
ii. Problemele multi-sectoarelor speciale
Cind problema necesita o abordare multisectoriala complexitatea interventiei diferitelor
agentii sau organizatii pot face din el un fel de Plan Strategic.
Dar ramine focusat pe o problema speciala ce nu poate fi adresat cu eficienta pe intregul
Plan Strategic si necesita un eford directionat mai mare
f. Instrumente minore
Multe alte instrumente de planificare sunt valabile.
Valabilitatea si pertinenta este relationata cu nevoile si problemele specific locale
ALOCATIIL BUGETULUI PUBLIC

Schitarea bugetelor este esenta managemnetului politic. Planingul are de face cu ea ca o problema centrala. Chiar
daca planingul nu califica cererile de investitii prin deciziile sale aceasta ignorant nu previne faptul ca aceasta
este exact ceea ce face Planingul.
Modul prin care este infiintat sistemul planingului predermina modul prin care se stabileste raspindirea si alocarea
fondurilor financiare.
Raporturile Bancii Mondiale pot legitima decizii ce trebuie facute in aceasta directive de govern
a. Politic vs Tehnic
Lupta pentru alocarea resurselor finaciare incepe cu procedura luarii unei decizii.
Poate fi una tehnica si justificata in termini rationali sau politica si justificata prin echilibrul intereselor?
i.Social vs Economic
Prima dihotomie accentuata este intre eficienta economica si echitatea sociala.
Sunt multe instrumente pentru evaluarea eficientei relative a investiilor pentru intarirea dezvoltarii economice.
Sunt multe mecanisme de evaluare a distrubutiei corecte a facilitatilor sociale pentru a atinge cea mai buna
distributie a bogatiei prentru populatie.
Nu sunt mecanisme tehnice sa stabileasca impartirea obiectivelor economice si sociale.
Doar echilibru politic poate echilibra asta. Modul prin care acest echilibru politic atinge impartirea eforturilor
bugetare si se face prin guvern si este extreme de specific locului.
ii.Central vs Local
Parte a sistemului guvernamental este de a imparti responsabilitatile centrale si locale.
Diferite administratii impart competentele in interiorul aceleiasi teritoriu intrind in conflict.
Centralizarea, Regionalizarea, Descentralizarea si Transferul sunt aspect diferite si gradient ale procesului ce nu
trebuie sa fie confuz. Diferitele pc de v. ce reprezinta diferite focusari a diferitelor responsabilitati sunt
necesar a fi legate diferit. Democratia face ca sigur ca confruntarile sa aiba loc.
Dar democratie este si cind fac sigur ca mecanismul dialogului si decizia ultima sa fie posibila si un sfirsit mort sa fie
evitat.
OPINIA ELECTORATULUI
Deciziile bugetare sunt parte a unui progra de actiuni, nu chiar planingul lor.
Discutam deasemeni despre diferenta dintre un planning lung si o programare pe
termen scurt.
Deciziile bugetare sunt parte a unui program scurt de 1 an.
Diferenta intre planning si programe este ca Planingul cauta Interese Generale in timp
ce Programele pot urmarii interesul electoratului.
Planingul arata pentru beneficiile sicietale a generatiilor viitoare, in timp ce
Programele( aprobarea bugetului) este rezultatul dorintei electoratului.
Nu este intotdeauna clar cum se articuleaza un dialog intre cele doua.
DISCRETIONALITATEA si CORUPTIA
i. constiinta populara: actiunea comunitara
Una din caile de a implica de jos in sus in planificare si in mod special in Planingul
Strategic este sa fie implicata actiunea comunitati.
Participarea este bine stabilita in Planingul Local, desi procedurile trebuie revizuite pentru a
incorpora o reala participare si nu una doar formala.
Participarea nu este stabilita in Planingul Strategic in afara de organizatiile intermediare
care pot fi reprezentate. Daca nu este integrat si implicat adecvat in planul strategic si
este deschis doar deciziilor si facatorilor de opinii putem cadea intr-un tip de guvernare
ce este mai aproape de corporatism sau de Democratie Organica decit Democratie
inorganic.: acest mod trebuie evitat.
Comunicarea si transparent ajuta mult.
i. Olanda 46%, Spania de la 8% la 36%
Nu este numai de a impartasi competente. Impartasirea bugetului public este importanta.
De la 46% cheltuieli publice facut de guvernele locale din Olanda la 6% sau mai putin in
alte tari decalajul este mare. Planingul de jos la cel de sus este o parte din dilemma
sistemului de planning.
Folosirea discretionarului conduce la coruptie. Alternative este de a aplica mecanisme
procedurale in luarea deciziilor. Acestea conduc la rezultate oarbe care nu sunt
o tie tizate sau ig orate su til i o du e esar la aspe te dis retio ale.
Discretionalitatea are de face cu forme de fond. Procedurile au de a face cu forme
mecanice.
Amindoua sunt utilizate si necesare dar in problemele Planului Strategic sunt probleme de
fond principale si astfel se are de face cu discretionarea, introducind riscul coruptiei.
Acest risk trebuie limitat si controlat.
DISCRETIONALITATEA si CORUPTIA
