Cursuri Complete

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT
CURS I
EXAMEN:
1 subiect de teorie: tratarea exhaustiva a problematicii respective; poate fi o comparatie.
10 intrebari GRILA cu 1,2,3,4 sau niciuna variante corecte din care e posibila oricare varianta (nu se
punteaza partial).
1 SPETA
BIBLIOGRAFIE:
-
V.M.Ciobanu+Traian Briciu+Claudiu Dinu. Ed. National;

Codul comentat coordonat de Ciobanu (U.J.) e doar primul volum deocamdata;
Tratatul Tabarca in 2 volume (U.J.);
Codul comentat sub coordonarea prof. Boroi (Hamangiu);
Codul comentat de Deleanu
Forma, Materia si Metoda Procesului Civil
Forma procesului civil: Procesul incepe prin sesizarea instantei, continua cu dezbaterile si se
finalizeaza prin hotarare.
Sesizarea: Proc. Civil NU incepe ex oficiu, fiind manifestarea unor interese de regula private. Ca
regula, nu vom avea pronuntari, investiri din oficiu. Sunt situatii exceptionale cand instanta se
investeste din oficiu, insa valorile de acolo nu sunt tipice pentru procesul Civil. Exp. de exceptii:
Art. 165 avem o dispoz prin care se arata ca cereera de punere sub interdictie se poate face de catre
instanta din oficiu.
-art. 918 (divort): instanta se va pronunta chiar daca partile nu au cerut asupra exercitarii autoritatii
parintesti+contrib.parintilor etc. + asupra numelui pe care sotii-l vor purta dupa divort.
-Art. 17 CP Penala: solutionarea civila a laturii civile atunci cand partea vatamata e un minor fara
capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa.
Dezbaterile: cea mai ampla parte a procesului.
Hotararea: Actul final si care cuprinde 2 componente:
a). o componenta care are valoare unui comandament (0 obligatie pt parti) caracterizata prin executio;
b). o componenta de rationament logic = cognitio sau CONSIDERENTELE.
Materia procesului este compusa din CONFLICTUL dintre parti, raportul litigios dedus judecatii. De
fapt, toata lumea este intr-un raport de contradictorialiate latenta. Atunci cand devine acuta, intervine
procesul.
Metoda procesului
Persoana care vrea sa deduca judecatii o cauza, de regula, angajeaza un avocat, iar avocatul face o
prima incadrare a cauzei. Intampinarea= actul prin care paratul isi exprima pozitia fata de pretentiile
reclamantului.
1

1). Judecatorul, chiar daca trebuie sa afle adevarul, este supus el insusi legii, asadar, pentru a ajunge la
rezultatul final, judecatorul se supune legii, iar nu propriei constiinte (art.7 N.C.P.C.)
2). Judecatorul NU se poate pronunta pe cale de reglementare, adica judecatorul aplica legea la cazuri
particulare; el nu se poate substitui legiuitorului creand drept, intrucat s-ar intampla un exces de putere
(Art.5 alin. (4).) Textul are si neajunsuri din moment ce fiecare judecator poate sa interpreteze cum
doreste legea=>o practica neunitara.
Element de corectie a practicii neunitare:
-R.I.L. (I.C.C.J. stabileste care este interpretarea corecta a unui text de lege, interpretare
OBLIGATORIE pentru celelalte instante; judecatorii de la I.C.C.J. ajunge un fel de legiuitor. Insa,
NU se creaza o lege, ci se interpreteaza o lege; Legiuitorul poate modifica oricand un text de lege;)
- Cand exista o problema noua de o importanta deosebita si o instanta care se afla in ultimo grad,
aceasta poate sesiza ICCJ pentru dezlegarea problemei de drept noi sau dificile. Dupa dezlegarea
problemei date de ICCJ, instant de fond solutioneaza cauza in conformitate cu interpretarea data.
3). Situatia in care legea da posibilitatea judecatorului sa aiba o apreciere suverana asupra unor
elemente.
Exemple:
a). Stramutarea unei cause; aceasta hotarare nu se motiveaza=>un drept suveran de apreciere;
b). La recurs art. 498
c). Ordonanta presedintiala: aici judecatorul motiveaza.
PROCESUL : Este o activitate infaptuita de instante, parti, si angajatii instantei(exp. grefieri) in
vederea infaptuirii justitiei de catre instante pentru apararea drepturile si intereselor legitime ale
persoanelor fie in vederea pronuntatii unor hotarari judecatoresti, fie pentru executarea unor hotarari
sau ALTOR TITLURI.
1)
2)
3)
4)
Justitia se infaptuieste de catre instante;

Justitia inseamna si realizarea unor interese legitime, iar nu numai drepturi;
Procesul are 2 parti: partea de judecata si partea de executare.
Notiunea de proces nu se refera numai la ce se intampla in instant.
Uneori e posibil sa existe numai una dintre aceste faze, de exemplu cand una dintre parti executa de
buna voie obligatia sa=>nu mai ai nevoie de faza de executare.
Faza judecatii are mai multe etape:
1.
2.
3.
4.
5.
Faza scrisa: Cererea de chemare in judecata+ inampinarea;

Etapa cercetarii;
Faza de dezbatere a procesului: partile pun concluzii finale;
Faza deliberarii: instanta adopta Solutia dupa care o pronunta;
Faza cailor de atac.
IZVOARELE PROCEDURII CIVILE SI NORMELE DE PROCEDURA
Izvoare:
Tratate si Conventii internationale la care Romania este parte (C.E.D.O. art. 6 par.1);
2
Regulamentul 1215/2012; se aplica atunci cand avem element de extraneitate.

Codul de procedura civila: Spre deosebire de VCPC, NCPC este mai amplu, el preluand foarte mult
din doctrina. Structura nu difera mult pastrand traditia procesuala, fiind inspirat, in principal, din
regulile procedurale elvetiene. Are 7 carti.
Domeniul de aplicare al CPP: Art. 2 = Aplicare generala, adica este dreptul comun. NU exista
procedura contencioasa sau contraventionala, ci acestea sunt derogari de la procedura civila. CPP se
aplica si in materie penala atunci cand regulile procedurii penale lasa nereglementata o situatie.
Alte legi: c.a.; contaventii; legea dialogului social; l.s. 31/1990; etc.
Raportul dintre normele procesuale:
Specialia generalibus derogant;
Generalia specialibus non derogant;
O norma speciala anterioara nu poate fi abrogata printr-o norma generala ulterioara DECAT
daca se prevede in mod expres!! Exp. Art. 83 lit. k). din legea 76/2013 (L.P.A.)
Exista 3 categorii de norme:
A.
De organizare judecatoreasca: stabilesc organizarea sistemului judiciar in ansamblu, precum si

compunerea si constituirea completelor de judecata; CPP + legea 304/2004 + legea 303/2004;
B.
De competenta: stabilesc atributiile instantelor in raport cu alte organe ale statului sau intre ele (de
grad diferit sau de acelasi grad, dar teritorial distribuite diferit).
C.
De procedura propriu-zise: stabilesc regulile de judecata, formele actelor si termenele in care
actele pot fi facute.
Importanta clasificarii: caracterul reglementar al procedurii civile=> regula e ca normele sunt
IMPERATIVE, desi guverneaza raporturi private.
Exista si norme dispozitive, insa cuvantul dispozitiv nu le reprezinta cel mai bine, intrucat
dispozitivul presupune ca partile pot deroga in avans. In procedura se manifesta prin imposibilitatea
invocarii incalcarii ei => SI NORMA DISPOZITIVA E OBLIGATORIE, DAR INCALCAREA EI NU
POATE FI INVOCATA DE ORICINE SI ORICAND.
Normele de organizare sunt, in genere, DE ORDINE PUBLICA. Avem si de ordine privata totusi.
Norme de incompatibilitate absoluta si de incompatibilitate relative.
Normele de competenta:
GENERALA: Imperative;
MATERIALA: Imperative;
TERITORIALA: Regula este caracterul relativ (dispozitiv) => numai cand legea prevede au
character de ordine publica.
Normele de procedura propriu-zisa: De ordine publica sau de ordine privata, in functie de interesul
ocrotit.
Ordine publica exemple: termenele;
Ordine privata exemple: art. 256- conventiile asupra probei; art. 315;
3
Aplicarea IN TIMP a legii

Prima regula: Neretroactivitatea legii noi. Treaba e complicata, intrucat procesul civil este o
succesiune de acte, iar nu un act singular.
Potrivit NCPP:
1).Procesele in curs de judecata precum si executarile silite incepute sub legea veche, raman
supuse legii vechi!!! (Potrivit VCPP regula era aplicarea imediata a legii noi=> acelasi proces putea fi
guvernat de mai multe legi).
2). Competenta: Procesele in curs la data schimbarii competentei printr-o lege noua, vor fi judecate in
continuare de instantele legal-investite sub legea veche. Si in caz de casare cu trimitere se aplica tot
legea veche!
3). In ambele coduri: in cazul in care se desfiinteaza o instanta legal investita, dosarele se trimit
instantei competente potrivit legii noi. (daca vine regionalizarea de exemplu))
4). Hotararile sunt supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput
procesul.
PROBELE : vorbim de admisibilitatea, administrarea si puterea doveditoare a probei.
Admisibilitatea+Puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale: se aplica

legea care era in vigoare la data proceducerii sau savarsirii faptelor ce fac obiectul probatiunii=> NU
se aplica in cazul unui delict civil (delictul civil nu are probe preconstituite). In cazul tuturor celorlalte
probe care nu sunt preconstituite sau nu sunt prezumtii legale, se aplica regula de la inceputul
procesului.
De administrare: Se aplica legea de la data SOLICITARII PROBEI- art. 26 alin. (2) (derogare de la
regula potrivit careia se aplica regula de la inceputul procesului).
Termen optim si previzibil (criterii): complexitatea procesului, dificultatea dezbaterii, atitudinea

partilor, caile de atac ce se pot exercita.
Atitudinea partilor este un caz de neinculpare a statului. Conditia termenului rezonabil este o obligatie
DE REZULTAT pentru stat, iar nu una de diligenta. Statul nu se poate exonera de raspundere,
invocand numarul mic de judecatori, aglomerarea instantelor, etc. Termenul rezonabil mai este incalcat
si datorita nr.din ce in ce mai mare a persoanelor care apeleaza la instanta.
Termenul optim si previzibil: ne referim la faza de judecata, faza de executare si, atunci cand exista
proceduri prealabile, si la procedurile prejudiciare, adica tot ce inseamna rezolvarea problemei deduse
judecatii.
Termen previzibil: Sa stiu cam cat va dura un proces (lucru imposibil in opinia prof.Briciu). Vezi
art.238 ncpc. Cererea introductiva cuprinde si probele. Intampinarea cuprinde apararile, probele si
exceptiile invocate de parat=> judecatorul isi poate prefigura un plan al procesului, putand aproxima
cam cat va dura procesul.
4

Alte aplicatii ale princiului in discutie:
perimarea (art. 416 ncpc);

termenul in cunostinta (art. ): daca ai fost la proces sau ai semna PERSONAL citatia, se prezuma
ca stii toate celelalte termene;
contestatia privind tergiversarea procesului: procedura total noua. Garanteaza respectarea
principiului termenului optim si previzibil. Art. 522 (Facand aceasta contestatie, ai acces direct la
CJUE, nu mai trebuie sa astepti terminarea procesului.)
Instanta sa fie independenta, impartiala si stabilita de lege Art.6 NCPC
Independenta este:
FUNCTIONALA (instantele nu trebuie sa apartina nici executivului si nici legislativului separatia

puterilor in stat - ). Chiar atunci cand executivul are atributii de judecare, exista totusi posibilitatea de a
te adresa justitiei si PERSONALA (este vorba de statutul judecatorilor numirea, avansarea,
demiterea judecatorilor. La noi numirea judecatorilor se face de catre presedinte, la propunerea CSM;
Promovarea este exclusiv in mana CSM; demiterea are loc numai pentru motive expres prevazute de
lege;)
Impartialitatea este:
OBIECTIVA (reprezinta aparenta de impartialitate); rudenie, tutela, relatii de prietenie, etc. Efectul
este ca, daca vcpc avea niste cauze de incompatibilitate strict prevazute de lege, ncpc a fost obligat ca,
dupa ce enumera 3 motive de recuzare la art.41, inca 12 la art.42, sa zica alte elemente care.
Recuzarea = mijlocul prin care partea invoca incompatibilitatea; Abtinerea = judecatorul spune el
singur ca este incompatibil;
SUBIECTIVA (forul interior al judecatorului);
Principiul legalitatii: Procesul se desfasoara conform legii. Nu e prea complicat acest principiu.
Judecatorul nu judeca potrivit convingerilor lui, ci DUPA LEGE. Nu conteaza ca legea e proasta, el
este obligat sa o aplice;
Nu judeca in echitate (numai in arbitraj se poate);
Judecatorul poate sa INTERPRETEZE legea!!!...extrem de important; Legea este formulate la

general, iar judecatorul trebuie sa o aplice in cazuri particulare.
PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATII
Este reglementat in art. 14 ncpc si presupune posibilitatea partilor de a dezbate orice problema de drept
sau de fapt pusa in discutie in cauza respectiva. In primul rand instanta nu poate hotari decat dupa
citarea sau infatisarea partilor. Contradictorialitatea nu inseamna prezenta neaparat a partilor, ci
numai asigurarea posibilitatii partilor de a se prezenta!.
Exceptii (sub aspectul citarii):
Procedura necontencioasa (nu exista parat);
Proceduri urgente (exista parat, dar e urgent.); de exemplu ordonanta presedintiala; asigurarea unor
dovezi ce ar putea disparea; Sechestrul judiciar si poprirea (apelul la astea e cu citare);
Partile trebuie sa-si aca cunoscute reciproc si in timp util (scrie in art.14):
1.
Cand sustii o pretentie, aparare sau proba, trebuie sa o prezinti instantei; Sentinta nu se poate
pronunta pe baza unor inscrisuri sau concluzii depuse dupa inchiderea dezbaterii.
2.
De regula, pretentiile, apararile si probele se anunta dinainte in cererea de chemare in judecata, in
intaminare sau in raspunsul la intampinare. Art.201. In intampinare paratul trebuie sa arate
exceptiile=> trebuie sa anunte exceptiile in intampinare, ca sa nu ia prin susprindere pe

reclamant. Instanta va da un termen celeilalte parti un termen pentru a-si pregati apararea.
Obligatia de a expune corect si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute;
Dreptul partilor de a discuta si argument orice chestiune de fapt sau de drept invocate in cursul
procesului de catre orice participant la proces.
PRINCIPIUL CARE VIZEAZA SI INSTANTA!!!, NU DOAR PARTILE.
Hotararea va fi supusa numai pe (art.1 alin.(6) );
PRINCIPIUL DREPTULUI LA APARARE
In sens material: crearea unu complex de drepturi care asigura posibilitatea ca partea sa-si apara
interesele (dreptul de a fi citat, dreptul de a face cereri, de a recuza judecatorii, de a participa la
dezbateri); In gneral, aceste garantii se gasesc in continutul dreptului la aparare.
In sens formal: posibilitatea de a avea un avocat sau consilier juridic (pentru persoanele juridice).
In civil, prezenta avocatului reprezinta o optiune.
Important: in faza recursului, prezenta avocatului este OBLIGATORIE (cererea, intampinarea,
sustinerea, nu pot fi facute decat prin avocat sau consilier juridic art.13 ncpc+ art.83,84 ncpc.) De ce
s-a recurs la aceasta solutie? Accesul la justitie nu este absolut=> poate urmari ingradiri. In recurs nu
se mai apreciaza situatia de fapt!!! In recurs se discuta doar drept. Recursul este o chestiune tehnica,
impregnat de procedura.
Exista 2 exceptii:
1.
Art.13: Daca partea sau mandatarul acesteia (sot sau ruda de gradul 2 cu partea=> NU orice
mandatar) este licentiat/a in drept.
2.
Art. L.P.A.: Instantele sau parchetele pot fi reprezentate de presedintele instantei, conducatorul
parchetului.
Ce se intampla daca partea nu are bani sa angajeze un avocat? Se pote numi un avocat din oficiu (OUG
51/2008 ajutorul public judiciar). Pana se decide daca meriti sau nu ajutor public jdiciar, se intrerupe
termenul de recurs.
Citarea prin publicitate: cand reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului si a intreprins toate
mijloacele pentru a-l afla. Daca nu se prezinta, instanta va desemna un curator judiciar dintre avocatii
desemnati de barou, curator care va sustine argumentele favorabile partii lipsa.
PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUI
Exista 2 tipuri de proceduri: acuzatoriala (judecatorul nu se manifesta, tace si asculta=> va da dreptate
celui pe care il intelege) si inchizitoriala (rolul activ al judecatorului care intervine in dezbatere, ridica
probleme noi pe care partile nu le-au invocat, propune probe noi chiar daca partile se impotrivesc;
ajuta partile sa-si faca apararea). La noi e o combinatie=> judecatorul are un rol activ ponderat pentru
a nu deveni partinitor.
Judecatorul staruie pentru solutionarea amiabila a cauzei; Art.21, 27;
Invita partile sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii; Chiar judecatorul
poate informa partile cu privire la avantajele medierii; La partaj si la divort se vorbeste mai mult
despre impacare.
Daca nu reuseste sa-i impace, pune in discutia partilor aspecte de fapt si de drept chiar daca nu
sunt invocate de parti.
Poate administra probe nepropuse de parti sau chiar impotriva vointei acestora; Nu poate administra
din oficiu probe nelegale (exp. sa administreze proba cu martori cand nu este permisa.)

DACA JUDECATORUL NU-SI EXERCITA ROLUL ACTIV, PARTILE NU SE POT
PLANGE IN CAILE DE ATAC=> ESTI LA CHEREMUL JUDECATORULUI. Prostia cere
mila, dar nu creeaza drepturi.
Judecatorul poate sa introduca in proces parti pe care reclamantul nu le-a indicat (art.78 ncpc): in
materie neconcioasa sau in materie contencioasa (in acest ultim caz, numai daca legea prevede). Exp.
art. 436 NCC. Si unde nu exista o prevedere expresa a legii cum ca o anumita parte trebuie sa figureze
in process, dar, fata de natura raportului, participarea ei ar fi necesara, judele poate sa puna in discutia
partilor (nu-l introduce din oficiu) introducerea cuiva in proces (exp. partaj judiciar: judecatorul fie
respinge cererea, fie atrage atentia reclamantului si paratilor ca trebuie introdusi in proces toti
coproprietarii, dar partile il introduce pe tert in proces, nu judele).
Judecatorul poate da o calificare corecta actelor juridice (ii zici apel si de fapt e recurs). Judele nu
poate schimba denumire sau temeiul juridic impotriva vointei partilor.
Rolul active al judelui nu poate sa depaseasca limitele investirii!=> Judele se pronunta, in toate
cazurile, numai cu privire la ce I s-a cerut=> JUDECATORUL NU POATE SCHIMBA OBIECTUL,
acesta este stabilit de reclamant (plus petita- dai mai mult- sau extra petita dai altceva decat s-a
cerut-).
PRINCIPIUL DISPONIBILITATII
Procesul civil este o afacere privata=> de inceputul, mersul si sfarsitul lui se ocupa partile.
1.
2.
3.
4.
5.
Instanta nu se investeste din oficiu (exceptii: procurorul art.92 - ; punerea sub interdictie; numirea
tutorelui; organizatii de protectia consumatorului da in judecata producatorul de exemplu- )
Obiectul procesului e fixat numai de parti, prin cererile pe care le formuleaza : judele nu poate da
mai mult decat s-a cerut sau altceva decat s-a cerut. A admite in parte nu e tot una cu minus petita
(derogare: art.918 alin.2 si 3 in material divortului).
Partile pot dispune si de soarta procesului (renuntarea la proces, achiesarea la pretentiile
reclamantului, transactionarea etc. Instanta nu se poate opune)
Partea solicita punerea in executare=> nu instanta o pune in executare;
Procurorul poate ataca orice hotarare si poate cere din oficiu punerea in executare in caz de
pasivitate a tutorelui sau curatorului.
Curs 3
Aciunea civila
Definitie:
In NCPC: Art 29: ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pt protectia dreptului subiectiv
sau a unei situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.
Diferita de CCJ;
Diferita si de dreptul subiectiv pentru ca ea e reglementata in vederea apararii drepturilor
subiective;
7

Mijloacele procesuale:
Dr de a formula CCJ;
Dr de a fi citat in proces;
Dr de a pune concluzii;
De a recuza;
De a ataca hotararea;
De a pune in executare hotararea;

Aciunea pare a fi preexistenta CCJ. Ea nu apare odata cu CCJ. CCJ pune in miscare aciunea civila.
Raportul dintre dr subiectiv si dr la aciune: Dreptul subiectiv este compus din:
Elementul ce d dreptul subiectului activ al raportului juridic de a avea o anumit conduit;
Elementul ce d dreptul subiectului activ sa pretinda o anumita conduita din partea

subiectului pasiv;
Dreptul subiectului activ de a recurge la aciune, atunci cnd subiectul pasiv nu are acea
conduita pe care sub activ ar dori sa o aiba, in mod indreptatit - dr la aciune
Raportul dintre dr. subiectiv si dr. la aciune :
Briciu: Dreptul la aciune este o componenta a dreptului subiectiv.
Deleanu: Dreptul la aciune nu decurge din dreptul sub, pentru c el ar decurge din constitutie, din
dreptul de acces liber la justitie. Nu ar fi o componenta a dr. subiectiv, ci ar fi in exterior. Conform
profesorului Briciu aceasta opinie nu este corecta, pentru ca dr. accesului liber la justitie a aparut abia
in sec 20-21, fata de celalat care a aparut in sec 19.
NCC : dr material la aciune art. 2500 face distinctie intre dr. material si dr. procesual la aciune.
Dr. material la aciune este supus prescriptiei. In realitate se prescrie doar dr. de a recurge la forta
coercitiv a statului pentru a obliga subiectul pasiv s aib acea conduit pretins de subiectul activ;
restul aspectelor nu sunt supuse prescriptiei.
Dreptul la aciune cuprinde mai multe drepturi, cum ar fi cel de a sesiza instanta, de a recuza, de a
ataca, de a executa, etc...
Desi am vorbit de drepturi subiective, n mod exceptional, dr. la aciune protejeaza si unele situaii
juridice, pe care legiuitorul le-a tratat, dpdv subiectiv si procesual, ca veritabile drepturi; Exp.: Posesia
- aciunea posesorie - art 29. Posesia intr la situaia juridic din art 29.
8

Elementele actiunii:
1.
Partile - e nevoie de cel putin 2 pri. Ele au denumirea de reclamant i prt, dar, n funcie
de calea procesual aleas, putem avea i alte denumiri; Exp.: n apel (apelant vs. intimat); n recurs
(recurent vs. intimat); n contestaie (contestator vs. intimat); n revizuire (revizuent vs. intimat).
Cnd ne referim la pri, ne referim la cei implicai n raportul juridic dedus judecii, la titularii
drepturilor , iar nu la reprezentanii lor din proces. Reprezentanii stau n judecat, dar ei nu sunt
pri.
Sunt situaii excepionale n care pri pot fi i tere persoane ce nu au legtur cu raportul juridic
dedus judecii. Aceasta se ntmpl cnd, n calitate de reclamant, apar instituii, organe ale statului
crora legea le recunoate calitate procesual. De exemplu: Procurorul, care poate lua initiativa
introducerii unei actiuni in protejarea drepturilor minorilor sau a celor pusi sub interdictie - procurorul
aici este parte, la fel si minorul, care va sta in proces prin reprezentant. Procurorul nu acioneaz ca un
reprezentant al minorului. In general, cnd legea permite astfel de excepii de la regul, de obicei
soarta aciunii rmne n minile titularului.
2.
Obiectul actiunii - protectia dreptului subiectiv dedus judecatii, care poate lua forma unei
comisiuni sau a unei abstentiuni - depinde ce i se cere. Obiectul unor aciuni, in mod exceptional, poate
fi si protectia unei situatii juridice, de exemplu posesia.
In raport cu mijloacele procesuale folosite, obiectul poate cunoaste o anumita particularizare, cum ar
fi: in cazul CCJ - ob il reprezinta o prestatie in general; daca vb, de calea de atac (apel sau recurs), ob.
apelului este desfiintarea hotrrii pronunate n prim instan; iar al recursului, casarea hotararii.
3.
Cauza - scopul spre care se indreapta aciunea, vointa celui care reclama precum si vointa
celui care se apara.
Distinctie: ntre causa petendi ( a aciunii ) si causa debendi (a cererii de chemare in judecata). Sunt
fundamental diferite. Causa debendi reprezint temeiul juridic al cererii. Confuzia celor 2 poate fi
fatal dpdv procesual. De exp., autoritatea de lucru judecat solicit identitate de cauz. Care cauz?
Petendi sau debendi? Ne referim la temeiul juridic, adic cauza CCJ adic causa debendi. Causa
petendi poate fi comun n mai multe CCJ: De exp., pentru protecia dreptului de proprietate, poti
formula o aciune in revendicare, dar poti introduce i o aciune mixt, in care solicii s i se predea
bunul pe care l-ai cumprat n baza unui contract, i se introduce i pe baza dreptului de proprietate si
pe obligaia din contract. Sau aciune personal, unde pentru acelai scop avem mai multe cereri; Exp:
act in rezoluiune sau aciunea n anulare, temeiurile difera dar scopul este acelasi. De aceea se
rezum exclusiv la temeiul de drept pentru care s-a fcut CCJ.
Exp. Aciune in nulitate, poate fi i pentru dol i pentru violen, etc.
Autoritatea de lucru judecat vizeaz imutabilitatea situatiei judiciare. Deci ne intereseaza causa
debendi.
9

Ea trebuie sa fie:
Reala
Licita
Morala
Inclcarea caracterului real al aciunii poate conduce la abuz de drept. Exp.: Se declanseaza o aciune,
iar CCJ, ca forma, ntrunete condiiile, ns scopul demersului nu este real, el urmrind icanarea,
blocarea unei persoane de a i exercita propriul drept. Exp.: Formulez cerere de revendicare pentru a
bloca CF.
Exemplu: A promite lui B ca i va vinde un bun. Nu i vinde, dar i promite lui C acelai lucru. B l d
n judecat pe A, pentru a obine o hotrre ce va ine loc de contract de vnzare. C l d i el n
judecat pe A, solicitand acelasi lucru. A formuleaz aprri doar mpotriva lui B, iar n cazul lui C
achieseaz. A acioneaz de aceast manier pentru a prejudicia dreptul unui ter, nu pentru a-i proteja
drepturile sale.
Condiiile de exercitare a actiunii civile
n vcpc nu erau prevzute, dar in ncpc sunt prevazute in art. 32 ncpc:
1.
Sa formuleze o pretentie - ( afirmarea unui drept).
2.
Sa existe un interes
3.
Sa existe calitate procesuala
4.
Sa existe capacitate procesuala
1.
Afirmarea unui drept doctrina, cnd vorbete de afirmarea unui drept, se refer la
aspectul general. Excluzand micile exceptii, in timp ce legiuitorul este mai prudent asa ca spune
afirmarea unei pretentii ( intrucat se refera si la situaii juridice, nu doar la drepturi).
Nici legiuitorul i nici doctrinarii nu vorbesc de caracterul ntemeiat al preteniei sau dreptului.
Condiia de exerciiu nu nseamn existena sau inexistena dreptului, ci numai afirmarea acestora.
Condiia de exerciiu se verific n avans. Dac exist sau nu dreptul, acest lucru se verifica la final,
dupa ce se dezbate fondul.
In doctrin, se reine c dreptul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
Sa fie recunoscut sau ocrotit de lege;
10
S fie execitat n limitele sale interne i externe - dr trebuie s imbrace anumite forme
juridice; exp.: trebuie formulat n termen, pentru c, altfel, intervine decderea i nu mai are protectie
juridica. n limitele interne - scopul - ex cauza fals;
S fie exercitat cu buna credin;
S fie actual. Actualitatea dreptului vizeaza situaia n care dreptul este supus unui termen
sau unei condiii. n aceste ipoteze aciunea va fi respinsa ca prematur. Se refera DOAR la condiia
suspensiv. Aciunea va putea fi formulat cnd condiia se va ndeplini i termenul la fel.
Excepii : cnd se recunoaste dreptul desi nu este actual:
Cererea pt. predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi facut chiar
nainte de mplinirea acestui termen. Exp.: Contr de locaiune , cnd nu este titlu executoriu. Oricum
efectul de evacuare nu se va produce nainte de expirarea termenului, atunci procesul poate curge pe
durata pentru care contractul a fost ncheiat, iar cnd expir, solicit locatarului s predea bunul, iar,
dac acesta din urm nu vrea, locatorul vine cu hotrrea judectoreasc i cere executarea. - art 34
NCPC.
Obligatia de intretinere sau o alta prestatie periodica. Aciunea pooate fi facuta chiar inainte
sa fie scadenta, dar executarea poate fi facuta numai la scadenta. Explicatie: pensia alimentara, este
scadenta lunar, ar insemna ca reclamantul sa introduca o aciune in fiecare luna pt a cere executarea.
Asa face una singura, iar executarea se face la termen.
Si alte cereri pentru executarea la termen a altor obligatii, ori de cate ori se va constata ca
acestea pot prentmpina o paguba nsemnat pe care reclamantul ar incerca-o dac ar atepta
mplinirea termenului. Este lasat la aprecierea judecatorului.
2.
Interesul - Folosul practic al demersului judiciar. Punerea in micare a aciunii civile nu

trebuie facut pentru simple orgolii, principii. Folosul practic poate fi material sau moral. Exp.:
Divorul; nu este vorba de un interes pecuniar, n principiu este unul moral, de exemplu aciunea
paternitatii.
Interesul este o condiie i pentru exerciiul oricrui element al aciunii. i cnd se invoc probe, se
formuleaz ci de atac etc... exist interes.
Exp. Dac partea adversa nu a fost citat la un termen, dar la termen urmtor vine, fr sa invoce=>
adversarul nu are interesul s invoce absena prii necitate. Interesul nu e nici legitim nici personal.
Partea advers a fost prejudiciat, nu el.
Exp.(2). Prile care atac hotrrea pentru c nu au fost citai alii; doar pentru c nu au ctigat cer
desfiinarea hotrrii.
Exp.(3) Procesomanii. Ctig procesul, dar atac hotrrea pentru c nu a fost citat=> I se va
respinge calea de atac ca fiind lipsita de interes.
11

Caracteristici: Condiiile de exercitare ale aciunii civile sunt legale, conform art 33 ncpc.
Caracteristicile interesului:
Determinat - Trebuie s fie bine conturat la un caz concret, si nu un interes general.
Legitim - trebuie sa fie recunoscut de lege.
Personal - ex. Daca soliciti o proba ce devine inutila, nu mai e interes personal.
Sunt uneori apreciate ca fiind excepii de la caracterul personal al interesului: aciunea oblica - este o
aparenta exceptie, ntruct creditorul are interesul mediat, acest interes exista in realitate; actiunile
colective (de exemplu anpc: interesul este al consumatorului in concret; alt exemplu: aciunea
sindicatului pentru protecia drepturilor membrilor sindicatului se permite, chiar dac interesul este al
membrilor de fapt, nu al sindicatului=> este o exceptie partiala, pentru ca sindicatul asta face,
protejeaza drepturile membrilor si). Alt exemplu: procurorul, care nu are un interes personal, ci este
vorba despre interesul minorului, etc...
Nscut i Actual: Actualitatea interesului merge n genere cu actualitatea dreptului, dar sunt
situaii n care legea permite exercitarea de aciuni, considernd c dreptul nu este actual ns interesul
este. Exp: Art. 952 alin 3 ncpc - sechestrul asigurator instanta poate incuviinta sechestrul asigurator
chiar si cnd creanta nu este exigibil, n condiiile prevzute de articol.
Art 359 asigurarea probelor - nu avem proces, pentru c dreptul nu este nc actual, dar se contureaz
ca am putea avea.
De exemplu (1): avem o persoan cu o boala incurabil ce trebuie audiat - am interes actual, pentru
c, atunci cnd voi aciona n instan, cel mai probabil ea nu va mai fi.
Exp. (2): o construcie ce se va modifica, sau demola, si nu mai pot face expertiza pe care o pot face
acum.
Art 2312 ncc - fidejusorul nu are nc drept de regres pentru c nc nu a pltit, ns el, fiind urmrit
pentru plat, are interes.n
Lipsa interesului sau a unei conditii a interesului determina respingerea actiunii ca fiind formulata de o
persoana far interes. Este de ordine publica, dar hotrrea nu e purttoare de Autoritate de Lucru
Judecat.
3.
Calitatea procesual (legitimatio ad causam)

Este identitatea dintre partile procesului si subiectele raportului juridic dedus judecatii, adic:
identitatea reclamantului cu subiectul activ, i identitatea prtului cu subiectul pasiv al procesului.
Transpune n plan procesual realitatea din dreptul substantial.
12

Art 36 definitia.
Exemplu: divor; aciunea n tgada paternitii - legea spune clar care sunt prtile, cine are calitate
procesual activ i pasiv.
In cazul aciunilor reale, calitatea procesual activ o are titularul dreptului, n schimb, calitatea
procesual pasiv, o poate avea orice persoan care aduce atingere dreptului subiectului activ. Exp.:
Uzucapiunea - cea mai grea ipotez.
Exceptii :
Organizaiile sindicale;
Asociaiile pentru protecia consumatorului;
Ong-uri cu scopul proteciei drepturilor omului sau a unui interes legitim in combaterea
discriminarii - dac discriminarea aduce atingere unei comuniti sau unui grup de persoane (Legea
pentru combaterea discriminarii).
Procurorul art. 92 ncpc, 245 alin.1 litera c1 CPP pentru desfiinarea unui act in legtur cu
care aciunea de fals nu a mai putut fi pus in miscare, din cauza morii autorului, prescripiei etc, dar
actul este totui fals. Acioneaz indiferent de persoanele din cauz, nu neaprat minori, disprui sau
interzii.
Cnd vorbim de calitatea procesual, nu vorbim de existena sau inexistena dreptului subiectiv dedus
judecii, ci vorbim exclusiv de modul n care prezint reclamantul lucrurile. Dac reclamantul chiar
are dreptul subiectiv, se va stabili n fond.
Exemplu: la aciunea n anulare, reclamanul invoc nulitatea absolut a contractului; acest reclamant
era un tert fa de contract care demonstra c are interes, ns aprarea prilor din contract era c el
(terul) nu invoc n mod corect nulitatea absolut, ntruct, n realitate, este vorba de nulitatea relativ
a contractului. Calitatea se verific n raport cu ceea ce cere reclamantul. Aa c degeaba prtul
dorea respingerea aciunii ca introdus de o persoan lipsit de interes. Dac la sfrit, dup analizarea
fondului, se constat c era vorba de nulitatea relativ a contractului, atunci aciunea se respinge ca
nefondat.
Proba calitii revine reclamantului=> Reclamantul dovedete i calitatea sa activ i calitatea pasiv a
prtului.
Transmiterea calitii procesuale
Transmiterea calitii procesuale poate opera att pe linie activ, ct i pasiv. Poate avea loc pe cale
legal (prin succesiune, sau prin reorganizarea persoanei juridice). Dac intervine o transmitere a
calitii procesuale pe cale de succesiune, atunci n proces, va figura partea care mostenete pe cel care
se afla n proces, adic pe de cuius (este vorba despre succesorul universal sau cu titlu universal al de
13

cuiusu-lui). Cauza se suspend pn la introducerea n cauz a motenitorilor legali (universali sau cu
titlu universal).
Poate avea loc i pe cale convenional : cesiune, donatie, preluare de datorie, etc
Sunt situaii n care calitatea procesual nu poate fi transmis:
Divorul - procesul nceteza. Dar avem o exceptie prevzut de art. 925 ncpc, ns aceasta
este o situaie sui generis, nu chiar o transmitere de calitate, c doar motenitorii nu dobndesc
calitatea de soi.
Condiii n care opereaz transmisiunea: procesul s fi fost nceput de titularul dreptului !
Ex. 1024 ncc: revocarea donaiei pentru ingratitudine. Aciunea poate fi ndreptat doar mpotriva
donatarului. Dac donatarul moare dup introducerea aciunii, aciunea poate fi continuat mpotriva
motenitorilor.
Cererea nu poatefi introdus de mostenitorii donatorului, cu excepia cazului n caredonatorul a
decedat in termenul de 1 an si nu l a iertat pe donatar.
De asemenea se mai poate introduce actiunea in termen de 1 an de la data mortii donatorului daca
acesta a decedat far sa cunoasca cauza de revocare.
Art. 1391 ncc -Repararea prej nepatrimonial. Alin 2 3 , dac procesul este in curs, nu poate opera
transmiterea calitii.
Alin 4 se exercita doar daca aciunea a fost inceputa de defunct.
Categ 3: se distinge intre termenul de introducere a aciunii de catre titularul dreptului i cel al
introducerii de catre mostenitori.
Art 39 ncpc - procedura de transmitere a calit procesuale
Vcpc se referea doar la transmiterea calit pt cauza de moarte, nu si pt restul ex. Vanzare, cesiune etc.
Art 39:
In toate cazurile...
1.
2.
Oblig cesionarului de a interveni din proprie initiativa in cauza respectiva.

Instanta poate pastra in proces si instrainatorul dar si pe cel care a primit calitatea procesuala
prin transmitere. S-a ajuns la aceasta concluzie pt ca pot exista conflicte intre cesionar si cedent.
14

Alin 3 art 39 - hot produce de drept efecte, si ii va fi opozabila succesorului. . Ex. In cursul procesului
se vinde bunul litigios. Hotrrea tot isi produce efecte, mai rau chiar, ca suporti efectele fara sa fi
intervenit.
Exceptie: dac a dobandit bunul cu buna credina si nu poate fi evins. Ex a dobandit pe cale de CF,
procesul nu a fost notat in CF, a i nu avea de unde sa afle de proces. El are efectele CF. E vina
reclamantului, nu a lui. Sau exceptie 2: bunuri ce nu au regim de publicitate, el nu avea de unde sa afle,
atunci hotrrea nu produce efecte impotriva lui.
Daca lipseste calitatea procesuala se invoca exceptia lipsei calitii procesuale - este de ordine
publica.
Exceptia se soluioneaz inaintea fondului. Nu se mai analizeaza daca exista sau nu dreptate in speta,
atata timp cnd nu este vb de titularii dr. In cazul actinilor reale, de multe ori se confunda exceptia cu
fondul. Exceptia se poate uni cu fondul si se pronunta solutia la sf procesului. Pb calitatii se confunda
cu fondul.
Respingerea cererii ca fiind formulata de o pers fara calit proc activa, sau impotriva unei pers fara calit
proc pasiva. Exista Autoritate de lucru judecat doar pe pb calitatii procesuale, nu si pe pb fondului. Ex.
Nu acea calit de mostenitor, apoi gaseste testamentul, nu exist autoritate de lucru judecat, poate
introduce o noua ccj pt ca nu exista identitate de cauza intre cele doua cereri.
Capacitatea procesuala (legitimatio ad processum)
Capacitatea de folosinta - Orice pers ce are folosinta dr civile art 34 si urm din ncc, art 205
pt ps jd
Exceptie: Asociatiile, societatile, alte entitati fara pers jdex. Soc civile, cabinete de avocat, notari. Pot
sta atat ca reclam cat si ca prte. Art 56 alin 2 ncpc? Tre sa fie constituite potrivit legii.
Art 207 ncc? - limitari
Sanctiunea : nulitatea absoluta.
Capacitatea de exercitiuMinorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie nu au capacitate de exercitiu - deci stau in proces prin
reprezentant - parintele, tutorele sau uneori curatorul
Citarea se face prin reprezentant in acest caz, dar indicndu se numele persoanei in cauza.
Minorii intre 14-18 au cap restransa. Vor fi asistati de reprezentanti, si toate actele de procedura tre
subscrise de reprez. Pot fi citati la proces.
Curatela judiciara art 58 ncpc -intervine atunci cnd:
15
e urgenta in judecata cauzei
sau exista un conflict de interese jurdice intre reprezentant si reprezentat
sau o pers juridica sau o entitate din cele fara pers jd nu are reprezentant.
In aceste ipoteze se numeste un curator. Acesta nu se confunda cu cel din codul civil.
Caracteristici curatela litis
Se numeste de instanta care judeca procesul si nu de autoritatea tutelara

Nu se numeste dintre pers apropiate persoanei in nevoie, ci se desemneaza dintre avocaii
desemnati de barou pt instanta respectiva.
Curatorul va reprezenta interesele persoanei aflate in nevoie.
Cine plateste curatorul?
In tacerea legii, varianta 1 statul cnform briciu nu are de ce, pt ca e vb de o pers privat! Care nu are
temporar reprezentant, varianta 2 de partea care are interes in derularea procedurii, de principiu de
reclamant. Dac minorul sau pusul sub interdictie e reclamantt, atunci obligat la plata ar trebui sa fie
partea adversa, dar dac acesta nu plateste, atunci va plati statul.
Var 3 ceri reclam sa plateasca, dar reclam se incadreaza in limitele ajutorului public judiciar.
Oug 80/2013.
Sanctiune : nulitatea relativa. Dac se invoca exceptia instanta acorda un termen pt ca reprezentantul
celui lipsit de cap sau cu capacitate restransa sa confirme actul procesual facut de cel lipsit de reprez.
Daca nu confirma, at intervine nulitatea relativa. Legea prevede ca poate fi invocata pe toata durata
procesului ( derogare ).
Dac majorul invoca nulit relativa in apel, dupa ce minorul castiga procesul, desi se apara singur, se
respinge ca lipsita de interes. Daca hot nu s-a pronuntat deja, atunci poate, pt ca majorul nu stie cum se
va soluie va avea procesul, si ar putea ridica apoi in apel aceasta exceptie reprezentantul minorului.
Autorizarea intervine atunci cnd reprezentantul legal al minorului sau pusului sub interdictie doreste
sa faca acte de dispozitie, ex tranzactie. Renuntare la drept, la judecata, achiesare. Poate sa le faca dar
este nevoie de autorizarea din partea instantei de tutela. Lpa, art 229 pana se infiinteaza...
Conditiile de exercitiu - sanctionate cu nulitatea absoluta, se judeca anterior dezbaterii pe fond, cu
cateva exceptii ( cnd se uneste cu fondul,, si cnd e vb de capac de exercitiu - nulit relativa in acest
caz).
16
CURS 4
Clasificarea actiunilor
1.
Dupa scopul urmarit de reclamant
Actiuni in realizare - majoritatea cazurilor din practica

Art 34 ncpc- act tip, reclamantul doreste sa I se recunoasca un drept, pt ca ulterior sa oblige pe parat sa
respecte dr respectiv.
Ex. Act in revendicare: solicit sa mi se recunoasca dr de propri, apoi sa il oblig pe parat sa imi
redobandesc bunul
Ex. Sa se rec ca nu sa- executat prestatia, sa se desfiinteze actul si apoi intoarcerea prestatiei
2 componente recunoasterea dreptului si obl partii adverse la
Dr invocat este preexistent, deci ele produc efecte declarative de drepturi, nu constitutive.
Actiuni in constatare Art 35 ncpc - constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Act prin care reclamantul solicita
instantei sa constate numai existenta sau inexistenta unui drept, fara insa a solicita si obligarea
paratului sa se conformeze dr respectiv prin a da a face sau a nu face ceva.
Art 111 vcpc Ex. Act in constatarea dr de proprietate asupra unui teren
Ex. Mai multi coproprietari nu se pun de acord asupra cotelor, act in constatarea dr pe care le au din
mostenirea respectiva
Caracteristici:
Au ca obiect existenta/inexsitenta unui drept, nu a unui fapt. Asigurarea dovezilor - pt fapte
Au caracter subsidiar fata de actiunile in realizare.

Act in constatarea dr de coproprietate. Dc copropr solicita sa constate numai dr saLe dintr-un bun/
masa de bunuri, unele instante au sp ca act in constatare este inadmisibila pt ca el are la dispozitie o act
in reslizarea, act de partaj. Pozitia majoritara este aceea ca in acest caz este admisibila act in
constatare, pt ca desi exista o act in realizare, aceasta vizeaza alte realitati juridice, iar coproprietarii nu
pot fi obligati sa si le schimbe in alte drepturi, desi dorinta lor este doar de a fi constatate.
Ex. Copropr inchiriaza un imobil si vor sa stie cum vor imparti chiria, sau cheltuielile.
17

Ex. Fosti soti, bunuri propr comuna dar nu stiu cotele ( care se stabilesc in fct de contributie). Interesul
lor este sa isi determine cota.
Ex. Un debitor solicita sa se constate ca nu are o datorie fata de creditorul lui. E inadmisibila act
debitorului care solicita sa se constate ca nu are nicio datorie fata de creditor datorita caracterului
nedeterminat al dreptului. Este admisibila act in constatarea inexistentei unei anumite datorii,
individual determinate. O astfel de actiune este admisibila, cu precizarea ca poate fi utilizata cat timp
nu a inceput executarea acelei datorii. Dc a inceput executarea, at debitorul poate opune apararile pe
calea contestatiei la executare.
Art 35 ncpc
Nu tre sa existe alta cale in afara de act in realizare.
Nu sunt susceptibile de executare silita. Nu se cere de la parat nimic, deci nu se cere

executarea silita. Se refera exclusiv la capatul principal de cerere. Ex. Poate cere cheltuieli de
judecata.
Sunt actiuni ce conduc la deschiderea unei proceduri contencioase, contradictorii. Nu este o procedura
amiabila!!! Au autuoritate de lucru judecat.
Sublasificare:
Declaratorii - cele simple, prin care partea solicita fie sa se constate existenta sau
inexistenta unui drept.
Interogatorii - reclam solicita ch in jud a paratului pt a ii solicita o anumita pozitie in

legatura cu un drept, de ex. Mostenitorii legali ch in jud pe cel care se pretinde legatar sa exhibe sau nu
testamentul.
Provocatorii - cele prin care reclamantul solicita ch in jud a unei persoane care pretinde
drepturi in legatura cu un drept al reclamantului, sa isi dovedeasca dr respectiv, iar daca nu va reusi sa
il dovedeasca se considera ca paratul nu are dreptul respectiv. Ex. La Act in revendicare
Actiuni in constituire ( de drepturi) - in general in mat dr nepatrimoniale.

Instanta, prin hotarare, creaza o situatie juridica noua, diferita de cea care a generat actiunea.
Ex. La act in interdictie, la inceput puteai face acte, la sfarsit esti debil.
Ex. La actiunea in stabilirea filiatiei, la divort etc.
Ex. Hot prin care se suplineste consimtamantul unei parti la incheierea unui contract si se pronunta o
hotrre care tine loc de contract de vanzare cumparate. ( la inceput era doar o promisiune)
Ex. Actiunea in partaj
18

Ca regula generala, intrucat vbm de dr nou create prin hotararea judecatoreasca, aceste actiuni au
efecte numai pentru viitor, nu si pentru trecut.
Exceptie: stabilirea filiatiei, paternitatii - efecte ex tunc.
Importanta clasificarii: act pot fi respinse ca inadmisibile in practica !
Dupa natura dr dedus judecatii
Actiuni personale- cand se apara un dr de creanta
Actiuni reale- se apara un dr real.
Actiuni mixte - atat un dr de creanta cat si un dr real.
Ex. Cand se cere executarea unui contr de vanzare, un contr ce transmite proprietatea , iar cel care a
dobandit-o are o dubla cauza, pe de o parte se intemeiaza pe dr de proprietate, pe de alta parte se
intemeiaza pe contract, pt ca una din obligatiile vanzatorului este sa i se predea bunul.
Ex2. .cea prin care se solicita anularea sau rezolutiunea unui act atunci cand se urmareste redobandirea
un ef retroactiv a dr de proprietate. - fictiune juridica.
Importanta clasificarii:
in materie de competenta teritoriala. Cererile reale imobiliare sunt de competenta instanteli

locului situarii imobilului.
Cererile mixte imobiliare competenta alternativa atat locul imobilului cat si domiciliul paratului.
RIL- dac actiunea in pronuntarea unei hotrri care tine loc de act de vanzare cump, daca vanz nu isi
indeplineste obligatia de a incheia actul , este o act reala imobiliara sau personala imobiliara? Este o
actiune personala imobiliara. A dedus un drept de creanta. !!!!!!!!
In materie de prescriptie- act reala imprescriptibila, act personala are alte termene - art...
Ncc Plus alte termene pt executarea hot.
In materie de calitate procesuala- la act personale, calitatea apartine celui obligat in rp jd

dedus judecatii, in general o persoana determinta, cea cu care am incheie contractul. In mat de act
reale, orice membru al societatii are posibila calit procesuala pasiva, pt ca toti sunt obligati sa respecte
dr de proprietate. Plus la calit proc activa, se uneste cu fondul....( de completat din cursul trecut)
In raport cu calea aleasa pt apararea dreptului

19
Actiuni principale- cea prin care se declanseaza procesul, actiunea introductiva.
Actiuni aditionale- cea prin care se modifica pretentiile anterioare
Actiuni accesorii - cea a carei solutionare depinde de solutia data in cererea principala. Pot
fi cereri sau capaete de cerere, nu intotdeauna avem cereri distincte.
Ex. Cererea privind anularea unui act - principala, restituirea prestatiilor - accesorie.
Ex. Rezolutiunea - principala, redobandirea bunului - accesorie.
ex. Divort - principala, nume - accesorie Etc.
Exista cereri ce nu pot fi facute pe cale separata, ex. Cer anularea unui act, iar apoi. Pe cale separata
cer restituirea prestatiei.
Ex. Divort + nume- 918 alin 3 => nu mai poti cere separat, dupa divort pastrarea numelui.
Ex. Anumite cereri nu pot fi facute decat pe cale principala - act de stabilire a paternitatii
Actiuni incidentale - Cele facute in cursul unui proces deja inceput. Ar putea fi veritabile
cereri principale. Nu depind de solutionarea unui alt proces.
Singura diferenta - momentul in care sunt introduse. Ex. Cererea reconventionala - cea prin care
paratul invoca pretentii proprii in contra reclamantului - aceste pretentii pot fi formulate si pe cale
separata.
Ex. Cererile de chemare in garantie,
ex comitentul ch in jud de victima cheama in garantie pe prepus.
Ex. Cererea de interventie, prin care un tert pretinde drepturi proprii in cadrul unui proces cu alte
parti.
Importanta clasificarii:
In materia competentei teritoriale si materiale - Art 123 ncpc cererile accesorii,

aditionale si incidentale se judeca de instanta competenta sa judece cererea principala. Vizeaza atat
comp teritoriala cat si competenta materiala.
Ex. Reclamantul a investit cu o cerere de judecata judecatoria pt ca avea o pretentie de pana in 200000
lei, daca paratul face o cerere reconv prin care cere 300.000 lei competenta ar fi la tribunal, dar pt ca
face cererea recon in procesul de la judecatorie, si aceasta cerere va fi judecata tot de judecatorie, pt ca
se aplica cu precadere regula din 123.
20
In materia cailor de atac - art 460 - unicitatea caii de atac, la alin 2 - dc prin aceeasi hot au
fost solutionate si cereri accesorii, hot e supusa in intregul ei, caii de atac pt cererea principala. ...
Participantii la procesul civil
Instanta
Partile
Tertilor participanti la proces
Reprezentarii in proces
Procurorul
Instanta
Notiunea se poate referi la:
1.
Institutie Ex. Cand vbm de judecatorie, tribunal etc.
2.
Judecator Ex. Cand vbm de masuri procesuale adoptate, de incompatibilitati
3.
Sistemul instantelor judecatoresti ex. Cnd ni se spune ca avem drept de recurs in fata
instantelor judecatoresti
Compunerea si constituirea instantelor

Compunerea instantei este o notiune juridica care se refera la numarul si calitatea judecatorilor care
formeaza completul de judecata. In unele cazul in complet sunt si asistentii judiciari, deci sensul de
judecator de aici este mai larg.
1.
2.
Judecatorii respectivi sa fi fost desemnati in mod aleatoriu. Acestia sa ramana aceiasi pe

intreaga durata a procesului, in afara de situatiile temeinice, ex. Moartea, pensionarea etc. Dc nu se
respecta - compunere nelegala.
Nr de judecatori: at cand nu se respecta - gresita compunere.
La judecata de I instanta - un judecator. Principiul judecatorului unic. Exceptie - litigii de munca - un
judecator insotit de doi asistenti judiciari, care au vot consultativ doar, nu au drept de decizie.
In apel - 2 judecatori - compunere colegiala
21

In recurs - 3 judecatori IICJ - judeca in sectii in complete formate din 3 judecatori. Exista si 4 complete de 5 judecatori cu
competenta speciala prevazuta de lege :
Ex. 2 in penal, 2 in celelalte materii - jud recursuri impotriv hot pronuntate in prima instanta de ICCJ,
Sau hot disciplinare.
Complet special care judeca numai cererile privind pronuntarea unor hotarari prealabile pt dezlegarea
unor chestiuni de drept: ex. O instanta investita. U solutionarea cauzei in ultima instanta, gaseste o pb
de drept de care depinde solutionarea in fond a cauzei, o problema noua, poate sesiza ICCJ pt a
pronunta o dezlegare a chestiunii de drept, ulterior solutionand cauza in sensul in care a rez ICCJ.
Acest complet e format din 13 judecatori, dar prin lg 2, pana la 1 ian 2016 acest complet va fi format
numai din 9 judecatori. Aici solutia nu e inca definitiva, iar solutia are impact in pricina respectiva.
Mai exista si completul de 25 de judecatori care solutioneaza RIL-urile. Acestea sunt date de ICCJ at
cand o pb de drept a fost dezlegata in mod diferit in jurisprudenta instantelor, adica avem o practica
neunitara. Aici solutiile sunt definitive si efectele sunt doar pt viitor nu in pricinile in cauza.
Mai avem si sectii unite: care judeca sesizarea CCR pt control prealabil promilgarii unei legi si
schimbarea jurisprudentei curtii. Judeca in prezenta a cel putin 2/3 din membri.
Constituirea completului de judcata are in vedere nr de judecatori, dar si alte persoane care nefiind
judecatori, neimplicandu se in actul de justitie fac parte din complet: grefierul, magistratul asistent al
ICCJ, procurorul at cand participa la judecata.
Asistentii judiciari - 1. Nu intra in compunere, intra in constituire. In litigiile de munca dau totusi un
vot consultativ - de aceea ii introduce la compunere si nu la constituire.
Conform briciu procurorul nu prea ar avea ce cauta la constituire in procesul civil. El e ori reclamant
ori parat, nu are ce cauta in constituirea instantei. Daca ar fi asa, at si avocatul ar trebuie sa fie la
constituire.
Exista incidente:
Incompatibilitatea - o institutie care garanteaza pastrarea impartialitstii instantei. Vizeaza

in principal aspectele de compunere a completelor, dar si aspecte legate de constituirea completelor,
mai putin in cazul de incompatibilitate strans legat de pronuntarea unei hotarari, cand se aplica numai
judecatorului
Cazuri de incompatibilitate:
Toate cazurile de recuzare si abtinere si incompatibilitate din vcpc, acum sunt cazuri de
incompatibilitate.
Recuzarea si abtinerea au ramas doar mijloace procedurale prin care se invoca

incompatibilitatile.
22
2 categorii: de ordine publica si de ordine privata

De ordine publica:
1.
Ipoteza judecatorului care solutionand o cauza prin hotarare sau pronuntandu se printr o hot
interlocutorie ar fi pus in situatia de a analiza aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie in anulare sau
revizuire.
2.
Ipoteza judecatorului care, solutionand cauza sau pronuntandu se prin hot interlocutorie ar fi
pus in situatia de a rejudeca aceeasi cauza ca urmare a casari cu trimitere spre rejudecare. Solutia lui
este infirmata, si ca urmare a infirmarii cauza e trimisa spre rejudecare, si ajuge tot la el. Prezumtia de
afectare a impartialitatii
Avem si componenta subiectiva si obiectiva. Partile nu pot fi dispuse sa aprecieze ca cel care a judecat
o cauza si a dat o anumita solutie. prin rejudecare va decide intr-ul alt sens
Incheierea interlocutorie este cea care rezolva nu in mod final procesul, dar prin care judecatorul se
pronunta adupra unor aspecte esentiale ale procesului, si este tinut de deciziile luate in cadrul incheierii
interlocutorii pe care nu le mai poate schimba pe parcursul procesului.
Art 235 ncpc - Ex cand se pronunta asupra exceptiei de prescriptie - judecatorul a decis ca acel dr nu e
prescris - dar este vb de o componenta importanta. Ex. Dc stabileste ca o parte are calit procesuala. Ex.
La procesele de partaj, cfrm ncpc, jud da o incheiere de admitere in principiu prin care stabileste masa
partajabila, calitatea partilor, si drepturile lor ( cotele).
Cfrm Briciu: in cazul casarii cu trimitere, textul nu s-ar aplica at cand judecatorul s-a pronuntat pe o
exceptie, iar casarea cu trimitere a fost facuta pt ca acea exceptie a fost dezlegata in mod gresit. In
acest caz judecatorul nostru nu s a prinuntat pe fond, iar in casare nu poate relua disc pe exceptie pt ca
ii este interzis, iar fondul nu a fost antamat deloc. Dpdv scriptic el se incadreaza pt ca a solutionat
pricina si i s-a trimis pricina spre rejudecare, dar lipseste: judeca pb pe care s-a pronuntat? Nu. Deci
daca nu i se mai supune spre judecare aceeasi pb ..atunci de ce mai e incompatibil?
Ex. El Spune ca e prescrisa actiunea si o respinge. Instanta de recurs spune ca nu e prescrisa. Trimite
spre rejudecare sa judece fondul. El s-a pronuntat doar asupra pb prescriptie iar fondul nu l-a judecat
deloc. Prescriptia nu mai face obiectul judecatii.
3.
Judecatorul care, fiind investit cu o pricina, a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat,
asistent judiciar, magistrat asistent, mediator in aceeasi cauza.
Incompatibilitate relativa: art 42 din ncpc
Clasificare:
1.
Rudenia - ex. Pct 3. Jud e sot, ruda sau afin..cu avocatul.... Pct. 4.
2.
Interesul judecatorului: direct sau indirect. Ex. Pct 2, pct 7, pct 12, pct 5?, pct 10.
3.
Vrajmasia - pct 6
23

4.
Antepronuntarea - pct 1. Dc judecatorul pune in disc partilor anumite probe sau sit de fapt
sau drept, nu se incadreaza aici.
Art 42 alin 2 : oriune avem sot se aplica si concubinului.
Pe langa aceste 12 cazuri mai avem unul: at cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat
indoieli cu privire la impartialitatea judecatorului pct 13.
Curs 5
PROCEDURA IN CAZUL ABTINERII SI AL RECUZARII
Art. 54 ncpc zice ca dispozitiile se aplica in mod corespunzator si altor participanti (procuror,
magistrat asistent, asistenti judiciari, grefierilor). In mod corespunzator inseamna ca NU chiar toate
cazurile de incompatibilitate se aplica acestor categorii. Asadar: Cazurile de la art.41 alin.1, 2 sunt
NUMAI pentru judecator; De la 42, doar pct. 1 e specific judecatorilor (antepronuntarea)=>
procurorul, chiar daca isi exprima opinia inainte, el nu se antepronunta.
Titularii cererii la recuzare sunt partile (prin parte se inteleg chiar si tertii participanti la proces, si
procurorul poate fi uneori parte; NU intra in aceasta categorie martorii, expertii, avocatii sau
reprezentantii partilor; martorul, expertul, traducatorul NU pot recuza judecatorul. Reprezentantul
poate formula o cerere de recuzare, dar in numele partii).
Abtinerea este un act individual al judelui, procurorului, grefierului (textul se aplica si altora, in
masura in care pozitia lor corespunde cazurilor de incompatibilitate).
In ce termen se fac recuzarea si abtinere? Trebuie sa distingem:
Incompatibilitati Absolute (Art. 41): Incompatibilitatea se poate invoca IN ORICE STARE A
PRICINII. Art. 45 poate fi putin confuz: Nu spune ca poate fi recuzat oricand, ci ca nu poate participa
la judecata chiar daca nu s-a abtinut sau nu a fost recuzat. Recuzarea o poti face pana cand judecatorul
pronunta solutia si se deznvestete=> ai doar apel sau recurs, dar nu cerere de recuzare dupa ce a
pronuntat hotararea. Daca mai esti in fata judelui, formulezi recuzarea; daca el nu mai face parte din
complet, formulezi cerere de anulare a actelor anterioare (daca mai esti in fata acelei instante) sau apel
ori recurs.
Incompatibilitati Relative (Art.42): Partea interesata va putea formula cererea inaintea oricarei
dezbateri. Ce inseamna inaintea oricarei dezbateri? Raspuns: procesul civil e impartit in 2 faze:
cercetarea judecatoreasca (se administreaza probele) si dezbaterile pe fond (punerea concluziilor).
Aici NU E VORBA DE DEZBATERI PE FOND, ci inainte de orice dezbatere=> inainte chiar si de
cercetarea judecatoreasca. Cand discuti despre admisibilitatea unei probe dezbati ceva, ceea ce
inseamna ca: daca stii ca persoana e incadrabila in unul dintre cele 13 cazuri, inainte de a antama orice
discutie in proces, trebuie sa ridici problema recuzarii!! ! ORICE DEZBATERE inseamna asadar
inclusiv inainte de cercetarea judecatoreasca, adica inainte de administrarea probelor, inainte de a se
lua cuvantul. Daca partea a cunoscut motivul dupa inceperea dezbaterilor, va trebui sa invoce motivul
de indata ce motivul este cunoscut ( de indata inseamna chiar sedinta in care a aparut motivul sau,
daca apare intre sedinte, la termenul proxim (imediat urmator)!. Adica sa nu lasi sa se desfasoare alte
acte de procedura intre momentul in care ai aflat motivul de recuzare si cererea de recuzare in sine.
Judecatorul (eventual si ceilalti) poate face cererea de abtinere oricand.
24

Cererile de abtinere (abtinerea nu e un act unilateral ce produce efecte automat, ci e o cerere care se
solutioneaza) si de recuzare trebuie solutionate.
La Incompatibilitatile Absolute: verificarea daca judecatorul este incompatibil nu e greu de facut.
Inainte de primul termen de judecata, grefierul verifica dosarul si, daca un judecator e incompatibil, va
intocmi un referat corespunzator.
La Incompatibilitatile Relative: trebuie de facut dovada.
FORMA : La recuzare, dar si la abtinere e fie in scris, fie verbal in sedinta. Cand e in sedinta, cererea
se va mentiona in incheiere!!
Ce se indica in cererea de recuzare?
-
fiecare judecator in parte (nu pot spune recuz completul cand e de la 2 in sus; cererea prin care
recuzi completul este o cerere informa);
cazurile de incompatibilitate;
probele;
Taxa judiciara de timbru e 100 de lei pentru fiecare membru al completului.
Este INADMISIBIL cererea de recuzare care (cazuri in care, in mod constant, instantele considerau
ca cererile sunt facute in mod abuziv=> legiuitorul n-a mai lasat la aprecierea instantei abuzul, ci l-a
ridicat la nivel legal, creand o inadmisibilitate legala):
1.
Cererea se refera la alti judecatori decat cei din completul carora le-a fost repartizata cauza. Partea,
in vcpc, facea acest lucru pentru ca cererea de recuzare trebuie judecata de alti judecatori=> partea,
pentru a amana judecarea, recuza toti judecatorii de la o instanta, invocand acelasi caz de
incompatibilitate pentru toti, platea taxa de timbru (formal, totul era ok)=> dosarul se trimitea la o
instanta superioara si nu se mai putea judeca in ziua respectiva=> partea obtinea efectul amanarii (caz
clar de abuz de drept). Acuma ii poti recuza numai pe cei care fac parte din complet.
2.
Daca cererea se intemeiaza pe alte motive decat cele de la art. 41 si art.42. In vcpc cazurile de
recuzare erau strict limitativ prevazute de lege=> existau situatii care nu se incadrau strict in ele, dar
care erau extrem de apropiate de cazul lor. Azi, pct.13 permite si alte situatii decat cele 12, dar care
seamana cu ele=> e mult mai permisiv textul din ncpc. E o prevedere mai mult istorica, intrucat pe art.
42 pct.13 se pot incadra multe multe cazuri (relatii de prietenie, vecinatate, judele e nasul unei
parti/reprezentantului unei parti etc).
3.
Ai recuzat un judecator pentru un anumit motiv; s-a respins cererea si formulezi o noua cerere
impotriva aceluasi judecator si cu acelasi motiv.
Cand cererea e inadmisibila=> poate fi respinsa chiar de judecatorul recuzat!!!
CINE JUDECA CEREREA DE RECUZARE SAU DE ABTINERE?
In primul rand, fiind o cerere incidentala, se judeca de catre aceeasi instanta. In ce priveste
compunerea completului, regula e ca din acel complet NU pot face parte judecatorii recuzati sau care
s-au abtinut. Daca e un singur judecator=> cererea e judecata de completul imediat urmartor. Daca e
complet colegial, la judecarea cererii raman in complet cei nerecuzati + judecatorul care asigura
permanenta completului.
25

In al doilea rand, daca cererea e inadmisibila, completul care judeca e cel nvestit s soluioneze
cererea de recuzare, inclusiv judecatorul recuzat. Nici macar nu se analizeaza cererea, ea fiind
inadmisibila.
In al treilea rand, cand nu se poate forma un complet de judecata la instanta sesizata, va judeca
instanta ierarhic superioara. E valabil la instantele mici, mai ales pe perioada vacantei judecatoresti.
PROCEDURA DE JUDECATA:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
Cererea de recuzare + cea de abtinere se judeca in camera de consiliu fara citarea partilor;
Judecatorul poate fi ascultat de complet, dar nu e obligatoriu. Si partile pot fi ascultate, dar nu se
prea intampla acest lucru. Daca asculta partea=> ar trebui ascultat neaparat si judecatorul.
Se pronunta o incheiere IN SEDINTA PUBLICA (chiar daca judecarea are loc in secret);
Interogatoriul NU este admis ca proba. Ascultarea judecatorului, nu inseamna interogatoriu;
Daca s-a facut si cerere de recuzare si de abtinere, se judeca mai intai cererea de abtinere. Daca
se admite cererea de abtinere=> cererea de recuzare se respinge ca lipsita de obiect. Daca se respinge
abtinerea, se solutioneaza recuzarea (pentru ca partea sa aiba posibilitatea de a o ataca in cazul in care
se respinge. Ideea e ca, atunci cand cererea de recuzare se respinge ca lipsita de obiect, intrucat s-a
admis o cerere de abtinere, solutia de respingere a cererii de recuzare nu mai poate fi atacata).
Daca cererea e facuta cu rea-credinta=> amenda (se face venit la stat) si despagubiri (le primeste
partea daca le cere).
SOLUTII POSIBILE + EFECTE:
1.
a)
Admiterea cererii de abtinere/recuzare=>

Conduce la indepartarea judecatorului din complet: daca ne aflam la art. 42 pct.11 (sot sau ruda cu
un alt membru al completului), NU are loc indepartarea ambilor, ci numai a unuia.
b)
Cat priveste actele de procedura facute pana la acel moment: prin ncheierea de admitere a abtinerii
sau recuzarii, se va stabili si in ce masura se pastreaza actele de procedura efectuate pana la momentul
respectiv=> daca nu spune nimic, actele se considera desfiintate. Daca recuzarea sau abtinerea e
judecata de instanta ierarhic superioara=> dosarul nu se mai trimite la aceeasi instanta, ci va trimite
cauza unei alte instante egale in grad cu cea nvestit iniial, din circumscriptia instantei ierarhic
superiorare.
REGIMUL JURIDIC AL INCHEIERII (caile de atac ce pot fi exercitate):
In cazul abtinerii, indiferent ca s-a admis sau respins, incheierea nu este supusa niciunei cai de atact,
intrucat partea nu a reclamat nimic (doar judecatorul a formulat cererea de abtinere).
Daca se admite cererea de recuzare, nu e supusa niciunei cai de atac (cel care a formulat cerere e
multumit si nu are interes sa o atace).
Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacata, dar nu de ndat.
Art. 53 zice ca poate fi atacata numai odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza, adica la finalul
procesului.
Daca ns hotrrea este DEFINITIV, atunci ncheierea se atac cu RECURS la instanta superioara,
in termen de 5 zile de la comunicarea hotararii definitive pe fond.
Calea de atac impotriva incheierii:
26

Daca vorbim de APEL si instanta de apel constata ca cererea de recuzare a fost gresit respinsa=> ea
va reface actele de procedura ale primei instante si, daca este cazul, va reface chiar si dovezile
administrate=> NU se trimite cauza spre rejudecare, insa instanta de apel va reface actele de procedura
si, eventual, va administra din nou probele. Aceasta pentru ca instanta de apel este, ea insasi, instanta
de FOND!
IN RECURS, daca se admite recursul, atunci cauza trebuie trimisa spre rejudecare=> instanta de
recurs va casa hotararea si o va trimite spre rejudecare la instanta de apel sau la prima instanta (in
acest din urma caz cand nu exista apel, cum ar fi in contencios administrativ).
Ce se intampla cu procesul de fond cat timp se solutioneaza abtinerea sau recuzarea?

La abtinere: in cauza respectiva NU se poate face niciun act de procedura!
La recuzare: ea NU DETERMIN SUSPENDAREA procesului=> procesul de solutionare a cererii
de recuzare se poate derula, n timp ce, n paralel, se judec n continuare cauza ns nu se poate
pronunta hotararea nainte de soluionarea cererii de recuzare. Aceasta prevedere este NOU! n vcpc
zicea c, pn nu s-a soluionat recuzarea, procesul este suspendat de drept. Aceasta solutie clasica si
corecta a dat nastere unor abuzuri. Judecatorul recuzat va putea administra probe, poate da cuvantul
partilor pe fond, dar va ramane in pronuntare. Daca cererea de recuzare e ntemeiat, cauza se VA
REPUNE PE ROL, iar noul judecator intrat in complet va proceda la audierea partilor sau chiar se
vor reface toate actele de procedura (in functie de ce scrie in incheiere).
PARILE
Poarta mai multe denumiri in functie de pozitia lor procesuala. Clasic, denumirile sunt reclamant si
parat (in vechile legiuiri erau prigonitor si prigonit)). Mai exist i: apelant vs. intimat; recurent vs.
intimat; parat-reclamant (la cerere reconventionala); contestator vs. intimat; n faza executarii avem
creditor vs. debitor. In practica putem avea litisconsortiu procesual (coparticiparea procesuala, adica
sunt mai multi reclamanti sau mai mult parati).
Coparticiparea procesuala:
1.
2.
Activa; pasiva; mixta;

Subiectiva; Obiectiva (cand coparticiparea decurge din stransa legatura a unor cereri. De obicei
rezulta din conexarea unor dosare).
3.
Facultativa si Obligatorie (cea mai importanta). Facultativa e regula=> decurge din vointa unor
parti de a formula impreuna actiunea sau impotriva unor anumite persoane. Sunt situatii, mai putine ca
numar, in care coparticiparea este obligatorie (la partaj trebuie sa figureze TOTI coproprietarii, sub
sanciunea nulitii absolute). Cand ceri anularea unui act semnat de mai multe persoane sau ceri
anularea absoluta a unui act semnat de mai multe persoane=> i chemi n judecat pe toi semnatarii.
Dac nu ar exista coparticipare procesual obligatorie, nu s-ar justifica existena institu iei introducerii
forate n proces. La raporturile de rudenie: copilul i prinii vor fi citai n toate cauzele privind
filiaia, chiar dac nu sunt pri etc
RAPORTURILE DINTRE COPARTICIPANTI:
Principiul este independena procesual prilor= > actele fcute de unii nici nu profita, dar nici nu
dauneaza celorlalti participanti. Daca sunt mai multi pri i numai unul face apel, pentru ceilal i
soluia este definitiv. Dac unul dintre pri invoc o excepie, numai el va luat cuvntul pe excepie.
27

Excepia, de la acest principiu al independeei procesuale a prilor, este extinderea efectelor
favorabile asupra celorlati: aceasta extindere se produce numai cand e impusa de natura raportului
juridic. sau e impusa de o dispozitie legala=> efectele favorabile ale unor acte de procedura, se vor
EXTINDE si asupra celorlalti.
Exemple de excepii:
- art. 634 NCC partajul ;
- Art. 419 la perimare (moartea dosarului pentru o indelungata ramanere n nelucrare); Dosarul nu
poate s rmn n via pentru unele pri i pentru altele s fie mort.
- Daca avem debitori solidari i unul dintre ei formuleaz apel i ctig, artnd c datoria nu
exista=> efectele hotararii se vor extinde si asupra celorlalti debitori nediligeni care nu au formulat
apel (caz cand rezulta din natura raportului juridic).
- Sunt multe cazuri in materie delictuala (Dar nu oricand, ci, de exemplu, cand se demonstreaza lipsa
legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu. E clar c vor beneficia i ceilali pri de aceast
demonstaie) .
OBSERVATII:
a). NUMAI ACTELE FAVORABILE SE EXTIND!!! Daca o parte face apel si pierde apelul si e
obligat si la cheltuieli de judecata, acestea din urma nu vor fi suportate si de ceilalti care nu au facut
apel.
b). Cei care beneficiaza de extinderea actelor de procedura si termenelor, vor continua sa fie citati daca
nu au termen in cunostinta.
Una dintre cele mai importante obligatii ale partilor este cea din art.10 ncpc. La art. 11 ncpc exista o
reala obligatie a tertilor. La art. 12 zice de buna-credin; contrariul bunei-credinte e abuzul de drept
care inseamna exercitiul unui drept recunoscut de lege, exercitat cu respectarea formelor lui exterioare
(deci se respecta art.10), dar scopul este deturnat (partea urmareste un scop contrar legii, nu scopul
recunoscut de lege). Partea care savarseste abuz de drept poate fi obligata la amenda sau la daune
(materiale sau morale). Alta sanctiune a actului abuziv este respingerea lui fara a fi analizat in fond.
PARTICIPAREA TERILOR LA PROCES

Formele de participare a tertilor la proces sunt 2:
voluntare (interventia voluntara)
interventia voluntara principal
interventia voluntar accesorie
si fortate (avem 4 cazuri de forate: 3 clasice si unul mai nou:

28
chemarea in judecata a altor persoane;
chemarea in garantie;
aratarea titularului dreptului;
introducerea in cauza, din oficiu, a altor persoane).
Cand vorbim de terti este vorba de persoane care isi disputa drepturi sau interese, iar nu: martori,
experti, traducatori etc Acesti terti sunt de fapt parti, dar le zicem asa pentru a-i deosebi de partile
initiale.
INTERVENTIA VOLUNTARA (principala si accesorie)
Interventia voluntara
1.
Principala: atunci cand tertul pretinde CHIAR dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de
acesta. Tertul intervine intr-un proces nceput de alte persoane.
A revendic un teren de la B i apare C care zice ca terenul este al lui=> sa-l obligati pe B sa-mi lase
mie, nu lui A, n deplina si linistita proprietate terenul.
Alt exp.: Intre A si B se desfasoara un proces legat de predarea unor bunuri in baza unui contract de
vanzare, iar C intervine si solicita declararea nulitatii absolute a ctr. dintre una dintre parti si el, care ar
determina si nulitatea ctr. dintre B si A (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis).
Sau proces de partaj in care intervine un tert care zice ca si el are drepturi asupra masei partajabile.
Ultimele 2 exemple se refera la drepturi aflate in strns legatur cu dreptul dedus judec ii. ( Prof.
Mihaela Tbrc e de prere c terul nu ar putea formula vreo pretenie, pe aceast cale a
interveniei voluntare principale, n legtur cu vreun drept pretins de prt printr-o eventual cerere
reconvenional-asta am citit in ncpc comentat-)
2.
Accesorie: Tertul intervine pentru a sprijini numai apararea uneia dintre parti. Dac n primul caz
vorbim de un ter care deduce judecii un drept propriu, la interventia accesorie tertul nu invoca
niciun drept propriu pentru a-i fi recunoscut. Acest ter nici pe departe nu este o persoan binevoitoare,
lui facandu-i-se mila de una dintre pri. Tertul are el nsui un interes, ntruct solutia din acel proces
ar putea sa influenteze drepturile sale=> vrea sa nu ajunga in situatia in care drepturile sale sa fie puse
in discutie.
Exemplu frecvent: A revendica un bun de la B, iar tertul C ar avea un drept de dobandire a bunului de
la B pentru ca a semnat cu acesta o promisiune de vanzare-cumparare, dar care poata fi pusa in
executare numai daca B este proprietar=> are interesul ca B sa devina proprietar si sa-si onoreze
promisiunea.
C nu-si poate deduce dreptul su de crean n procesul dintre A si B.
Iat un exemplu n care cererea de intervenie voluntar accesorie ar fi respins ca fiind lipsit de
interes:
A cheam n judecat pe B (fostul so) pentru ca instan sa partajeze bunurile pe care le au n comun.
T este tatl lui A i i-a donat/vndut (la mprumut nu merge pentru c are interes) acesteia anumite
bunuri pe care instana le-a inclus in masa partajabil (masa bunurilor comune). T nu are interes
JURIDIC s intre n proces (nu poate s-i justifice interesul prin faptul c dorete ca fica lui s fie
mai bogat; acesta nu este un interes juridic! ). Dac ns T doar i-ar fi mprumutat lui A un bun sau
29

anumite bunuri, atunci ar fi avut interes s intre n proces, ntruct mai u or prime te bunul de la A
dect de la B.
Admisibilitatea:
Cererea principala nu este admisibilia in urmatoarele materii:
a)
Cereri cu caracter personal: divortul de exemplu. Daca insa intr-un divort exista un capat de cerere
privind partajul, se poate formula cerere de interventie principala in cadrul partajului.
b)
Litigiile individuale de munca: nu are de ce un alt salariat sa invoce un drept;
c)
Actiunile posesorii (Tabarca e de o opinie contrara): tertul trebuie sa invoce un drept, insa prin
actiunea posesorie nu se apara un drept.
Interventia accesorie, de principiu, este admisibla in toate cazurile mai putin in acelea cu caracter strict
personal (
punerea sub interdictie,
recunoasterea paternitatii,
declararea judecatoreasca a mortii etc).