a. Valorile politicienilor & populatiei ( Capitalul Social)
Coruptia nu este o problema exclusiva a politicii. Politicienii sunt parte dintr-o societate si sunt
cufundati in valorile si procedurile lor. Coruptia politica deseori este doar un tip de atitudine
de coruptie ce se raspindeste in sectorul privat si in comportamentul individual (Capitalul
Social). Este acest sistem privat de valori ce in final va infecta comportamentul politic si nu va
fi penalizat de electorat care-l gaseste normal.
Coruptia politica este deseori subtila si dificil de dovedit. Justitia nu o poate dovedi. Este mai
degraba electoratul care prin reflectie la noul rezultat electoral va elimina politicianul sau
partidul respectiv. Daca electoratul nu reactioneaza tare si definitiv atunci inseamna ca
coruptia este gasita normala si parte acceptabila de sistem. Numai prin consolidarea si
imbunatatirea sistemului social se poate reduce coruptia.
b. Discretionalitatea
Discretionalitatea poate gazdui coruptia si totusi sunt citeva proceduri tehnice de a preveni
coruptia.
i. Transparenta, dezbaterea
Deciziile trebuie luate prin argumente deschise si credibile. Lipsa dezbaterilor sau ipocritic facute
previn deciziile ce trebuiau luate.
COMUNICAREA
instrument al planingului
i. Deciziile Comitetului Reprezentativ (colegiului)
Discretionalitatea nu poate fi luata doar de o singura persoana; trebuie luata de un grup, un comitet.
Membrii acestui comitet nu trebuie sa fie legati intr-o majoritate absoluta de una sau doua
institutii de sub un lider politic. In acest caz comitetul va reprezenta autoritatea in luarea decizilor
si va fi indirect personal. Reprezentatrea va fi diversa cu contraste posibile.
ii. Responsabilitatea: efectele electorale -media
Opiniile publice si electoratul trebuie sa stie deciziile si argumentatia lor. Acest mod va fi evaluat prin
valorile lor si argumentele ascunse vor fi descoprite. Ele vor avea efecte relevante in procesul
viitiarelor alegeri.
Media joaca un rol important in aceste descoperiri in evaluarea mecanismelor.
Media trebuie sa fie libera de suspiciuni de coliziune de interese.
Aceasta trebuie sa fie evaluat de electorat. Daca nu este asa, este un risk ca Capitalul Social sa fie un
risk.
Transparenta si comunicarea sunt parti a controlului dezbaterii pe fond a problemelor.
Participarea publicului este o alta latura relevanta a procesului.
Planingul Spatial este bazat pe aplicarea lui obligatorie. Este nevoie de un mic support pentru o astfel
de implementare. Este regula puterii administrative si a legii. Consensul si agrementul usureaza
aprobarea, legitimizeaza rezultatul si usureaza implementarea prin reducerea rezistentei. Regulile
obligatorii nu trebuie sa ocoleasca dialogul. Lipsa dialogului nu trebuie sa aiba loc. In Planingul
Strategic dialogul nu este un beneficiu, ci este o obligatie.
Planingul graitor (indicative) trebuie sa aiba un support general ca sa fie implementat. Ceea ce este
necesar este bine si pentru sectorul privat. Si suportul privat il sustina dublu.
COMUNICAREA
instrument al planingului
a. Cu populatia: doua sisteme la fel
Populatia trebuie sa inteleaga si sa sustina Planul. Ea este parte a implementarii. Ea poate sa
sustina procesul de implementare daca intelege scopurile strategiilor si traiesc cu ele, daca
inteleg deciziile relevante administrative si politice. Daca nu este asa, Planul va fi un element
pentru noua dezbatere electorala. Opozitia va apuca oportunintatea de a schimba directia.
Daca populatia nu intelege sau nu agreaza Planul, ea va adera la propunerile opozitiei. Pot sa
spun ca daca electoratul este de accord cu opozitia, aceasta este calea de decadere pentru
partidul la putere.
Electoratul trebuie sa fie de accord si sa sustina Planul Strategic, si nu este cale mai buna pentru
ea decit sa fi participat prin doua cai de sisteme de comunicatii intre Plan si populatie.
Dispozitivul comunicarii trebuie sa fie parte din mecanismul Planului Strategic.
b. Implicarea partidelor (politicienii vs profesionistii)
Pe de alta parte facatorilor de decizii din sectorul corporative privat si public trebuie sa ieie
deciziile sociale si economice in accord cu Planul. Nu vor face astfel daca nu sunt de accord cu
el. Cind Planul are sufficient support si a fost implementat in consens chiar cei care nu au
fost de accord cu el, vor fi in interesul lor. Nu pot sa inoate impotriva curentului.
Procesul generalizat va intarii Planul prin multiplicarea efectelor si va sprijini multiplicarea
acestora. Este calea spre success.
c. Liderul Politic
Suportul elitelor economice si sociale ca si cel al populatiei in general fac Planul strategic mult mai
mult ca un instrument essential pentru dezvoltare cum a fost descris in raport. Integrarea
obiectivelor si policilor economice, sociale si spatiale intr-o guvernare echilibrata fac
deasemeni un instrument exceptional al liderului politic.
Sursa: Pedro Ortiz