Cerere de interventie principala e o veritabila cerere de chemare in judecata!!! Cerere de
interventie accesorie este o simpla aparare care ar fi putut fi facuta si de parti, nu investeste
instanta cu un nou capat de cerere.
Distinctie intre cerere PRINCIPALA si cererea de interventie ACCESORIE.
Ambele trebuie sa fie formulate in scris. In timp ce principala trebuie sa imbrace forma de la art. 194
ncpc, cea accesorie e suficient sa imbrace forma unei cereri obisnuite, indeplinind conditiile de la art.
148 (conditii mai lejere).
Taxa de timbru la cererea principala e ca la o CCJ, iar cererea accesorie este supusa unei sume fixe,
indiferent de valoare obiectului judecatii.
Cererea Principala are niste limite de timp mai constrangatoare pentru parti, putand fi facuta pana la
INCHIDEREA DEZBATERILOR in fata primei instante.
Poate fi facuta si IN APEL daca exista consimtamantul partilor initiale, altfel s-ar incalca principiul
dublului grad de jurisdictie. Principiul dublului grad de jurisdictie nu e de rang constitutional, ci legal.
Nu se poate face in recurs, in contestatie in anulare, in revizuire.
Daca recursul dispune casarea cu trimitere la apel sau chiar la prima instanta, s-ar putea face cerere de
interventie principala. La revizuire si la contestatie in anulare, daca se admit cererile si se judeca
procesul si te afli in fata instantei de apel sau in fata primei instante, atunci cerere de interventie este
permisa. Cererea de interventie accesorie, fiind o simpla aparare, poate fi facuta oricand in cursul
procesului.
30

Competenta de judecata:
Cererea de interventie principala se judeca in principiu de instanta investita cu judecarea procesului in
care se intervine, pentru ca e o cerere incidentala. DAR, atunci cand judecata cererii de interventie
intarzie judecata cererii principale, ea poate fi disjunsa si judecata separat, caz in care nu se mai aplica
regula competenta de judecata a instantei principale intervine si pentru cerera incidentala. !!!
Cazuri n care nu se poate disjunge cererea de intervenie principal
Cand pretinde pentru sine in tot sau in parte dreptul dedus judecatii
Sau dac judecarea cererii de interventie ar fi intarziat de judecarea cererii principale
1.
Nu intotdeauna se poate disjunge: cand legatura intre cereri este foarte stransa. De exemplu la
partaj. Sau in cazul in care tertul pretinde pentru sine chiar dreptul dedus judecatii sau o parte din
dreptul dedus judecatii.
2.
Daca se dispune disjungerea, instanta care a judecat cererea princpala ramane competenta, dar se
judeca SEPARAT.
3.
Acelasi judecator, acelasi complet va judeca dar intr-un dosar separat=> PROROGAREA DE
COMPETENTA SE MENTINE (e vorba de competenta determinata de natura incidentala a cererii
se da la examen ).
La cererea accesorie. ESTE IMPOSIBILA DISJUNGEREA.
La interventia principala, intervenientul poate formula orice acte de procedura doreste, el fiind aidoma
reclamantului. Daca partile initiale decid sa stinga procesul pe cale de renuntare, achiesare, tranzactie,
tertul intervenient principal nu e afectat, procesul lui continuand.
La accesorie: intervenientul poate face numai actele de procedura ce nu contravin interesului partii in
favoare careia a intervenit. Poate formula cale de atac, dar ea va fi considerata neavenita daca nu e
formulata si de partea in folosul careia a intervenit. Daca partea renunta la calea de atac sau I se
anuleaza/ perima=> cade si calea de atac formulata de intervenientul accesoriu. Acest intervenient
accesoriu are asadar o pozitie precara in proces, este dependent de cel in folosul caruia sustine ca a
intervenit.
ASEMANARI:
1.
Ambele cereri sunt supuse unei proceduri de admitere in principiu. Cererea se comunica partilor
initiale. Apoi are loc procedura de admitere in principiu care are loc cu ascultarea partilor si a
intervenientului, chiar daca intervenientul inca nu e parte in proces (o anomalie).
Instanta, cand analizeaza admiterea in principiu, verifica daca tertul justifica un interes, iar la
principala si un drept care sa aiba legatura cu dreptul dedus judecatii sau sa fie chiar dr. dedus
judecatii.
Termenul in care e facuta cererea (la principala).
La principala, daca vorbim de apel, consimtamantul celorlalte parti implicate in cauza. Daca acestea
sunt intrunite se pronunta o INCHEIERE DE ADMITERE IN PRINCIPIU (SE ATACA NUMAI
ODATA CU FONDUL)
sau o INCHIERE DE RESPINGERE ca inadmisibila a cererii (VA FI ATACATA SEPARAT DE
FOND IN TERMEN DE 5 ZILE DE LA PRONUNTARE PENTRU PARTEA PREZENTA SI DE LA
PRONUNTA PENTRU PARTEA ABSENTA). Se ataca numai cu APEL dac e fond (=> nu mai poti
31

face recurs), la instanta ierarhic superioara si cu RECURS tot la instanta ierarhic superioara (nu la
ICCJ), daca este pronuntata de o instanta de apel. Termenul e acelasi de 5 zile.
ntmpinarea NU ESTE OBLIGATORIE
JUDECATa se suspenda
2.
Judecata pricinii principale se suspenda pe parcursul judecarii apelului sau recursului.
Efectele admiterii in principiu:
A.
B.
C.
D.
E.
F.
G.
H.
Investente instanta;
Intervenientul dobandeste pozitia si drepturile unei parti (va fi citat, I se comunica hotararea);
Opereaza o prorogare de competenta: Cererea de interventie principala ar putea fi de competenta
altei instante=> o eventuala disjungere nu va strica acest lucru.
Dreptul dedus pe calea cererii de interventie principala devine litigios.
Intrerupe prescriptia.
Instanta va acorda un termen partilor initiale in proces, pentru a depune intampinare.
Impotriva cererii de interventie, reclamantul din procesul initial va putea formula cerere
reconventionala, intrucat el devine paraat fata de intervenient.
Intervenientul ia procedura din starea in care se afla: nu I se vor comunica actele anterioare, dar
ARE DREPTUL DE A ADMINISTRA PROBE, dar probele initiale nu se mai refac! !!
SOLUTIILE INSTANTEI:
Principala: daca intervenientul pretinde acelasi drept cu cel pretins de reclamant, solutiile sunt
radicale=> daca se admite cererea reclamantului, trebuie respinsa cererea de interventie. Daca
intervenientul pretinde doar o parte din drepturile reclamantului, poate fi o admitere in parte.
Accesorie: soarta ei tine de solutia data in ceea ce il priveste pe cel in favoarea caruia a intervenit.
Daca sustii reclamantul si pierde el=> pierde intervenientul. Daca sustii paratul si pierde el=> pierzi tot
tu, intervenient.
OBSERVATIE: Art 65 alin.(3) zice ca, dupa admiterea in principiu, instanta va da un termen pentru ca
partile originare sa depuna intampinarea. Este nevoie de aceasta intampinare, intrucat instanta se
pronunta pentru admiterea in principiu.
Asadar inca nu i-a dat dreptate PE FOND intervenientului, ci doar a acceptat interventia sa in
proces.
Cursul 6
INTERVENTIA FORTATA
I.
CHEMAREA IN JUDECATA A ALTEI PERSOANE (ART. 68 ART. 71 ncpc)

Este un mijloc procesual prin care oricare dintre partile originare poate solicita introducerea in cauza a
unui tert care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. Caracteristicile de baza sunt:
a). Tertul intervine pentru ca una dintre partile originare doreste, nu el doreste;
b). Tertul ar putea pretinde acelasi drept ca si reclamantul.
32
Expemple:
-
cedentul il cheama in judecata pe debitorul cedat=> debitorul are interesul sa il cheme in judecata si
pe cesionar.
Art. 643 NCC: oricare coproprietar poate chema in judecata pe cel care a adus atingere
coproprietatiila alin.3 zice ca paratul poate cere instantei introducerea in cauza a celorlalti
coproprietari in calitate de reclamanti. Faza e ca paratul nu ar putea opune ALJ dupa ce se judecata si
castiga cu un coproprietar, de asta legea ii da voi ca sa ii cheme pe toti in proces=> hotararea le va fi
opozabila tuturor coproprietarilor.
Aceasta forma nu poate fi utilizata pentru a introduce in proces un nou parat!!!=> daca
reclamantul nu a chemat in judecata pe cine trebuie: A cheama in judecata pe B si solicita anularea
ctr. de v-c dintre ei, dar afla intre timp ca B a vandut lui C=> degeaba va anula acest contract dintre el
si B, pentru ca va trebui sa obtina si anularea ctr. subsecvent. A nu il cheama pe C in termenul prevazut
la art. 204 ncpc.
Chemarea in judecata a altor persoane se foloseste NUMAI pentru ca hotararea sa ii fie
opozabila celui introdus in proces, nu pentru a fi obligat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva . Cel
introdus in proces are pozitia reclamantului=> NU poate fi obligat sa faca ceva. In primul exemplu
(corect): Debitorul i cheama pe cesionar in judecata, nu pentru a-l obliga pe acesta la o prestatie, ci
pentru a-i fi opozabila hotararea ce se va pronunta.
Daca s-ar admite cererea de chemare in judecata a altei persoane, avem 2 particularitati:
daca vorbim de o pretentie baneasca, atunci exista posibilitatea prevazuta de lege ca, paratul sa
recunoasca datoria si sa declare ca vrea sa si-o execute fata de oricare dintre persoanele care isi va
dovedi dreptul (la cesiune: debitorul nu contesta faptul ca trebuie sa plateasca, ci el vrea doar sa stie
cui sa plateasca.
Art. 71 ncpc. Debitorul zice ca iese din proces si consemneaza suma pentru ca instanta sa o dea celui
care are dreptate.) Atentie: trebuie neaparat sa fie vorba de o OBLIGATIE BANEASCA!!!;
A doua conditie: paratul sa recunoasca datoria;
A treia conditie: paratul sa consemneze suma la dispozitia instantei.
Cand obiectul CCJ e predarea unui bun sau a folosintei acestuia:

paratul va putea iesi din proces daca declara ca da bunul celui care va castiga procesul (la fel ca in
primul caz, dar aici nu e vorba de o obligatie baneasca). Grantia executarii este: sechestru judciar pe
care il va dispune instanta care va numi si un administrator judiciar pana la momentul la care instanta
se va pronunta in mod definitiv.
Desi paratul iese din proces, HOTARAREA I VA FI OPOZABILA!, pentru ca el a recunoscut; a
executat anticipat.
Procedura:
Domeniul de aplicare: institutia nu e aplicabila drepturilor nepatrimoniale.
Titularul cererii poate fi: reclamantul, paratul, intervenientul principal (are pozitia procesuala a
reclamantului).
Cine poate fi chemat in judecata: un tert care poate pretinde acelasi dr ca si reclamantul.
33

TERMENUL DIFERA:
Pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta (daca cererea este facut de reclamant).
Cercetarea procesului merge de la primul termen pana la ultimul, iar etapa dezbaterilor este momentul
al care partile pun concluziile finala (ultimul termen). Dupa ce instanta a dispus inchiderea cercetarii
judecatoresti, nu se mai admite o cerere pentru introducerea fortata in proces. Cum stim cand se
termina cercetarea judecatoreasca? Simplu: instanta da o incheiere in care consemneaza ca s-a terminat
cercetarea judecatoreasca.
Paratul trebuie sa faca cererea odata cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai
tarziu pana la primul termen de judecata daca a fost legal citat
. Intampinarea se depune in 25 de zile de la primirea CCJ. Exceptional, cand intampinarea nu-i
obligatorie, cererea poate fi facuta si la primul termen de judecata. Regula e ca intampinarea o
obligatorie.
Daca se modifica CCJ de catre reclamant, se va acorda un nou termen paratului pentru a depune
intampinare la cererea modificata=> in acest termen paratul va putea depune o cerere de chemare
in judecata a altei persoane;
Paratul formuleaza o cerere reconventionala (in care parat e reclamantul). Daca se pretinde ca
chematul in judecata are un drept concurent cu cel invocat de parat in cererea reconventionala=>
paratul, in privinta acelui tert, va putea formula cererea de interventie pana la terminarea cercetarii
procesului in prima instanta, iar reclamantul (care a devenit parat) va putea formula cererea in
termenul de intampinare (se inverseaza rolurile).
Cand avem intervenient principal: reclamantul are o pozitie de parat fata de intervenient=> fata de
acesta, reclamantul poate formula o cerere de introducere in proces a altei persoane, in termenul in care
trebuie sa depuna intampinarea prevazuta la art. 65 alin.3 ncpc.
SANCTIUNEA care intervine in cazul nedepunerii in termen: DECADEREA!!!!! (In vcpc, nu se
respingea ca tardiva, ci se dispunea judecarea separat=> avem o sanctiune mai drastica in ncpc).
FORMA CERERII: trebuie sa aiba forma scrisa (evident).La CCJ a altei persoane, trebuie atasate
copii de pe inscrisuri + copie de pe CCJ + copie de pe intampinare. In vcpc aceasta cerere nu era
supusa procedurii de admitere in principiu, care se aplica in mod corespunzator, potrivit regulilor de la
interventia principala (deci se aplica si art. 64!!!)
Dupa admiterea in principiu, tertul dobandeste o pozitie procesuala de reclamant (nu poate fi obligat
la a da, a face, sau a nu face). El nu e chiar reclamant, dar are o pozitie specifica reclamantului.
Intervenientul nu poate face cerere reconventionala. Daca reclamantul iese din proces, judecata
continua.
Chemarea in garantie
Mijlocul prin care: Oricare din partile din proces ar putea introduce in cauza o terta persoana,
impotriva careia s-ar putea indrepta cu o cerere in garantie sau in despagubiri, daca ar pierde
respectivul proces. A se judecata cu B si ma gandesc la faptul ca exista T care ar fi raspunzator de ceea
ce mie mi se intampla in acel dosar si atunci eu, parte initiala in proces, am 2 modalitati de abordare:
prima (astept sa pierd procesul si ulterior sa formulez o cerere de despagubire); a doua (nu mai astept
sa vad soarta procesului, ci il chem in procesul meu pe cel impotriva caruia ar urma sa ma intorc in
ipoteza in care pierd=> castig timp!).
34

De regula, cererea de chemare in garantie e o facultate, nu o obligatie. Chemandu-l pe garant, acesta
va fi interesat sa ma apere si pe mine in raporturile cu adversarul meu. Prima tendinta a garantului este
nu sa se apere impotriva celui garantat, ci impotriva celeilalte parti. Sunt situatii in care chemarea in
garantie e absolut necesara=> daca n-o faci, risti sa pierzi dreptul de regres. Exemple:
-
Art. 1705 ncc: cumparatorul chemat in judecata de un tert care pretinde ca are un drept....trebuie sa
il cheme in judecata pe vanzator. Daca nu a facut-o...(citeste articolul).
Art. 2310 ncc: alin.2 (read it).
Cerere in garantie sau in despagubire: fideiusorul (in dreptul material) e garant; in drept procesual el e
cel chemat in garantie
Partaj (art. 683 ncc): avem o garantare reala.
Despagubire: la comitentul chemat in judecata pentru fapta prepusului=> nu e garantie, ci o veritabila
despagubire pe care comitentul trebuie sa o primeasca de la prepus.
Chematul in garantie poate, la randul lui, sa cheme in garantie o alta pesoana, dar acesta din
urma nu poate chema si el pe cineva in garantie.
PROCEDURA: Cererea poate fi formulata de reclamant, parat sau intervenientul principal. Atras in
garantie poate fi cel care ar datora garantia sau despagubirile, dar si succesorii universali sau cu titlu
universal. Succesorul cu titlu particular, de regula, nu poate fi chemat in garantie. A vinde lui B si B
vinde lui C. Garantie pentru evictiune e datorata de A lui B si de catre B lui C, dar B, daca-i evins, nu
s-ar putea intoarce impotriva lui C.
TERMENUL:
1.
2.
Reclamant/Intervenient: pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta.

Parat: odata cu intampinarea sau pana la primul termen la care e legal citat, daca nu e obligatorie
intampinarea. Trebuie sa iei in calcul tot ce s-a discutat la termene la chemarea in judecata a altor
persoane.
Sub nicio forma cererea nu poate fi facuta in apel!!!
Sanctiunea e tot DECADEREA.
Forma = forma cererii de chemare in judecata, intrucat ar fi putut facuta oricand pe cale separata.
Cererea este supusa admiterii in principiu. (se aplica regulile de la interventia voluntara!! art.64
ncpc)
Chematul in garantie nu trebuie sa depuna intampinare cand i se comunica chemarea in garantie, ci el
va trebui sa depuna intampinarea numai dupa admiterea in principiu.
Tertul are o pozitie independenta, similara pozitiei unui parat in cererea de chemare in garantie, nu a
intregului proces. Niciodata chematul in garantie nu va putea fi obligat fata de partea care NU l-a
chemat in garantie, nici macar la cheltuieli de judecata=> va fi obligat exclusiv fata de cel care l-a
chemat in garantie.
Judecata cererii de chemare in garantie: e o cerere cu natura incidentala=> e in competenta instantei
care judeca cererea principala. Daca cererea de chemare in garantie ar intarzia cererea principala,
instanta poate dispune disjungerea, dar instanta investita initial RAMANE COMPETENTA=>chiar
daca, daca ar fi fost depusa separat, ar fi fost competenta o alta instanta.
35

Daca se ajunge la disjungere, cererea de chemare in garantie va fi suspendata pana la judecarea cererii
principale. Chematul in garantie, trebuie sa astepte sa vada DACA pierde procesul cel pe care il
garanteaza.
1.
Daca CCG e formulata de parat: La evictiunea: R il cheama in judecata pe P. Paratul P cheama in

judecata pe G. Reclamantul revendica de la parat, iar acesta din urma a cumparat bunul de la G. Sa
zicem ca se admite cererea lui R=> se va admite si cererea de chemare in garantie a lui P catre G (daca
este intemeiata; la evictiunea cam e intemeiata;
dar la comitent-prepus, s-ar putea sa nu fie intemeiata daca prepusul a savarsit fapta pentru ca asa i-a
dat insarcinari comitentul etc.). Daca se admite CCJ, dar si CCG, paratul poate face apel impotriva
reclamantului. IMPORTANT: Si G poate face apel in contra lui P, dar si impotriva lui R (desi intre
ei nu exista raporturi procesuale).
Daca se admite cererea reclamantului dar nu se admite CCG (de exemplu la prepus-comiten t):
paratul poate face apel contra reclamantului; contra chematului in garantie; dar si impotriva ambilor.
Daca CCJ se respinge, CCG ramane fara interes sau obiect. R poate face cale de atac si contra lui P
si contra celui chemat in garantie, sau impotriva ambilor. Daca R face apel doar impotriva lui P (deci R
nu-l cheama in apel si pe G, intrucat fie nu vrea, fie ca R nu a pierdut din cauza apararilor lui G) si
castiga apelul si se schimba solutia in apel, insa solutia data in CCG ramane neschimbata, intrucat nu a
fost atacata. P are dreptul ca sa faca un apel impotriva lui G, care se numeste APEL PROVOCAT (art.
473). Daca P nu face apel provocat si pierde, poate introduce din nou o cerere, hotararea de fond
neavand autoritate de lucru judecata.
C.C.G facuta de Reclamant:
1. Daca se admite CCJ=> se respinge CCG=> P poate face apel impotriva lui R, dar si impotriva lui G.
2. Daca se respinge CCJ=> se admite CCG (de regula) daca-i intemeiata. R->P; G->R/P;
2. Daca se respinge CCj, dar si CCG (ca neintemeiata)=> R->P/G;
Aratarea titularului dreptului
E un mijloc prin care numai PARATUL cheama in judecata o terta persoana pe care o considera
titulara dreptului pretins de reclamant. Exp: chiriasul, uzufructuarul;
Conditii specifice:
1.
Sa se urmareasca valorificarea DOAR A UNUI DREPT REAL!! (art. 551ncc ne zice care sunt
drepturile reale);
2.
Intre P si T sa existe un raport juridic cu privire la bunul individual-determinat ce formeaza obiectul
procesului.
3.
P sa indice pe titularul dreptului.
OBSERVATIE: Spre deosebire de formele discutate pana acum, aici DOAR PARATUL poate face
aceasta cerere. Daca insa paratul face cerere reconventionala=> si Reclamantu (care devinde
parat) va putea arata titularul dreptului, intrucat devine si el Parat.
Ipoteze posibile:
1.
Daca tertul recunoaste ca el este titularul dreptului si R accepta ideea de a-l inlocui pe P cu tertul
respectiv=> P va fi scos din proces si T va intra in locul lui, reparandu-se un viciu care era, din start,
imputabil relamantului.
36

2.
Daca T recunoaste sustinerile lui P (adica recunoste ca el e titularul dreptului), insa R nu

consimte=> T are pozitia unui intervenient principal. T va avea o pozitie procesuala independenta; va
putea ataca hotararea ce se va pronunta; hotararea ii va fi opozabila.
3.
Daca tertul nu recunoaste sustinerile lui P, el ramane in proces avand pozitia unui intervenient
principal, hotararea urmand a-i fi opozabila.
4.
Daca T nu se infatiseaza si nu se stie pozitia lui=> va fi citat in continuare si hot. Ii va fi opozabila,
el avand calitatea de intervenient principal.
Vorbim exclusiv de actiuni reale.!! Titularul cererii este DOAR paratul. Termenul: se depunde odata
cu intampinarea/la primul termen de judecata. Sanctiunea: decaderea. Urmeaza procedura de admitere
in principiu.
Pozitia procesuala: daca si T recunoaste ca e titularul dr. si r consimte sa-l schimbe pe P cu T=> tertul
devine P. In TOATE celelalte ipoteze, are pozitia de intervenient principal. In TOATE cazurile,
hotararea ii va fi opozabila acestuia.
Introducerea fortata din oficiu
Sediul materiei: art. 78, art. 79. E o reglementare noua.
Mijloc procesual pus la dispozitia INSTANTEI si e o derogare de la pp-ul disponibilitatii.
Derogare de la principiul disponibilitii
Domeniu de aplicare principal este cel al procedurilor necontencioase (acelea in care petentul supune
atentiei instantei un drept care nu se opune cuiva. Daca instanta apreciaza ca ar trebuie sa participe la
proces persoane care ar putea fi interesate=> le introduce in proces.)
In materie contencioasa instanta poate introduce din oficiu numai daca exista o dispozitie expresa a
legii (l.c.a.; )!!!!!!!
In materia asigurarilor: pentru daune te indrepti direct impotriva asiguratorului, dar trebuie citata si
persoana care e vinovata de accident.!!
La contraventii: se citeaza obigatoriu contravenientul si organul care a intocmit pvc.!!!1
Art. 436 ncc: parintii si copilul vor fi citati in toate cazurile privitoare la filiatie...!!!!
A doua conditie: participarea acestor terte persoane la proces, sa fie necesara solutionarii pricinii=>
tine de structura raportului juridic, nu e o simpla dorinta a instantei.
In materie contencioasa, daca nu exista o prevedere expresa a legii, dar instanta apreciaza ca nu
poate judeca pricina, intrucat o parte nu a fost chemata in jud. si nu o poate introduce din
oficiu,=> poate pune in discutia partilor necesitatea introducerii in proces. Exemplu: partajul
(instanta zice ca mai e un mostenitor=> trebuie sa-l chemati in judecata, alminteri partajul e nul
absolut.)
Procedura:
1.
2.
3.
Titularul cererii = instanta;

Termenul = pana la terminarea cercetarii judecatoresti=> nu se poate in apel.
Daca instanta constata dupa inchiderea dezbaterilor ca lipseste una dintre parti, instanta va repune
cauza pe rol in vederea discutarii introducerii in cauza a tertului.
4.
NU AVEM PROCEDURA DE ADMITERE IN PRINCIPIU.
37

Pozitia procesuala a tertului: spre deosebire de celelalte proceduri, T va putea cere
READMINISTRAREA PROBELOR!!!. Argumentare: T este un veritabil parat sau un veritabil
reclamant; de fapt procesul nu ar fi trebuit inceput fara el; el este o piesa esentiala a procesului, nu una
complememtara; lui i s-a rapit dreptul de a participa de la inceput in proces. Nu e ca la intervenient
care alege el sa intervina in proces=> reparatia trebuie sa fie TOTALA in ceea ce priveste probatoriul.
Problema doar se ridica/se pune in discutie din oficiu, dar tot partile decid de regula.
La cererile de divort, NU poti fi reprezentat. La interogatoriu (mijloc de obtinere a

marturisirii persoanei) nu se poate folosi reprezentarea.
REPREZENTAREA CONVENTIONALA:
1.
La persoana fizica: prin mandatar avocat sau prin mandatar neavocat.

Forma: mandatarul avocat se legitimeaza in proces conform legii speciale (legea
organizarii si exercitarii profesiei de avocat nr. 51/1995). Avocatul deci se
legitimeaza in proces prin depunerea unei imputerniciri (e o forma tip trecuta la
anexa din lege). In spatele oricarei imputerniciri se afla un contract de asistenta
care NU este depus la dosar. El, avocatul, depune la dosar doar imputernicirea.
Imputernicirea NU trebuie semnata de parte=> avocatul face mentiune
doar ca imputernicirea a fost redactata pe baza contractului de asistenta (acesta
din urma este semnat de partea reprezentata). Partea adversa, daca are dubii, nu
are decat sa se inscrie in fals, dar, daca nu are dreptate poate fi acuzata de
denunt calomnios. Avocat este numai cel care isi exercita profesia in cadrul unui
barou din U.N.B.R.=> orice autointitulare ca fiind avocat este o FAPTA PENALA.
Mandatarul neavocat: se legitimeaza printr-o procura (nu imputernicire ca la
avocat) care trebuie sa fie un inscris autentic, dar poate fi facuta si prin
declaratie verbala in fata instantei care o va consemna in incheiere. Ce trebuie
sa cuprinda aceasta procura/declaratie in fata instantei? R: trebuie sa fie un
mandat ad litem=> este dat pentru exercitiul dreptului de reprezentare in
instanta=> un mandat general (cu o formulare de genul sa-mi reprezinte
interesele in fata oricarei institutii) NU da dreptul la reprezentarea in fata
instantei=> trebuie sa fie mentionat in el dreptul de reprezentare in fata
instantei. Exista 2 EXCEPTII de la mandatul ad litem:
A.
B.
Cand este vorba despre un prepus;

Cand mandantul nu are nici domiciliul si nici resedinta in tara=> se presupune
ca e mai greu sa acorde un mandat pentru un proces anume;
Mandatarul avocat: poate face toate actele de procedura in interesul partii, deci
nu trebuie sa scrie ceva anume in contract (cum ar fi dreptul de redactare,
sustinere, depunere, probe, etc). Poate redacta cererea si motivele de recurs si
poate exercita recurs. Potrivit ncpc: in recurs, reprezentarea nu se poate face
decat prin avocat/consilier juridic.
38

Exceptii: la persoana fizica, daca chiar partea este licentiata in drept sau sotul ori
ruda pana la gradul 2 al partii este licentiat in drept, atunci NU mai este necesara
prezenta, in recurs, a avocatului.
La persoanele juridice exista o alta exceptie (introdusa prin legea nr. 2/2013):
persoanele juridice care sunt instante/parchete, in recurs, cererile si motivele de
recurs pot fi sustinute si de: conducatorul instantei / al parchetului, un consilier
juridic, etc.( se refera la procesele dintre instanta/parchet si terti). La persoanele
juridice, pot fi si consilierii juridici.
Art. 83 alin.3 este inselator), intrucat vorbeste de redactarea cererii si a
motivelor de recurs ceea ce ar lasa impresia ca numai recurentul, nu si intimatul
ar trebui reprezentat prin avocat. La art. 13 ncpc zice ca, in recurs cererile si
concluzii partilor(.)=> Este o necorelare terminologica. !!
Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului, poate
face, chiar fara a avea mandat, orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse
unui termen (precum exercitarea unei cai de atac) si care s-ar pierde prin
neexercitarea lor la timp si poate, de asemenea, sa introduca orice cale de atac
impotriva hotararii pronuntate (art.87 alin.2). Nu ne referim la avocatul care are
mandat, pentru ca nu ar fi nevoie de o astfel de precizare. Nu ne referim la un
avocat care nu a avut niciodata mandat de la parte. Vorbim de un avocat al carui
mandat a expirat. Efectele caii de atac se produc tot asupra partii. Partea NU
trebuie sa RATIFICE actul facut de avocat fara mandat (ratificarea acopera un act
nelegal, dar aici avem text de lege care zice ca actul este legal=> este o
prorogare a drepturilor mandatarului avocat, peste limitele mandatului su,
printr-o dispozitie legala). Acest text nu se aplica unui avocat care nu a avut
mandat pentru faza procesuala anterioara.
Textul vorbeste numai de introducerea cii e atac, adic declararea (un fel de
act de conservare) caii de atac=> sustinerea caii de atac trebuie facuta pe baza
unui NOU MANDAT.
Mandatarul neavocat: poate face toate actele judecatii, daca nu se prevede altfel
(mai putin actele de dispozitie: renuntarea la judecata, renuntarea la drept,
achiesarea, tranzactia: pentru acestea trebuie un mandat special; si avocatului ii
trebuie un mandat special, dar acesta poate fi inclus in mandatul initial de
asistenta judiciara). Pentru judecata in fata primei instante si in apel,
mandatarul NU POATE PUNE CONCLUZII asupra exceptiilor precum si asupra
fondului=> poate sa depuna inscrisuri, sa solicite probe, sa administreze probe,
sa participe la adiminstrarea probelor (e o persoana muta). Exceptii:
1.
Cand mandatarul p.f. e sot sau ruda pana la gradul al doilea, poate pune
concluzii in fata oricarei instantei fara a fi asistat de avocat, daca e licentiat in
drept. Asadar poate pune concluzii si in materie de exceptii sau pe fond.
2.
Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege/hotarare judecatoreasca.
Parintele, chiar daca nu e licentiat in drept, are dreptul de a pune concluzii fara
avocat (in prima instanta/in apel, dar NU in recurs). Curatorul e obligatoriu un
avocat.
39

Art.83 alin.4: zice ca, si in cazul contestatiei in anulare si al revizuirii, se aplica
art.83 ncpc=> nu vorbim doar de recurs, ci si de acestea 2=> regula ca ai nevoie
de avocat se aplica si aici. Briciu: textul se refera la contestatie si revizuire
indiferent de hotararea impotriva careia se formuleaza una dintre aceste 2 cai de
atac=> textul se aplica indiferent de obiectul revizuirii sau al contestatei in
anulare (aceste 2 cai de atac se pot exercita atat impotriva hotararilor din recurs,
cat si din apel (mai rarut) si chiar din prima instanta (si mai rar) ), intrucat nu
rangul instantei, ci caracterul extraordinar al caii de atac au impus prezenta
avocatului in aceste faze. Boroi+Ciobanu: regula, cum ca ai nevoie de avocat in
contestatie in anulare sau in revizuire, se aplica doar atunci cand cele 2 cai
extraordinare de atac au ca obiect numai o hotarare data in recurs.
Reguli derogatorii de la dreptul comun al mandatului pentru mandatul

judiciar:
1.
Mandatul judiciar nu inceteaza prin moartea mandantului si nici prin

pronuntarea unei hotarari de punere sub interdictie a mandantului=>
mandatul supravetuieste acestor 2 evenimente si va putea fi revocat de
mostenitorii mandantului sau de catre reprezentantul legal al mandantului
incapabil.
2.
Daca moare mandatarul=> se intrerupe termenul procedural pentru
exercitarea unei cai de atac sau a altui act procedural=> va curge un nou termen
(hotararea se va comunica partii si, de la comunicare, va curge un nou termen).
Daca moartea intervine in cursul procesului, dar cu mai putin de 15 zile inaintea
zilei de infatisare, intervine suspendarea de drept a jduecatii, pana la
inlocuirea mandatarului. Ar putea sa genereze si o suspendare a termenului de
perimare, intrucat, pe durata suspendarii judecatii s-ar suspenda si cursul
perimarii. Perimarea= lasarea in nelucrare a dosarului timp de 6 luni.
3.
Renuntarea si revocarea mandatului: Renuntarea/revocarea nu sunt
opozabile celeilalte parti decat daca a fost facuta in sedinta publica si partea a
fost prezenta sau daca i se comunica aceasta incetare/revocare a mandatului.
Mandatarul renuntator la imputernicire, trebuie sa incunostiinteze atat partea
adversa cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de judecata,
despre faptul ca a renuntat la mandat.
4.
Pentru a nu lasa partea fara aparare intr-un moment critic al procesului:
mandatarul NU poate renunta la mandat in cursul termenului de exercitare a
cailor de atac. Mandatarul poate sa renunte in interiorul caii de atac, dar aceasta
renuntare nu este opozabila. Sau, partea ar putea solicita repunerea in termenul
caii de atac. Textul se refera la caile de atac de reformare, nu si la caile de atac
de retractare (contestatia in anulare si revizuirea), intrucat aceste termene sunt
foarte lungi (chiar ani).
Sanctiunile care intervin in cazul lipsei calitatii de reprezentant.
40

Exceptia lipsei calitatii de reprezentant incepe printr-un efect dilaoriu, dar se
transforma intr-un efect peremptoriu=> instanta, obervand ca nu exista la dosar
dovada calitatatii de reprezentant, va da un termen in care partea va putea
depune dovada/va putea ratifica actele facute fara mandat; daca nu face acest
lucru, intervine nulitatea actului de procedura.
Momentul pana la care se poate invoca aceasta exceptie: IN TOT CURSUL
PROCESULUI, dar nu poate fi invocata DIRECT in calea de atac nici pe
cale de exceptie, nici pe cale de aparare de fond. Cat timp sunt in fata unei
instante, fiind adversar cu partea nelegal reprezentata, am tot interesul, in fata
acelei instante, sa invoc aceasta nelegalitate, intrucat eu pot sa castig procesul,
dar cel invis poate sa zica ca nu a fost legal reprezentat=> am obtinut o hotarare
nula. Nu se poate face direct in apel, intrucat, daca partea a pierdut procesul, nu
se va putea prevala de lipsa de reprezentare a partii adverse, partea adversa,
desi nereprezentata legal, a castigat procesul.
Art. 176 pct.2 ncpc: nulitatea este neconditionata de vatamare=> cel care
invoca exceptia lipsei calitatii de reprezentant, NU trebuie sa faca dovada
vatamarii. Sa zicem ca unul care nu este reprezentat prin avocat si nici licentiat in
drept, face un recurs impecabil si zice ca el nu este vatamat cu nimic, nu
conteaza.
Aceasta exceptie nu trebuie confundata cu exceptia lipsei dreptului functional al
persoanei care se identifica ca reprezentant de a reprezenta in justitie (un
mincinos). Nu vorbim de lipsa dovezii calitatii, ci chiar de lipsa calitatii.!
PARTICIPAREA PROCURORULUI IN PROCESUL CIVIL

Exista 4 modalitati de participare:
A.
Dreptul de a porni actiunea civila (de a declansa procesul):

Procurorul poate porni actiunea cand e necesar pentru:
apararea drepturilor si intereselor legitime a minorilor,
persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor.
+ IN ALTE CAZURI PREVAZUTE DE LEGE.

Pe langa regula generala, mai exista deci prin legi speciale si alte cazuri [legea
contenciosului administrativ (art.1 alin.4 si 5); art. 245 alin.1 lit. c 1 CPP
(procurorul poate formula actiunea pentru desfiintarea unui act falsificarea unui
act, atunci cand nu poate pune in miscare actiunea penala, intrucat a intervenit
41

prescriptia, moare autorul etc poate introduce actiune pentru ORICE
categorie de persoane, nu doar minori, disparuti, pusi sub interdictie)].
Titularul dreptului va fi introdus in proces si acesta va putea face acte de
dispozitie, eventual renunta la drepturile sale=> actiunea procurorului este o
facilitate, nu o restrangere a drepturilor persoanei. Daca procurorul isi retrage
cererea, titularul poate cere continuarea procesului.
Art. 81 alin.2 ncpc: daca reprezentantul minorului de exemplu face acte de
dispozitie (incuviintate de autoritatea tutelara), instanta va putea sa NU tina
cont de ele, daca nu sunt in interesul minorului, disparutului, pusului sub
interdictie. In literatura mai veche: acest drept nu vizeaza si actiunile cu caracter
strict personal, dar aceasta afirmatie este incorecta astazi; asa zicea legea
atunci, dar astazi, aceasta expresie a fost scoasa. Vezi si art.44; 508; ncpc,!
B.
Punerea de concluzii in procesul civil:

Nu procurorul a facut actiunea, dar participa la judecarea actiunii facute de altii.
Cand formuleaza el actiunea, e evident ca poate participa la proces. Poate
participa la proces cand apreciaza ca => sfera e mult mai larga decat la A (toti
cetatenii). Sunt cazuri in care participarea procurorului este obligatorie (la
decaderea din drepturile parintesti 508 ; la expropriere; infiintarea unui partid
politic; infiintarea unei fundatii sau asociatii;), sub sanctiunea nulitatii (e o
chestiune de CONSTITUIRE A COMPLETULUI)!!! Tot timpul trebuie sa fie scris
in lege ca judecata are loc cu participarea procurorului.
C.
Exercitiul cailor de atac:

Poate exercita calea de atac impotriva hotararilor in cazul carora AR FI PUTUT sa
introduca actiune in justitie=> nu e obligatoriu ca procurorul sa fi introdus
actiunea, ci e suficient ca actiunea sa se incadreze in categoria celor in care avea
calitatea procesuala de a introduce actiunea.
Si in celelalte cazuri poate introduce calea de atac, daca a participat la
judecata=> in ipotezele de la alineatul 1, procurorul poate formula calea de atac
fie ca a introdus el, fie ca nu a introdus el, fie ca nu a participat la judecata, pe
cand, in cazul celorlate persoane, poate exercita calea de atac si daca nu a
participat (??)
D.
Punerea in executare a unor titluri executorii:

Daca aceste titluri executorii sunt emise in favoarea unor minori, pusi sub
interdictie sau disparuti. Daca procurorul a introdus actiunea in numele minorului
si a pierdut si a fost obligat la cheltuieli de judecata=> nu poate cere punerea in
executare a unei astfel de hotarari, pentru ca nu e favorabila minorului.
Ministerul Public nu datoreaza taxa de timbru si nici cautiune. Briciu: faza cu
cautiunea nu e prea corecta.
42

IMPORTANT: Trebuie sa fie asigurat principiul EGALITATII ARMELOR=>
procurorul trebuie sa fie egal cu avocatul in sfera civila. Nu e ca in penal, unde
procurorul are o pozitie superioara.
COMPETENTA
Notiunea: nu se refera la judecator, vazut ca atare, ci este vorba de instanta ca
organism. Judecatorul e competent nu e corect; de fapt e vorba de instanta.
Compententa GENERALA: atributiile de judecata ale altor institutii decat
instantele judecatoresti.
Competenta JURISDICTIONALA:
1. Materiala: Functionala si Procesuala;
2. Teritoriala: De drept comun; Alternativa; Exclusiva;
Regimul juridic:
normele de competenta internationala,
generala,
materiala,
teritoriala exclusiva,
sunt norme imperative=> pot fi invocate si din oficiu de instanta, de procuror,

de oricare dintre parti
. Termen: la cea internationala si generala : IN ORICE STARE A PRICINII;
Materiala si teritoriala exclusiv: pot fi invocate numai pana la primul termen la

care partile sunt legal citate in fata primei instante.
Celelalte (teritoriale de drept comun si alternativa )sunt dispozitive=>

incalcarea lor poate fi invocata numai de parat prin intampinare / primul termen
la care aprtile sunt legal citate in fata primei instante.
COMPETENTA GENERALA: E vorba de diferentierea intre instantele
judecatoresti si alte organe care au atributii jurisdictionale. CCR nu e un organ
intergrat in sistemul judiciar. Instanta poate analiza ea insasi compatibilitatea
unor norme anterioare Constitutiei cu Constitutia sau cu o Conventie
Internationala=> daca se invoca neconstitutionalitatea dispozitiilor din VCC, nu
trimiti la CCR!
Mai avem: Materie electorala; c-a ; OSIM; Consiliul Concurentei, CSM,: toate
acestea desfasoara o activitate jurisdictionala, dar nu fac parte din sistemul
judiciar. Intotdeauna exista un acces la instantele judecatoresti, dupa
epuizarea cailor pur-administrative.
43
COMPETENTA MATERIALA
1.
2.
Functionala: competenta instantelor dupa categoria de judecata pe care o

face:
prima instanta;
instanta de apel;
instanta de recurs.
Poate fi aceeasi instanta (de exemplu CA). In practica se face o eroare: se
intelege repartizarea pe sectii prin competenta functionala. Aceasta din urma e
compenta materiala de ordin procesual.
Materiala: criteriile dupa care legea stabileste ca o anumita instanta e
competenta sa judece un anumit litigiu, dupa gradul ei:
natura raportului (expropriere, proprietare intelectuala, etc);
obiectul si valoarea litigiului (peste 200.000 lei e competent Tribunalul) cand
primele 2 nu sunt suficiente .
COMPENTENTA JUDECATORIEI
La examen nu se cere sa stii lista pe de rost.
Pentru judecata in prima instanta, Tribunalul este instanta care are plenitudine de
competenta=> ori de cate ori, in legatura cu o pricina, nu se va desemna o
competenta speciala a altei instante, in prima instanta ea va reveni tribunalului
(ACESTA ESTE FIRUL DIRECTOR). Vezi lista in cod.
La cererile de imparteala: vcpc zicea ca jduecatoria e competenta sa judece
cererile de imparteala+cele privind succesiunile. Ncpc: daca avem un partaj care
nu decurge dintr-o succesiune, indiferent de valoarea masei partajabile,
judecatoria va fi competenta. Daca e vorba de un partaj care decurge dintr-o
succesiune: Daca avem, pe langa partaj, si cerere de stabiliure a calitatii de
mostenitor sau de reducere a liberalitatii excesive=> tot judecatoria e
competenta, intrucat sunt accesorii cererii de partaj, chiar daca, dupa valoarea
lor ar fi de competenta tribunalului. Nu vom avea o astfel de situatie daca cererile
sunt facut pe cale separaata (anularea unui testament sau a unui certificat de
mostenitor).
Caile de atac: impotriva hotararilor date de organe administrative (): legea
18/1991 comisiile alea ; contestatiile la executare; asigurarea dovezilor pe
cale separata;
COMPETENTA MATERIALA A TRIBUNALULUI
Peste 200.000 lei+ cele care nu sunt date in competenta altor instante.
Functional vorbind, Tribunalul judecata toate apelurile impotriva hotararilor
pronuntate in prima instanta de judecatorie. Judeca recursurile impotriva
hotararilor pronuntate de judecatorie, numai daca legea prevede expres (la
perimare; cand paratul achieeaza la retentiile reclamantului; ).
44

Insolventa + concordat preventiv; In legea 64/1991 cu brevetele, la art.25: TMB ;
CURTILE DE APEL
Judeca in prima instanta cererile in materie de c-a: 2 categorii de cauze:
1.
Actiunile indreptate impotriva actelor emise de institutiile centrale: Guvern,

Ministere, CSM, U.N.B.R.
2.
Actele administrativ fiscale care implica impozite, taxe > 1000.000 lei.
3.
Exista multe derogari de la aceste 2 categorii de cauze: cetatenia (se ataca la
tribunal); despagubiri pe legea 10/2001 (tot la tribunal, desi e o autoritate
centrala);
In rest, sunt instante de apel : impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in
prima instanta.
Judeca si ca instanta de recurs: cand legea prevede expres. In toate litigiile de
contencios care incep la tribunal, sunt instante de recurs, intrucat, in c-a, NU
exista calea de atac a apelului=> se ataca doar cu recurs la instanta ierarhic
superioara, care este CA. ICCJ va judeca doar alea care incep la CA.
COMPETENTA I.C.C.J.
E instanta cu plenitudine de competenta in materie de recurs=> cand nu exista
prevedere contrara, ICCJ e compenteta pentru judecarea recursurilor. Judeca R.I.L.
Judeca cerereile in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea
unor probleme de drept. Aceasta procedura evita o viitoare casare si contribuie
la o uniformizare a practicii.
Judeca stramutari; contestatie in anulare impotriva unei hotarari pronuntate de
ICCJ; recuzare unor judecatori de la ICCJ.
Determinarea competentei dupa valoarea obiectului cererii
Cum se determina valoarea unei cereri?
Cand avem in discutie executarea unui ctr. se va tine seama de valoarea
obiecultui acestuia.
La anularea, rezolutiune sau reziliere, chiar daca nu se solicita repunerea in
situatia anterioara, cererea e evaluabila in bani, iar valoarea e valoarea obiectului
acelui contract.
La prestatiile succesive: renta viagera; inchiriere pe perioada nedeterminara de
exemplu. Valoarea se socoteste dupa valoarea prestatiei anuale!
Actiunile privind drepturile de proprietate/alte drepturi reale: valoarea impozabila
(REGULA); daca bunul nu are valoare impozabila (imobile apartinand statului de
exemplu), valoarea se determina dupa aprecierea reclamantului pe baza grilelor
notariale care stabilesc valoarea estimativa sau alte inscrisuri.!!
1.
Valoarea obiectului cererii o stabileste relamantul;

45

2.
3.
4.
5.
6.
7.
Valoarea poate fi contestata de catre instanta sau parat. Daca se contesta, se

va da un singur termen pentru lamurirea valorii si ea va putea fi clarificata
exclusiv pe baza de inscrisuri=> NU SE ADMITE PROBA CU EXPERTIZA!!. La
sumele de bani, nu se poate contesta valoarea
Momentul este cel al sesizarii instantei=> daca, dupa sesizari, intervin
modificari in valoarea obiectului, compenteta ramane castigata.
Daca sunt mai multe capete de cerere care antreneaza competente diferite:
mergem pe principiul accesorium sequitur principale.
Capete diferite care atrag compente materiale diferite si nu exista un raport
principal-accesoriu: pricina se va disjunge;
daca totusi exista o stransa legatura ori sunt intemeiate pe aceeasi
cauza, nu se vor putea disjunge, ci compenta va fi a instantei mai inalte in
grad.
La coparticipare procesuala: trebuie sa vedem daca un reclamant cheama mai
multi parati in judecata in baza unor raporturi juridice distincte, nu se
cumuleaza valoarea cererilor. Daca e o obligatie comuna, se vor cumula.
Curs 8
La competenta teritoriala alternativa: reclamantul este cel care are dreptul de a alege instanta.
Competenta teritoriala de drept comun
E reglementata prin norme de ordine privata=> partile pot deroga, iar incalcarea lor poate fi invocata
numai prin intampinare si numai de catre parat. Ar putea capata accente de ordine publica: daca e o
competenta teritoriala de drept comun in favoarea domiciului paratului si nu e permisa derogarea
(exp.: litigiile cu caracter nepatrimonial). Regula: o.d.c.o. legea nu preve altfel, competenta
teritoriala este cea de la domiciliul sau sediul paratului.
Ratiunea acestei reguli: se bazeaza pe prezumtia de nevinovatie, fiind o prelungire a acesteia (la
actiunile personale)=> costurile suplimentare de transport sau altele, trebuie facute de reclamant.
La actiunile reale, ratiunea e ca aparentele sunt conforme cu realitate.
La actiunile reale imobiliare, locul unde-I situat imobilul.
Domiciulul: in dreptu procesual s-a considerat ca nu exista identitate intre notiunea de domiciliu din
perspectiva administrativa (din actul de identitate) si cea din perspectiva dr.proc.civil. Ceea ce
intereseaza in procedura civila este domiciul real, nu locul care rezulta neaparat din actele de stare
civila.
Potrivit NCC: resedinta va fi considerata domiciliu, cand domiciliu nu este cunoscut. In lipsa de
resedinta, p.f. e considerata ca domiciliaza la ultimul domiciliu sau la locul unde aceasta persoana se
gaseste, daca nici ultimul domiciliu cunoscut din act nu e cunoscut.
Art. 91 NCC: dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile din actul de identitate. Cand
aceste mentiuni nu corespund realitatii=> o inopozabilitate a schimbarii domiciliului atunci cand
schimbarea nu e evidentiata in C.I.=> in continuarea principiul e cel a domiciliului de fapt, dar
tertilor nu le este opozabila situatia de fapt=> vor putea formula legal actiuni, bazandu-se pe
46

mentiunile din C.I. Daca tertul cunoaste totusi situatia de fapt, care nu concorda cu mentiunile din
C.I., el se va putea prevala de acest lucru, formuland actiunea la instanta corespunzatoare domiciliului
de fapt. Daca s-ar dovedi ca reclamantul cunostea situatia de fapt care nu concorda cu cea din C.I.,
paratul ar putea invoca necompetenta instantei, daca reclamentul a facut abstractie cu privire la ceea ce
cunostea el despre situatia de fapt.
Sediul (aceeasi regula ca la p.f.): art. 229 alin.1 si 2 NCC!
Exceptii:
Cand paratul nu are domiciliul/sediul cunoscut art. 108 ncpc: actiunea se introduce la resedinta
sau reprezentanta acestuia; daca nu sunt cunoscute acestea, actiunea se introduce la instanta de la
domiciliul reclamantului;
Art. 109 ncpc: Cazul persoanei juridice de drept privat care are dezmembraminte (sucursale, agentii,
puncte de lucru) : la instanta sediului ei, cat si la instanta unde-si are sediul un dezmembramant al
acesteia, numai pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in locul unde-si are sediul respectivul
dezmembramant sau in privinta actelor/faptelor incheiate/savarsite de reprezentantul
dezmembramantului respectiv. E o derogare partiala. Cand inchei un contract cu sucursala unei
banci=> este competenta instanta de la sediul centralei, dar devine competenta si instanta de la sediul
sucursalei. Aceste 3 ipoteze sunt alternative.
In cazul entitatilor fara personalitate juridica (societati simple de exemplu): cererea se poate
introduce la instanta domiciliului acelui membru caruia i s-a incredintat conducerea sau administrarea
de catre membrii societatii, iar, daca nu exista o astfel de persoana, se poate introduce la instanta
domiciliului oricaruia dintre membrii societatii.
Competenta teritoriala ALTERNATIVA

Regula: ne aflam inca pe taramul competentei de DREPT PRIVAT, nu de oridine publica. Atunci
cand legea da posibilitatea formularii cererii la mai multe instante, reclamantul este cel care face
alegerea (art.166 ncpc). Reclamantul nu trebuie sa justifice de ce a ales acea instanta.
1.
Art.111 ncpc : cereri indreptate impotriva persoanelor juridice de drept public. Instanta de la sediul
paratului sau cea de la domiciliul sau sediul reclamantului. E un favor facut de stat reclamantului
2.
. Regula concorda si cu dispozitiile din materia c-a, dar nu toate litigiile cu statul sunt de contencios
administrativ=> ncpc continua sa-si produca efectele, chiar daca in legea c-a gasim texte care
reglementeaza competentele! Litigiile cu statul pot fi si civile, nu numai de c-a=> ncpc se aplica in
continuare. Legea 554 prevede acelasi lucru ca ncpc.
3.
Pluralitatea de parati: reclamantul poate introduce cererea la instanta domiciliului/sediului oricaruia
dintre acestia: art. 112 ncpc. E coparticipare procesuala pasiva, iar reclamantul poate introduce
actiunea la domiciliul oricaruia. Daca unii parati sunt obligati principal, iar altii accesoriu=> regula se
aplica numai pentru cei obligati principal.
Daca reclamantul introduce in cauza anumiti parati care nu au legatura cu raportul dedus
judecatii, NUMAI PENTRU A ATRAGE O ANUMITA COMPETENTA, oricare dintre parati
poate invoca necompetenta PANA LA PRIMUL TERMEN DE JUDECATA la care partile sunt
legal citate in fata primei instante (abuz de drept procesual)
. Ca sa vedem daca 112 e aplicabil, trebuie sa ne raportam la regulile de la coparticipare procesuala=>
nu in orice mod pot sta mai multe parti in judecata, ci numai atunci cand exista o legatura de cauza/de
47

obiect. Nu orice admitere a unei exceptii a lipsei de calitate procesuala a unuia dintre parati atrage
declinarea de competenta, ci numai atunci cand ESTE EVIDENT ca paratul a fost chemat total fara
nicio treaba!!
Regula in general e ca necompetenta primeaza in fata exceptiei lipsei de calitate procesuala, dar aici e
invers: intai se rezolva problema de calitate si apoi problema de competenta.
4.
Art. 113 ncpc (9 subcazuri de competenta alternativa): In afara de competenta de drept comun
(domiciliul sau sediul paratului) sau alte competente alternative (cum ar fi 112, 111), mai sunt
competente si urmatoarele instante:
Instanta domiciliului reclamantului in cereri privitoare la filiatie: de obicei reclamantul este un
minor, dar nu in toate cazurile reclamantul e minor. Mama, procurorul pot formula actiunea.
Reclamantul poate alege si instanta domiciliului paratului=> acestea 9 sunt alternative!
Instanta in a carei circumscriptie domiciliaza creditorul reclamant la actiunile privind obligatia de
intretinere, inclusiv alocatii de stat pentru copii: de principiu, reclamantul e o persoana aflata in nevoie
(nu intotdeauna minor). Putem avea si obligatia de intretinere intre fostii soti (389 NCC); Textul nu e
aplicabil cand debitorul obligatiei de intretinere ar solicita, de exemplu, reducerea obligatiei de
intretinere, intrucat i s-au micsorat veniturile. Textul vorbeste doar de cereri facute de creditorul
reclamant.
Actiunile privind executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract: pe langa instanta
de drept comun, e competenta si instanta locului prevazut in contract pentru executarea, chiar si
partiala, a obligatiilor. Nu e vorba de locul de executare a obligatiei astfel cum e stabilit prin lege, ci
e vorba de locul de executare determinat prin vointa partilor. Cand partile nu a zis nimic, ne uitam in
ncc (art.1494) unde trebuie executat contractul, dar asta nu ne ajuta la determinarea competentei. Deci:
doar cand partile au prevazut un loc de executare a contractului.
Cererile care izvorasc dintr-un contract de locatiune: pe langa competenta de drept comun, e
competenta si instanta locului situarii imobilului.
Actiunile de prestatie/justificare/rectificare tabulara: si locul situarii imobilului. Exista o
componenta semnificativa legata de probatoriu care poate fi facut mai usor la instanta locului situarii
imobilului.
In materia ctr. de transort: si instanta de la locul de plecare sau locul de sosire;
Cambie, cec, bilet la ordin: si instanta locului de plata.
Art. 113 pct. : si instanta domiciliului consumatorului!!! Se introduce o competenta in favoarea
consumatorului. Ramane competenta instanta domiciliului/sediului profesionistul, dar e competenta si
instanta domiciliului consumatorului.
In materie delictula: locul unde-si are domiciliul paratul, dar si locul savarsirii faptei sau locul
unde s-a produs prejudiciul. Textul difera de vcpc, unde era numai locul savarsirii faptei. Daca un
articol de presa e fapta ilicita, practiv fapta se produce peste tot, daca e o presa nationala))=> teoretic
te poti adresa oricarei instante din tara. La fel cu un post de televiziune care savarseste o fapta ilicita.
Competenta alternativa in materia ocrotirii p.f.
Art. 114 ncpc: alin.2: pe langa instanta de la domiciliul persoanei ocrotita, devine competenta si
instanta de la locul situarii imobilului. Art. 107 NCC: ne spune ce inseamna instanta de tutela. Art. 146
NCC: incuviintarea actelor minorului care a implinit 14 ani=> actele sunt supuse anularii daca nu au
fost autorizate. Aceasta prevedere de la art 146 nu se aplica pentru anularea actelor neautorizate, ci,
48

pentru anularea acestor acte, se aplica regula generala. Art. 146 se refera la partea necontencioasa a
ocrotirii minorului, adica la incuviintarea actelor minorului.!!
In materie de asigurari:
1.
2.
3.
Domiciliul asiguratului:
Locul unde se afla bunul asigurat:
Locul unde se produce riscul asigurat:
Numai dupa ce dreptul la dezdaunare a aparut, se alege competenta.
Competenta teritoriala EXCLUSIVA
Aceasta este singura reglementata prin norme de ORDINE PUBLICA! Avem aceste norme cand se
prevede expres ca o anumita competenta este exclusiva actiunea se introduce numai la instanta.
Natura exclusiva a instantei trebuie sa rezulte din lege ( sau cel putin din ratiunea legii: daca ne referim
la faliment=> competenta judecatorului sindic (care e la tribunal)=> numai tribunalul e competent).
Art. 117 ncpc: cererile reale imobiliare: numai la instanta unde este situat imobilul. Daca imobilul
se afla in circumscriptia mai multor instante=> cererea e de competenta instantei domiciliului
paratului. Daca paratul nu-si are domiciliul in una dintre circumscriptiile pe care se intinde imobilul,la
oricare instant din circumscpie
Actiunile reale imobiliare:
Actiunile in revendicare,
confesorii,
negatorii,
granituirile,
actiunile posesorii,
partajele imobiliare atunci cand nu decurg dintr-o succesiune si sub rezerva de a nu fi un capat
accesoriu la un capat principal de cerere.
Daca s-a terminat divortul si partajul se face pe urma=> se aplica 117 daca e vorba de vreun imobil.
Cererile in materie de mostenire: 118. Avem 3 categorii de cereri:
1.
2.
Privind validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare : anularea unui testament;

Privitoare la mosteniri si la sarcinile acestuia + reductiunea liberalitatilor excesive; cereri privind
cheltuielile pe care unul dintre mostenitori le-ar fi facut cu ocazia decesului autorului comun; cererea
de iesire din indiviziune; in constatarea stabilirii cotei ideale; anularea unui certificat de mostenitor;
petitia de ereditate;
3.
Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau a
executorilor testamentari: cererea de predare a unui legat; cererea privind plata unor sume decurgand
din contracte pe care un tert le-a incheiat cu autorul; plati facute dupa decesul autorului, dar in legatura
cu decesul autorului.
49

NU INTRA cererile prin care un tert ar revendica din mana mostenitorilor un bun pe care acestia l-au
gasit in posesia autorului lor (au gasit un bun in casa sau au gasit o casa in posesia defunctului),
intrucat art.118 vorbeste de cererile creditrorilor defunctului, neintrand si ACTIUNILE REALE ale
tertilor, acestea merg pe aer.117.
NU INTRA nici pretentiile mostenitorilor contra tertilor primite pe cale de succesiune.
Comptetenta este cea de la ultimul domiciliu a defunctului!
Daca sunt mai multe mosteniri deschise succesiv, competenta e a instantei ultimului domiciliu a
oricaruia dintre defunctii succesivi!!!! (noutate; in vcpc nu exista o prevedere).
IMPORTANT: In caz de concurs intre art.117 si 118 , adica o cerere in materie de mostenire
care priveste si un imobil: SE APLICA ART.118 (CERERILE IN MATERIE DE MOSTENIRE)!
Cererile in materie de societate: instanta in circumscriptia careia isi are sediul principal societatea;
aceasta competenta dainuie pana la lichidarea/radierea societatii; domeniul de aplicare: pricini care
vizeaza legalitatea adunarilor generale ale societatii, raporturile dintre asociati privind cotele lor
societare, actiunile societatii contra asociatilor sau invers;
NU ESTE VORBA de actiunile tertilor contra societatii sau invers.!!!
Cererrile in materie de insolventa sau concordat preventiv: exclusiv instanta de la sediul debitorului
este comptenta.
Actiunile indreptate impotriva unui consumator: instanta competenta exclusiv e cea de la domiciliul
consumatorului (art.121 ncpc) Nu e necesar ca actiunea sa fie intemeiata pe dispozitii decurgand din
legea privind protectia consumatorilor; de principiu nu e asa pentru ca e vorba de o actiune a
profesionistului contrac consumatorului; poate fi o cerere de executare a unui contract.
Desi norma e de competenta teritoriala exclusiva, in anumite cazuri se poate deroga de la ea:
dupa nasterea litigiului, consumatorul ar putea accepta o alta competenta decat cea prevazuta in folosul
lui. Acest lucru=> din teza finala a art.121, care zice ca art.126 alin.2 ramane aplicabil. Dupa ce s-a
nascut dreptul la despagubire, consumatorul fie invoca exceptia de necompetenta, fie instanta o va
invoca DIN OFICIU (fiind de ordine publica), dar, daca instanta invoca din oficiu, consumatorul
poate afirma ca nu este de acord. Uneori consumatorul s-ar putea sa fie interesat sa se judece acolo
unde il cheama in judecata profesionistul. Instanta poate invoca din oficiu, ciar daca consumatorul
are dreptul de optiune.
Starea si capacitatea persoanelor: nu e scris nicaeri, dar=> din art. 126 coroborat cu art.129 alin.2
pct.3: partile nu pot dispune pentru ca partile nu sunt supuse dispozitiei partilor=> nu se incadreaza in
categoria de competenta de la care partile pot deroga=> ca e o norma de competenta teritoriala
exclusiva.
Divort: art.914 ncpc:
Reguli speciale privind competenta
1.
Art. 123 ncpc. Clasificarea cererilor e in art.30 ncpc. Caracterul accesoriu, incidentalnu inlatura
normele de competenta generala si internationala,!!! aici neoperand prorogarea competentei. Ne
aflam intr-un caz de prorogare legala de competenta (extinderea competentei unei instante pe care, in
mod normal, nu le-ar avea in competenta ei).
50

Daca avem de a face cu o cerere incidentala care ar atrage competenta unei instantei straine, nu
opereaza prorogarea.
La cererile aditionale, cand se modifica valoarea obiectului litigiului in cursul procesului, competenta
ramane castigata in favoarea instantei investite!!. Daca se inlocuieste obiectul, iar nu se majoreaza, tot
cerere aditionala este. Art. 99 ncpc trebuie avut si el in vedere. Daca faci revendicare si, la primul
termeni, modifici cererea si ceri o suma de bani.
Cererile accesorii au un astfel de regim cat timp sunt formulate in cursul unnui proces inceput. Daca
procesul s-a terminat si se formuleaza o cerere care ar fi putut fi accesorie, nu mai e aplicabila regula
(cererea de partaj introdusa dupa desfiintarea casatoriei prin hotarare definitiva).
In materia apararilor si incidentelor procesuale, art.124: instanta care judeca procesul se va pronunta si
asupra apararilor, exceptiilor invocate, mai putin cu privire la chestiunile prejudiciale care sunt de
competenta altei instantei.
Daca se invoca o exceptie, ea va fi solutionata de instanta care judeca fondul. Daca se invoca exceptia
nulitatii unui act care, de pilda, are o valoare ce depaseste pragul de 200.000 lei in cursul unui proces
inceut la judecatorie, ea va reveni instantei in fata careia a fost invocata, iar nu tribunalului. Exceptia e
solutionata prin considerente, iar nu prin dispozitiv. !!
Daca se invoca exceptia de nelegalitate a unui act administrativ: chiar instanta care judeca litigiul va
solutiona problema, iar nu instanta de c-a.
Chestiunile prejudiciale: sunt tot incidente dpdv al naturii juridice, precum exceptiile sau apararile,
mai apropiate de aparari, DAR, in privinta lor, este stabilita exclusiv o anumita instanta dinr atiuni ce
decurg fie dintr-o ordine juridica diferita, fie dintr-o ramura juridica diferita. Exemple de chestiune
prejudiciala:
1.
penalul tine in loc civilul; daca intr-un proces civil se ridica problema ca un act depus ar fi fals,
atunci procesul civil se suspenda si se duce intreaga cauza in penal.
2.
exceptia de neconstitutionaliate (e o aparare pana la urma). Legea 47/1992 zice ca NUMAI CCR se
pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate.
3.
trimiterea la CJUE pentru pronuntarea unei hotarari prin care sa se stabileasca compatibilitatea unei
norme interne cu o norma a DUE (tot o chestiune prejudiciala).
4.
in materia sesizarii ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei
chestiuni de drept art.519 si urm. ncpc.
COMPETENTA FACULTATIVA
Vizeaza 2 situatii:
A.
Cand un judecator are calitatea de reclamant, iar cererea este de competenta instantei unde el isi
desfasoara activitatea=> va sesiza o instanta de acelasi grad aflata in circumscriptia oricarei CA
invecinate, nu din curtea de apel unde el functioneaza.
B.
Cand judecatorul este parat=> reclamantul poate sesiza oricare dintre instantele egale in grad cu
aceasta, aflata intr-o circumscriptie a unei CA invecinate.
Normele de competenta facultativa sunt de ordine privata!=> Daca judecatorul sesizeaza
instanta unde functioneaza el si paratul nu zice nimic, neregularitatea se acopera.
51

Alegerea de competenta: normele de competenta teritoriala, cu exceptia celor exclusive, sunt
dispozitive. Partile pot deroga daca:
a.
Au capacitate de exercitiu deplina. Alegerea de competenta ar putea fi facuta si de reprezentantii

legali ai acestor persoane, dar numai cand e in folosul minorilor sau celor pusi sub interdictie;
b.
Alegerea de competenta trebuie sa fie facuta in mod expres. Daca R formuleaza cererea la o
instanta necompetenta, iar paratul nu zice nimic, nu inseamna ca asa au convenit ei, dar paratul e
decazut din dreptul de a invoca exceptia.
c.
Trebuie sa se indice instanta aleasa.
d.
Nu trebuie interzisa de lege=> sa nu intre in domeniul normelor de competenta materiala sau a celor
de competenta teritoriala exclusiva.
Art. 126 alin.2: Nu ar putea, intr-un contract bussines to consumer, sa se treaca o clauza a competentei
in favoarea profesionistului, intrucat clauza ar fi nescrisa (abuziva). Deci, numai dupa ce se naste
dreptul la despagubire, se poate face aceasta alegere.
Clauzele neuzuale din ncc: art 1203 NCC le defineste si, printre ele, se refera si cele prin care se
deroga de la competenta instantelor judecatoresti=> norma de alegere a competentei, daca e inclusa
intr-o clauza de tip standard=> e considerata de ncc neuzuala=> trebuie acceptata in mod expres de
cealalta parte. Trebuie deci sa fie o clauza standard (1202 ncc). Daca partea cealalta e un consumator,
nu ma intereseaza, pentru ca oricum clauza e nescris. Textul devine interesant cand ambele parti sunt
profesionisti (unul dintre ei foloseste o clauza standard cu privire la alegerea competentei, air celalalt e
tot profesionist si acesta din urma semneaza contractul dar nu accepta in mod expres. Avem asadar
un profesionist mai profesionist decat celalaltExp: societatea de leasing e un profesionist care
contracteza cu alti profesionisti de multe ori; un distribuitor mic pe langa marele producator (Mercedes
vs. un dealer al sau) ).
Sunt opinii diferite: unii zic ca prin clauzele standard se inteleg numai clauzele externe actului, asadar
cele la care contractul face trimitere; altii zic ca e vorba chiar de clauzele interne contractului, nu de
cele la care contractul face trimitere.
INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPETENTA
A.
Exceptia de necompetenta: mijlocul procesual de invocare a necompetentei instantei in fata careia

se afla un proces. DACA PROCESUL S-A FINALIZAT PRIN PRONUNTAREA UNEI HOTARARI,
NU MAI INVOCI EXCEPTIA DE NECOMPETENTA IN CALEA DE ATAC, CI formulzi calea de
atac pentru ca nu s-a observat si nu s-a invocat de catre instanta acea exceptie (daca e de ordine
publica). !!
sunt de ordine publica:
Competenta generala
si cea internationala
si cea materiala
si cea teritoriala exclusiva.

Chiar in interiorul normelor de ordine publica exista o dihotomie, dupa cum ne referim la competenta
generala si internationala, p.d.o.p. ,si materiala si teritoriala exclusiva care pot fi invocatate numai pana
52

la primul termen de judecata. Legiuitorul a dorit sa comprime timpul procesului. Chiar daca sunt de
ordine publica, ele se invoca intr-o faza incipienta.
Dar,art.131 ncpc prevede obligatia instantei de a-si verifica din oficiu competenta (generala,
internationala, materiala si teritoriala exlusiva). Rezultatul acestei verificari e trecut intr-o incheiere
care are caracter interlocutoriu. Daca partile sunt legal citate, prima chestiune e verificarea instantei
daca e competenta.
Regimul de invocare a exceptiei de necompetenta

Materiala: poate fi invocata de parti si judecator din oficiu, dar NUMAI PANA LA PRIMUL
TERMEN DE JUDECATA LA CARE PARTILE SUNT LEGAL CITATE.
Teritoriala de drept comun si alternativa: NUMAI PARATUL ar putea formula cererea, numai prin
intampinare, iar, daca aceasta nu e obligatorie, pana la primul termen.
Cu exceptia competentei generale si internationale: legitorul a dorit ca problema competentei sa fie
transata la primul termen.
Daca la primul termen nu se poate transa problema stabilirii competentei, deoarece trebuie
administrate probe sau partile trebuie sa dea lamuriri, INSTANTA VA ACORDA CEL MULT
UN TERMEN IN VEDEREA ADMINISTRARII UNOR PROBE
. Exp: cand vorbim de competenta dupa valoare: instanta da un singur termen. Asadar, pentru stabilirea
competentei NU E ACCEPTABILA PROBA CU EXPERTIZA, MARTORI, CERCETAREA LA
FATA LOCULUI, pentru ca nu se poate da decat un singur termen.
SOLUTIONAREA EXCEPTIEI:
Regula: exceptia de necompetenta se discuta cu prioritate=> nu se pun in discutie celelalte exceptii
sau fondul. Dar, daca se recuza un judecator sau e abtinut, va avea prioritate judecarea cererii de
abtinere. Daca e recuzare, intrucat nu se suspenda judecata, aceasta poate continua.
1.
Daca instanta e competenta=> exceptia se respinge printr-o incheiere interlocutorie=> instanta nu

mai poate revenit asupra ei. Incheierea se ataca numai odata cu fondul.
2.
Daca instanta nu e competenta=> se admite exceptia=> se declina competenta printr-o hotarare care
nu-I supusa niciunei cai de atac.
3.
Daca e competent un organ FARA activitate jurisdictionala, se admite exceptia si va respinge
cererea ca inadmisibila (instanta nu-si poate declina competenta unui asemenea organ).
4.
Daca nu-s instantele romane competente, se respinge cererea printr-o hotarare care poate fi atacata
cu RECURS, nu la ICCJ, ci la instanta ierarhic superioara. Nu se realizeaza declinarea catre o
instanta straina.
Opinie: in ce priveste competenta in domeniul comuniatar, ar fi declinarea, dar e o traduceere
nefericita a Regulamentului 44.
Particularitatile hotararii de declinare a competentei:
i.
ii.
Dezinvesteste instanta care s-a pronuntat asupra exceptiei;

Investeste instanta care e declarata competenta si la care se trimite dosarul. Aceasta hotarare de
declinare a competentei stabileste SI CINE E COMPETENT!! si dispune trimiterea dosarului la
acea instanta=> acea instnta nu e investita de parte, ci de catre o alta instanta.
53

iii.
Are ALJ numai pentru instanta care a pronuntat-o, dar nu si pentru instanta pe care ea o declara
compettenta, aceasta din urma va putea ea insasi sa-si decline competenta fie catrre prima instanta
(conflict negativ de competenta) fie catre o alta instanta.
Actele indeplinite de instanta necompetenta sunt lovita de nulitate, dar probele administrate vor
putea fi pastrate, ele ramanand castigate jduecatii, dar, pentru motive temeinice, instanta competenta le
va putea readministra (reface). Toate celelalte acte sunt nule. Nulitatatea decurgand din necompetenta
NU ESTE CONDITIONATA DE VATAMARE!!!! Intrucat declinarea de competenta se da la primul
termen=> vor fi cat mai putin acte lovite de nulitate.
iv.
Conflictele de competenta
Sediul materiei: art 133-135 NCPC

Exista 2 categorii de conflict de competenta:
pozitiv-cand 2 sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece acelasi proces
-se poate ajunge la aceasta in cazul in care partea introduce cererea la 2 instante diferite, iar una dintre
ele respinge exceptia de necompetenta invocata in ceea ce o priveste. Amandoua isi declara propria
competenta-prima prin incheierea prin care isi constata competenta potrivit art 131 CPC, iar a doua
respinge exceptia de competenta si devin, astfel, amandoua competente
-avem competenta alternativa si reclamantul formuleaza cererea la cel putin 2 din instantele compentein mod normal se invoca litispendenta, dar daca instanta o respinge, inseamna ca se creeaza un conflict
pozitiv de competenta
negativ-cel mai adesea intalnit in practica

Conflictul negativ este intalnit atunci cand 2 sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta
de a judeca acelasi proces sau in cazul unor declinari succesive, cand ultima instanta isi declina
competenta in favoarea uneia dintre cele anterioare.
instante A declina la instanta B, iar instanta B la instanta A
Instanta A declina la B, B la C, iar C la A

-nu este conflict de competenta in cazul in care ultima isi declara necompetenta in raport cu una
anterioara, este doar o declinare in lant
Conditii:
este necesar sa fie 2 cauze
este necesar ca instantele sa isi decline reciproc competenta una alteia
sa nu fie ambele competente-una trebuie sa fie necompetenta

54

Conflictul de competenta poate sa apara si in cazul in care declinarea reciproca ar avea loc intre organe
ale instantelor judecatoresti si organe din afara instantelor judecatoresti, organe cu activitate
jurisdictionala.
De exemplu, o instanta de arbitraj, daca este institutionalizat , isi declina competenta in favoarea unei
instante sau poate sa apara intre o instanta judecatoaresca si CNSC(Consiliul National de Solutionare a
Contestatiilor)
Nu exista conflict de competenta intre o instanta si un organ fara activitate jurisdictionala, daca este
competent un organ fara activitate jurisdictionala, instanta va respinge cererea ca inadmisibila.
Exista conflict de competenta si in cazul in care exista o disputa intre sectii si complete specializate ale
aceleiasi instante. Aici numai se aplica regulile de la conflictul de competenta, dar nu este conflict. !
Nu exista competente pe sectii sau complete decat atunci cand legea prevede in mod expres:
la ICCJ unde fiecare sectie are competenta in materia sa
in cazul legii insolventei-cauzele revin judecatorului sindic care functioneaza la sectia specializata
cand se prevede ca anumite cauze revin sectiei de contencios adminsitrativ.

Art
136Dispozitii
speciale
(1) Dispozitiile prezentei sectiuni privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictul de competenta
se aplica prin asemanare si in cazul sectiilor specializate ale aceleiasi instante judecatoresti.
(2) Conflictul se va solutiona de sectia instantei stabilite potrivit art. 135 corespunzatoare sectiei
inaintea
careia
s-a
ivit
conflictul.
(3) Conflictul dintre doua sectii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie se solutioneaza de Completul de
5
judecatori.
(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul completelor specializate.
Cand intre complete si sectii apar probleme de competenta, se aplica prin asemenare regulile de la
conflictul de competenta.
In practica s-au ivit situatii in care o sectie trimitea la alta, iar aceasta trimitea la prima in cazul
aceleiasi instante si se finaliza cand o sectie primea cauza.
Nu exista hotarari de declinare intre sectii, trebuie date incheieri si conflictul va fi solutionat de
instanta superioara.La fel si la completele specializate.
Constitutia spune ca competenta instantelor se stabileste prin lege, iar sectiile prin hotarare CSM, iar
completele prin hotarare a instantei.
In cazul in care apare un conflict pozitiv sau negativ intervine suspendarea de drept a procesului si
instanta sesizeaza din oficiu regulatorul de competenta. Nu partile sunt cele care trebuie sa sesizeze
regulatorul de competenta, ci chiar instanta in fata careia se iveste conflictul.
La conflictul negativ-cea care si-a declinat ultima competenta in favoarea uneia anterioare (cand B
declina dosarul la A).
55
La conflictul pozitiv-instanta care se declara cea din urma competenta-daca A constata ca este
competenta, iar B respinge exceptia de necompetenta, acea incheiere marcheaza ivirea conflictului de
competenta
Regulatorul de competenta este instanta IMEDIAT SUPERIOARA SI COMUNA INSTANTELOR

aflate in conflict. Pot fi Tribunale, Curti de Apel sau ICCJ.
Ex: daca exista conflict intre Judecatoria sectorului 1 si Judecatoria sectorului 5 , regulatorul de
competenta este Tribunalul Bucuresti
Daca este un conflict intre sectii , va fi competenta sectia corespunzatoare celei in fata careia s-a ivit
conflictul de la instanta superioara.
Daca exista conflict intre o instanta si un organ jurisdictional, instanta competenta este instanta
superioara celei intrata in conflict.
In cazul in care apare un conflict intre sectiile ICCJ, regulatorul va fi completul de 5 al ICCJ.
Nu exista conflict de competenta cu ICCJ, daca ea isi declina competenta, declinatorul valoreaza si
regulator. In cele din urma, ea ar fi trebuit sa fie regulator in acest caz.
Procedura de solutionare
in Camera de Consiliu,
fara citare,
fara publicitate,
se pronunta o HOTARARE DEFINITIVA.
Nu este cu participarea partilor. Prevederea privind Camera de Consiliu nu este afectata de legea
2/2013 care a prevazut ca NCPC intra in vigoare, cu exceptia prevederile cu privire la Camera la
Consiliu- numai cele din dreptul comun seamana, nu si in ce priveste incidentele procedurale si
procedurile speciale.
Daca instanta admite cererea de regulator de competenta, va indica care instanta din cele aflate in
conflict este competenta si va trimite dosarul. Instanta care a fost desemnata ca si competenta nu mai
poate sa isi decline competenta, astfel ca acea hotarare are autoritate de lucru judecat.
Exista si cazuri in care instanta care este regulator de competenta stabileste ca nu este conflict de
competenta-se va respinge cererea de conflict de competenta si trimite dosarul la instanta C (A trimite
la B, B la C-este o declinare in lant).
Litispendenta
(art 138 NCPC)
56

Litispendenta este situatia in care exista 2 procese diferite intre aceleasi persoane, pentru acelasi obiect
si cu acelasi cauza.
Este nevoie sa fie
1.
2 procese;
2.
sa nu avem o cauza declinata sau acelasi proces in etape diferite;
3.
este necesara tripla identitate-proces, parte, obiect ;
4.
este necesar ca ambele instante sa fie competente (competenta alternativa sau situatia in care una
dintre ele nu este competenta, dar nu se invoca necompetenta la primul termen sau prin intampinare),
altfel se invoca necompetenta instantei respective, nu litispendenta;
Litispendenta este, in realitate, o antecamera a autoritatii de lucru judecat, ea impiedica incalcarea
autoritatii de lucru judecat, de aceea pentru a verifica litispendenta, trebuie verificata existenta
elementelor care ar duce la autoritatea de lucru judecat.
Trebuie sa ne aflam pe taramul autoritatii de lucru judecat, care este in germene.
Cererile, de obicei, nu sunt identice, de cele mai multe ori exista mici modificari la obiect sau cate o
parte in plus sau in minus. In acest caz, este litispendenta partiala.
Fie se unesc cererile, fie se disjung si se judeca separat.
Sunt cereri in care obiectul unui proces este implicit si in celalalt. Sunt si cazuri in care intr-un caz se
cere executarea contactului si se invoca pe cale de aparare nulitatea, iar in alt proces paratul solicita
nulitatea contractului. Este litispendenta si in acest caz.
Nu este necesar ca partile sa aiba aceeasi calitate in proces.
Trebuie vazuta sursa, ce se incearca prin litispendenta-se incearca evitarea autoritatii de lucru judecat.
Avem autoritate nu numai pe dispozitiv, ci si pe considerentele semnificative.
Daca nulitatea in primul proces este ceruta pentru anumite motive, iar in cel de-al doilea pentru alte
motive-de ex in primul nulitate pentru vicii de forma, in al doilea vicii de consimtamant.
Este diferenta intre cauza actiunii si cauza cererii , la listispendenta trebuie sa fie cauza cererii.
Exceptia poate fi invocata :
de instanta din oficiu
sau de catre parti,
este o exceptie de ordine publica.
Ea nu poate fi invocata decat in fata instantelor de fond, deci nu oricand.