Senior Urban Consultant at World Bank
Pedro Ortiz via LinkedIn
member@linkedin.com
traducere&adnotari Radoslav Radu FAUT UPT 2014
CURS 03b :URBANISM COMPARAT

DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI :
Franta dreptul roman instaurat dupa revolutie (drept de proprietate individual si absolut) Concept
rigid dar precis (dominium), opozabil in justitie
Marea Britanie dreptul feudal (proprietatea asupra terenului: shared bundle of
rights , ca relatii proprietar - teren si proprietar - terti) Concept flexibil de tenure
(inchiriere), supus negocierii Coroana - singura cu drept absolut asupra terenului.
IMPLICATII IN PLANIFICAREA URBANA
Franta: urban law - system de zoning :
Plan local durbanisme (PLU)
Loi relative a la solidarite et au renouvellement urbains (SRU)
Legea si administratia au putere absoluta de interventie urbana: Parisul lui Haussmann
.
Marea Britanie: urban law planificare urbana

discretional si procedurala, cu caracter indicativ si nu normativ
Rezolvari de la caz la caz , permis de dezvoltare/ construire conditionat, etc
Accent pe procedura, rezolvari in tribunal prin crearea de precedente.
Exproprierea absoluta este evitata, expropriere de la caz la caz prin legi ale Parlamentului.
Mari dezvoltari urbane prin sisteme complexe de negocieri si crearea unor agentii de dezvoltare ,
ca entitati legale. Ex: Londra: Docklands, Canary Wharf, Kings Cross Railway Station Project
Sursa: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA
Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania mircea_enache@yahoo.com
PLANIFICAREA URBANA IN S.U.A

Traditia si cadrul legislativ britanice in context federal
Planning vs. Zoning
Drepturi si ingradiri stabilite in tribunal (creare de precedent)
Curtea Suprema si tribunalele statelor
Mari dezvoltari urbane prin sisteme complexe de negocieri si crearea unor agentii de
dezvoltare , ca entitati legale.
ex:Baltimore: Inner Harbour,; Washington: Union Station; Orase noi (planned communities)
Elvetia similar cu Franta, dar in sIstem federal
Planificare urbana prin referendum la nivel de canton
DIFERENTE FILOSOFICE FUNDAMENTALE
Originea planificarii urbane este aceeasi:
regulamente urbane pentru protectia sanatatii publice (densitate, lumina, ventilatie, accese,
securitate, etc).
Scopul insa este diferit:
Franta (si Europa in general): binele public Accent pe societate Implicatii urbane: densitate,
dezvoltari compacte, dezvoltari mixte, transport public, dezvoltat, dotari cultural sistematice
si ample
Marea Britanie si SUA: drepturi si oportunitati egale. Accent pe individ
Implicatii urbane: zoning restrictiv, segregare pe clase si nivel de venit, transport individual
(automobile), urban sprawl, dotari culturale incidentale (chiar este nevoie?...)
.
ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA

Marea Britanie 1968 2004
De la Planuri de structura la Planificare spatiala integrata
Town and Planning Country Act 1947
Planning Advisory Group 1963 recomanda in 1967 o noua ierarhie de planuri: Planuri structurale ca
documente de planificare strategic
Guvernul conservator Margaret Thatcher: Planurile structurale abolite, Greater London Council desfiintat,
planificarea urbana nu este buna decat pentru a sustine economia de piata si capitalismul
Guvernul laburist Tony Blair: Planificare strategica la nivel regional Regional Spatial Strategies (RSS)
Districtele (administratia locala) trebuie sa elaboreze si sa aprobe Local Development Frameworks (LDF),
care contin o inovatie majora: Statement of Community Involvement (SCI)
Planning Policy Statements (PPS)
Planning and Compulsory Purchase Act (2004)
Noul guvern de coalitie John Cameron (2010)
Viitor incert pentru planificarea urbana in Marea Britanie si pentru relatia cu Europa
ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA

Franta 1967 2000
De la Loi dOrientation Fonciere la Loi Relative a la Solidarite et au Renouvellement Urbains (SRU)
Schema Directeur dAmenagement et dUrbanisme (SDAU) in 1967
Plan dOcupation des Sols (POS) la nivel comuna
Coefficient dOcupation des Sols (COS)
Zone dAmenagement Concerte (ZAC) mai flexibila
Descentralizare teritoriala in 1983
Loi dOrientation sur la Ville 1991 accent pe politici urbane si nu numai utilizarea terenului
Loi Chevenement (1999) cooperare intercomunala
Loi Voynet (1999) dezvoltare strategica si administratie locala
Loi Relative a la Solidarite et au Renouvellement Urbains (SRU) 2000
Schema de Coherence Territoriale (SCOTT) document de planificare strategica
Plan Local dUrbanisme (PLU)
Projet dAmenagement et de Developpement Durable
(PADD) - Conceptul de proiect urban ca viziune a intregii dezvoltari a zonei
ACTORII DIN PLANIFICAREA URBANA

Autoritatile locale
in parteneriate public public si public private
Contrats dAgglomerations- instrumente de definire a repartitiei spatiale a activitatilor ca negociere intre
regiuni si Communautes dAgglomerations (sindicate intercomunale)
Profesionistii
Royal Town Planning Institute; Conseil Francais des Urbanistes (CFDU); Office Professionel de Qualification
des Urbanistes (OPQU)
Agentiile de dezvoltare
In Marea Britanie ele sunt create de guvern
create pentru operatii de regenerare urbana
In Franta sunt responsabilitatea administratiilor locale Agentiile au o anumita autonomie si nu sunt supuse
controlului public
ele furnizeaza servicii tehnice administratiilor locale (Federation Nationale des Agences dUrbanisme)
La Loi Chevenement (1999) a dus la multiplicarea lor
Societes dEconomie Mixte (SEM) sunt utilizate pe scara mare de administratiile locale pentru programe de
renovare urbana si dezvoltare de business parks
Societe Centrale dEquipement du Territoire (SCET) ofera servicii profesionale si conseiaza peste 200 SEM-uri
Dezvoltatorii (promotorii)
In Marea Britanie sunt foarte dezvoltati; House Builders Federation; Lucreaza strans cu administratiile
locale si cu populatia
In Franta au mai putina influenta, sunt mult mai mici si faramitati, interventia se face prin lotizari
Federation Nationale des Promoteurs-Constructeurs; Association des Constructeurs des Maisons
Individuelles
PLANIFICARE FIZICA
SUA GERMANIA ELVETIA
SUA
Protectia individului si a locuintelor unifamiliale ca mod de viata

Subventii pentru locuinte unifamiliale
Absorbtia externalitatilor cauzate de automobile
Zoning se elaboreaza la nivel local: Standard State
Zoning Enabling Act Hoover
Rezultate in forma urbana
dezvoltatorii pot evada din intravilan si construi orice vor in hinterland, raspunzand nevoilor pietei si
maximizand profitul
GERMANIA SI ELVETIA
Subordonarea individului accent pe viata sociala si comunitate
Guvernul are control total asupra dezvoltarii fizice (amplasament, volum, forma)
Structura administratiei este unitara si ierarhizata
Statele (Lander) si cantoanele au planuri detaliate de utilizare a terenului
Administratiile locale elaboreaza planurile de zoning si controale ale dezvoltarii
Federal Land Use Law (Bundesraumordnungsgesetz)
Planificare la nivel de stat (Landesplanung)
Program de dezvoltare (Landesentwicklungsprogramm) pe un orizont de 15 ani
Control foarte strict asupra intregului teritoriu, inclusiv Aussenbereich
(hinterland si zona exterioara municipalitatilor)
Fiecare municipalitate este obligate sa elaboreze planuri de utilizare a terenului (zoning)
Flachennutzungsplane
La nivel de detaliu (lotizari) Bebauungsplane
Planurile locale sunt elaborate pe o perioada de 5 ani
Toate planurile trebuie sa fie aprobate de nivelul ierarhic administrative superior
Legea si practica urbana in Germania reprezinta un consens asupra ceea ce constituie un model
de viata urbana buna
ELVETIA
Amendament constitutional in 1967 care imputerniceste Federatia Elvetiana sa implementeze politicile
nationale de utilizare a terenului (planificare fizica)
Cantoanele elaboreaza regulamentele de zoning, care trebuie aprobate la nivel federal
Legislatia nationala urbana: Budesgesetz uber die Raumplannung (RPG) 1979
Sachplane - planuri pentru anumite politici urbane
Cantoanele elaboreaza programe de dezvoltare (Richtplane) pe un orizont de 10 ani
Municipiile elaboreaza planuri de detaliu (Nutzungsplane) sub coordonarea cantoanelor
Zonele principale sunt:
Zonele de construire (Bauzonen)
Zonele agricole (Landwirtschaftszonen)
Zonele protejate (Schutzzonen)
Regiunile si comunele din fiecare canton au un rol important in planurile de utilizare a terenului
Comunele se grupeaza in asociatii in scopul elaborarii planurilor detaliate de zoning si lotizari
Comunele au obligatia sa construiasca infrastructura de strazi si edilitare pentru dezvoltarile aprobate
OBIECTIVELE COMUNE ALE PLANIFICARII FIZICE IN GERMANIA SI ELVETIA

Mentinerea stabilitatii sociale prin controlul migrarii populatiei pe scara mare
Prevenirea dezvoltarii fizice urbane necontrolate
Protejarea naturii si patrimoniului valoros
Protejarea terenului agricol a dus la crearea unor termeni legali: Aussenbereich (Germania) si Landwirtschaftszone
(Elvetia)
Populatiei trebuie sa i se asigure locuinte, locuri de munca si servicii
EFECTE SI IMPLICATII ALE POLITICILOR URBANE SI SOCIALE DIN GERMANIA SI ELVETIA
Procent scazut de locuinte unifamiliale si ridicat de locuire cu chirie
Densitate mare a locuirii, functiuni mixte
Transport public foarte dezvoltat, servicii si dotari
Libertate individuala mai mica decat in SUA (prin subordonarea individului vietii si scopurilor comunitare)
Libertate individuala mai mare decat in SUA prin beneficiile sociale si de dezvoltare personala subventionata
CONSTITUTIA FEDERALA
Constitutia germana: Germania ca stat social, care are ca obiectiv atingerea unei egalizari (Ausgleich) sociale
Articolul 72, para 2: Guvernul federat trebuie sa isi foloseasca autoritatea in scopul crearii de conditii de
viata echivalente in intreaga federatie (inclusive mijloace financiare)
Constitutia federala si efectele migratiei pentru munca
Implicatiile urbanistice ale conditiilor de viata echivalente : conditii minime de infrastructura, mediu,
munca (disanta rezonabila de locul de munca), bunuri si servicii
IERARHIA URBANA IN GERMANIA
Walter Christaller (1930) si apoi August Loesch - pionierat in teoria locurilor central (Zentralorte)
Fiecare tip de centru urban trebuie sa aiba un anumit nivel de servicii si dotari (prin legea statelor)
Landliche Zentralorte
Unterzentren
Mittelzentren
Oberzentren
SURSA: Mircea Enache, Ph.D. President, EMI Systems, Inc., Bethesda, Maryland, USA
Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania
mircea_enache@yahoo.com
MULTUMESC
NOTE CURS 04
SCRISOARE DESCHISA
REFERITOARE LA
RESPONSABILITILE PARTICIPANILOR LA
DEVENIREA URBAN I TERITORIAL
COD DE CONDUITA
ntocmit:
Prof. univ. dr. arh. Radu Radoslav
Reprezentant RUR pe Regiunea de Dezvoltare Vest
Timisoara 02.12.2013
PREAUMBUL
n perioada post o u ist s-au petrecut distorsiuni de la mersul natural al devenirii
urbane i teritoriale.
Trebuie s a ept a east stare de fapte a produs tensiunile actuale ntre
parti ipa ii la actul urban/teritorial.
nainte de a ataca efectele, ar trebui s a aliz
dispute.
cauzele care au produs aceste
Pentru aceasta va trebui mai nti s se defi eas conceptele cu care se lu reaz n
acest domeniu i anume:
ce este urbanismul,
care este rolul urbanistului,
scopul muncii urbanistului,
pozitia urbanistului,
valorile pe care le susi e acesta,
ce tip de urbanism utilizeaz,
ce instrumente folosete,
care sunt etapele procesului de devenire ur a i teritorial,
cine sunt responsabilii i
doar apoi s stabilim n ce sur exist vi ovai i da a etia pot fi trai la
rspu dere.
Punctul nostru de vedere n acest sens este:
-Susi e
DEFINITIA URBANISMULUI
la nivelul lo alitii/teritoriului:
urbanismul la nivel urban se defi ete

n principal ca un contract ntre
ad i istraia lo al i ete i,
ce presupune:
-dialogul permanent, pentru evitarea conflictelor economice,
sociale i ecologice, ntre toi actorii ce contribuie la
devenirea urbanului;
-nu trebuie s fie un demers ce povreaz populaia pe
termen lung;
-Susi e urbanismul la nivel teritoriului se defi ete
astfel:
Este in principal un contract ntre ad i istraia
etropolita /regio al/ atio al i orga izaiile i
i stituiile responsabile pentru o dezvoltare ar o ioas
e o o i /so ial/e ologi ;
ROLUL URBANISTULUI
ca planificator strategic i/sau spaial:
Susi e
urbanistul poate juca ur toarele roluri:
4a. om de tii n mediu academic;