Instanta de fond-prima instanta si instanta de apel.
57

Ar putea sa se uneasca o pricina ce se afla in prima instanta cu o pricina care se afla in apel pentru ca
de fapt este aceeasi pricina, se unesc doar formal. Se trece deci, peste competenta materiala
functionala.
Instanta in fata careia se invoca difera dupa cum sunt de acelasi grad sau de grad diferit.
In fata aceluiasi grad-ultima instanta sesizata.
Daca instantele sunt de grad diferit-INSTANTA CU GRAD INFERIOR, chiar daca ar fi prima
instanta sesizata.
Trebuie sa ne gandim la solutia pe care instanta o va da. Daca va admite exceptia, instanta va trimite
dosarul primei instante investite sau primei instante sesizate. Practic, se invoca in fata instantei care,
daca ar admite, ar trimite dosarul.
Solutia se da printr-o INCHEIERE care poate fi atacata numai odata cu fondul.
EXCEPTIA SE INVOCA NUMAI IN FATA INSTANTELOR DE FOND. In VCPC se aplica
autoritatea de lucru judecat daca exceptia era invocata in apel-autoritatea se dobandea de catre
hotararile definitive
Nu se poate invoca litipendenta pentru ca unul din dosare este in recurs pentru ca presupune
numai analizarea unor probleme de legaliatte.
Solutia va fi suspendarea cauzei pe fond pana la judecarea recursului.
CONEXITATEA (art. 139 ncpc)

Este o masura care se discuta atunci cand se vorbeste despre litispedenta, dar e diferita de aceasta,
intrucat la conexitate avem tot 2 procese, dar nu mai exista identitate de parti, obiect si cauza ,
ci, cele 2 procese, sunt intre aceleasi parti sau intre partile respective si alte parti
, IAR obiectul si cauza nu mai sunt identice,
dar trebuie sa aiba o stransa legatura.
2 procese distincte;
Pe rolul a 2 instante diferite sau pe rolul aceleiasi instante dar la complete sau sectii diferite;
Ambele procese sa fie pe rol;
Identitatea partiala de parti=> una dintre parti sa se regaseasca si in al doilea proces;
Intre obiectul si cauza celor 2 procese sa exista o stransa legatura.
58

Unii autori mai retin:
a). ambele procese sa se afle in fata primei instante (nici nu se poate altfel)=> nu se pot conexa 2
procese aflate in apel sau in recurs, chiar daca exista o stransa legatura intre ele.
b). gresita: instantele ar trebui sa fie de acelasi grad (a fost o conditie din art. 164 vcpc), dar ncpc nu
mai retine aceasta conditie si ea nu poate fi extrasa nici din logica reglementarii. Vezi Art. 99 alin.2
ncpc.
Faptul ca instantele sunt de grad diferit, ne referim la competenta materiala procesuala, daca e
competenta materiala procesuala diferita=> NU SE MAI POT CONEXA.
Exemple:
i.
ii.
Pot fi veritabile aparari care se fac printr-un alt proces: de pilda, intr-un proces se solicita
revendicarea unui bun, iar in alt proces se ataca cu nulitate titlul pe care reclamantul sau paratul din
primul proces il infatiseara in aparare sau in sustinerea pretentiilor.
La suspendare: cand un drept dintr-un proces atarna de solutia data in alt proces=> se suspenda
primul proces.
PROCEDURA DE INVOCARE:
Traditional, exceptia de conexitate era considerata de ordine publica.
Nu e vorba de incalcarea ALJ, ci e vorba de eventuale impedimente in faza executarii=> poate fi
invocata de parti sau din oficiu.
Dar tratamentul de ordine publica are o limita=> POATE FI INVOCATA CEL MAI TARZIU PANA
LA PRIMUL TERMEN IN FATA INSTANTEI ULTERIOR SESIZATE (CEA DE-A DOUA).
Cea de-a doua se va pronunta asupra exceptiei printr-o INCHEIERE ATACABILA NUMAI
ODATA CU FONDUL.
Dosarele vor fi reunite, in principiu, la instanta care a fost prima sesizata (daca sunt de acelasi grad).
Daca sunt de acelasi grad, dar una are competenta exclusiva, la aceasta din urma se conexeaza
dosarele.
Daca sunt de grad diferit=> se reunesc in fata instantei mai inalte in grad.
Daca, dupa conexare, una dintre pricini ar fi in stare de judecata iar cealalta nu, instanta va putea
disjunge si judeca separat procesul care-I in stare de judecata
. Disjungerea nu va atrage trimiterea celuilalt dosar la instanta de la care a venit, de vreme ce a
operat prorogarea de competenta. DISJUNGEREA NU ESTE OBLIGATORIE IN ACESTE
CAZURI (instantele pot dispune disjungerea.). Daca se conexeaza o cerere de evacuare cu una
pentru imbunatatirile aduse imobilului=> se poate dispunde disjungerea, dar sunt situatii in care nu s-ar
putea disjunge.
Dintre litispendenta si conexitate, NUMAI CONEXITATEA ESTE UN CAZ DE PROROGARE A
COMPETENTEI, NU SI LITISPENDENTA.
STRAMUTAREA PROCESULUI
E un incident in legatura cu competenta instantelor. Reglementata de Art. 140-146 ncpc.
59

Definitie: mutarea dosarului de la instanta competenta la o alta instanta care devine competenta prin
hotararea de stramutare.
Motivele de stramutare:
1.
Banuiala legitima: existenta unei indoieli cu privire la impartialitatea judecatorilor din cauza
circumstantelor procesului, calitatii partilor ori relatii conflictuale locale. Exemple: te judeci cu
primarul (nu cu primaria); cu prefectul; In Bucuresti nu ar fi aplicabila chestia cu primarul, ci numai in
orasele mici. Sau te judeci cu o societate care e motorul economiei acelui orasel.
2.
Siguranta publica: imprejurarile exceptionale care presupun ca, judecata procesului la instanta
competenta, ar conduce la tulburarea ordinii publice (mai greu de aplicat acest text). Exemplu: 1000 de
oameni il asteapta pe judecator pe scarile instantei. Cazul F.N.I.
Invocare: de catre partea interesata.
Pentru siguranta publica se invoca, nu de parti, ci de procurorul general.
Se invoca in orice faza a procesului.
Competenta: la banuiala legitima: CA in raza careia se afla instanta respeciva.
Daca e chiar CA cea de la care vrei sa stramuti, competenta e a ICCJ.
La siguranta publica, doar iccj e competenta.
PROCEDURA: se depune la instanta competenta sa judece cererea de stramutare, iar nu la cea
competenta sa judece cauza pe fond.
Procesul de fond nu se suspenda automat. Dar suspendarea poate fi ceruta si va fi judecata de
instanta competenta sa solutioneze cererea. Se poate da si fara citarea partilor, in camera de consiliu.
Incheierea de suspendare nu e supusa niciunei cai de atac si NU SE MOTIVEAZA!
JUDECATA: are loc de urgenta, in camera de consiliu, dar cu citarea partilor=> e o procedura
contradictorie. Se pronunta o hotarare care are 2 caracteristici:
e definitiva
si e nemotivata=> poate fi atacata doar cu contestatie in anulare si, in unele cazuri, cu revizuire. In
vcpc nu o puteai ataca cu nimic.
E nemotivata pentru ca, de obicei, probele in materie de stramutare nu sunt infailibile; probatoriul e
unul sumar; nu poti asculta martori; e cam pe ce se spune; cam cat de credibila e povestea, cam atat va
fi si solutia. Instanta trebuie sa creada ca increderea in judecatorii de la o anumita instanta ar putea fi
zdruncinata=> trebuie sa existe doar o rezonabilitate a ideii afirmata de parte (perspective de viitor).
Deci temerile NU TREBUIE DOVEDITEdaca s-ar dovedi ar intra deja in procesu penal. De pida,
partea aduce o poza ca judecatorul a stat la masa la o nunta impreuna cu partea.
EFECTELE ADMITERII CERERII: procesul se trimite la o instanta egala in grad cu cea la care se
judeca pricina in fond, dupa cum urmeaza:
Daca problema apare la o judecatorie sau tribunal: se trimite la o instanta din raza CA respective;
Daca ICCJ a pronuntat hotararea de stramutare (ceea ce inseamna ca CA judeca pe fond ): la o instanta
din raza unei CA invecinata cu CA in raza teritoriala a careia functiona instanta respectiva.
60

In vcpc nu era o astfel de solutie: se trimitea pricina la o alta instanta egala in grad.
Pana la data cererii de stramutare si daca n-a intervenit suspendarea cauzei: prin hotararea de
stramutare se arata si in ce masura actele indeplinite vor fi pastrate=> daca hotararea nu zice nimic, se
refac toate actele.
Hotararea care s-ar pronunta inainte sau dupa ce instanta a dispus stramutarea, ea e desfiintata de
drept=> nu mai poate fi salvata. (solutia e mai dura)
Cand se stramuta procesul, caile de atac impotriva hotararii pe fond se vor face in fata instantei
ierrarhic superioare instantei la care s-a stramutat pricina!!!=> si caile de atac urmeaza cursul
stramutarii.
Daca s-a facut o cerere de stramutare, nu se mai poate formula o noua cerere decat pentru imprejurari
necunoscute (sau care au aparut dupa) la momentul solutionarii primei cereri.
Se evita astfel posibilitatea abuzului de drept.
Se respinge ca INADMISIBILA, deci fara a fi judecata pe fond.
Delegarea instantei: din cauza unor imprejurari exceptionale, o instanta este impiedicata sa judece un
timp indelungat=> ICCJ deleaga o alta instanta.
PROROGAREA DE COMPETENTA
O instanta care nu ar fi competenta primeste competenta judecarii unei cauze anume, individual
determinate; nu vizeaza competenta instantei in general:
Prorogarea legala:
ipoteza coparticiparii procesuale;
cererile aditionale, accesorii si incidentale se judeca de instanta competenta sa judece cererea
principala (opereaza atat competenta materiala cat si cea teritoriala);
conexitatea;
Prorogare judecatoreasca:
Actiunea in recuzare, cand se trimite la o alta instanta egala in grad (cand nu se poate constitui
completul la instanta in fata careia a aparut cazul de incompatibilitate);
Stramutarea procesului;
Delegarea instantei;
Admiterea apelului si casarea cu trimitere la alta instanta egala in grad cu prima, daca partile au
solicitat (art. 480 alin.3);
Admiterea recursului si casarea cu trimitere la o alta instanta egala in grad cu cea care a pronuntat
hotararea casata (art. 497);
Comisia rogatorie: anumite probe sunt administrate in alt loc decat cel in care functioneaza instanta.
De regula, administrarea probelor se face de instanta care judeca procesul, dar proba se poate
administra se alta instanta care va trimite rezultatul celui dintai. De pilda, cand un mator e departe si nu
poate veni.
3. Prorogarea conventionala: cand aprtile aleg o anumita competenta cand partile aleg instanta
competenta teritorial=> este tot o prorogare de competenta.
ACTELE DE PROCEDURA
In materie de procedura exista distinctia intre inscris si operatiune (corespondenta cu distinctia din
civil: instrumentul si negotium). In procedura, desi exista distinctia intre inscris si operatiune, ambele
sunt acte de procedura DISTINCTE. Operatiunea nu va supravetui fara instrumentum. Nulitatea lui
61

instrumentum va atrage si nulitatea lui negotium=> nu voi avea niciodata o declaratie de martor, daca
nu avem inscrisul care o consemneaza, chiar daca toata lumea l-a auzit cand a vorbit.
Citatia are 3 acte:
Negotium: instiintarea propriu-zisa;
Citatia= hartia;
Procesul-verbal de inmanare care dovedeste ca hartia a ajuns la tine.
Daca lipseste unul dintre aceste 3 acte de procedura, TOTUL E NUL! In procedura, NIMIC NU
SUPRAVETUIESTE FARA FORMA.
CONDITIILE GENERALE ALE ACTULUI DE PROCEDURA: aplicabile cand legea nu
prevede conditiile unui anumit act. Cand legea prevede asa ceva, nu mai analizezi conditiile generale
care urmeaza.
1.
2.
Sa imbrace forma scrisa. Sunt acte care se fac oral si care se consemneaza in incheierea de sedinta.
Actul sa relateze in chiar continutul sau ca au fost indeplinite conditiile prevazute de lege (cea mai
importanta): in procedura, actul nu poate fi dovedit decat prin consemnarile facute chiar in continutul
lui. Daca in p-v de citare nu scrie cui I s-a inmanat citatia, degeaba vii cu martori care sa dovedeasca
ulterior ca respectivul a primit citatia; degeaba rezulta din evidenta lucrurilor ca partea a primit citatia;
agentul procedural a uitat sa ia nr. si seria de buletin, agentul inmanand citatia persoanei pe care a
gasit-o acasa. NU ADMITE NICIO PROBA EXTRINSECA ACTULUI.
3.
Actul sa fie indeplinit in limba romana;
Conditiile intrinseci:
i.
ii.
iii.
iv.
v.
vi.
vii.
viii.
In scris;
Sa cuprinda indicarea instantei;
Numele, prenumele, resedinta, sediul etc
Numele si prenumele reprezentantilor, daca-I cazu;
Obiectul; valoarea pretentiilor daca-I cazu;
Motivele cererii;
Semnatura;
Adresa electronica, fax, telefon mobil (numai daca partea le detine);
Cererile pot fi facute si in forma electronica, daca sunt indeplinite conditiile speciale din legea
speciala.
Daca exista imposibilitate de semnare, judecatorul stabileste identitatea partii, ii va citi continutul
cererii si ii va lua consimtamantul;
Timbrarea cererii: de principiu, orice cerere e supusa unei taxei de timbru.
Numarul de exemplare: atatea cate sunt necesare pentru comunicare; orice cerere se comunica tuturor
partilor si un exemplar ramane la instanta=> ai 3 adersari, faci 4 copii;). Daca partea nu indeplineste
aceasta obligatie, instanta va punea sa faca ea din oficiu sau va putea pune in sarcina altei parti, dar
cheltuiala va fi suportata de cel care nu a facut cate copii trebuia.
Daca cererea presupune si atasarea unor inscrisuri, si inscrisurile se depun in atatea inscrisuri in cate
exemplare ai facut CCJ.
Cererea facuta prin mandatar: se depune si procura, imputernicirea sau actul din care rezulta puterea de
reprezentare ( de exemplu incheierea prin care a fost numit curator.)
62

Reprezentantii persoanei juridice de drept privat, vor depune un extras de pe registrul public unde sunt
inscrise.
Cererea denumita gresit (indiferent ca e vorba de CCJ sau o cale de atac) e valabil facuta chiar
daca denumirea e gresita.
TERMENELE PROCEDURALE
Poate fi stabilit de lege sau de instanta.
Clasificari:
A.
1.
2.
Dupa modul de stabilire:

Legale: stabilite prin lege;
Judecatoresti: Fixate de instanta: depuneti un inscris in nu stiu cate zile sau fixarea termenului
urmator de judecata;
3.
Conventionale: Stabilite de parti (sunt contestate de doctrina, intrucat tot instanta incuviinteaza
invoiala partilor);
Importanta: nerespectarea termenlor legale poate atrage decaderea daca sunt imperative; la cele
judecatoresti sunt alte sanctiuni: amenda; treceera la jduecarea pricinii;
B.
1. Imperative nu are nicio legatura cu ORDINEA PUBLICA. Imperativ inseamna acel termen in
interiorul caruia trebuie sa efectuezi un act de procedura. Nu e reglementat prin norme de ordine
publica (Peremptorii): Termenul de exercitare a apelului;
2. Prohibitive: in interiorul lor e interzisa savarsirea unui act de procedura. Se numesc si dilatorii:
abia la sfarsitul lor se deschide perspectiva de a efectua un act de procedura: mai multe sunt in materia
executarii silite (Exemplu: ziua fixata pentru tinerea licitatiei, se stabileste un termen care trebuie
respectat de la momentul publicatiilor de vanzare pentru a asigura posibilitatea platii in ultimul
moment a datoriei de catre debitor.)
Daca la cele imperative, daca sunt prevazute de lege, intervine decaderea ca sanctiune; la cele
prohibitive, intervine nulitatea actului.
C.
Absolute: pentru exercitarea unei cai de atac de exemplu;
Relative: modificarea cererii de chemare in judecata (de regula pana la primul termen, dar paratul
poate consimti ca reclamantul sa modifice CCJ si tardic);
Pe ore, zile, saptamani luni si ani.
Termenele procedurale (continuare):

Termene care curg pe ore, zile, luni si ani. Importanta sub aspectul modului de calcul al termenelor
(art. 181 ncpc zice cum se calculeaza aceste termene).
In proportie de 90% termenele in procedura sunt pe zile. Nici prima zi, nici ziua in care se implineste
termenul nu se iau in calcul=> un sistem pe zile libere. Jumatatile de zile nu se iau in calcul. De exemplu,
daca ai un termen de 3 zile, vei avea in realitate 5 zile la dispozitie.
Termenul pe saptamani, luni sau ani: termenul se implineste in ziua corespunzatoare din ultima
saptamana, luna sau ultimul an. Daca a inceput sa curga pe 30 noiembrie si ar trebui sa se implineasca pe 30
63

februarie=> se va implini pe 28 sau 29 februarie. Daca ultima zi a termenului e nelucratoare, termenul se
proroga pana la prima zi lucratoare.
Nu in toate zilele lucratoare, registratura este deschisa. In vacanta judecatoreasca serviciul la
registratura este deschis 2 zile. Chiar si in alea 2 zile cand e deschis, programul e scurt. Dar vezi art. 183
ncpc!!! (posta, registratura, curier, etc). Se va lua in calcul data la care actul a fost depus la posta (e o
fictiune juridica). In toate aceste cazuri, recipisa oficiului postal sau inregistrarea facut la unitatea militara
sau de detinere, trebuie pastrata de catre parte, intrucat ele dovedesc data depunerii. La posta sau curierat, si
instanta pastreaza plicul si-l ataseaza cererii sau actului procedural trimis prin posta.
Art 182 alin.2 ncpc: zice in final dispozitiile art. 183 fiind aplicabile Unele instante au
interpretat vadit eronat acest text, adica asa: daca eu ca instanta am programul registraturii pana la ora 13,
inseamna ca la ora 13 iti expira termenul si nu mai poti trimite nici prin fax, posta, curierat, etc.
Durata termenelor:
1. Punctul de plecare: Regula e ca termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura,
daca legea nu dispune altfel. Legiuitorul lasa loc si unor prevederi contrare. De exemplu, la
sechestrul judiciar, la art. 974 ncpc: incheierea este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la
pronuntare
2. . Daca nu era 974 in forma asta, termenul de 5 zile curgea de la comunicarea incheierii.
Exista 3 cazuri de echipolenta.
Echipolenta= situatii in care legea echivaleaza anumite acte procesuale, comunicarii actului, cu efectul ca,
de la acele momente, incepe sa curga termenul. Nu suntem in fata unei exceptii de la regula ca termenul
curge de la comunicare, ci suntem in fata unei situatii in care legiuitorul asimileaza comunicarii alte acte de
procedura
Art. 184 alin.2 ncpc prevede 2 ipoteze: a). Nu i s-a comunicat actul partii (procedura de comunicare
e mult mai complexa decat o simpla luare la cunostinta), dar aceasta a primit sub semnatura copie
de pe act nu e comunicare, dar se echivaleaza cu o comunicare dpdv al curgerii termenelor; b).
partea a cerut sa se comunice actul altuia cand mori de grija altuia, e o problema si cu tine uneori, partea observa ca grefa nu a comunicat hotararea partii adverse si partea are interesul ca si
partea adversa sa primeasca hotararea, pentru ca sa treaca termenele de apel pentru toti, termene care
curg de la comunicare, si astfel hotararea sa se definitiveze! ).
Art. 468 alin.2 ncpc: la comunicarea incheierii de incuviintare a executarii silite, este atasata si
hotararea care se executa.
Art. 468 alin.3: Daca partea face apel inainte de comunicarea hotararii, hotararea se socoteste
comunicata la data depunerii cererii de apel=> se echivaleaza depunerea cererii de apel cu data
comunicarii hotararii. Aceste dispozitii sunt aplicabile si la recurs (art. 485 zice asta).
3. Punctul de implinire: Daca vorbim de un termen imperativ, ajungerea la punctul de implinire ar avea
drept consecinta imposibilitatea efectuarii actului de procedura. La termenele prohibitive, ajungerea
la termen are consecinta deschiderea posibilitatii de a face actul de procedura. In primul caz
intervinde decaderea, iar la prohibitive, daca actul e facut inainte de a se implini termenul, intervine
nulitatea neconditionata de vatamare.!!!
INTRERUPEREA SI SUSPENDAREA TERMENELOR: regula e ca termenele curg neintrerupt, dar sunt si
exceptii.
i.
Art. 184 alin.3: cel cu capacitate de exercitiu restransa sau fara;

64

ii.
Art. 184 alin.4:
1. daca a intervenit moartea uneia dintre parti, se va face o noua comunicare la ultimul domiciliu al
defunctului pe numele mosteniriiPe numele mostenirii inseamna: comunicarea are forma unei
citatii pe care ar trebui sa scrie cui i se comunica, dar nu mai poate sa i se mentioneaze numele
defunctului, dar nici numele mostenitorilor=> se scrie la rubrica cu nume si prenume: in vederea
mostenitorilor defunctului cutare. Textul se aplica chiar daca defunctului i s-a apucat a comunica
actul.
2. Cand a intervenit moartea reprezentantului partii caruia i s-a comunicat actul, se va face o noua
comunicare partii, moment de la care incepe sa curga un nou termen. De aceea, atunci cand ai
reprezentant mandatar in proces, legea iti cere sa indici si adresa ta, nu numai pe a reprezentatului.
Nu e legal sa indici numai adresa reprezentantului. Le indici pe ambele, dar soliciti ca actele sa fie
comunicate reprezentantului.
Acestea (primele 2) sunt cazuri generale. Dar sunt si cazuri speciale:
iii.
iv.
v.
Perimarea ( art. 417 ncpc).

La 418 sunt cazuri de suspendare a termenului de perimare: cat timp partea e impiedicata sa
efectueze actul de procedura din motive temeinic justificate; cand cursul judecatii a fost
suspendat fara vina partii, in anumite cazuri prevazute de lege; In unele cazuri, termenul de
perimare se suspenda pe toata durata suspendarii procesului (cand penalul tine in loc civil de
exemplu), dar sunt si cauze in care termenul de perimare se suspenda pe o perioada mai mica: pe
o luna, daca unele fapte de suspendare s-au petrecut in ultimele 3 luni ale termenului de
perimare;
In materia apelului, art. 469 (cazuri aplicabile si in materia recursului potrivit art. 485 ncpc ):
alin.1 e o replica a lui 184 ncpc. Alin 4 = tot o aplicatie a lui 184. Daca unul dintre mostenitori
formuleaza acte, acest acte nu echivaleaza cu un act de acceptare a succesiunii.
REPUNEREA IN TERMEN
Daca partea a pierdut un termen legal imperativ pentru motive temeinice: in termen de cel mult 15 zile de la
disparitia cauzei, partea trebuie sa solicite repunerea in termen. Odata cu cererea de repunere in termen,
trebuie depus si actul de procedura care a fost facut. Nu ceri repunerea in termen si faci actul intr-un nou
termen. 15 zile = pentru formularea cererii de repunere dar si pentru formularea actului.
La caile de atac, cererea de repunere in termen va fi solutionata de instanta investita cu solutionarea caii de
atac care nu a fost facuta in termen=> mai intai se va pronunta asupra acestei cereri si apoi asupra eventualei
exceptii de tardivitate. Daca respinge cererea de repunere in termen, cel mai probabil va respinge calea de
atac ca fiind tardiv formulata.
Sanctiunea nedepunerii actului in termen e DECADEREA si, daca totusi se face respectivul act
partea, intervine NULITATEA, dar instanta nu anuleaza actului respectiv ci-l va respinge ca fiind
tardiv.
Art 185 ncpc nu ne da solutia nulitatii. Actul respectiv e bine facut, nu are niciun viciu intrinsec, singura lui
problema e ca nu e facut in termen. Actul, fiind facut totusi dpdv fizic, material, el ramane la dosar dar nu
produce efecte. Unii autori zic ca e nulitatea, dar aceasta solutie contravine unei practici de peste 100 de ani.
Art 185 a consacract o doctrina si o jurisprudenta constanta.
NULITATEA
Sanctiunea procedurala ce intervine in cazul actului de procedura ce nu indeplineste conditiile de
fond sau de forma prevazute de lege pentru validitatea lui, lipsindu-l in tot sau in parte de efectele sale firesti.
Clasificari (extrem de importante):
65

A. Absolute: se invoca de orice parte, de instanta din oficiu, de procuror daca participa; Intervine cand
cerinta nesocotita ocroteste un interes public; De regula, se invoca oricand (cred);
B. Relative: se invoca, de obicei, la termenul care a intervenit sau la urmatorul termen daca partea
lipseste sau daca nulitatea a intervenit intre termene.
C.
D.
E.
F.
G.
H.
I.
J.
Exprese: vatamarea este PREZUMATA;

Virtuale: vatamarea trebuie DOVEDITA de catre cel care invoca nulitatea;
Intrinseci: pentru nerespectarea aspectelor de forma ale actului;
Extrinseci: CCj nu e timbrata de exemplu; Intervine cand actul e impecabil dpdv al intocmirii sale,
dar nu respecta forma.
Proprii:
Derivate: daca intervine decaderea si totusi partea face actul de procedura=> intervine nulitatea
actului derivata din decadere;
Conditionata de vatamare: trebuie facuta proba vatamarii si conteaza daca e expresa sau virtuala ca
sa vedem cine are sarcina probei;
Neconditionata de vatamare: invers fata de precedenta
Nulitati conditionate de vatamare: Aceasta este regula. Conditii:

i.
ii.
iii.
iv.
Actul sa I fost indeplinit cu neobservarea cerintelor legale;

Sa se fi produs prin nesocotirea cerintelor legale o vatamare;
La nulitatile exprese vatamarea e prezumata, dar s epoate face proba contrara;
Vatamarea sa nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului;
Exemplu: citarea: vine cu 3 zile inainte de termen. Se nesocoteste o norma legala. Se produce o vatamare,
intrucat are doar 3 zile in loc de 5 zile pentru pregatirea procesului. Nu e o vatamare pecuniara, dar e o
vatamare. Aici vatamarea e prezumata, fiind o nulitate expresa. Partea care e citata cu 3 zile inainte, nu
trebuie sa arate instantei ca cele 3 zile nu-I sunt suficiente. Nu poate fi inalutara altfel.
Daca insa, a fost citata cu 3 zile inainte si partea vine la proces si vrea sa se judece, instanta nu va trimite
partea acasa spunandu-I ca nu a fost citata cu minim 5 zile inainte de termen. Nu se considera ca e
inalturata vatamarea atunci cand se reface actul de procedura, de exemplu daca se citeaza din nou
partea, dar, de aceasta data, legal.
Nulitatea neconditionata de vatamare: este exceptia. Intervine fara a ne interesa daca se produce sau nu o
astfel de vatamare. Exista o enumerare exhaustiva a lor:
Se incalca dispozitii referitoare la capacitatea procesuala;
Aspectele legate de reprezentarea procesuala: de exemplu recursul e facut de parte, fara avocat, se
anuleaza indiferent daca recursul este impecabil, poate mai bun decat cel facut de un avocat.
Se incalca normele privind competenta instantei;
Compunerea sau constituirea instantei: numarul de judecatori; participarea procurorului cand e
obligatorie; incompatibilitatile; judecarea pricinii de un judecator definitiv sau unul stagiar;
Publicitatea sedintei de judecata: daca nu se judeca public, desi egea prevede ca se judeca public.
Daca legea prevede ca se judeca in camera de consiliu, dar se judeca in public, nu mai este o nulitate
necondiionata de vatamare, ci, eventual, una conditionata de o astfel de vatamare;!!!!
Conditii extrinseci actului de procedura: neplata taxei de timbru; actul a fost facut cu incalcarea
termenului legal prohibiv (nu imperativ, ca la imperativ intervine decaderea).
REGIMUL DE INVOCARE SI SOLUTIONARE A NULITATILOR
Distingem dupa cum vorbim de nulitatea absoluta sau de cea relativa.
66

1. Cine poate invoca nulitatea?:
LA ABSOLUTA: oricare din parti, procuror sau instanta din oficiu si oricand, daca legea nu prevede altfel
(la competenta materiala sau teritoriala exclusiva, pana la primul termen de judecata=> legea prevede altfel).
LA RELATIVA: doar de partea care este vatamata, dar nu cumva chiar partea sa fie in culpa
. Prin intampinare sau la primul termen de judecata. Daca neregularitatile apar pe parcursul procesului,
se invoca la acel termen sau la termenul proxim, dar inainte de a se pune concluzii pe fond.
2. Solutiile posibile:
Nulitatile se pot invoca: FOARTE IMPORTANT!!!
Pe cale de exceptie (cand se invoca in cursul unui proces, in legatura cu ce s-a intamplat in acea faza
pocesuala) sau. Daca se admite exceptia se pronunta o INCHIERE INTERLOCUTORIE (daca
instanta ramane investita) sau o HOTARARE daca se pronunta respingerea cererii, iar instanta se
dezinvesteste.
La exceptiile dilatorii se pronunta o: INCHEIERE, iar la exceptiile peremptorii se pronunta o:
HOTARARE. Daca se respinge exceptia, se pronunta always o INCHEIERE
INTERLOCUTORIE.!!
In caile de atac (cand s-a terminat procesul). De obicei, incheierile se ataca odata cu fondul.
Termenul de invocare a nulitatii:
art. 177 alin.3 ncpc: textul e nou si se refera la salvgardarea actului. Exemplu: o nulitatea legata de
nereprezentarea legala, unde avem o nulitate neconditionata, instanta amana judecata, iar, pana la termenul
urmator, vine reprezentantul legal si ratifica actele=> nu mai e cazul ca instanta sa anule actele de procedura
facute cu nerespectarea legii.
TEXTUL NU APLICA CAND, PENTRU ACOPERIREA VICIILOR CE GENEREAZA
NULITATE, E PREVAZUT UN TERMEN, iar ACTUL SALVATOR INTERVINE DUPA
EXPIRAREA TERMENULUI RESPECTIV: actul salvator, el insusi, e un act lovit de nuitate derivata din
decadere si un act nul nu poate salva un act nul=> cand instanta spune ca se acorda 10 zile pentru
inalaturarea viciilor CCJ, iar partea o face in a-11-a zi, iar instanta e pronunta in a-13-a zi, ar trebui sa
intervina decadere. CCJ putea fi salvata de la anulare in alea 10 zile.
Art. 178 alin.5 ncpc: Textul se aplica si nulitatilor absolute, sau numai celor relative? Daca se aplica
si celor absolute (si se aplica), atunci avem o problema cu regula ca cea absoluta se poate invoca in orice faza
a procesului, daca legea nu prevede altfel. Se pare ca legea prevede altfel in art. 178 alin.5!!.
Se doreste inlaturarea abuzului de drept ce consta in pastrarea unor cauze de nulitate de care sa le
prezinti succesiv instantei (asa-numitul as in maneca). Legiuitorul vrea loialitate procesuala
. Asadar, se aplica si celor absolute
! Briciu: opinia contrara e profund ilogica: daca art. 178 alin5 se aplica numai nulitatilor relative, el
nici nu ar mai fi trebuit sa existe, intrucat oricum nulitatile relative se invoca numai la primul termen.
Efectul nuliatii: actul nul va fi lipsit de functia sa procedurala. In procedura, nuliattea afecteaza atat
operatiunea cat si actul incheiat pentru constatarea ei=> nu-I ca-n civil unde moare instrumentum, dar
ramane negotium=> in procedura: moare forma, moare si fondul. Nulitatea opereaza retroactiv. In principiu
se pot reface actele in fata aceleiasi instante, daca nu se prevedea un termen care a expirat pentru refacerea
lor.
Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, ele pot fi folosite (ai fost
intr-un loc si nu aveai cu sa savarsesti o infractiune in alt loc; dovedesti ca nu ai fost la amanta))).
67

Nulitatea actului atrage si nulitatea actului subsecvent, daca nu au o existenta de sine statatoare!!.
NULITATEA NU OPEREAZA DE DREPT!!!=> trebuie constata de instanta. Daca nu-i constatat
nulitatea, actul produce efecte. Daca toate caile de atac au fost epuizate si actul e nul, dar instanta nu a
constatat nuliatatea, actul va produce efecte. In civil e mai simplu: poti ignora actul daca-I nul si daca
instanta nu a contatat inca acest lucru.
DECADEREA
Acea sanctiune procedurala care consta in pierderea dreptul de a exercita o cale de atac sau de a
indeplini orice alt act de procedura , daca nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de lege (deci
numai un termen legal imperativ, nu orice termen). Alti autori: in ncpc zice ca intrevine decaderea daca nu se
respecta termenele judecatoresti, cu argumentarea ca 185 din ncpc nu se mai refera expres la termenele
legale. Dar alin.2 de la 185 se refera la un termen prevazut de lege. Nici in perioada interbelica textul nu
prevedea ca e un termen legal imperativ, dar se intelegea acest lucru.
Conditiile de operabilitate:
1. Trebuie sa fie un termen legal imperativ, nu unul de recomandare, inauntrul caruia trebuie exercitat
un termen procedural. Nu intotdeauna avem un nr de zile, saptamani, ani. Termenul poate fi
reprezentat si de o etapa procesuala.
2. Exemplu: nulitatea relativa se invoca pana la termenul imediat urmator sau, in art. 204 ncpc zice ca
CCJ se modifica pana la primul termen de judecata la care reclamantu-I legal citat , deci pot fi mai
multe zile sau mai putine. Sau cand se stabileste o anumita ordine in efectuarea actelor: nulitatea
actelor de procedura se invoca deodata pentru toate motivele de nulitate (Exp: poti invoca chiar in
recurs toate motivele de nuliatate deodata).
3. Partea sa nu fi exercitat dreptul procedural inlauntrul respectivului termen. Decaderea nu se aplica
termenelor prohibitive. Decaderea opereaza INTOTDEAUNA pentru parti, nu si pentru instanta. E
drept ca si instanta e obligata de lege sa faca anumite acte in anumite termene, dar nu intervine
decaderea.
4. Sa nu existe o derogare expresa de la sanctiunea decaderii. Cand legea prevede alta sacntiune decat
decaderea.
5. Sa nu fie caz de indivizibiliatate sau solidaritate: daca unul face apel, efectele hotararii se extind si
pentru ceillti (coparticipare);
6. Daca partea potrivnica renunta la acest drept.
7. Cand nu invoca decaderea in termen, nu e o renuntare la dreptul de a invoca decaderea, ci o decadere
din dreptul de a invoca o decadere.
Cine si in ce termen poate invoca decaderea:
Prin ce mijloc: Exceptie (in cursul procesului) si cale de atac (daca s-a pronuntat o hotarare)
Termenul pentru modificarea CCJ, e de ordine privata. Termenul pentru solicitarea unei probe, e tot de ordine
privata. EFECTELE DECADERII:
1. Pierderea dreptului procesual ce nu a fost exercitat in termen: daca totusi faci actul dpdv material,
acesta va fi lovit de o nulitate derivata.
2. Dreptul subiectil civil nu e atins, dar indirect, ar putea fi afectat: daca ai pierdut procesul si nu faci
apel in termen=> ai pierdut si dreptul indirect (mediat).
3. Daca actul cuprinde manifestari de vointa, declaratii sau constatari de fapt, e valabil sub aceste
aspecte.
4. Isi produce efectele DOAR DACA A FOST CONSTATA DE INSTANTA.
68

COMPARATIE INTRE NULITATE SI DECADERE:
Asemanari:
Actul nul si cel tardiv sunt lipsite de efecte dpdv al functiilor procedurale, dar pot produce alte efecte (in
contraventional, penal, etc). Ambele institutii nu pot fi extinse prin analogie. Au regim de invocare simiar.
Nimeni nu se poate prevala de ele daca sunt pricinuite de propriul fapt.
Deosebiri:
Nulitatea opereaza in cazul nerespectarii formelor legale si a termenelor prohibitive, iar decaderea opereaza
pentru nerespectarea termenlor legale imperative. Nulitatea conditionata de vatamre presupune
imposibilitatea inlaturarii vatammarii altfel decat prin anularea actului, iar decaderea opereaza prin simplul
fapt al expirarii termenului. Actul nul va putea fi refacut in conditiile legaii, iar la decadere: actul tardiv nu
mai poate fi refacut, stingandu-se insusi dreptul procesual.
JUDECATA IN PRIMA INSTANTA

(I)
ETAPA SCRISA
Titularii dreptului de a sesiza instanta

Orice persoana ce pretinde apararea drepturilor sau intereselor sale letigime+ procurorul (minori,
interzisi, disparuti)+ instanta din oficiu in cazuri expres prevazute de lege (vezi in ncc despre instanta de
tutela, care se poate investi, de multe ori, din oficiu).
Actul de sesizare a instantei de regula e CCJ, dar poate fi si reconventionala, interventia principala,
chemarea in garantie etc.
Momentul de debut al procesului (foarte important, intrucat, in functie de el, se determina legea
aplicabila intregului proces): prin inregistrarea cererii la instanta, in conditiile legii
! Daca ai trimis prin posta, curier sau altceva, momentul de incepere a procesului e atunci cand CCJ
e inregistrata la instanta.!!!
Faza cu posta si celelalte echivalente au relevanta numai pentru a vedea daca ai facut un act in
termen, dar nu si pentru a identifica momentul de inceput al procesului.
Proceduri prealabile sesizarii instantei
Acestea nu sunt contrare liberului acces la justitie, daca sunt gratuite, iar, daca nu sunt gratuite, sa fie
facultative=> vor fi luate in calculul termenului rezonabil al procesului, daca e obligatorie. Constituia zice
ca procedurile jurisdictionale sunt facultative =>, per a contrario, ca o.d.c.o. legea pevede o procedura
prealabila nejurisdictionala, ea va trebui parcursa si dovada parcurgerii ei se va atasa la CCJ.
Neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata numai de catre parat si NUMAI PRIN
INTAMPINARE, sub SANCTIUNEA DECADERII, deci nu si instanta din oficiu.
Exemple:
i.
ii.
La c-a: art. 7 din legea 554 zice ca, inainte de a declansa procesul de c-a, trebuie sa faci o cerere
de revocare a actului la autoritatea emitenta a actului.
Procedura de informare asupra medierii: in anumite litigii ar trebui ca partile sa urmeze o
procedura de informare asupra avantajelor medierii si abia dupa aceea sa sesizeze instanta.
Procedura poate fi facuta si in timpul procesului, deci nu mai e atat de prealabila. Poate fi facuta
69
iii.
si de avocat, judecator, notar. Se poate respinge cererea ca inadmisibila cand nu a fost facuta
anterior si reclamantul refuza in mod expres aceasta procedura.
La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere
emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil.
Neindeplinirea procedurii poate fi invocata de instanta, din oficiu, sau de catre parat. Faza e ca
pot aparea si alti mostenitori si s-ar putea pronunta o hotarare nelegala daca nu participa toti
succesorii (e vorba de un caz de coparticipare procesuala fortata). Asta cu invocarea de catre
instanta din oficiu nu e prea la locul ei, intrucat legea nu prevede niciun termen in care instanta
poate invoca, dar consideram ca se poate invoca tot numai la primul termen (Briciu+Ciobanu;
practiva s-ar putea sa nu imbratiseze acest punct de vedere, ci pe acela potrivit caruia instanta ar
putea oricand sa invoce).
CCJ
Este actul de sesizare a instantei. Art. 194 zice de forma cererii:
a. Datele de identificare ale partilor. CNP, CUI, nr. de inmatriculare, contul bancar al paratului se
mentioneaza in masura in care sunt cunoscute de reclamant=> e o prostie sa anulezi CCJ pentru ca
acesta nu a indicat contul bancar al paratului. Daca domiciliul reclamantului e in strainatate, va
trebui sa indice si un domiciliu ales in Romanica pentru comunicarea actelor de procedura; va
trebuie sa indice si adresa electronica, nr de telefon, fax, dar numai daca le detine si daca este cazu l
(sunt utile pentru reclamant mai ales cand e interesat sa ii parvina cat mai repede anumite comunicari
ale instantei).
b. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces: daca nu se mentioneaza acest lucru,
instanta ar putea sa considere ca cererea nu este semnata (o semneaza reprezentantul, dar instanta nu
stie ca e reprezentant). Daca nu zice ca e reprezentant, instanta l-ar putea considera parte=> nu are
calitate procesuala activa. Art. 151: cand cererea e facuta prin mandatar se va alatura procura.sau
imputernicirea.copie legalizata.extras de la registrul public ( vezi articolul).
CCJ (continuare) am ramas pe la forma