4b. proiectant n economia de pia (cu drept de
semnatura RUR, coordonator sau/i specialist
domenii conexe);
4c. gestionar n ad i istraia lo al;
4d. mediator, consilier strategic pe l g liderii politici,
economici i pe l g o u iti
SCOPUL
muncii urbanistului:
Susi e acesta trebuie:

S armonizeze din punct de vedere
economic, social, ecologic
viaa o u itii de orice nivel i
s nu o dezechilibreze
economic, social, ecologic;
S i pu dialogul ntre interesele publice i
private, s fie flexibil, recalibrabil i adaptabil
contextului n continua i are;
S nu intre n conflict cu existe a culturii locale;
POZITIA
urbanistului:
Sustinem aceasta trebuie:

fie in slujba o u itii adoptnd
(modelul anonim) i
nu cel de star TV
(modelul lui Le Corbusier care susi ea
Arhitectura oraelor este prea i porta t
pentru a fi lsat pe seama ete ilor );
VALORI
susi ute de urbanist:
usi e valorile cresterii sustenabile (de tip organic)

definite prin
responsabilitate, reciprocitate, u ptare, modestie,
empatie, integritate, identitate, diversitate, sinceritate,
etc, ce produc unitatea i increderea oamenilor n
comunitatea lor, ntre ei i ntre ei i politicieni i
nu valorile cresterii nesustenabile (de tip hait)
definite prin
susi erea dezorga izrii, dezi for rii, des urajrii,
do i rii, izolrii, hruirii, etc.
ce produc dezbinarea i neincrederea oamenilor n
comunitatea lor,
ntre ei i intre ei i politicieni;
TIP
susi ut de urbanist :
usi e
aplicarea holisti a ur toarelor

tipuri de urbanism:
8a.integrator/director
(care stabileste ce este bun i ce este ru pentru
comunitate n procesul de devenire
ur a /teritorial);
8b.normativ/obligatoriu
(care stabileste ce este in conformitate cu
legea);
INSTRUMENTE
folosite de urbanist:
Consultarea tehnicienilor
(acest mod folosit singular ate un produs fr
suportul populaiei)
usi e n primul rnd ar trebui consultate
orga izaiile profesionale
URBANITI RUR , ARHITECTI OAR , INGINERI,
ECONOMITI, SOCIOLOGI, PEISAGITI,
GEOGRAFI, GEOPOLITICIENI, PSIHOLOGI,
ADMINISTRAIE PUBLICA, et ;
Demersul o sultrii profesio itilor trebuie soit
de:
CONSULTAREA POPULATIEI
(produce multiplicarea efectelor benefice prin suportul popular)
usi e o dezbatere pu li real si nu for al pentru a contribui la al tuirea unui
o tra t so ial favorabil o u itii, ce red ncrederea populaie n tehnicieniispe ialiti, n o du torii-politicieni, etc;
Informarea populaiei se face pentru obiectivele dezvoltarii economico, sociale, ecologice
privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, pentru continutul
strategiilor de dezvoltare teritoriala si a documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi
supuse aprobarii, precum si al documentatiilor aprobate, potrivit legii, pentru rezultatele
o sultrii pu li ului, pe tru de iziile adoptate i pe tru odul de implementare a
deciziilor.
Parti iparea pu li ului la a tivitile de a e ajare a teritoriului i de ur a is
a estuia la i for are, o sultare i a es la justiie.
asigur dreptul
Numai n acest caz populaia este de partea procesului de devenire, prteste a eleai
valori, uuri d astfel aprobarea, legitimarea i implementarea noului produs urban i nu se
simte sa rifi at pentru a iiile politicienilor sau ale profesio itilor;
usi e este e esar o tra spare total a acestui demers i
o comunicare des his per a e t cu toi parti ipa ii
ce contribuie la realizarea noului produs urban;
ETAPELE
procesului lu rrilor publice:
usi e este necesar s se par urg ur torii pai:
a. cercetarea disfuncionalitatilor o u itii poate genera dis uii/dispute n cadrul unei
profesiuni, dis uii/dispute profesionale ntre spe ialiti diferite (interdisciplinare);
acestea pot fi mediate de City Managerul o u itii;
n urma acestui proces se ge ereaz planuri alternative ce se sele teaz n urma analizelor
economice/sociale/ecologice;
b. stabilirea temei- trebuie s fie n o orda cu planul strategic aprobat, cu er etrile
anterioare a ceea ce este binele o u itii -rezultatul astfel o i ut se a alizeaz n
Comisia Tehnica de Urbanism i Amenajarea Teritoriului (CTUAT) din cadrul Consiliului Local/,
- noul produs se supune dezbaterii publice nr. 1 pentru a se verifica da este n o orda
cu asteptrile populaiei,
- - noul produs se apro prin HCL/HCJ;
c. concurs de idei (daca este cazul) sau li itaie teh i pentru adjudecarea proiectului cu tema
apro at la faza a terioar;
d. proiect tigator-se a alizazeaz n cadrul CTUAT i se supune dezbaterii publice nr.2;
e. se intocmeste PUZ-ul ce se supune dezbaterii publice nr 3 i apoi soit de toate se
i avizele legale se apro prin HCL/HCJ;
turile
ETAPELE
procesului lu rrilor publice:
DE)BATERILE DE ORICE FEL SE TERMIN AICI