1. Obiectul cererii si valoarea lui: valoarea este necesara din 2 perspective: pentru
stabilirea taxei judiciare de timbre (este stabilita in genere intr-un procent din
valoarea obiectului cererii), dar si pentru stabilirea competentei, intrucat in
unele litigii exista o competenta determinate dupa valoare.
2. Vorbim de valoarea in ipoteza litigiilor evaluabile in bani, evident. Art. 194 lit.c
se coroboreaza cu modul de determinare a valorii din material competentei.
Daca e o cerere imobiliara, valoarea va fi cea impozabila si, daca nu exista o
valoare impozabila, se stabileste dupa aprecierea reclamantului, grilele
notariale, inscrisuri, lamuriri pe care reclamantul le da. Daca e o actiune in
rezilierea locatiunii, e valoarea anuala a chiriei. Daca e o crere privind anularea
sau rezolutiunea unui contract, valoarea va fi cea a obiectului contractului
respective.
3. Imobilele trebuie identificate prin niste date suplimentare (strada, nr,
apartament, etc) + anexarea extrasului de CF, iar, daca nu-i inscris inca in CF,
70

trebuie atasat un certificate de la biroul de CF cum ca acesta nu este inca
inscris in CF
4. . Lipsa indicarii obiectului atrage nulitatea expresa a CCJ
5. . Lipsa mentiunii privind valoarea este o nulitate virtuala.
6. Lipsa indicarii valorii obiectului nu atrage automat anularea cererii, ci
judele va pune in vedere partii sa indice valoarea.
7. Aratarea motivelor de fapt si de drept : Neindicarea textelor legale nu ar atrage
automat anularea CCJ, intrucat judele ar putea sa califice corect cererea, chiar
daca aceasta nu contine un anumit articol la care sa se raporteze; uneori
reclamantul indica doar principii sau reguli de drept, fara a indica un articol, si
acesta nu e cazul de anulare. Neindicarea motivelor DE FAPT reprezinta un
caz de nulitate expresa, iar neindicarea motivelor de DE DREPT e un
caz de nulitate virtuala.
8. Exp: se cere demolarea unei constructii si se fac aparari sip e nulitatea
autorizatiei, cat sip e executia defectuaza a demolarii=> trebuie sa stii exact
motivele de drept, pentru a formula aparari (deci poti fi vatamat si poti dovedi
vatamarea prin neindicarea temeiurilor de drept asta pentru nulitatea
virtuala ).
9. Aratarea dovezilor pe care se intemeiaza fiecare capat de cerere : daca sunt
inscrisuri ele trebuie atasate la CCJ in copii certificate. Daca se cere proba cu
interogatoriul paratului, atunci reclamantul va cere ca acesta sa fie prezent in
persoana la termen; cand se interogheaza o persoana juridica, interogatoriul se
face in scris
10.. Numai daca proba e acceptata, paratul va fi citatat pentru interogatoriu. Daca
e citatat in vederea interogatoriului, nu inseamna neaparat ca instant a si admis
proba. Daca interogatoriul se ia in scris (la p.j.), la CCJ trebuie atasate si
intrebarile pe care reclamantului intelege sa i le puna paratului. Daca se doreste
proba cu martori, reclamantul trebuie sa indice numele si adresa martorilor
pentru a fi citati. Nu inseamna ca daca sunt citati, s-a si admis proba. Daca nu
se admite proba, instant trimite marorii acasa.
11.Semnatura: lipsa ei este prevazuta sub sanctiunea nulitatii EXPRESE, dare a
poate fi acoperita IN TOT CURSUL JUDECATII IN FATA PRIMEI INSTANTE:
daca se invoca la un anumit termen in fata primei instante ca lipseste
semnatura, reclamantul va fi invitat sa semneze, daca-i prezent.
12.DAca lipseste, se va acorda un termen inauntrul caruia reclamantul sa se
prezinte sis a semneze. Daca nu se prezinta, sau daca e prezent dar refuza sa
semneze, CCJ va fi anulata. La inceput nulitatea are un character dilatoriu, pe
urma dobandeste character peremptoriu.
CCj + toate inscrisurile se depune in atatea exemplare cate parti sunt+ unul pentru
instanta.
TIMBRAJUL:
Orice cerere facuta instantei se timbreaza, daca nu e o dispozitie expresa
contrara. De exemplu: litigii de munca;
Timbrajul este:
1. Progresiv: un procent din valoarea obiectului pricinii;
2. In cota fixa: e trecut cuantumul in lege;
71

De regula, cota procentuala e aplicabila litigiilor evaluabile in bani, dar sunt
unele litigii evaluabile in bani, pe care legea le trece ca fiind supuse unei
taxe fixe (de exp: folosirea locuintei, chiar daca dreptul de folosinta e evaluabil in
bani; cerere in materie de c-a; ).
Cererea reconventionala, cererea de interventie principal si cea de chemare in
garantie, se timbreaza la fel ca CCJ.
Taxele de timbre se platesc aniticipat. Impotriva modul de stab a taxei de timbre se
poate face cerere de reexaminare in 3 zile de la comunicarea instantei care se
solutioneaza in camera de consiliu, fara citarea partilor, de aceeasi instanta, dar de alt
complet.
Nulitatea pentru neplata taxei de timbru, este neconditionata.
Daca taxa judiciara de timbru e platita numai pentru anumite capete de cerere,
cererea va fi judecata in limita taxei achitate=> cererea nu se anuleaza.
Pe langa scutirile legale de taxe de timbru, si judele poate acorda scutiri de taxe de
timbru in cadrul cererilor de ajutor public judiciar, cand persoana se afla in nevoie,
atunci cand se incadreaza in anumite plafoane. (scutire, esalonare sau reducerea taxei
judiciare). Persoanele juridice nu pot beneficia de ajutor public judiciar, dar pot
beneficia de facilitate fiscal, daca dovedesc ca venitul lor pe ultimele luni e prea mic
pentru a suporta taxa.
INREGISTRAREA CCJ SI CONSTITUIREA DOSARULUI
Cererea se depune personal sau prin reprezentant sau poate fi trimisa prin
posta, curierat, fax, email. Trebuie insotia de: dovada imputernicirii sau a procurii; taxa
judiciara de timbru si inscrisurile atasate acesteia. Data certa este primita la
registratura instantei (de atunci se considera ca a inceput procesul).
Dupa inregistrare, dosarul se preda presedintelui instantei sau persoanei
desemnate de acesta care va stabilit in mod aleatoriu completul de judecata.
Presedintele nu face nimic in ceea ce priveste judecarea acelui dosar: nu stabileste
termene, citatea partilor, nu stabileste nimic. Stabilirea in mod aleatoriu se face prin
ECRIS sau, daca acesta nu functioneaza in acea zi, in SISTEM CICLIC. Fiecare complet
are un numar al lui. Pastrarea dosarului este lasata unui functionar al instantei (grefier
si altii). Daca ai un contract atasat la CCJ, el nu va primi data certa in privinta semnarii
contractului, ci in privinta datei depunerii lui, atat!!!
CCJ se inregistreaza in: registrul general de dosar (vizeaza nr de dosar); OPI-ul
alfabetic (registru in ordinea alfabetica); registrul informative (cuprinde toate actele
care se depun intr-un dosar anume); condica de sendita si registrul de termene (de
regula e un singur registru pentru aceste 2). Registrul pe termene e tinut pe zile.
EFECTELE CCJ
i.
ii.
iii.
Investeste instanta cu judecarea cererii;

Cadrul procesual (parti+obiect) in care se va desfasura judecata este
determinat de ccj; Ai in vedere art. 78 unde instanta introduce in proces; si
la obiect mai poate umba instanta (la divort de exemplu: numele de dupa
divort, etc)
O cerere strict personala introdusa de titularul dreptului, in anumite cazuri,
actiunea poate fi transmisa mostenitorilor acestuia: in materie de revocare a
72
iv.
v.
vi.
vii.
donatiei pentru ingratitudine (actiunea poate fi facuta numai impotriva

donatarului); in materie de divort, cand sotul decedeaza inainte de a
introduce actiunea, mostenitorii nu mai pot, dar mostenitorii reclamantului
decedat in cursul procesului ar putea sa continue actiunea impotriva
paratului, daca se constata culpa exclusive a paratului.
Opereaza punerea in intarziere (1522 ncc)
Bunul devine litigios;
Intreruperea prescriptiei extinctive: efectul intreruptiv se produce si data s-a
introdus actiunea la o instanta necompetenta.
La cererile reale imobiliare, inceteaza buna-credinta (tb sa completezi).
VERIFICAREA SI REGULARIZAREA CCJ art. 200 ncpc

Aceasta procedura de regulazare si verificare a ccj, se producea si sub imperiul
vcpc, deci nu e nimic nou, desi multi practicieni zic ca e cel mai nou lucru introdus de
ncpc)). Si sub imperiul vcpc nu era de presupus ca o cerere depusa nu parcurgea o
procedura de verificare, intrucat, de cele mai multe ori, reclamantul depune cererea cu
vicii. In vcpc se facea in sedinta publica. Si in vcpc se putea suspenda procesul,
pentru ca reclamantul nu-si indeplinea obligatia care se refera la derularea procesului.
In ncpc, legiuitorul a gandit aceasta procedura INAINTE DE STABILIREA
PRIMULUI TERMEN, pentru a nu ajunge sa se realizeze in proces. Primul termen se
va acorda numai daca CCJ este regularizata.
Toata discutia este inainte ca CCJ sa fie comunicata paratului=> se face in
contradictoriu numai cu reclamantul. Paratul va primi o CCJ impecabila=>
procesul nu va mai primi amanari ca-n vcpc.
Dupa ce se numeste acel complet aleatoriu, de indata, judecatorul investit va
proceda la verificarea FORMALA a CCJ (nu daca e corecta in sine CCJ). Daca constata
ca cererea e ok, prin rezolutie va dispune comunicarea CCJ paratului. Daca CCJ nu e
ok, pune in vedere reclamantului ca in 10 zile sa rectifice viciul respectiv, adica sa faca
completarile sau modificarile dispuse. Reclamantul va primi o instiintare din partea
completului, in care va primi instructiuni cu privire la care element ear trebui sa
intervina: semnati cererea; atasati procura; atasati extrasul de CF; indicate obiectul
cererii; Termenul de 10 zile este de DECADERE=> daca reclamantul nu-l respecta,
degeaba le face in a-11-a zi.
Toate aceste rectificari sunt sub sanctiunea NULITATII (in vcpc, se lasa la
aprecierea judelui daca se suspenda procesul pe 1 an, dupa care se perima, sau sa
anuleze CCJ).
1. Toate elementele prevazute la 194-197 sunt sub sanctiunea nulitatii?? R: toate
in afara de ipoteza in care ai mai multi reclamanti cre ar trebui sa-si aleaga un
singur reprezentant si ei nu si-l aleg=> instanta numeste un curator, potrivit
art.202 alin.3 teza
2. II. NU ARE IMPORTANTA DUPA CUM NULITATILE SUNT ABSOLUTE SAU
RELATIVE,
VIRTUALE
SAU
EXPRESE,
CONDITIONATE
SAU
NECONDITIONATE=> TOATE ACESTE DISTINCTII NU SE APLICA DECAT IN
FAZA JUDECATII, NU SI IN ACEASTA FAZA A REGULARIZARII!!!!
3. Asadar, poate sa intervina nulitatea CCJ si pentru o nulitate care in mod normal
e conditionata de vatamare, dar judele nu va analiza vatamarea, intrucat inca
nu avem nici parat=> intervine la initiative instantei.
73

4. Nu va intervene nulitatea in cazul neindeplinirii procedurii prealabile.
5. In cazul neindicarii probelor: majoritatea autorilor spun ca intervine nulitatea;
Briciu: art. 254 zice ca neindicarea probelor in termen, intervine decaderea.
Rezerve: reclamantul indica ca nu are nicio proba, ci se foloseste de prezumtii
(poate indica cel mult faptul vecin si conex), de exemplu la contraventii cand
reclamantul nu are ce dovedi, intrucat e rasturnata sarcina probei.
6. Nulitatea se va pronunta prin INCHEIERE, data in camera de consiliu, fara
citarea partilor. Nu scrie expres ca e fara citarea partilor, dar se deduce din
faptul ca, la cererea de reexaminare, zice ca e cu citarea partilor.
7. Impotriva solutiei reclamantul poate face doar cerere de reexaminare in 15
zile de la comunicarea incheierii, doar pentru 2 motive:
a. Masura anularii a fost dispusa eronat;
b. Daca reclamantul a modificat CCJ in cele 10 zile si totusi instanta a anulat CCJ
(reclamantul a depus cererea la instanta in a-10-a zi, iar judele o
primeste dupa 3 zile si se grabeste si anuleaza cererea).
Nu se poate invoca in cererea de examinare faptul ca instanta nu era competenta
sau judele era incompatibil sau alcatuirea completului era nelegala. Daca se admite
cererea de reexaminare, cauza revine la judele intitial care a zis ca CCJ e nula.
Termenul de 10 zile trebuie coroborat cu ajutorul public judiciar pentru plata taxei
de timbru: judele ii zice reclamantului sa plateasca taxa judiciara de timbru in 10 zile,
sub sanctiunea nunliatii CCJ, dar reclamantul zice ca are nevoie de ajutor public
judiciar=> Pe toata durata solutionarii cererii de ajutor public judiciar, nu curge
termenul de 10 zile in privinta taxei de timbru. Aceasta prorogare a termenului de
10 zile, de fapt e o veritabila intrerupere, dar legea nu o numeste asa (oug 80/2013),
opereaza DOAR IN PRIVINTA OBLIGATIEI DE PLATA A TAXEI. RRDP nr.4 (Briciu
despre legea taxei judiciare de timbru) Daca CCJ trebuie regularizata pentru :
semnatura, depunere extras de CF si altele si obligatia de a plati taxa=> termenul se
proroga numai pentru faza cu taxa nu si pentru celelalte.
In comunicarea pe care paratul o primeste, i se pune in vedere sa depuna
intampinarea in 25 de zile. Intampinarea se comunica reclamantului si i se pune in
vedere sa depuna raspuns la intampinare in 10 zile. Dupa ce judele are si
intampinarea si raspunsul, in termen de 3 zile stabileste termenul care nu poate
depasi 60 de zile.
In vcpc depuneai cererea, iti dadea termenul. In procesele urgente, termenele pot fi
reduse=> judele poate acorda 10 zile pentru intampinare, iar pentru raspuns la
intampnare 3 zile de exemplu, dar nu sub 24 de ore. Daca nu se depune
intampinarea sau raspunsul la intampinare, la expirarea termenului de 25 de zile,
respectiv de 10 zile judele acorda termen de judecata.
MASURI PENTRU PREGATIREA JUDECATII

Inainte de primul termen, daca s-a solicitat prin CCJ, se va dispune citarea paratului
pentru interogatoriu de exemplu; comunicare la CF pentru nu stiu ce acte; toate
aceste masuri sunt sub rezerva aprobarii lor dupa dezbaterea contradictorie = toate
acestea de iau prin REZOLUTIE (act administrativ).
74

Prin INCHEIERE (act jurisdictional), se iau masuri asiguratorii, precum si masuri
pentru asigurarea dovezilor, cand exista riscul ca o proba sa dispara pana cand
procesul va ajunge in faza de administrare a probelor.
MODIFICAREA CCJ art. 204 ncpc
Orice element al cererii poate fi modificat: parti, obiect, cauza, probe; numai pana
la primul termen la care aceste este legal citat. NU TREBUIE SA FIE LEGAL CITAT SI
PARATUL, ci doar reclamantul. In vcpc se modifica pana la prima zi de infatisare
(notiune complexa: ambele sau toate partile sa fie legal citate sis a fie intrunite
conditiile pentru a se putea pune concluzii=> putea fi si al-7-a termen).
Reclamantul poate sa propuba noi dovezi, probe. In doctrina: unii zic ca aceste noi
dovezi nu trebuie sa fie conditionate de modif factual, iar altii zic ca aceste noi dovezi
sunt doar cele impuse de modificarea CCJ, nu si daca reclamantul a uitat sa propuna
unele dovezi. Briciu: daca reclamantul vrea sa-si suplimenteze probatoriul, ca urmare
a intampinarii paratului, poate face acest lucru prin raspunsul la intampinare. Aceste
noi dovezi nu pot fi oricare si neconditionate de ccj modificata la termenul respective
. Coroborarea lui 204 cu 254=> noile dovezi nu sunt cele pe care reclamantul a
uitat sa le propuna initial si care n-au legatura cu modificarea CCJ, alminteri paratul nu
ar putea sa se apere fata de aceste noi probe. Daca reclamantul ar avea noi dovezi
care nu rezulta din modificarea CCJ, paratul nu s-ar putea apara fata de ele.
CU CEL PUTIN 10 ZILE !
Termenul (care e o etapa procesuala) este sub sanctiunea decaderii. Instanta va
comunica cererea modificata paratului, pentru a depuna intampinare (trebuie o noua
intampinare, intrucat e o noua CCJ). Sunt situatii cand modificarea poate fi facuta
peste termenul prevazut de lege: modificarea ccj este reglemetata prin norme de
ordine privata, intrucat numai paratul ar putea sa fie deranjat de modificarea ccj.
Modificarea ccj peste termen poate fi facuta numai cu acordul EXPRES al tuturor
partilor. Daca paratul tace, inseamna ca nu e de acord cu modificarea CCJ.
Exista 4 situatii (fictiuni), in care modificarea CCJ nu e considerata modificare, desi
e o modificare=> se pot face oricand in fata primei instante si pot fi facute si
verbal.:
a. Se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
b. Reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii: daune
rezultate din accidente auto; vicii de constructii (trebuie expertiza);
c. Se solicita contravaloarea obiectului cererii pierdut sau pierit in timpul
procesului;
d. Se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau
invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila;
INTAMPINAREA:
Act de procedura prin care paratul arata apararile sale fata de CCJ. De principiu
e obligatorie, dar sunt situatii in care legea prevede expres ca intampinarea nu este
obligatorie (la evacuare SI la interventia voluntara)
75

Cuprinde: date de identificare; exceptii procesuale; raspunsul in fapt si in drept
la cererile reclamantului si probe. La probe se aplica regulile de la CCJ (inscrisuri in
copie certificate; daca ceri interogatoriul unei p.j. zici si intrebarile, etc). Daca sunt
mai mult reclamanti reprezentati printr-un singur mandatar, se poate depune un
singur exemplar.
Termen: 25 de zile de la comunicarea CCJ, daca legea nu prevede altfel. La
achizitiile publice de exp, cu 3 zile inainte de judecata.
Sanctiunea nedepunerii sau depunerii tardive a intampinarii: DECADEREA din
dreptul de a mai propune probe si de a mai ridica exceptii de ordine privata.
In mod exceptional, nedepunerea intampinarii va produce si efecte mai grave
decat astea: in material ordonantei de plata de exemplu, in art. 1018 ncpc: instanta
poate considera nedepunerea intampinarii ca o recunoastere a debitorului fata de
pretentiile creditorului (in mod normal acest efect nu se produce).
Art. 263 situatia partii decazute, care n-a depus intampinarea.
In vcpc, se spunea ca paratul care-i lipsit de apararea facuta de un avocat, deci
n-are avocat, la prima zi de infatisare, avea voie sa indice exceptiile relative si sa
indice probe, daca n-a facut-o prin intampinare. In ncpc, NU MAI EXISTA UN ASTFEL
DE ROL ACTIV AL JUDECATORULUI, dar ar putea solicita o repunere in
termen, aratand motivele pentru care n-a facut intampinarea.
CEREREA RECONVENTIONALA
Actul de procedura prin care paratul isi manifeste pozitia ofensiva, el
nelimitandu-se daor la a se apara, ci solicita si obligarea reclamantului fata de el sa
dea, sa faca sau sa nu faca ceva=> paratul este un veritabil reclamant=> se numeste
parat-reclamant. Cererea reconventionala este in principiu facultative, dar uneori e
utila, avand 3 scopuri:
i.
ii.
iii.
Paralizarea cererii reclamantului: reclamantul isi intemeieaza pretentiile

de revendicare pe un inscris, iar paratul invoca nulitatea acelui act; chiar
daca nu vrea ceva in plus de la R, P vrea ca acel act sa dispara din
circuitul juridic civil. R = reclamant; P = parat; Cererea reconventionala
isi gaseste raspunsul in dispozitiv, nu in considerente ca intampinarea;
Sa compenseze pretentiile si nu are la indemana mijlocul compensarii
legale (pe care o poate cere si prin intampinare), ci vrea o compensare
judiciara (se cere numai prin reconventionala);
P nu se opune admiterii cererii R, dar vrea si el ceva de la R (vrea
cheltuielile facute cu imbunatatirea imobilului din care este evacuat).
Toate aceste cauze sunt simple facultati; P le putea face si pe cale separata;
Cererea reconventionala poate fi si obligatorie daca vrei sa obtii anumite efecte
(exemple: divort art. 916 alin.4 ncpc).
Persoane care pot face cererea reconventionala:
1. Paratul, dar si
2. Reclamantul, in cazul unei interventii principale;
Aspectul de admisibiliatate al cererii: pot fi cerute doar acele pretentii care sunt
strans legate de r.j. dedus judecatii de reclamant sau sa derive din acelasi r.j.
76

(exp: contract de locatiune si locatarul nu preda imobilul; locatarul a facut cheltuieli
si le cere pe cale reconventionala).
In ncpc: PRIN CEREREA RECONVENTIONALA POTI CHEMA IN JUDECATA SI
ALTI PARATI.
Forma: conditiile pentru CCJ, inclusiv timbrajul. Cererea reconventionala NU
URMEAZA O PROCEDURA DE VERIFICARE SI REGULARIZARE, la fel ca CCJ.!!!
Se depune odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la primul termen de
judecata, daca intampinarea nu-i obligatorie, sub sanctiunea decaderii din
DREPTUL PROCESUAL, iar nu subiectiv, de a formula cererea (paratul poate
pe cale separata sa il dea in judecata pe reclamant. In vcpc se judeca
separat=> opera o prorogare de competenta, iar in ncpc nu opereaza o asemenea
prorogare de competenta).
C.R. se comunica reclamantului si celorlati eventual, iar acestia pot depune
intampinare, in aceleasi termene (25 zile; 10 zile pentru raspuns la intampinare;!)
Reclamantul nu poate formula C.R. la C.R. a paratului initial, dar AR PUTEA SASI MODIFICE CCJ=> R poate sa-si redimensioneze pretentiile, dar nun prin C.R., ci
prin modificarea CCJ.
Judecata: de regula, se judeca odata cu CCJ, fiind incidentala. Daca numai CCJ e
in stare de judecata=> instanta poate dispune disjungerea si judecata separata=> va
primi termen la acelasi complet dar un termen nou.
Disjungerea nu poate fi dispusa daca:
legea prevede acest lucru
sau cererile trebuie neaparat judecate impreuna pentru ca sunt foarte strans
legate. (exp: cerere reconventionala in cererea de partaj, divort,)
Etapa cercetrii si a dezbaterilor

Sedinta de judecat, cel putin ca principiu, este public- regula este publicitatea. Aceast
regul suport dou amendamente:
ncepnd cu 1 ian. 2016, o parte a procesului denumit cercetarea procesului urmeaz s se

desfsoare n camera de consiliu, sedinta public rmnnd aplicabil numai dezbaterilor
finale.
Indiferent de aceasta prevedere care va intra n vigoare n 2016, chiar si pn atunci exist
cazuri n care legea prevede c anumite procese, n integralitatea lor, sau numai ntr-o
anumit faz a judectii cum ar fi prima instant, sunt supuse judectii in camera de
77

consiliu. In aceste cazuri, nu are importanta prevederea cu 2016, si acum se judec n
camera de consiliu.
Exemple:
ordonanta presedintial si cercetarea si dezbaterea n camera de consiliu,
sechestrul judiciar,
sechestrul asigurator (legea prevede n mod expres judecarea n camera de consiliu n
aceste situatii).
*n anumite situatii, instanta poate decide judecarea n camera de consiliu, chiar dac legea
nu prevede art. 213/NCPC atunci cnd dezbaterea public ar putea s aduc atingere moralittii,
ordinii publice, intereselor minorilor, vietii private a prtilor ori intereselor justitiei. Instanta poate
dispune n aceste cazuri la cerere sau din oficiu judecarea fr prezenta publicului. Totusi, prtile au
voie s fie prezente mpreun cu reprezentantii lor si alte persoane crora instanta, pentru motive
temeinice, le admite prezenta la proces.
Exemple:
sedint public- sechestrele, n special
la judecarea cererilor de divort;

n materia societtilor (din cauza
secretelor de natur economic etc);
n alte cazuri se judec n camera de
cel judiciar;
la ordonant presedintial.
ascultarea unui minor (art. 226) se
consiliu din cauza caracterului urgent,
face n camera de consiliu- din ratiuni
nu necesit planificare anterioar ca o
de protectie.
78
Grefierul de edin
Activitatea premergtoare sedintei de judecat l are ca pilon central pe grefierul de
sedint, care are niste sarcini particulare legate de activitatea premergtoare sedintei si anume:
Preia dosarele din arhiv,
Verific dovezile de nmnare ori de comunicare a citatiilor ori a altor acte de procedur
( verific si legalitatea actelor de citare si de comunicare de la dosar si informeaz
presedintele de sedint despre deficientele constatate), de asemenea verific dac au sosit
relatiile solicitate de instant: spre exemplu, instanta a cerut un certificat de la Cartea
Funciar,
ntocmeste lista de procese ( art. 215/ NCPC, art. 103, HG 387/2005: alin. (1) grefierul
de sedint afiseaz lista cauzelor cu o zi nainte de sedint sau cel trziu cu o or nainte
de nceperea sedintei. Lista de sedint cuprinde numele si prenumele judectorilor din
complet, numele si prenumele grefierului de sedint si numele si prenumele procurorului
de sedint. Dac la judecat particip alt procuror dect cel mentionat n lista de sedint,
grefierul cauzei anunt numele si prenumele acestuia nainte de a face referatul cauzei.
**Codul prevede c pe lista de sedint ar trebui trecute si intervale orare orientative
pentru judecarea cauzei- nu se aplic n practic, nu e o sanctiune dac nu se trece intervalul orar.
De asemenea, se mai indic unele reguli privind asezarea n lista a proceselor- mai
nti se trec:
procesele urgente,
cele rmase n divergent
si cele care au primit termen n continuare pentru dezbatere. Mai nti se trec
procesele n care prtile sunt asistate sau reprezentate de avocat ori de consilier
juridic ( art. 215. alin. (3))
*procese rmase n divergent- n cazul completului de doi judectori si n ipoteza n care
acetia nu ajung la o solutie, se formeaz completul de divergen;
*procese care au primit termen n continuare pentru dezbatere- au rmas s se judece a
doua zi n continuare- mai rar n civil;
Sedinta de judecat propriu-zis
Rolul central l are presedintele de complet, dac sunt mai multi judectori n complet.
Atributiile sale sunt:
Conduce sedinta: deschide, suspend, ridic sedinta,
Dac e complet format din mai multi judectori si ceilalti judectori vor sa pun ntrebri
martorului, expertului etc, pot face acest lucru dar prin intermediul presedintelui de complet,
mrturiile se consemneaz de grefier dar nu direct dup ce spun martorii, ci numai ce le
spune presedintele de complet s consemneze. Totusi, presedintele de complet poate
ncuviinta si punerea de ntrebri directe, pentru motive pe care Codul nu le precizeaz.
Prtile dac se adreseaz martorilor sau avocatul dac se adreseaz martorului, trebuie s
solicite presedintelui de complet s-i adreseze respectiva ntrebare. Si aici exist
posibilitatea ca avocatul s pun ntrebri directe si dac i e ncuviintat, poate face acest
lucru.
Politia sedintei- art. 217/ NCPC
(1) Presedintele completului de judecat exercit politia sedintei, putnd lua msuri pentru
pstrarea ordinii si a bunei-cuviinte, precum si a solemnittii sedintei de judecat.
(2) Dac nu mai este loc n sala de sedint, presedintele le poate cere celor care ar veni mai
trziu sau care depsesc numrul locurilor existente s prseasc sala.
(3) Nimeni nu poate fi lsat s intre cu arme n sala de sedint, cu exceptia cazului n care le
poart n exercitarea serviciului pe care l ndeplineste n fata instantei.
(4) Persoanele care iau parte la sedint sunt obligate s aib o purtare si o tinut
cuviincioase.
(5) Cei care se adreseaz instantei n sedint public trebuie s stea n picioare, ns
presedintele poate ncuviinta, atunci cnd apreciaz c este necesar, exceptii de la aceast
ndatorire- numai cnd te adresezi trebuie s stai n picioare si numai n sedint public.!
(6) Presedintele atrage atentia prtii sau oricrei alte persoane care tulbur sedinta ori
nesocoteste msurile luate s respecte ordinea si buna-cuviint, iar n caz de nevoie dispune
ndeprtarea ei.
(7) Pot fi, de asemenea, ndeprtati din sal minorii, precum si persoanele care s-ar nftisa
ntr-o tinut necuviincioas.- nu au voie n sal minorii sub 14 ani.
(8) Dac nainte de nchiderea dezbaterilor una dintre prti a fost ndeprtat din sal,
aceasta va fi chemat n sal pentru a i se pune n vedere actele esentiale efectuate n lipsa
ei. Aceste dispozitii nu se aplic n cazul n care partea ndeprtat este asistat de un
aprtor care a rmas n sal.- dac nu o cheam n sal pentru a i se pune n vedere actele
efectuate, acestea sunt nule.
(9) Cnd cel care tulbur linistea sedintei este nsusi aprtorul prtii, presedintele l va
chema la ordine si, dac, din cauza atitudinii lui, continuarea dezbaterilor nu mai este cu
putint, procesul se va amna, aplicndu-se amenda judiciar prevzut la art. 187 alin. (1)
pct. 2, iar cheltuielile ocazionate de amnare vor fi trecute n sarcina sa, prin ncheiere
executorie, dispozitiile art. 191 fiind aplicabile.
Art. 218- Infractiuni de audient- dac n cursul sedintei se svrseste o infractiune,

presedintele o constat si identific pe fptuitor. Procesul-verbal ntocmit se trimite
procurorului. Instanta poate s dispun si retinerea fptuitorului, n conditiile legii
penale. Exemple: infractiunea de mrturie mincinoas, ultraj etc.
Momentele principale n desfsurarea sedintei de judecat

1. Ordinea n care se examineaz cauzele (art. 215/NCPC):
se iau cauzele unde se impune amnarea
si apoi cauzele care suscit discutii- aici se urmeaz ordinea din list deja prezentat.
*Ca regul, amnrile fr discutii se pot lua n complet de un judector chiar dac s-ar
judeca respectiva cauz n complet de mai multi judectori; dac ns prtile ncep s poarte
discutii cu privire la motivul amnrii, trebuie s fie toti judectorii din complet.!
2. Apelul cauzei: ordinea din list poate suferi mutri pe baza cererilor scrise ale prtilor; presedintele
se pronunt asupra cererilor. Articolul 104 din ROI prevede c apelul prtilor si al celorlalte
persoane citate se face de grefierul de sedint prin instalatia de sonorizare. Dup strigarea cauzei si
apelul prtilor, grefierul de sedint face oral referatul cauzei, prezentnd pe scurt obiectul cauzei si
stadiul n care se afl judecata acesteia, comunic modul n care s-a ndeplinit procedura de citare a
persoanelor chemate la proces si dac s-au realizat celelalte msuri dispuse de instant la termenele
anterioare. De asemenea, dac prtile au depus ntre timp cereri la instant sau tertii au depus cereri
de interventie, judectorul va dispune comunicarea cererii prtilor.
3. Situatia n care prtile sunt absente- art. 104, alin. 13 din ROI- dac niciuna dintre prti nu se
prezint, dosarul se las la sfrsitul sedintei cnd, dup o nou strigare, dac prtile tot nu sunt
prezente, se aplic regulile de procedur, si anume art. 223/NCPC- instanta va verifica dac
vreuna dintre prti a cerut judecarea n lips, dac cel putin una a cerut, se judec . Dac niciuna
dintre prti nu a cerut judecarea n lips , se dispune suspendarea, ntelegndu-se ca au vrut sa
renunte la judecat, nu mai e contradictorialitate. Procesul va sta suspendat 6 luni si dac nu se
cere repunerea pe rol, intervine perimarea. Dac se prezint una dintre prti, procesul are loc n
prezenta acesteia, dac cealalt a fost legal citat dar nu s-a prezentat.
4. Analizarea posibilelor cauze de amnare:
Art. 220 -Amnarea cauzei cnd nu este n stare de judecat
Prtile pot cere instantei, la nceputul sedintei, amnarea cauzelor care nu sunt n
stare de judecat, dac aceste cereri nu provoac dezbateri. Cnd completul de judecat
este alctuit din mai multi judectori, aceast amnare se poate face si de un singur
judector.
Art. 221-Amnarea judectii prin nvoiala prtilor
(1) Amnarea judectii n temeiul nvoielii prtilor nu se poate ncuviinta dect o
singur dat n cursul procesului.!
(2) Dup o asemenea amnare, dac prtile nu struiesc n judecat, aceasta va fi
suspendat si cauza va fi repus pe rol numai dup plata taxelor de timbru(jumtate din
taxa de timbru achitat), potrivit legii.- intervine suspendarea legal de drept (411 alin.1
pct.2) daca prtile fac din nou orice alte acte care arat c nu au intentia de a strui n
judecat.
(3) Instanta este obligat s cerceteze dac amnarea cerut de prti pentru un motiv
anumit nu tinde la o amnare prin nvoiala prtilor; !este socotit ca atare cererea de
amnare la care cealalt parte s-ar putea mpotrivi.
- Art. 222- Amnarea judectii pentru lips de aprare
(1) Amnarea judectii pentru lips de aprare poate fi dispus,
la cererea prtii interesate,

numai n mod exceptional!,
pentru motive temeinice
!si care nu sunt imputabile prtii sau reprezentantului ei.
*motive temeinice= imposibilitate de a ajunge din cauza vremii, nu trebuie sa fie
motiv mai presus de vointa prtilor, este diferent ntre motiv mai presus de vointa prtilor si
motiv temeinic, motiv temeinic nsemnnd motiv scuzabil, care s nu fie imputabil prtii sau
reprezentantului ei. De exemplu, nu e motiv temeinic daca avocatul cere amnarea pentru ca
a fost angajat cu o zi naintea termenului deoarece partea este n culp.
(2) Cnd instanta refuz amnarea judectii pentru acest motiv, va amna, la cererea
prtii, pronuntarea n vederea depunerii de concluzii scrise.!

**Alte cauze de amnare pot fi nendeplinirea procedurilor de citare, administrarea probelor
pot genera amnri, neprimirea relatiilor cerute de instant, dac anumite nscrisuri sunt combtute
prin nscrierea n fals se amn.
Cauzele de amnare prevzute de Cod genereaz amnare fr niciun fel de discutie,
celelalte cauze n care instanta poate amna se pot discuta n proces.
5. ncercarea de mpcare a prtilor ( art. 227)
Art. 227- Prezenta personal a prtilor n vederea solutionrii amiabile a litigiului
(1) n tot cursul procesului, judectorul va ncerca mpcarea prtilor, dndu-le ndrumrile
necesare, potrivit legii. n acest scop, el va solicita nftisarea personal a prtilor, chiar dac
acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.
(2) n litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judectorul poate
invita prtile s participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei
proceduri. Cnd consider necesar, tinnd seama de circumstantele cauzei, judectorul va
recomanda prtilor s recurg la mediere, n vederea solutionrii litigiului pe cale amiabil, n
orice faz a judectii. Medierea nu este obligatorie pentru prti.- Judectorul poate s invite
prtile la o sedint de informare care poate fi fcut de mediator, avocat, judector, procuror,
consilier juridic n timp ce procedura medierii, dac le este recomandat prtilor s recurg la
mediere, se poate face numai de mediator.
(3) n cazul n care judectorul recomand medierea, prtile se vor prezenta la mediator, n
vederea informrii lor cu privire la avantajele medierii. Dup informare, prtile decid dac
accept sau nu solutionarea litigiului prin mediere. Pn la termenul fixat de instant, care nu
poate fi mai scurt de 15 zile, prtile depun procesul-verbal ntocmit de mediator cu privire la
rezultatul sedintei de informare.-Medierea nu este obligatorie pentru prti dar poate fi
sanctionat cu amend judiciar partea care nu s-a prezentat la mediere desi anterior a acceptat
s se prezinte si s-a dat termenul mai mare de 15 zile; se sanctioneaz pentru ca a indus
judectorul n eroare.
(4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile n cazul n care prtile au ncercat solutionarea
litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii.
(5) Dac, n conditiile alin. (1) sau (2), prtile se mpac, judectorul va constata nvoiala lor
n cuprinsul hotrrii pe care o va da. Dispozitiile art. 440 sunt aplicabile.!
*Sunt litigii la noi n care informarea asupra medierii este obligatorie dar nu sunt litigii n
care medierea este obligatorie.
6. Ordinea analizei unei cauze: examinarea exceptiilor, administrarea probelor, dezbaterea cauzei;
7. Ordinea n care se ia cuvntul: reclamantul, prtul i celelalte prti n proces n functie de pozitia
lor procesual: intervenientul principal e urmtorul, intervenientul accesoriu vorbeste dup partea
pentru care intervine, chematul n garantie vorbeste dup cel care l-a chemat; procurorul vorbeste
ultimul n afar de cazul n care el a pornit actiunea, cnd vorbeste primul.(art.216, alin. (2)).
8. Concluziile scrise (art. 244, art. 394): dup ce judectorul se consider lmurit, dispune nchiderea
cercetrii procesului si acord termen pentru dezbaterea public. Prtile/reprezentantii pot depune
concluzii scrise cu 5 zile nainte de dezbateri si dup nceperea dezbaterilor pot depune concluzii
scrise n completare.
9. Repunerea pe rol: dac instanta constat dup nceperea dezbaterilor c nu s-a lmurit sau cnd se
face complet de divergent.
Primul termen la care prtile sunt legal citate- importanta practic
(Fosta prim zi de nftisare)
Pentru prt:
-
poate formula cereri de atragere a tertilor in proces( daca ntmpinarea nu e obligatorie)
poate invoca necompetenta material si teritorial exclusiv
poate invoca nulitti relative cu privire la neregularitti svrsite pn la nceperea judectii
poate formula cerere reconventional( dac ntmpinarea nu e obligatorie)
Pentru reclamant:
-
poate modifica cererea de chemare n judecat
poate propune noi dovezi
Pentru instant:
-
verific din oficiu competenta general, material si teritorial exclusiv
verific identitatea prtilor si calitatea de reprezentant
procedeaz la estimarea duratei procesului( art. 238/NCPC)
ncheierile de sedint (art. 231 NCPC)
Grefierul de sedint este obligat s ia note n legtur cu desfsurarea procesului. n
baza nregistrrii si a notelor luate n timpul sedintei, se redacteaz ncheierea de sedint de ctre
grefier. Redactarea trebuie s aib loc n termen de cel mult 3 zile de la data ncheierii sedintei de
judecat.
Definiie: ncheierile de edin sunt acte procedurale ale instantei, ntocmite pentru
fiecare termen de judecat, anterioare hotrrii finale, care permit urmrirea evolutiei
procesului.
Observatii:
pentru termenul la care a avut loc judecata, nu se redacteaz ncheiere deoarece hotrrea
va cuprinde si mentiuni cu privire la termenul respectiv;
dac se amn pronuntarea, se face ncheiere ( denumit si ncheiere de dezbateri) iar n

partea introductiv a hotrrii nu se va mai mentiona continutul dezbaterilor, fcndu-se
numai referire la faptul ca acestea au fost consemnate n ncheiere; ncheierea de dezbateri
face corp comun cu hotrrea, trebuie semnat sub sanctiunea nulittii hotrrii.!!!
ncheierile de sedint nu trebuie confundate cu ncheierile executorului judectoresc.

n acest capitol se discut despre ncheieri premergtoare, cele fcute n timpul procesului,
sunt si ncheieri finale cum ar fi cele pentru sechestru, pentru asigurarea dovezilor.
Clasificarea ncheierilor premergtoare:

ncheierile interlocutorii: sunt cele care rezolv exceptiile procesuale, incidentele
procedurale sau alte chestiuni litigioase; instanta nu poate reveni asupra msurilor dispuse
prin aceste ncheieri.
Exemple: ncheierea prin care s-a respins exceptia lipsei calittii procesuale, ncheierea prin
care s-a respins exceptia de necompetent, ncheierea de admitere n principiu ntr-o cerere de
partaj.
ncheierile preparatorii: sunt cele prin care se adopt msuri de simpl administrare a
judectii, fr a dezlega chestiuni litigioase; instanta nu este legat de msurile adoptate prin
aceste ncheieri, putnd reveni numai motivat asupra lor.
Exemple: ncheierea de ncuviintare a probelor este preparatorie pentru ca instanta va putea
reveni asupra unor probe pe care initial le-a admis, motivat de faptul ca prin administrarea altor
probe s-a lmurit- a ncuviintat proba cu martori dar prtul a recunoscut pretentiile
reclamantului, deci proba cu martori nu mai e util sau instanta constat ulterior ncuviintrii
expertizei c prtile nu au contestat calculele si nici instanta nu are suspiciuni. Revenirea
instantei este posibil cu privire la partea din ncheiere care vizeaz utilitatea probei,
INSTANTA NU AR PUTEA SA REVIN CU PRIVIRE LA PARTEA DIN NCHEIERE
CARE VIZEAZ LEGALITATEA PROBEI- acest lucru tine de o dezbatere litigioas. Alt
exemplu este ncheierea prin care s-a estimat durata procesului- art. 238 NCPC, alin. (2).
Forma ncheierilor: art. 233 alin. (1)= are forma unei hotrri
Denumirea instantei si numrul dosarului;
Data sedintei de judecat;
Numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecat, procurorului si numele

si prenumele grefierului;
Numele si prenumele sau, dup caz, denumirea prtilor + altele.
Regimul cilor de atac

Regul: ncheierea premergtoare se atac odat cu fondul; apelul sau recursul mpotriva
hotrrii se prezum a fi fcut si mpotriva ncheierilor.
Exceptii:
Atacarea ncheierii pe cale separat, este posibil atunci cnd legea prevede acest
lucru n mod expres ( ex. respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie,
ncheierile date asupra cererilor de suspendare a procesului- potrivit unei opinii care e
majoritar, si ncheierile prin care se respinge cererea de suspendare sunt atacate tot
separat, cererea de suspendare a executrii provizorii- art. 450, alin. (5));
Nu exist cale de atac (ex. ncheierea prin care se solutioneaz cererea de abtinere sau
cea prin care se admite cererea de recuzare, ncheierea prin care instanta nvestit cu o
cerere de strmutare dispune cu privire la suspendarea cauzei).
*n cazul n care legea dispune c ncheierea poate fi atacat pe cale separat, dosarul se va
trimite la instanta superioar n copie certificat de ctre grefa instantei a crei ncheiere se
atac.
**n practic, desi legea nu prevede c ncheierea se atac separat, partea o atac separat si
judectorul initial nu poate spune ca e inadmisibil- se rezolva prin alineatul (3) de la art. 234
dac exist chestiune litigioas cu privire la admisibilitatea ncheierii, se nainteaz doar
cererea de exercitare a cii de atac si copie dup ncheiere, nu se trimite dosarul. Daca
instanta superioar constat admisibilitatea cii de atac, va cere si dosarul n copie
certificat. !!!!1
Cercetarea procesului
Art. 211- scopul judectii procesului- procesul are doua faze: cercetarea si dezbaterea.
Definiie: Cercetarea reprezint o etap procesual n care se ndeplinesc actele de

procedur pentru pregtirea dezbaterilor finale ale procesului.
Acte ale instantei care formeaz continutul cercetrii procesului:
Se rezolv exceptii ce se invoc de prti sau se ridic din oficiu;
Examineaz cererile de interventie formulate de prti sau de terte persoane;
Examineaz fiecare pretentie n parte pe baza cererii, a ntmpinrii, a rspunsului la

ntmpinare;
Constat eventuale recunoasteri asupra pretentiilor;
La cerere, dispune anumite masuri asigurtorii, asigurarea dovezilor sau constatarea unor
situatii de fapt;
Se ia act de renuntarea reclamantului, de achiesarea prtului sau de tranzactia prtilor;
ncuviintarea probelor solicitate de prti precum si pe cele pe care din oficiu le consider
necesare pentru judecarea procesului si le va administra n conditiile legii;
Decide in legtur cu orice alte cereri ce se pot formula la primul termen de judecat la
care prtile sunt legal citate;
Locul cercetrii procesului: pana la 31 decembrie 2015 se face in sedint public, de la 1

ianuarie 2016 se face n camera de consiliu.
Reguli privind cercetarea procesului:
Instanta estimeaz durata cercetrii procesului ( art. 238);
Se stabileste dac probele se administreaz de ctre instant sau de ctre avocatii/consilierii

juridici ai prtilor( art. 239);
Termenele sunt scurte, chiar si de la o zi la alta, numai pentru motive temeinice se pot
acorda termene mai ndelungate ( art. 241)- se va aplica textul de la aplicarea judecrii n
camera de consiliu- 1 ianuarie 2016;
Daca se renunt la cerere sau la drept, se ncheie o tranzactie ori sunt exceptii peremptorii,
nu va mai fi o dezbatere asupra fondului (art. 243);!!!!
Dup ce judectorul se considera lmurit, prin NCHEIERE, declara cercetarea procesului

nchis si fixeaz termen pentru dezbaterea procesului: prtile pot conveni ca dezbaterea sa
aib loc la acelasi termen( art. 244)- ULTERIOR NCHIDERII CERCETRII
PROCESULUI, nu se mai pot chema n judecat alte persoane de reclamant, nu se pot
depune nscrisuri.;
Prtile depun concluziile scrise cu cel putin 5 zile nainte de termenul la care vor avea loc
dezbaterile finale- s-ar putea depune concluzii n completare.
Exceptiile procesuale
Sediul materiei: art. 245- art. 248 NCPC
Aparrile, lato sensu, reprezint totalitatea mijloacelor procesuale folosite pentru
respingerea pretentiilor reclamantului, si se mpart n:

1. Aprri de fond reprezentnd rspunsul pe care prtul l ofera pretentiilor reclamantului si tind
la respingerea cererii ca nentemeiat (cnd problema reclamantului decurge din nedovedirea
faptelor pe care le pretinde) sau nefondatat (cazul n care reclamantul dovedeste faptele, dar
legea nu conduce la solutia pe care el o preconizeaz). Astfel, prin aprrile de fond, prtul tinde
la paralizarea pretentiilor reclamantului, fie artnd c legea invocat nu este cea incident, fie c
interpretarea dat este alta dect cea dat de reclamant, fie c faptele nu sunt reale sau nu sunt
prezentate ntr-o manier real. La rndul lor, aprrile de fond se sublasific n:
Aprri de fapt: rspunsul pe care prtul l ofer pretentiilor reclamentului si tind la
respingerea cererii ca nentemeiat sau nefondat;
Aprri de drept atunci cnd prtul invoc aplicarea altor reguli de drept sau sustine
o alt interpretare a normelor incidente n cauz;
Exceptiile sunt tot aprri, numai c spre deosebire de cele de fond, nu tind la
paralizarea pretentiilor reclamantului, ci si propun:

fie amnarea procesului
fie respingerea cererii, dar fr a exista o analiz pe fond a cauzei.
Esenta exceptiei, de fapt este aceasta:
evit discutia pe fondul cauzei,!! fondul
reprezentnd dou componente - fapte si drept. Exceptia evit discutarea fondului, fie prin
simpla amnare a cauzei (de exemplu, n cazul incidentelor privind competenta), fie printrun efect similar aprrilor, prin care se paralizeaz actiunea, care se va respinge.
*Exceptiile pstreaz elementul esential, refuzul de a discuta pricina n fond. Astfel, cnd
respingerea actiunii vine ca urmare a unei exceptii, hotrrea nu e purttoare de autoritate de
lucru judecat. !Dac, ns actiunea se respinge ca urmare a unei aprri de fond, hotrrea
are autoritate de lucru judecat.!
Nu sunt exceptii, ci veritabile aprri de fond (exprimarea poate induce n eroare,
avnd n denumire cuvantul exceptie) :
Exceptio non adimplenti contractus exceptia de neexecutare: reclamantul solict obligarea

prtului la executarea unei prestatii, iar prtul sustine c reclamentul nu este ndrepttit s ceare
executarea obligatiei pentru c el nsusi nu si-a executat propria obligatie se transeaz problema pe
fond. !
Exceptio mali procesus exceptia prcesului ru condus: dac va dovedi c avea mijloace suficiente
astfel nct rezultatul s fie altul, vnztorul se va putea exonera de obligatia de a garanta pentru
evictiune (se angajeaz aici o problem de fond, anume a se arta c soarta procesului ar fi fost alt
daca prin aprrile lui s-ar fi ajuns la alta solutie).

Exceptio plurium concubentium: n actiunea n stabilirea paternittii;
Exceptia nulittii actului juridic ce st la baza actului administrativ;
Exceptia nelegalittii actului administrativ;
Alte aparari de fond :
nemo auditur propriam turpitudinem allegans- nimeni nu-si poate invoca propria
culp;
compensatia legal;!!!
beneficiul de diviziune si de discutiune;!!
cererea reconventional;!!!!
Definitie (art. 245 NCPC):
Exceptiile procesuale sunt mijloace de aprare care privesc ncalcarea normelor de
organizare (exemplu: incompatibilitatea), de procedur (necompetenta, litispendenta, conexitatea)

sau privind lipsuri referitoare la dreptul la actiune (exemplu: lipsa calittii, capacittii, a interesului,
prematuritatea) si care tind, fie la amnarea cauzei, fie la respingerea pretentiilor reclamantului fr
o analiz pe fond a acestora.
**Nu sunt exceptii, ci INCIDENTE PROCEDURALE: !
exceptia de neconstitutionalitate; !
exceptia de nelegalitate a actului administrativ, care se judec chiar de instanta care judec fondul; !
trimiteri preliminare la CJUE;!
sesizarea ICCJ pentru pronuntarea unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de
drept;!
*Exceptiile sunt forme de manifestare a actiunii civile, deci trebuie s ndeplineasc
toate conditiile de exercitare prevzute pentru aceasta (capacitate, calitate, pretentie, interes).
**Exceptiile se invoc n anumite termene, dup cum sunt de ordine public sau
privat, n timp ce aprrile se pot invoca n tot cursul procesului.
***Momentul solutionrii este diferit, astfel, dac exceptia trebuie solutionat n
cadrul cercetrii procesului,! aprrile se dezleag prin hotrrea final.
Clasificarea exceptiilor:
1. n functie de obiect, exceptiile sunt:

De procedur vizeaz nclcarea normelor de procedur, de organizare, de competent; exemplu:
exceptia de necompetent, exceptia de incompatibilitate, exceptia perimrii, exceptia nelegalei
compuneri a instantei, exceptia nulittii cererii de chemare n judecat;

De fond - vizeaz lipsuri ale dreptului la actiune; exemplu: exceptia lipsei interesului, exceptia
lipsei calittii procesuale, a capacittii, exceptia prematurittii, prescriptia, sau autoritatea de lucru
judecat. De asemenea exceptia inadminisbilittii actiunii n constatare pentru nendeplinirea
conditiei subsidiarittii, exceptia inadmisibilittii decurgnd din inexistenta unei cai de atac.
**Natura exceptiei netimbrrii este una controversat, fiind considerat exceptie de

procedur de ctre unii autori (Briciu), iar altii (Tbrc) o vd ca pe o exceptie de fond. Proful
spune ca un motiv pentru care o vede ca pe o exceptie de procedur ar fi si acela c instanta nu te-ar
putea scuti de o conditie de exercitiu a dreptului.
***Importanta clasificrii:
Exceptiile de fond sunt, de regul, exceptii de ordine public. Exsist si exceptii de
la regul, cum ar fi, de exemplu:

exceptia lipsei capacittii de exercitiu- de ordine privat, si exceptia prescriptiei,
ns n acest caz situatia difer, dup cum exceptia se invoc pe noul cod de
procedur sau pe vechiul cod), dar astfel de exceptii exceptii sunt rarisime.
Exceptiile de fond genereaz un efect peremtoriu,! n timp ce cele de procedur
genereaz, n general, o amnare.!
2. n functie de efectul spre care tind, exceptiile sunt:

Dilatorii tind la amnarea procesului, asupra lor, instanta se pronunt prin ncheiere;
Peremptorii- tind la paralizarea judectii (respingere/anulare). n acest caz, instanta se pronunt
printr-o SENTINT sau printr-o DECIZIE, n functie de faza n care se afl cauza. *Exceptiile
permeptorii se gsesc, de regul, n zona exceptiilor de fond.
**Exist si exceptii care ncep printr-un efect dilatoriu, dar care se poate transforma ntrunul peremptoriu, astfel daca nu se amn mai nti cauza, ci pur si simplu se anuleaz
cererea, hotararea poate fi casat. Exemple:
i.
ii.
lipsa calittii de reprezentant se acord un termen n vederea acoperirii lipsei calittii;!

lipsa capacittii de exercitiu se acord un termen pentru ratificarea sau confirmarea actului de
iii.
catre reprezentantul legal, nulitatea intervine doar dac acest lucru nu se ntampl; !
netimbrarea cererii intai se pune n vedere prtii s achite taxa de timbru si se d un tremen n
iv.
acest sens, iar dac partea nu si indeplineste obligatia, intervine apoi anularea;!
lipsa semnturii de pe cererea de chemare in judecat art. 196 NCPC;!
3. n functie de caracterul normei invocate , acesta fiind si cel mai important criteriu,
exceptiile sunt:!!!
Absolute vizeaza norme de ordine public si se pot invoca n tot cursul procesului;
Relative - vizeaza norme de ordine privat;
Caracterul absolut sau relativ se determin n functie de valoarea protejata prin norma
juridica edictat. Astfel, exceptiile de fond sunt n genere de ordine public (exemplu:
exceptia inadmisibilittii cererii de recurs este de ordine public).
La exceptiile de
procedura, daca vorbim de normele de organizare de regula sunt de ordine publica.

Singurele care sunt de ordine privata sunt incompatibilitatie relative de la art. 42. !Normele
de competenta sunt de ordine publica/privata in functie de tipul competentei.
La normele de procedura propriu-zisa nu se poate stabili o regula necitarea unei
parti e de ordine privata, depasirea termenului de apel/ recurs e o chestiune de ordine publica!
Exceptia de perimare e o problema de ordine publica, chiar daca P nu o face, exista
un interes al statului, sa nu ramana o afacere deschisa mult timp dpdv litigios pe rolul instantei.!
Incalcarea unui termen prohibitiv e o incalcare neconditionata, dar nu e neaparat de
ordine publica trebuie vazut ce proteja acel termen pentru a sti daca e de ordine publica sau
privata.
Invocarea exceptiilor - art. 247

Ex
ceptii
Cin
Part
inst
Pro
Part
justi
int
i,
Ab
solute
anta,
curor
Re
lative
fica un
eres
Cand
In orice stare a procesului
In recurs numai daca se administreaza numai
inscrisuri noi !
desi ar fi de ordine publica ar antrena si alte
probe decat proba cu
inscrisuri
devin
inadmisibile!!!
prin
imposibilitatea dovedirii
ea care
Cel mai tarziu la primul termen de judecata
dupa savarsirea
neregularitatilor
procedurale,
in
etapa
cercetarii procesului si
inainte de a se pune concluzii in fond
Art 247 daca stii de o nergularitate care e de ordine publica si nu o invoci de indata,
ci astepti sa o invoci intr-o faza superioara pentru a anterena o amanare, nu esti decazut, dar vei
suporta consecintele.
Regulile de invocare a exceptiilor sunt reguli generale. Sunt posibile exceptii
Competenta materiala si teritoriala exclusiva pot fi invocate numai la primul termen.
Lispa capacitatii de exercitiu daca mergem la art. 57 NCPC deducem ca e o exceptie relativa si
ne-am astepta sa poata fi invocata intr-un anumit termen, dar poate fi invocata in orice stare a
procesului.!!!!
Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu ( se confirma caracterul de ordine
publica), dar cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate.!!
Desi exceptiile pot fi invocate oricand , un prim amendament este acesta in recurs
numai daca nu este nevoie de administrarea unor alte probe decat inscrisuri.
Dar mai exista si art. 178 alin 5 care arata ca toate cauzele de nulitate a actelor de
nulitate trebuie invocate deodata, sub sanctiunea partii din decaderea partii din dreptul de a le
invoca. Textul se aplica nulitatilor absolute, nu celor relative, care oricum se invoca la primul
termen. Reprezinta o limitare. Se aplica cand exista 2 cauze de nulitate si se va invoca numai unul ,
daca nu se invoca, textul nu se aplica. Cuvantul INADMINSIBILITATE este utilizat in practica.
Se refera la faptul ca ea exista dar este efectul unor exceptii, si nu o categorie in sine exceptia
lipsei indeplinirii unei conditii in cazul unei actiunii in constatare actiunea e inadmisibila.
Recursul facut prin lipsa dreptului daca tot l-ai facut, ti se va respnge ca inadamisibil.!!
Cand se invoca exceptia, cand calea de atac: exceptia se invoca numai in cursul unui
proces. Daca procesul a ajuns in dezbateri, NU MAI POTI INVOCA. Eventualele neregularitati
daca sunt de ordine publica, LE VEI INVOCA PRIN CALEA DE ATAC. Daca ai invocat
exceptia necompetentei si ea ti s-a respins, calea de atac va cuprinde un motiv de apel/recurs privind
gresita solutionare a exceptiei e o critica a modului de solutionare, nu o invocare a exceptiei.!!!
In doctrina mai veche s-a sustinut ca ar exista o categorie de mijloace de aparare care
nu sunt nici exceptii, nici aparari de fond = inadmisibilitati semanau cu apararile pentru ca
antamau fondul intr-o masura fondul, dar semanau si cu exceptiile pentru ca duceau la respingerea
fondului lipsa calitatii, a interesului. Doctrina actuala a respins teza.
Reguli privind solutionarea exceptiilor
Regula se solutioneaza inainte de administrarea probelor si de dezbaterea in fond a
cauzei. Daca intervin dupa incheierea cercetarii procesului, dar inainte de dezbateri, trebuie pusa in
dezbatere partior, inainte de dezbatere.!!
Exceptia exceptiile pot fi unite cu administrarea probelor sau cu fondul cauzei
daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii:

i.
Pentru judecarea exceptiei este necesar sa se administreze dovezi
ii.
Aceste dovezi
sa fie comune cu cele necesare pentru finalizarea cercetarii sau pentru
solutionarea procesului
Uneori unirea dureaza cat dureaza administrarea de probe. Alteori juudecatorul
uneste exceptiile chiar cu dezbaterea in fond asupra pricinii, dand cuvantul si asupra fondului si
asupra exceptiei, dar va solutiona mai intai exceptia si apoi fondul daca mai e cazul (in general la
exceptiile de fond si mai ales daca e vorba de o calitate procesuala activa invocata intr-o actiune in
revendicare).!
Daca se invoca mai multe exceptii simultan (in sensul ca juudecatorul are de
solutionat mai multe exceptii la un moment dat, desi ele poate au fost invocate pe rand) instanta va
determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care le produce eventuala admitere a
unora din exceptii asupra celorlalte. Aceasta e singura conditie. In genere solutionez mai intai
exceptiile care ar face inutila solutionarea celor din urma. Unii autori spun ca se solutioneaza intai
exceptiile de procedura si apoi cele de fond, concluzie extrasa din art. 248 alin 1. Alin 2 se refera
insa la succesivitatea intre exceptii.!!!
Exemple:
Lipsa calitatii procesuale active si exceptia nesemnarii pe cea din urma o vom solutiona mai intai,
daca e nula cererea nu ne mai intereseaza lipsa calitatii

Necompetenta cu prescriptia, mai intai necompetenta!
1. necompetenta 2. prescriptia 3. ALJ ordinea de solutionare 1,3,2
1. Necompetenta 2. Incompatibilitatea 3. Lipsa calitatii procesuale active ordinea de solutionare:
2,1,3 intai trebuie sa vad daca judecatorul are dreptul sa se pronunte, intrucat daca nu are dreptul,
nu poate face acte procedurale in cauza apoi sa vad daca instanta e competenta
1.Netrimbrare, 2. Necompetenta 3. Conexitate 1,2,3 trebuie sa vad daca cererea e timbrata ca sa
fac acte de procedura. Daca instanta e necompetenta poate cadea si probleme conexitatii.
Necompetenta nu poate fi invocata in procedura de regularizare, in timp ce netimbrarea se poate, un
judecator necompetent ar putea sa anuleze cererea pentru netimbrare.
Soluti
Exceptia
Masura dispusa
a asupra exceptiei
Admit
Peremptorie
Dupa
Calea
de atac
anuleaza,
Dilatorie
cererea,
perimarea
Amana
caz
constata
cauza
pentru refacerea actului,
Respi
declina cauza etc.

Incheiere
sau
Odata
nge
hotarare numai cand exceptia a
cu
fost
unita cu fondul
PROBELE IN PROCESUL CIVIL
1. Legea aplicabila
Art 26 NCPC
Cand ai redactat un act te-ai raportat si la o eventuala solutionare a unui litigiu si iti
construisti actul, clauzele in functie de sistemul probator pe care ti-l da legea la momentul
incheierii.
Modul de administrare se stabileste dupa legea in vigoare la data administrarii
numarul de exemplare cerut, daca cer in fotocopie simpla sau legalizata, daca traducerile trebuie
legalizate sau nu, daca martorii stau afara sau in sala, ordinea de punere a intrebarilor martorilor, cu
cat amendezi martorii etc.
2. Natura normelor
Admisibilitatea, obiectul si sarcina probei norme dispozitive in principiu, pot face obiectul unei
conventii a partilor art 256.
Admisibilitatea- daca pentru anumite probe trebuie administrate numai proba cu

inscrisuri vezi art 309.
Obiectul probei partile convin de exemplu sa nu dovedeasca faptul generator de

drepturi si obligatii, ci convin ca dovada altui fapt constituie dovada insasi a faptului
generator (de exemplu daca o parte nu a facut un anumit fapt insemana ca nu a stiut).
Sarcina probei paratul sa dovedeasca in locul reclamantului
Norma nu genereaza o permisibilitate totala. Nu vor fi permise cand situatiile privesc
situatii cu privire la care partile nu pot dispune, a celor care fac imposibila ori dificila dovada
actelor juridice (se cere un document imposibil de produs provenit de la NASA) sau care
contravin ordinii publicii de exemplu nu pot fi martori cei care au fost condamnati pentru marturie
mincinoasa.
Partile nu pot formula conventii prin care sa spuna ca o proba e mai puternica decat
alta marturia e mai puternica decat inscrisul. Daca martorul a spus ca are un act juridic cu valoare
de peste 250 lei pentru care proba cu martori de inadmisibila, dar se face o conventie sa nu se
astepte ca e valabila si conventia ca va prevala inscrisul, aprecierea probelor se face de catre
judecator, o proba pe care el o considera necesara poate fi administrata chiar daca partile au excluso. Daca o proba e nelegala, nu poate fi administrata de judecator.
Fondul
Administrarea dovezilor se poate deroga in mod exceptional (administrarea probelor prin avocati
art 261 alin 2)
Subiectul, obiectul si sarcina probei
Subiectul probei: judecatorul
Obiectul probei:
Actele fapte care trebuie dovedite

Nu pot face obiectul probei: ceea ce instanta este tinuta sa ia cunostinta din oficiu art 251 : dreptul
in vigoare nu trebuie sa faci dovada legii, e prezumata ca fiind cunoscura. Vorbim de legea lato
sensu.
Obs: numai ce este publicat in M. Of. sau alta modalitate prevazuta de lege. In ccp
conventiile, tratatele internationale neintegrate intr-o lege, sarcina probei revine partilor, judecatorul
nu e prezumat ca le cunoaste. La fel si dreptul international cutumiar, dreptul strain (art 2562
NCPC), jurisprudenta, regulamentele locale (regulementul de urbanism se afla la Primarie), reguli
deontologice, practici. Cine invoca uzantele trebuie sa le dovedeasca art 5 alin 1.
Faptele necontestate de parti, faptele notorii, negative nedeterminate (ar fi o proba neverosimila). In
cpc faptele necontestate judecatorul e absolvit de dreptul de a le administra, insa daca are suspiciuni
poate cere sa se administreze probe pentru ca partile sa nu incerce sa eludeze legea.

Faptele negative nu se pot dovedi decat prin faptul pozitiv contrar!!
Sarcina probei
o Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile prevazute
de lege. Nu e vorba neaparat de Reclamant, ci si de parat, in cazul cererii reconventionale. In cazul
invocarii exceptiei, cel ce a invocat-o trebuie sa o demonstreze.
o Exceptii:
Existenta unei prezumtii legale = legatura pe care legea o face intre faptul generator de drepturi si
obligatii si un fapt vecin si conex, astfel incat prin simpla dovedire a faptului conex este dovedit si
faptul generator (regimul bunurilor comune art. 339, remiterea voluntara a inscrisului constatator
al creantei art 1503 NCC).
Art 420 NCC - constatarea recunosterii de filiatie
Art 35 din Legea 202/2001 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati
In materia litigiilor de munca sarcina e inversata, angajatorul trebuie sa faca dovada, chiar daca
figureaza ca parat.
In legea privind protectia consumatorului
Conditii de adminisbilitate a probelor
Potrivit legii doar:

Admisibilitatea! si
Utilitatea! probei( adica sa duca la solutionarea procesului). Doctrina a mai
dezvoltat inca 2 conditii:
Proba sa fie legala art 309, 1001, 2200 NCC!
Proba sa fie verosimila! adica sa tinda la fapte credibile, ceea ce se solicita sa nu
fie contra legilor naturii
Proba sa fie pertinenta, sa aiba legatura cu obiectul pretentiilor sau apararilor
partilor e inclusa in ultima categorie. O proba poate sa fie pertinenta, dar sa nu
fie concludenta.
Proba sa fie concludenta adica sa fie de natura sa conduca la solutionarea cauzei
Propunerea probelor art 254
o Reclamant - CCJ o Parat intmpinare
Sanctiune pentru neefectuare in termen decaderea.

Partea decazuta din dreptul de a administra o proba va putea totusi sa se
apere discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivinice.
De exemplu partea e decazuta din dreptul de a cere o expertiza, dar va putea sa isi
spuna punctele de vedere cu privre la obiectivele expertizei.
Daca Reclamantul modifica cererea de CCJ, in legatura cu aspectele modificate
poate cere si probe.
Exceptii
1. Necesitatea probei rezulta din modificarea probei
2. Nevoia administrarii probei reiese din cercetarea judecatoreasca si partea nu o mai putea prevedea
3. Partea invedereaza instantei ca, din motive temeinice justificate, nu a putut propune in termen
probele cerute veritabila repunere in termen
4. Administrarea probei nu duce la amanarea judecatii partea este in masura sa administreze proba
chiar la termenul respectiv poate fi orice proba, mai putin expertiza. Nici interogatoriul daca
cealalta parte nu a fost citata cu aceasta mentiune, nici martorii daca nu sunt in sala. Inscrisurile cel
mai adesea.
5. Exista acordul expres al tuturor partilor
Unii autori spun ca prevederea care spune ca partea care nu solicita probele in termen
este de ordine publica Briciu nu!
Daca intervine incuviintarea pentru motivele mentionate, apare o serie de reguli impuse
pentru accelerarea judecatii:
Art 254 alin 4
a) s depun lista martorilor n termen de 5 zile de la ncuviinarea probei, cnd se
cere proba cu martori;
b) s depun copii certificate de pe nscrisurile invocate cu cel puin 5 zile nainte de
termenul fixat pentru judecat, dac s-a ncuviinat proba cu nscrisuri;
c) s depun interogatoriul n termen de 5 zile de la ncuviinarea acestei probe, n
cazurile n care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;
d) s depun dovada plii cheltuielilor necesare efecturii expertizei, n termen de 5
zile de la numirea expertului sau n termenul stabilit de instan potrivit dispoziiilor art. 331 alin.
(2), dac s-a ncuviinat proba expertizei.
OBS: Lit a- e valabila mai putin pentru ipoteza pct 4. Se admite termenul de 5 zile
pentru ca se presupune ca in acest caz nu era pregatita partea ca i se va admite proba
Lit b - daca e vorba de proba cu inscrisuri, mai putin pct. 4
Incuviintarea probelor PRIN INCHEIERE MOTIVATA care mentioneaza
faptele ce trebuie dovedite, mijloacele de proba incuviinttate, precum si obligatile ce revin partilor
in legatura cu administrarea acestora. Incheierea are CARACTER PREPARATORIU, insa numai
sub caraterul utilitatii, nu al legalitatii.! Foarte important. Asupra utilitatii poate reveni dar asupra
legalitatii nu !!!
Locul administrarii probelor - in fata instantei de judecata sesizate, in camera de
consiliu, daca legea nu dispune altfel din ian 2016
Observatii:
Exceptie
comisia rogatorie derogare si de la principiul nemijlocirii probelor prevazut de art
16. NCPC (audierea unui martor netransportabil)
asigurarea dovezilor administrate inainte de inceperea procesului, fiind
conditionata de existenta unei urgente (si aici e o derogare de la principiul

nemijlocirii)
problele administrate de o instanta necompetenta raman valabile chiar si in ipoteza
in care celelalte acte se refac,
probele administrare, in cazul in care ulterior a intervenit perimarea daca se
perima cauza, o noua cerere e posibila, insa se vor putea administra si probele
administrate in cauza perimata, daca mai pot fi folosite .
Cheltuielile necesare administrarii probele art. 262
Cheltuielile necesare administrrii probelor- art. 262 care prevede c instana
stabileste cum vor fi suportate cheltuielile privind probele, principiul este acela c partea care a
solicitat o prob trebuie s avanseze cheltuielile referitoare la administrarea probelor respective.
Sunt situaii n care proba e dispus din oficiu sau la cererea procurorului si atunci instana va
stabili cheltuielile si partea care va trebui sa le plteasc, putnd s le pun n sarcina ambelor pri.
*Daca reclamantul trebuie s plteasc si nu plteste, art. 242- suspendarea judecii
cauzei. (1) Cnd constat c desfurarea normal a procesului este mpiedicat din vina
reclamantului, prin nendeplinirea obligaiilor stabilite n cursul judecii, potrivit legii, judectorul
poate suspenda judecata, artnd n ncheiere care anume obligaii nu au fost respectate. Dispoziiile
art. 189 sunt aplicabile.
(2) La cererea prii, judecata va fi reluat dac obligaiile la care se refer alin. (1)
au fost ndeplinite i, potrivit legii, aceasta poate continua.
Art. 243
*Dac nu ne aflm n situaia probei solicitate de instan si procuror, nedepunerea
cheltuielilor atrage decderea prii din dreptul de a administra proba.
Administrarea probelor- reguli generale
1.
Ordinea administrrii: stabilit de instan
2.
Momentul administrrii:
Daca este posibil, chiar n sedina n care s-au ncuviinat,
nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului.
3.
Dovada si dovada contrar vor fi administrate pe ct posibil n aceeasi
sedin- nu e o regul care atrage nulitatea,
4.
Dac s-a dispus cercetare la faa locului, aceasta se va efectua, cnd este
cazul, nainte de administrarea celorlalte probe,
5.
Cnd proba cu martori a fost ncuviinat n condiiile prevzute la art. 254,
alin.(2)- peste termenul normal prevzut pentru depunerea probelor, dovada contrar va fi cerut,
sub sanciunea DECDERII, n aceeasi sedin, dac prile sunt de fa, dac nu, se va cere la
termenul imediat urmtor,
6.
Exista si alte reguli speciale de asigurare a celeritii in cazul ncuviinrii
probei n condiiile art. 254 alin. 2- art. 254 alin. 4 NCPC,
7.
Partea care a lipsit la ncuviinarea dovezii este obligat s cear proba
contrar la sedina urmtoare, iar n caz de mpiedicare, la primul termen cnd se nfiseaz.
APRECIEREA PROBELOR- ART. 264
Regula: Nu avem o ierarhie asupra probelor n genere, judectorul fondului este
suveran n aprecierea probelor.
(1)
Instana va examina probele administrate, pe fiecare n parte si pe toate n
(2)
n vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptelor pentru a cror
ansamblul lor.
dovedire probele au fost ncuviinate, judectorul le apreciaz n mod liber, potrivit convingerii
sale, n afar de cazul cnd legea stabileste puterea lor doveditoare.
Excepii: sunt situaii n care legea stabileste o ierarhie a forei probante a probelor
administrate ( ex: art. 421- aciunea n contestarea filiaiei, art. 422- aciunea n stabilirea
maternitii raportate la art. 411 NCC, n materie de filiaie sau implicit n art. 412 alin. 2 NCCtimpul legal al concepiunii).
Mai sunt si alte reguli create de jurispruden care se aplic n anumite materii, de
exemplu n materia stabilirii paternitii, chiar dac legea nu stabileste o ierarhie, se va da prioritate
probelor de natur tehnic !si dac ele includ o constatare evaziv, se va trece la o analiz a probei
cu martori, prezumii etc.!!
Asigurarea probelor- art. 359- at. 365 NCPC
Noiune: mijloc procesual care permite administrarea probelor pentru viitor- in
Scop: conservarea dovezilor pentru a putea fi folosite ntr-un proces viitor sau ntr-un
futurum;
proces n curs dar care n-a ajuns nc n faza administrrii de probe;
!!! Excepie de la principiul nemijlocirii
Forme: constatarea unei dovezi/ constatarea unei situaii de fapt
E.g.: Exist un contract de antrepriz si la un moment dat, antreprenorul ntrerupe
lucrrile, beneficiarul l notific s reia lucrrile apoi solicit rezoluiunea contractului dar vrea s
continue lucrrile cu un alt antreprenor. l cheam n judecat pe primul antreprenor pentru
rezoluiune si daune etc, dar pn la administrarea probelor, construcia va fi n alt faz.
1.
Constatarea unei probe
A.
Condiii- art. 359
i.
Probele ce pot fi asigurate- mrturia, expertiza, mrturisirea, nscrisurile- ex.:
nscris sub semntur privat pe care trebuie s se recunoasc semntura, cercetarea local,
recunoasterea unui nscris,
ii.
Interesul n asigurarea dovezii- petentul trebuie s dovedeasc faptul c proba
ar putea fi folositoare n viitor,
iii.
!!! excepie de la condiia urgenei- cnd cealalt parte si d acordul.
iv.
Urgena- pericolul ca proba s dispar sau s fie greu de administrat n viitor,
S nu existe nc un proces/ procesul s nu fi ajuns n faza administrrii
probelor.
!!! Poziia din cererea de asigurare a dovezilor nu trebuie s fie identic cu cea din
procesul de fond (se are n vedere ipoteza n care nu exist nc un proces);
!!! Nu se cerceteaz admisibilitatea si concludena, acestea se cerceteaz de instana
care judec procesul (vezi art. 258).
B.
Procedura de soluionare
Instana competent: - Pe cale principal, judectoria n circumscripia creia
se afla obiectul constatrii,
Pe cale incidental, instana care judec procesul n prima instan;
Cuprinsul cererii-
a. probele,
b. faptele pe care doreste s le dovedeasc,
c. urgena/ acordul prii adverse,
In camera de consiliu, cu citarea prilor; !!! excepie- cnd exist pericol de
ntrziere, instana poate dispune si fr citarea prilor,
ntmpinarea nu este obligatorie.
SoluieActul instanei
Admite
ncheiere executorie Nu are
Respingere
ncheiere
Fr citare- 5 zile de la comunicare
Daca e cu citare, ai 5 zile de la pronuntare, daca nu e cu citarea partilor ai 5 zile de la
Cale de atac
Termen
Apel separat Cu citare- 5 zile de la pronunare
comunicare
Administrarea probelor asigurate se constat printr-o ncheiere, care nu este
supus niciunei ci de atac,
Cheltuielile de judecat (cu administrarea probelor): asupra lor se pronun
instana care judec procesul.
2.
Constatarea de urgen a unei stri de fapt
A.
Condiii: art. 364 alin. 1
i.
Obiectul constatrii: o stare de fapt,
ii.
Interesul n asigurarea dovezii
iii.
Urgena- pericolul ca starea de fapt s nceteze sau s se schimbe pn la
administrarea probelor,
iv.
ncuviinarea instanei, numai atunci cnd este necesar concursul prii
adverse sau a altor persoane si acestea nu si dau acordul (art. 364, alin. 3)
Obs!!! Competena instanei se determin potrivit regulilor generale de la asigurarea
dovezilor. Instana va putea judeca chiar si fr citarea celui mpotriva cruia se solicit
constatarea.
B.
Procedura
Competena: executorul judectoresc n circumscripia cruia urmeaz s se
fac constatarea
Se ntocmeste un proces verbal de constatare care va fi comunicat aceluia
mpotriva cruia s-a fcut constatarea, dac nu a fost citat si are valoare de nscris autentic.
C.
Art. 365: n caz de pericol n ntrziere, asigurarea dovezii si constatarea unei stri
Aspect comun celor dou proceduri:
de fapt se vor putea face si n zilele nelucrtoare si chiar n afara orelor legale, ns numai cu
ncuviinarea expres a instanei.
Proba prin nscrisuri