DECI)IA ESTE DEFINITIV I IREVOCABIL
i SOLUIA NU SE MAI COMENTEA) DE NICI UN
PARTICIPANT LA PROCESUL DE DEVENIRE URBAN/TERITORIAL;
Urmeaza:
g. li itaia pentru constructor;
h. tierea panglicii de tre politicieni
Da s-au produs toate aceste faze, procesul se poate relua n

mediu administrativ, al grupurilor profesionale, al so ietii
civile, universitare,
pentru evaluarea impactului economic, social, ecologic, i
pentru a trage v i tele necesare;
RESPONSABILITATILE
actorilor care parti ip la realizarea produsului
urban/teritorial:
usi e fiecare din parti ipa ii la procesul

de realizare a produsului urban/teritorial
trebuie s ai ur toarele respo sa iliti:
POPULATIA
s-i exercite dreptul de a participa la dezbaterile

publice n aprarea proprietilor lor proprii i
comunitare (economice, sociale-culturale,
ecologice),
s-i apere dreptul la pote ialul de utilizare al
proprietii sale,
s eleag valoarea proprietii sale depinde
de valorile o u itii din zona ei i reciproc;
POLITICIENII
s-i respecte promisiunile din Campania Ele toral prin
implementarea acestora, s se ocupe de o u
guvernare;
s fie in slujba interesului general, s militeze pentru
ajungerea la un consens asupra propunerilor
urbane/teritoriale care aleiaz ntre interesele
publice vs private, ntre retere i prezervare, ntre
dezvoltare i echitate so ial, etc;
s armonizeze propunerile urbane/teritoriale pe termen

lung cu cele pe termen mediu/scurt, n aa fel nct s
produ armonizarea reterii economice prin
echilibru social i ecologic;
ADMINISTRATIA
s o diio eze i s verifice respectarea legilor la

produsul urban/teritorial,
s implementeze politica ur a /teritorial a
politicianului care a tigat alegerile n urma
unei campanii electorale,
s reglementeze utilizarea i fu iu ile imobilelor,
s to eas referate de specialitate la la timp i
corecte (inclusiv teme de proiectare),
s medieze ntre toi actorii i pli ai n proces
p la o i erea
CONSENSULUI,
s verifice implementarea i s monitorizeze
continuu produsul urban/teritorial;
CONSILIUL LOCAL/JUDETEAN
Sa foloseas pentru binele o u itii cele

dou bunuri pe care le gestio eaz:
proprietatea pu li i
bugetul local/judeea ;
AGENTIILE TERITORIALE DESCENTRALIZATE
s o diio eze i s verifice respectarea legilor

din domeniul aferent i
n caz de conflict ntre ele
s ear medierea la un nivel ierarhic superior;
MANAGERUL
LOCALITATII/JUDETULUI
Sa implementeze promisiunile electorale ale

politicianului care a tigat alegerile;
MANAGER
de proiect pe domeniul public
s respecte legislatia n vigoare,
s ai drept de se atur de coordonator RUR,
s predea amplasamentul nainte de nceperea
lu rrilor,
s ur reas fazele determinante,
s finalizeze n termen contractul pentru timpul poate
juca mpotriva o u itii,
s nu depes bugetul aprobat;
s managerieze procesul p la finalizare i
s-i asume solidar cu intreaga e hip victoria sau
nfrngerea;
CONSTRUCTORUL
s finalizeze n termen contractul prin lu rri

de u calitate;
GRUPURILE PROFESIONALE
SOCIETAEA CIVILA
ONG-uri-
s-i u oas limita propriei o u iti

socio-profesionale
s conlucreze cu eilali actori pentru binele
o u itii;
da apar disensiuni ntre grupurile
profesionale diferite,
s ear medierea lor inainte de a se exprima n
spaiul public cu e ulu iri;
MEDIUL UNIVERSITAR
s si t cu mult inaintea politicieniloradminstratorilor-tehnicienilor problemele

o u itii,
s avanseze studii cu 5-10 ani nainte de
apariia disfu io alitilor n spaiul public
i
s pregteas spe ialiti pentru toate rolurile
jucate de urbanist e u ate anterior;
SURSA: afisul Balul Arhitectilor Timisoara 2012
CONCLUZII
Punctele de vedere exprimate n acest draft pot fi completate prin
adugare sau eliminare de fiecare participant la procesul de
devenire ur a /teritorial.
Da nu se respe t documentul astfel o i ut prin CONSENS,
fiecare dintre parti ipa ii la acest proces,
poate deveni inamicul celuilalt (politicieni vs populaiei vs
investitorilor vs antreprenori vs proprietari de teren vs etc vs etc).
Da prin consultare i mediere ntre prile implicate n procesul de
devenire ur a i teritorial se ajunge la un CONSENS asupra
documentului astfel rezultat, care sta ilete o pete ele i
respo sa ilitile fie ruia,
vom putea analiza cauzele i efectele acestei dezordini.
MULTUMESC
PS. Desi am trimis acest document
tuturor actorilor importanti la devenirea urbana
NU AM PRIMIT NICI UN SEMNAL

A03 - Planningul Strategic Vs Planning Spatial (2 Files Merged)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A03 - Planningul Strategic Vs Planning Spatial (2 Files Merged)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOTE CURS 03

03a PLANNING STRATEGIC vs PLANNING SPATIAL

03a. Pedro Ortiz

Director, Center of Excellence in Planning (CEP), Bucharest, Romania

1) SUNT PROBLEMELE IN DEZVOLTAREA URBANA SI TERITORIALA din ROMANIA ?

Rezulta o multitudine de probleme

a. Regulile Sociale si Economice

Dihotomia dintre obiectivele economice si cile de adoptare

a. Strategizare cu ajutorul cifrelor

b.Strategizarea cu ajutorul discutiilor

PLANIGUL SPATIAL FIZIC,

PLANIGUL SPATIAL FIZIC cuprinde

CIND VIZITATI UN ORAS CE DORITI SA CUNOASTETI?

El trebuie sa se bazeze pe cei 3 piloni si anume economic-social-mediul fizic.

VIZIUNE TRIDIMENSIONALA A DEZVOLTARII

ORASUL HARD vs ORASUL SOFT

VALORILE CAPITALULUI SOCIAL

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP

INTEGRAREA FACTORULUI TIMP

Planingul la nivel Regional si National (Strategii Directoare)

Profesiunea de planner include ocupatii ce trebuie sa colaboreze

REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA

REPUTATIA PLANINGULUI in ROMANIA

Sursa: POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICE IN

SURSA:- Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare

b. DEFINIREA SECTORULUI PUBLIC

REGIONAL/ INTEGRARE NATIONALA

TERITORIUL REGIONAL vs SECTORUL DE BAZA NATIONAL Planingul National

OMUL DE STAT ADEVARAT

LEGITIMITATEA DEMOCRATICA vs RATIONALITATEA TEHNICA

c.PLANURILE STRATEGICE CUPRINZATOARE

Puntea de legatura dintre cele dou este gsit in

RASPLATA PLANULUI STRATEGIC

Presiunea timpului lucreaza impotriva planingului strategic cu ajutorul cuvintelor

Planingul necesita mai mult decit Legii si Regulamente.

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE.

PLANURILE LOCALE vs PLANURILE STRATEGICE

ALOCATIIL BUGETULUI PUBLIC

Sursa: Pedro Ortiz

traducere&adnotari Radoslav Radu FAUT UPT 2014

CURS 03b :URBANISM COMPARAT

Marea Britanie: urban law planificare urbana

PLANIFICAREA URBANA IN S.U.A

ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA

ACTORI SI INSTRUMENTE IN PLANIFICAREA URBANA

ACTORII DIN PLANIFICAREA URBANA

Protectia individului si a locuintelor unifamiliale ca mod de viata

OBIECTIVELE COMUNE ALE PLANIFICARII FIZICE IN GERMANIA SI ELVETIA

cauzele care au produs aceste

urbanismul la nivel urban se defi ete

urbanistul poate juca ur toarele roluri:

4a. om de tii n mediu academic;

Susi e acesta trebuie:

Sustinem aceasta trebuie:

usi e valorile cresterii sustenabile (de tip organic)

aplicarea holisti a ur toarelor

DE)BATERILE DE ORICE FEL SE TERMIN AICI

Da s-au produs toate aceste faze, procesul se poate relua n