Noiune: art. 265 NCPC: nscrisul este orice scriere sau alt consemnare care
cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de
conservare si stocare.
Clasificri:
1. n funcie de scopul ntocmirii:
nscris preconstituit- cele fcute cu scopul de a dovedi un fapt
juridic/
nepreconstituit,
2. n funcie de semnarea sau nu:

nscrisuri semnate
nesemnate
art. 268- rolul semnturii: Semntura unui nscris face deplin credin, pn la
proba contrar, despre existena consimmntului prii care l-a semnat cu privire la coninutul
acestuia. Dac semntura aparine unui funcionar public, ea confer autenticitate acelui nscris, n
condiiile legii.
3. n funcie de obiectul nscrisurilor preconstituite

originare- constat un act
recognitive- au fost ntocmite cu scopul de a recunoaste existena
unui act care a fost pierdut sau distrus
confirmative- cnd exist o nulitate relativ, se face un act prin care
se acoper aceasta
4. n funcie de modul de ntocmire:
autentice
sub semntur privat
pe suport informatic
n form electronic: nscrisurile pe suport informatic si cele n
form electronic sunt diferite, nscrisurile n form electronic se
refer la dispoziiile privind semntura electronic- art. 4/ L.
455/2001, art. 5, 6/ L. 455/2001 , nscrisurile pe suport informaticart. 282 si urmtoarele NCPC.
5. n funcie de raportul dintre nscrisuri
Originale
duplicate= nlocuiesc originalul si au aceeasi putere doveditoare (art.
285)
copii= chiar legalizat a unui nscris autentic, nu poate face dovad
dect despre ceea ce e cuprins n documentul original, este un nceput
de dovad scris, are valoare deplin numai dac exist originalul sau
un duplicat de pe original ( art. 286). Copiile de pe copii nu au nicio
putere doveditoare.
nscrisul autentic
Noiune: art. 269
Art. 90/ Legea 36/1995 notarilor publici: nscrisul autentic notarial este nscrisul
ntocmit sau dup caz, primit si autentificat de ctre notarul public ori de ctre personalul
misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare, n forma si n condiiile stabilite prin prezenta lege.
Sunt si alte acte autentice: vezi Legea nr. 188/2000, Legea nr. 119/1996, actele
executorilor judectoresti.
Autenticitatea nscrisului poart asupra:
identitatea prilor
exprimarea consimmntului lor cu privire la coninutul actului
semntura lor
si data nscrisului,
Numrul de exemplare: un singur exemplar original, prilor li se elibereaz
Puterea doveditoare: art. 270: pn la declararea sa n fals, actul autentic face
duplicate,
dovada cu privire la constatrile fcute personal de cel care a autentificat nscrisul. Art. 100 din L.
36/1995, alin. (2)- Constatri personale ale notarului- faptul prezentrii prilor si a tuturor
participanilor la procedura de autentificare, precum si identificarea acestora, locul si data
ncheierii actului, exteriorizarea consimmntului; alin. (3) Declaraiile prilor cuprinse n
nscrisul autentic notarial fac dovada, pn la proba contrar, att ntre pri ct si fa de oricare
alte persoane- spre ex, cnd prile spun ca s-a pltit preul, notarul ia act de declaraiile lor si sunt
valabile pn la proba contrar.
Caracterul de titlu executoriu: art. 101 din L. 36/1995: nscrisul autentificat de
notarul public care constat o crean cert si lichid are putere de titlu executoriu la data
exigibilitii acesteia. n lipsa nscrisului original, poate constitui titlu executoriu duplicatul sau
copia legalizat de pe exemplarul din arhiva notarului public.
Nulitatea si conversiunea nscrisului autentic: art. 271- nscrisul nul absolut
valoreaz nscris sub semntur privat dac este semnat de pri. Conversiunea este posibil numai
dac forma autentic este cerut ad probationem.
nscrisul sub semntur privat
Noiune: art. 272 NCPC: forma este cerut cel mai adesea ad probationem
( contractul de comision), dar sunt situaii n care este cerut si ad validitatem ( testamentul olograf,
contractul de arendare)
Condiia semnrii de ctre pri: n absena semnturii, nscrisul poate valora,
eventual, nceput de dovad scris,
Puterea doveditoare: art. 273- (1) nscrisul sub semntur privat, recunoscut
de cel cruia i este opus sau, dup caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovad ntre pri pn la
proba contrar,
Meniunile care nu privesc raportul juridic: cu/ fr legtur cu raportul
juridic (art. 273, alin. 2).
Formaliti suplimentare:
1.
pluralitatea de exemplare:
a.
cnd este un contract sinalagmatic, trebuie s fie attea exemplare cte pri
cu interese contrare sunt si s se fac meniune despre aceasta pe fiecare exemplar.
b.
Lipsa meniunii nu poate fi opus de cel care a executat obligaia prevzut
n nscris, nici de teri,
c.
Sanciune: nscrisul este nul ca mijloc de proba (instrumentum), dar va putea
fi socotit ca nceput de dovad scris;
d.
Formalitatea nu este necesar:
cnd prile au depus de comun acord singurul exemplar in pstrarea unui ter ales
de acestia
in raporturile dintre profesionisti
contractele ncheiate prin corespondenta,
conversiunea actului nul ca nscris autentic, nscrisul constatat printr-o hotrre
judectoreasc- exemplu, o tranzacie).
2.
Meniunea bun si aprobat- nscrisul prin care o parte se oblig ctre alta s
dea o sum de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie s fie:
a.
S fie scris n ntregime de cel care se oblig,
b.
n afara semnturii, s poarte meniunea olograf bun si aprobat pentru
c.
n caz de neconcordan ntre cuprinsul nscrisului sau meniune- art. 275,
alin. 2- obligaia nu exist dect pentru suma cea mai mic- prezumie.
d.
Formula nu este necesar:
cnd e un nscris nul ca nscris autentic, dar valabil ca nscris sub semntur
cnd obligaia are ca obiect un bun determinat individual,
cnd obligaia asumat este una de a face sau de a nu face, n cazul
privat,
profesionistilor
alte cazuri.
e.
Nerespectarea formalitii: actul este nul ca mijloc de prob (instrumentum),
dar va putea fi socotit ca nceput de dovad scris.
Data nscrisului sub semntur privat
1.
Valoarea datei ntre pri- meniunea privind data are aceeasi putere ca si
celelalte meniuni;
2.
n raporturile cu terii:, data este opozabil atunci cnd a devenit CERT-
art. 278 NCPC:
n raporturile dintre profesionisti- art. 277/ NCPC: (1) Dispoziiile art. 274 si 275 nu
se aplic n raporturile dintre profesionisti.
(2) nscrisul nesemnat, dar utilizat n mod obisnuit n exerciiul activitii unei
ntreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului su, cu excepia cazului n
care legea impune forma scris pentru nssi dovedirea actului juridic.
(3) nscrisul sub semntur privat ntocmit n exerciiul activitii unei ntreprinderi
este prezumat a fi fost fcut la data consemnat n cuprinsul su. n acest caz, data nscrisului sub
semntur privat poate fi combtut cu orice mijloc de prob.
(4) Dac nscrisul prevzut la alin. (3) nu conine nicio dat, aceasta poate fi stabilit
n raporturile dintre pri cu orice mijloc de prob.
nceput de dovad scris
Noiune: art. 310 NCPC
Condiii:
1.
S existe o scriere, indiferent de forma sau motivul pentru care a fost fcut,
2.
Scrierea sa provin de la care cruia i se opune,
3.
Scrierea sa fac credibil faptul pretins de adversar.
Puterea doveditoare: nceputul de dovad scris poate face dovada ntre pri
numai dac este completat prin alte mijloace de proba, inclusiv prin proba cu martori ori prin
prezumii,
Alte situaii: art. 358/ NCPC
Administrarea probei prin nscrisuri:
1.
nscrisul se afla n posesia prii:
Poate fi administrat proba cu nscrisuri a cror ncuviinare a fost fcut de
Copii certificate pentru conformitate, ntr-un numr suficient de exemplare,
Cnd se depune o copie, partea este obligat s aib asupra sa originalul si, la
instan,
cerere, s l prezinte instanei,
nscrisurile ntocmite n alt limb dect cea folosit n faa instanei trebuie
nsoite de traduceri legalizate,
nscrisurile depuse n original nu vor putea fi retrase dect dup ce se vor lsa
copii legalizate la grefa instanei. nscrisurile depuse n copie nu pot fi retrase.
2.
nscrisul se afl n posesia prii adverse:
Cnd partea nvedereaz c partea advers deine un nscris probatoriu,
referitor la proces, instana poate ordona nfisarea lui.
nfisarea obligatorie a nscrisului:
i.
Dac nscrisul este comun prilor din proces,
ii.
Dac nssi partea adversa s-a referit n proces la acest nscris sau
Dac, dup lege, ea este obligat s nfiseze nscrisul.
Sanciune pentru neprezentarea nscrisului: instana va putea socoti ca
dovedite afirmaiile fcute cu privire la coninutul acelui nscris de partea care a cerut nfisarea
(prezumie simpla)
Respingerea cererii de prezentare a nscrisului:
i.
Coninutul nscrisului se refer la chestiuni strict personale privind
demnitatea sau viaa privat a unei persoane,
ii.
Depunerea nscrisului ar nclca ndatorirea legal de pstrare a secretului,
iii.
Depunerea nscrisului ar atrage urmrirea penal a prii, a soului sau a unei
rude ori afin pn la gradul al treilea inclusiv.
Cercetarea nscrisului de ctre judectorul delegat- art. 296
3.
nscrisul se afl n posesia unui ter: art. 297/ NCPC- obligaia terului de a
prezenta nscrisul
Exista posibilitatea ca n anumite situaii s nu se poat depune nscrisul n instan
pentru c e absolut necesar pentru funcionarea unei autoriti sau instituii- planul cadastral,
registrele CF- nu se vor trimite originalele, ci copii certificate ale acestora. Se poate ca si
judectorul s se deplaseze la locul unde se afla nscrisul, dac acesta e dificil de reprodus;
judectorul va cita si prile.
4.
Administrarea nscrisurilor difer n funcie de natura nscrisului: autentic sau
sub semntur privat.
a.
nscrisul sub semntur privat- Verificarea de scripte: Acela cruia i se
opune un nscris sub semntur privat este dator:

fie s recunoasc
fie s conteste nscrierea ori semntura.
Contestarea trebuie s se fac la primul termen.
b.
Cnd se contest scrierea sau semntura ori declar c nu le cunoaste,
instana va proceda la verificarea nscrisului prin:
1. compararea scrierii si semnturii de pe nscris cu scrierea si semntura din alte
nscrisuri necontestate.
Daca judectorul nu e lmurit, va ordona expertiza, oblignd prile s depun
nscrisuri de comparaie. nscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier
si de pri,
2. Expertiz
3. Orice alte mijloace de prob admise de lege.
c.
fals- art. 304 NCPC.
Daca se pretinde c nscrisul a fost falsificat, se va proceda la nscrierea in
Procedura falsului este specific nscrisurilor autentice, dar poate fi utilizat si pentru
cele sub semntur privat dac partea nu se rezum la a afirma c nu recunoaste semntura, ci
afirm chiar c a fost falsificat.
Poate fi verificat numai prin procedura falsului,
Declansarea procedurii falsului: defimarea nscrisului fcut de partea
interesata personal sau prin mandatar- nu trebuie mandat special pentru declansare, ci doar pentru
participare la procedura falsului,
Termen: cel mai trziu la primul termen dup prezentarea unui nscris folosit
Procedura:
Citarea prii care foloseste nscrisul pentru a lua la cunostin de
in proces,
denunarea nscrisului ca fals, sa depun originalul si s dea explicaiile necesare,
ntocmirea procesului verbal prin care se constat starea material a
nscrisului denunat ca fals, semnat de presedinte, grefier si pri,
Judectorul ntreab partea care a produs nscrisul dac nelege s se
foloseasc de nscris,
Dac partea care a folosit nscrisul:
Lipseste
refuz s rspund
sau declar c nu se mai serveste de nscris
acesta va fi nlturat n tot sau n parte, dup caz,
Dac partea care a denunat nscrisul ca fals:
lipseste
refuz s rspund
sau si retrage declaraia de denunare,
nscrisul va fi considerat ca recunoscut.
Art. 307 NCPC- suspendarea procesului si sesizarea parchetului- instana
poate suspenda procesul dac este cunoscut autorul sau complicele la fals.
Art.308 NCPC- cercetarea falsului de ctre instana civil- prin orice mijloace
de prob, cnd aciunea penal nu poate fi pus n miscare ori nu poate continua.
**Care este treaba cu alin. (3) de la 304, instanta ordona partilor sa se prezinte, chiar
inainte de primul termen, daca, prin intampinare s-a denuntat ca fals inscrisul de care partea cealalta
a inteles sa se foloseasca. Mai precis, cand, cum , de ce, etc. ??? Daca partile se prezinta si partea
care a denuntat inscrisul ca fiind fals nu mai staruie in declaratia sa, instanta va constata actul
recunoscut, prin ce??? incheiere????. Odata recunoscut, in acest mod, nu se va mai putea inscrie in
fals???? NU??????
Proba cu martori
Mijlocul de prob: declaraia martorului, nu martorul,
Admisibilitate: n toate cazurile n care legea nu dispune altfel;
i.
Dovedirea faptului juridic: fr limite,
ii.
Dovedirea actului juridic: reguli si excepii.
1.
Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori dac valoarea obiectului su
e mai mare de 250 de lei.
2.
Este inadmisibil proba cu martori dac pentru dovedirea unui fapt juridic
pentru care legea cere forma scrisa. Excepii:
a.
Partea s-a aflat n imposibilitate material sau moral de a-si ntocmi un
nscris pentru dovedirea faptului juridic,
b.
Exist un nceput de dovad scris potrivit art. 310,
c.
Partea a pierdut nscrisul doveditor din caz fortuit sau for major,
d.
Prile convin fie si tacit s foloseasc aceasta prob ns numai privitor la
drepturile de care ele pot sa dispun
e.
Actul juridic este atacat
ncheierea de ncuviinare a probei va arata martorii si obligaiile ce revin prilor n
legtur cu administrarea probei cu martori, instana va putea limita numrul martorilor propusi.
Cnd s-a ncuviinat proba cu martori, instana dispune citarea si ascultarea acestora.
Excepii:
1. Cnd martorii sunt prezeni la ncuviinare si sunt ascultai chiar n sedina
respectiva,
2. Cnd partea si asum obligaia de a aduce martorii la termenul fixat chiar fr a fi
citai (nu opereaz sanciunea decderii pentru nerespectarea acestei obligaii) ,
3. Cnd martorii se nfiseaz la termenul fixat pentru ascultarea lor.
Mandatul de aducere a martorilor: art. 313, daca martorul nu se prezinta- sanciune
specific. Instana va proceda la judecata.
Ascultarea martorilor n faa instanei: art. 314
nlocuirea martorilor:
n caz de moarte
dispariie
sau motive bine ntemeiate. Lista martorilor propusi se va depune, sub sanciunea
decderii, n termen de 5 zile de la ncuviinare.
Audierea martorilor:
Regula: se poate audia oricine.
Excepii:
Persoanele care nu pot fi martori:
1.
rude, afini pana la gradul 3 inclusiv, so, fostul so, logodnic, concubin, cei
aflai n dusmnie sau n legturi de interes cu vreuna dintre pri- de ordine privat,
2.
persoane puse sub interdicie si cei condamnai pentru mrturie mincinoas-
de ordine public.
Persoane scutite de a depune mrturie: art. 317 alin. 1 NCPC- slujitori ai
cultelor, medici, farmacisti, moase, asistenti medicali, avocaii, executori, notari, judecatori,
procurori, etc. etc-pentru fapte de care au laau cunostinta in exercitiul profesiei, cei inui de
secretul profesional. Dac sunt dezlegai de secretul profesional, pot depune mrturie.
Cu exceptia slujitorilor cultelor, persoanele apartinand celorlalte categorii pot fi
dezlegate de secretul profesional <Pop imi zicea ca se poate si la preoti>
Persoane care sunt ascultate n condiii deosebite: copiii care nu au mplinit
14 ani si cei care sunt lipsii de discernmnt n momentul audierii, fr a fi pusi sub interdicie,
pot fi ascultai, fr jurmnt, ns instana le va atrage atenia s spun adevrul si va ine seama
la aprecierea depoziiei lor, de situaia lor special.
Audierea martorilor
Fiecare martor va fi ascultat separate , cei neascultati inca neputand fi de fata .
Identificarea martorilor ( art 318) si depunerea juramantului ( art 319)- minorii nu depun
juramant , ci doar li se atrage atentia sa spuna adevarul ; de asemenea , exista persoane care
nu pot depunde juraman , de aceea exista 3 modalitati de depunere a juramantului prevazute
de art 319 ;
Audierea incepe cu o serie de intrebari adresate de presedintele completului pentru a
se contura personalitatea martorului ;
cu ocazia audierii , martorul va fi lasat sa isi faca liber depozitia , fara sa aiba
voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte ; el se poate servi insa de insemnari cu incuviintarea
presedintelui , dar numai pemtru a revedea cifre sau alte denumiri ;
ii sunt puse intrebari , in ordine , de catre : presedinte , partea ca l-a propus si
apoi partea adversa ; intrebarile de partile din proces sunt puse prin intermediul presedintelui : va
rog sa intrebati martorul..
instanta poate refuza anumite intrebari , daca gaseste ca ele nu pot duce la
dezlegarea procedului ori sunt jignitoare ;
martorii pot fi reascultati , daca , dupa finalizarea audierii , instanta gaseste ca
martorii ale caror declaratii nu se potriveste pot fi confruntati ;
depozitia martorului se consemneaza de catre grefier , dar dupa dictarea
este necesar ;
presedintelui partile pot face obiectiuni in acest sens ;
depozitia va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator , grefier
si martor , dup ace acesta a luat la cunostiinta de cuprins ;
orice adaugiri , stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie
incuviintate si semnate de judecator , grefier si martor , sub sanctiunea de a nu fi luate in

considerare ;
locurile nescrise sunt barate pentru a nu se putea face adaugiri ;
in ceea ce priveste aprecierea probei cu martori , judecatorul trebuie sa
determine sinceritatea martorului si in ce masura depozitia corespunde realitatii ;
daca exista banuiala de marturie mincinoasa art 325, judecatorul va incheia
un proces verbal si va trimite cauza catre procuror ;
judecatorul trebuie sa verifice daca ceea ce afirma martorul acesta a cunoscut
prin propriile simturi sau reprezinta expunerea unei alte persoane , caz in care va fi considerata
proba indirecta ;
drepturile banesti ale martorului art 326
Prezumtiile
prezumtiile sunt rationamente logice pe care legea sau judecatorul le trage
dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut : - art 327 ( ex : prezumtia de paternitate
faptul cunoscut : barbat casatorit cu femeie , femeia a nascut un copil , iar acesta a fost conceput in
timpul casatoriei ; ceea ce este necunoscut este faptul ca sotul mamei este tatal copilului)
Precizari:
-intre faptul cunoscut si faptul necunoscut considerat dovedit pe baza prezumtiei
trebuie sa existe o legatura , o conexitate ;
- probabilitatea poate fi apreciata de legiutor prezumtie legala sau poate fi facuta de
judecator si atunci prezumtia este judiciara
Clasificare :
1.
legale ;
2.
judiciare ;
Prezumtiile legale sunt :
a.
simple ( juris tantum) permit proba contrara ;
b.
absolute ( iuris et de iure) nu permit proba contrara ( nu se mai identifica in
prezent astfel de prezumtii ) ;
c.
mixte permit proba contrara , dar numai prin anumite mijloace de proba ,
numai de catre anumite persoane sau in anumite situatii ;
Exemple : timpul legal al conceptiunii ( art 412 NCC) era prezumtie absoluta in Codul
Familiei ; prezumtia de filiatie fata de mama ; prezumtia de coproprietate asupra
despartiturilor ( art 660 NCC) ; remiterea voluntara a inscrisului original constatator al

creantei( inscris sub semnatura privata) facute de creditor catre debitor ( art 1503 , alin 1
NCC) legiuitorul trage concluzia ca s-a produs stingerea datoriei ; proba contrara revine
celui interesat sa dovedeasca stingerea obligatiei pe alta cale
Prezumtiile judiciare sunt supuse unei duble conditii :
1.
sa aiba greutatea si puterea de a naste probabilitatea faptului pretins si
necunoscut ;- poate fi verificata doar de instanta superioara de apel , nu si de recurs
2.
sa fie admisibila proba cu martori ; - a doua ipoteza poate fi verificata atata de
instanta de apel cat si de instanta de recurs ;
Efectul prezumtiei :
in prima faza , partea trebuie sa dovedeasca numai faptul vecin si conex celui
ce este generator de drepturi si obligatii ; - art 328 NCPC
in a doua faza , intervine o scutire de proba in privinta faptului generator de
drepturi si obligatii ;
este scutit de dovada faptului generator, doar daca, in prealabil ,s-a facut
dovada faptului vecin si conex ;
Expertiza
mijloc de proba prin care se lamuresc aspectele de fapt pentru care sunt
necesare cunostiinte de specialitate
expertiza nu vizeaza aspect de drept ;
domenii de specialitate : expertia tehnica evaluatoare , expertize tehnice
privind evaluarea constructiilor ; expertize contabile , medico-legale , criminalistice ;
Regula : caracterul facultativ al expertizelor ( instant poate dispune ..) ;
Exceptia : caracter obligatoriu

expertiza psihiatrica in cazul punerii sub interdictie art 937 NCPC;
dovada conceperii copilului intr-o anumita perioada a timpului conceptiunii sau in
afara acestuia ;
in cazul inregistrarii tardive a nasterii ,

stabilirea despagubirilor in caz de expropriere
. In material recunoasterii paternitatii , chiar daca nu se prevede expres obligativitatea

expertizei , jurisprudenta a stabilit efectuarea unei astfel de expertize .
Dreptul comun : art 330 340 NCPC ;
Reguli special : OG 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza , tehnica
judiciara si extrajudiciara , OG 1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea institutelor de

medicina legala
, OUG 190/2000 privind regimul metalelor pretioase, OG 75/2000 privind
organizarea activitatii de expertiza criminalistica
Incheierea de incuviintare a probei
desemnarea expertului/expertilor ; pot fi desemnati 1 sau 3 experti ;
expertii sunt alesi de parti ; daca partile nu se inteleg vor fi desemnati prin
tragere la sorti de instanta ; fie ca sunt alesi , fie ca sunt trasi la sorti , expertii sunt dintre cei aflati
pe lista desemnata pentru instanta ;
daca nu exista experti autorizati intr-un anumit domeniu , atunci se va recurge
la desemnarea unor specialisti , care nu sunt , insa , experti ;
sunt situatii in care expertiza nu poate fi facuta de experti , ci de structuri ; in
aceasta situatie , nu se desemneaza un expert , ci un institut acel institut va stabili persoanele care
vor efectua expertiza ; ( ex : expertiza medico legala INML si in cazul expertizelor criminalistice
de Biroul de expertize criminalistice pe langa MJ ) ;
legea prevede posibilitatea pentru fiecare parte de a-si desemna si consilieri
dintre expertii autorizati in domeniul respective care sa asiste partea la efectuarea expertizei ; acesti
consilieri experti sunt peste nr celor 1 sau 3 desemnati de instanta si vor fi platiti de catre partea
care ii angajeaza ;
incheierea cuprinde obiectivele expertizei ,adica intrebarile la care trebuie sa
raspunda expertul , termenul in care trebuie efectuata expertiza , precum si onorariul provizoriu
,dovada achitarii onorariului trebuie depusa in termen de 5 zile de la incuviintare , sub sanctiunea
decaderii;
expertii desemnati de instanta nu pot primi de la parti alte sume decat cele
stabilite de instanta prin incheirea de sedinta ; orice suma primita de experti de la parti in afara celor
scrise in incheiere reprezimna infractiunea de luare de mita ; cheltuielile de deplasare ale expertilor ,
precum si cele de cazare trebuie cuprinse in incheierea de sedinta ;
sunt situatii in care instanta poate fixa un termen scurt , in camera de consiliu
, atunci cand crede ca este necesar consultarea expertului cu privire la termenul expertizei
,obiectivele stabilite de parti , precum si cuantumul cheltuielilor = partile sunt citate ;
expertul poate fi recuzat ( art 41 , 42 NCPC) ; termenul de formulare a cererii
de recuzare este 5 zile care curge de la data numirii sau de la momentul ivirii , in celelalte cazuri ;
cererea de recuzare se judeca CU citarea partilor si a expertilor ;
incheierea se ataca odata cu fondul;
daca expertul nu se infatiseaza atunci cand este citat de catre instanta , instant
va proceda la inlocuire lui ; de asemenea , instanta il poate inlocui daca a intervenit caz de boala ,
iar expertul se afla in imposibilitatea realizarii raportului de expertiza ; daca nu a depus raportul de
expertiza in termen va putea proceda la inlocuirea acestuia ;
Administrarea probei cu expertiza
atunci cand este posibil , expertul va fi ascultat in sedinta ;
expertul trebuie citat si ascultat in sedinta ;
ascultarea se va face si cu citarea partilor intrucat si partile pot pune intrebari
opinia expertului se consemneaza intr-un process verbal ;
regulile de la martori referitoare la citare , amenda si aducerea cu mandat sunt
expertului ;
aplicabile ;
Efectuarea unui raport de expertiza
Expertiza nu se materializeaza intr-o simpla declaratie data de expert . Efectuarea
expertizei are loc cu citarea partilor in doua situatii :
a.
daca este nevoie de o lucrare la fata locului adica sa zicem , daca se
masoara un teren , expertul trebuie sa se deplaseze pt efectuarea masuratorilor ; daca se stabilesc

aspect legate de semnele de granituire ;
b.
daca sunt necesare explicatiile partilor explicatiile se dau in contradictoriu ;
ambele parti trebuie sa fie prezente ;
Exista insa situatii cand nu este necesara citarea partilor : (de ex: expertiza
contabila ) .
Citarea partilor se face prin scrisoare recomandata cu continut declarant , cu 5 zile
inainte de termen . Daca partile nu sunt citate intervine nulitatea raportului de expertiza ( nulitatea
este una relative , nulitatea va putea fi invocate de partea prejudiciata si doar la primul termen al
depunerii raportului ) .
Exista o situatie speciala atunci cand una dintre parti face opozitie la efectuarea
lucrarii de expert :
se creeaza o prezumtie relativa impotriva partii care a impiedicat efectuarea
partea care se opune va suporta costurile expertizei ;
in mod exceptional , instanta va autoriza folosirea fortei publice pentru
lucrarii ;
efectuarea expertizei; instanta se va pronunta printr-o incheiere , data cu citarea partilor ;
Raportul de expertiza se va depune cu 10 zile inainte de termenul fixat pentru
judecata , cu exceptia cazurilor urgente .
Forma raportului de expertiza
parerea fiecarui expert , daca sunt mai multi experti si au pareri diferite ;
obtinerea avizelor , atunci cand legea le impune ;
expertii consilieri ai partilor pot formula rapoarte separate
Lamurirea . Completare . Noua expertiza
Toate acestea pot interveni ca urmare a doua evenimente :
1.
cererea partilor ; partile pot formula obiectiuni , care , daca sunt admise , ar
conduce la lamuriri sau completari ale raportului de expertiza .
Obiectiunile se face in 3 ipoteze :
a.
expertiza cuprinde aspect neclare ;
b.
expertiza contine contradictii intre parerile expertilor ;
c.
nu s-a raspuns la toate obiectivele stabilite de instanta ;
Exista pe langa obiectiuni si cererea de refacere a expertizei ,atunci cand neclaritatile
sunt profunde ,atunci cand partea nu are incredere ca aceeasi experti mai pot raspunde la obiectivele
expertizei , caz in care , instanta va dispune refacerea expertizei . Noua expertiza nu se confunda cu
anularea raportului si refacerea lui.
Lamuriririle si completarile se fac de acelasi expert . In cazul unei noi expertize ,
acestea se fac de un nou expert sau de alti experti .
Cererea trebuie facuta la primul termen de la depunerea raportului .
Raportat la cererea de refacere a raportului de expertiza art 338 ;
2.
Aprecierea probei cu expertiza
din oficiu , de catre instanta ;
instanta nu e tinuta de concluziile expertilor ; instanta s-a declarat din start
incapabila sa cerceteze un domeniu ;
proba este lasata la libera apreciere a instantei ; instanta nu va putea inlatura
concluziile expertilor decat intr-un mod motivat , iar motivele trebuie sa aiba la baza argumente de
aceeasi natura cu cele ale expertilor ( valoare stiintifica egala ) ;
constatarile de fapt ale expertilor , precum prezenta partilor , sustinerile
acestora data , aratarea operatiunilor effectuate fac dovada pana la inscrierea in fals .
cand se fac mai multe rapoarte de expertiza , instanta va putea sa adopte
concluziile unuia sau a celuilalt , dar nu poate face o medie ,.
Mijloace materiale de proba
lucrurile care prin insusirea lor , aspectul , urmele , semnele sau urmele pe
care le pastreaza conduc la stabilirea unui fapt ;( exemple : fotografii , benzi de inregistrare a
sunetului , fotocopii , filme) ;
conditii de admitere ca proba : obtinerea lor sa nu fie contrara legii sau
bunelor moravuri ;
Marturisirea
art 349 NCPC este o dovada deplina , dar nu si absoluta
-recunoasterea de catre una dintre parti , din proprie initiative , sau provocata prin
intermediul interogatoriului , a unui fapt pe baza caruia partea adeversa isi intemeiaza pretentiile
sau apararile .
Felurile marturisirii:
extrajudiciara este admisibila numai in cazul in care este admisibila si proba
cu martori ; este facuta in afara instantei care judeca procesul pentru ca poate fi marturisire judiciara
cea facuta in alt process decat cel care se judeca ; ( marturisirea facuta in procesul penal nu are
calitatea de proba in procesul civil , ci de marturisire) ;
judiciara :
a.
face dovada deplina contra celui care a facut-o ;
b.
in principiu , nu poate fi divizata , dar poate divizata daca cuprinde fapte
distincte si care nu au legatura intre ele ( de ex : am luat 100.000 euro, dar nu cu titlul de imprumut
nu poate fi divizat ; sau am luat suma respective , dar i-am restituit presupune alaturarea unui alt
fapt concomitant , caz in care poate fi divizat ) ;
c.
marturisirea nu poate fi revocata decat pt eroarea de fapt scuzabila ;
d.
marturisirea trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant ;
e.
marturisirea nu poate privi drepturi de care partea nu poate dispune ;
f.
marturirisirea trebuie facuta personal sau prin mandatar cu procura speciala ;
Marturisirea are caracter personal ; daca se fac marturisiri pt altul ai calitatea de
martor . Marturisirea presupune recunoasterea faptelor legale de adversar. Exista o problema

raportata la caracterul personal : reprezentantul legal ( art 353 NCPC) .
Interogatoriul persoanele fizice
Presupune citarea celui in cauza , cu mentiunea personal la interogatoriu . Daca
partea nu se prezinta la acest termen sufera niste consecinte mai grave decat neprezentarea la un
simplu termen ( neprezentarea poate echivala cu o recunoastere) art 358 NCPC .
La interogatoriu partea trebuie citata chiar daca avea termen in cunostiinta , cu
exceptia cazului in care masura s-a dispus in sedinta la care partea era prezenta .
Intrebarile se adreseaza de presedintele completului . Partea ar putea sa dea raspunsul
si In scris in urmatoarea situatie :
are domiciliul in strainatate ;
este reprezentata prin mandatar ;
in cadrul procurii pe care o va da mandatarului va cuprindesi raspunsurile ;
procura trebuia data in forma autentica ;( daca mandatarul e avocat este suficienta o procura
certificata) .
Presedintele completului poate sa si inlature o serie de intrebari care nu au legatura
cu cauza. Regula este interogatoriul in sedinta , exceptia este interogatoriul in scris . Celelalte parti
pot pune intrebari direct in sedinta , dar prin intermediul presedintelui de complet . Partea nu poate
citi un raspuns , dar se poate folosi de insemnari cu privire la cifre sau denumiri . Raspunsurile se
trec pe aceeasi foaie cu intrebarile . Interogatoriul se semneaza pe fiecare pagina de grefier , de cel
care l-a propus , partea care a raspuns .
Observatie : in caz de refuz sau de imposibilitate de a semna , aceasta se
consemneaza. In cazul interogatoriului din oficiu intrebarile si raspunsurile se consemneaza in

inchiere .
Persoanele juridice :
vor raspunde in scris , dupa ce li se vor comunica intrebarile ;
se excepteaza societatile de persoane in cazul lor asociatii cu drept de
reprezentare vor fi citati personal- se aplica regulile de la persoanele fizice ;
Neprezentare la interogatoriu sau refuzul de a raspunde art 358 NCPC
Efecte : Instanta poate aprecia aceasta atitudine a partilor in sensul neprezentarii sau
al refuzului de a raspunde ca fiind :
marturisire deplina ;
inceput de doavada scrisa in folosul celui care a propus interogatoriul ;
Incidente procedurale
Suspendare . Perimare . Acte de dispozitie
1.
Notiune : Ramanarea in nelucrare a dosarului , pentru motive dorite de parti( exprese
Suspendarea procesului
sau tacite) sau independente de vointa acestora .
Clasificare :
a.
voluntara atunci cand ea emana din vointa partilor ;
b.
legala poate fi de doua feluri :
de drept in prezenta unui caz de suspendare , instanta nu mai poate aprecia
oportunitatea acesteia , simpla prezenta a cazului respectiv impune suspendarea ;
facultativa instanta poate aprecia daca este sau nu necesara suspendarea ;
a.
Suspendarea voluntara (sediul materiei : art 411 NCPP):
la cererea partilor (art. 411 alin. (1) NCPC ) partile solicita verbal sau in
scris suspendarea( este vorba de TOATE partile procesului respectiv) suspendarea intervine din
lipsa de contradictorialitate ;
cand niciuna dintre parti, legal citate, nu se infatiseaza la strigarea cauzei (art.
411 alin.(2) NCPC)- reprezinta tot o concretizare a lipsei de contradictorialitate , insa, in acest caz,
legiuitorul prezuma vointa partilor de a nu mai continua procesul din comportamentul lor procesual;
Conditii pentru operarea suspendarii voluntare:
partile sa fi fost legal citate ;

la termen sa nu se prezinte niciuna dintre parti ( daca cel putin una se prezinta
procesul poate continua);

niciuna dintre parti sa nu fi solicitat judecarea in lipsa( daca se solicita judecarea in
lipsa nu mai persista aceasta prezumtie de delasare a procedurii ) ;
Suspendarea nu intervine :
1.
atunci cand cererea este facuta de procuror
2.
in materie de contraventii ;
*Cererea de judecare in lipsa produce efecte numai la instanta in fata careia a fost
formulata , adica daca ai cerut judecarea in lipsa la prima instanta si se formuleaza apel, judecata in
lipsa se mai poate cere, din nou, prin cererea de apel, intampinare; cererea trebuie reinnoita .
**In materia divortului, exista un text special care impune prezenta personala la
proces a reclamantului . Art 921 NCPC prevede ca, daca la termenul de judecata, in fata primei
instante , reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza doar paratul cererea va fi respinsa
ca NESUSTINUTA (sanctiune specifica in materia procedurii divortului) .
In doctrina s-a aratat ca cererea se va respeinge ca nesustinuta doar daca paratul este
prezent . Daca nu participa niciuna dintre parti cererea va fi suspendata . (Proful nu era de accord
cu asta, spunea ca pentru respingerea cererii ca nesustinuta, atitudinea sotului parat de a se prezenta
sau nu, nu ar trebui sa prezinte relevanta.!!!
Tot in materia divortului, art 927 stabileste ca apelul formulat de catre reclamant
impotriva hotararii prin care s-a respins cererea de divort va fi respins ca nesustinut daca la apel nu
se prezinta reclamantul ci se prezinta doar paratul . !!!
***In ceea ce priveste reluarea judecatii , judecata poate fi reluata la cererea partilor,
caz in care, partea care solicita reluarea trebuie sa plateasca 50% din taxa de timbru datorata pentru
cererea care s-a suspendat. Nu conteaza ce pozitie are partea respectiva. Dosarul va putea fi repus
pe rol, si din oficiu , dar numai in vederea constatatrii perimarii .
b.1. Suspendarea legala de drept (sediul materiei: art. 412 NCPC) :
*Este suficient ca instanta sa identifice ca exista un caz din cele prezentate de lege si
este obligata sa dispuna suspendarea neavand drept de apreciere .
Cazurile de suspendare prevazute de art 412 alin.(1) pct. 1) - 7) :
1.
*Cauza va fi suspendata pana la introducerea in cauza a mostenitorilor . Oricare
Prin decesul uneia dintre parti ;
dintre partile interesate vor putea solicita repunerea pe rol a cauzei indicand prezumtivii mostenitori
. In aceasta privinta este de retinut faptul ca desi este un caz de suspendare legala de drept , daca se
invoca si se dovedeste moartea uneia dintre parti instanta va putea amana o data procesul in vederea
introducerii in cauza a mostenitorilor , evitand astfel suspendarea . Daca insa nu exista o astfel de
cerere din partea partii interesate atunci va intervene suspendarea si se va relua cursul judecati dupa
aflarea mostenitorilor .
2.
Prin punerea sub interdictie/curatela a uneia dintre parti suspendarea
dainuie pana la numirea unui curator/tutore ;
3.
Prin decesul reprezentantului/ mandatarului uneia dintre parti daca
decesul intervine cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii; in acest caz se prezuma ca
partea se afla in situatia in care nu isi poate pregati apararea, termenul de 15 zile fiind considerat
optim pentru pregatirea apararii;!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
4.
Incetarea functiei curatorului/tutore in acest caz suspendarea cauzei va
dinui pana la numirea unui nou tutore / curator ;!!!!!!!!!
5.
Cand persoana juridic este dizolvata suspendarea exista pana la numirea
lichidatorului ;!!!!!
judecatoresti
6.
Prin deschiderea procedurii insolventei in temeiul unei hotarari
definitive
daca
debitorul
trebuie
reprezentat
pana
la
numirea
administratorului/lichidatorului judiciar .( in acest caz pozitia procesuala a debitorului nu

prezinta relevanta, el puteand fi reclamant, parat, intervenient.)!!
!! De la data deschiderii
procedurii prevazute de legea 85/2006 se suspenda de drept toate actiunile judiciare , extrajudiciare
sau masurile de executare silita indreptate impotriva debitorului in vederea realizarii creantelor in
acest caz debitorul este parat si actiunile impotriva lui vizeaza doar realizarea creantelor , de unde
rezulta faptul ca actiunile reale pot continua !!( este tot caz de suspendare legala de drept, dar va
merge pe pct. 8) al art 412 alin.(1): in alte cazuri prevazute de lege; vom reveni asupra acestui
aspect) ;!!!
7.
In cazul in care instanta formuleaza o cerere de pronuntare a unei
hotarari preliminare adresata Curtii de Justitie a UE, instanta insa nu este obligata sa formuleze
o astfel de cerere, cu exceptia cazului in care este ultima instanta si nu mai exista cale de atac
impotriva hotararii pe care o va pronunta) ;!!!
**Suspendarea trebuie invocata pana la inchiderea dezbaterilor pe
fond . Daca se invoca dup nchiderea dezbaterilor nu produce niciun efect - art. 412. alin.(2)- prin
suspendare urmarindu-se sa se asigurare dreptul la aparare, sau s se respecte principiul
contradictorialitatii, insa dupa inceperea dezbaterilor aceste ratiuni nu mai subzista) .
Alte cazuri de suspendare legala DE DREPT (art. 412 alin.(1) pct.8) NCPC ) ;
1.
Pana la solutionarea cererii de abtinere art 49 NCPC ;!!!!!
2.
Pe durata judecarii APELULUI impotriva respingerii ca inadmisibila a
cererii de interventie art 64 NCPC ;!!!!!
3.
In cazul disjungerii cererii de chemare in garantie- art. 74 alin.(4) NCPC teza
4.
In cazul declansarii conflictului de competenta- art 134 NCPC;
5.
In cazul invocarii exceptiei litispendentei , daca una dintre cauze se afla in
finala;
recurs- art. 138 NCPC;
6.
Daca, dupa amanare prin invoiala partilor, acestea nu staruiesc in judecata-art
221 NCPC se prezuma in acest caz lipsa de contradictorialitate; !!!!!!
7.
In cazul sesizarii ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept;
Ipoteza: o instanta care judeca in ultim grad se confrunta cu o problema de drept,
care este noua, si asupra careia ICCJ nu s-a pronuntat printr-un RIL, de care depinde solutionarea
cauzei, va suspenda procesul adresand o intrebare ICCJ pentru a stabili modul de interpretare a
normei juridice- art. 520 alin.(2) NCPC- suspendarea va subsizta pana la pronuntarea hotararii
prealabile .
8.
Regula penalul tine in loc civilul art 27 NCPP. Regula se aplica si in
cazul in care persoana vatamata sau succesorii acesteia s-au constituit parte civila in procesul penal,
si a intervenit suspendarea cauzei penale. In acest caz se poate introduce actiune civila in fata
instantei civile, iar daca, ulterior, se reia procesul penal, actiunea civila in fata instantei civile se
suspenda;!!!
b.2. Suspendare legala facultativa (sediul materiei art 413 NCPC):
Dreptul comun (art. 413 alin.(1) pct. 1)-2) NCPC); Cauze:
1.
Cand dezlegearea cauzei depinde, in tot sau in parte, de existenta/inexistenta
unui drept ce face obiectul unei alte judecati ;
Exemplu: * In cadrul unui process se solicita rezolutiunea/executarea unui contract,
iar in altul se invoca nulitatea contractului respectiv; Instanta investita cu declararea rezolutiunii/
obligarea la execuatare, va putea suspenda judecata, pana la sotutionarea definitiva a cauzei privind
nulitatea contractului.
* Intr-un process se cere revendicarea, iar intr-un proces diferit, se
contesta valabilitatea titlului pe care se intemeiaza revendicarea. Instanta investita cu actiunea in

revendicare va putea suspenda cauza, pana la pronuntarea unei hotarari definitive in legatura cu
valabilitatea titlului.
* Intr-un proces civil se pun in discutie anumite aspecte legate de accesiune
si se invoca o autorizatie de construire ca temei al bunei-credinta , insa in alt proces se contesta

valabilitatea autorizatiei de construire. In acest caz instanta investita cu accesiunea va putea
suspenda cauza ) ;
2.
Cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o
inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea , daca legea nu prevede altfel;
Este vorba de o incepere a Urmririi Penale , deci nu , este vorba de o simpla
plangere penala sau faza preliminara, iar infractiunea trebuie sa fie determinanta pentru solutionarea
cauzei civile;
Precizari:
* Suspendarea dureaza pana cand hotararea in cauza care a generat suspendarea
ramane definitiva art.413 alin.(2);!!!!!
**Instanta va putea reveni asupra suspendarii- art. 413 alin.(3). Incheierea nu are
caracter interlocutoriu, astfel, instanta va reveni asupra incheierii de suspendare daca:
constata ca partea care a cerut suspendarea nu are un comportament diligent
in cauza care a generat suspendarea, urmarind doar o tergiversare a procesului;
daca urmarirea penala dureaza MAI MULT DE UN AN de la data la care a
intervenit suspendarea, fara a se dispune o solutie in acea cauza;
Alte cazuri de suspendare legala facultative (art. 413 alin.(1) pct. 3) NCPC) :
1.
In cazul formularii unei cereri de stramutare instanta care judeca cererea de
stramutare POATE DISPUNE, LA CEREREA PARTII SI CU PLATA UNEI CAUTIUNII,

suspendarea procesului- art. 143 NCPC ;
2.
Cand
instanta
constata ca desfasurarea normal a procesului este
impiedicata din vina reclamantului prin neindeplinirea de catre acesta a obligatiilor
stabilite in seama sa in cursul judecatii-art 242 NCPC;
3.
Daca o parte declara un inscris fals si a indicat autorul sau complicele
acestuia si nu s-a pus in miscare actiunea penala (pentru ca ar fi intervenit suspendarea legala de
drept),
instanta in fata careia s-a facut inscrierea in fals va putea
suspenda cauza;
4.
In cazul sesizarii ICCJ pentru pronuntarea unei hotarari prealabile pentru
dezlegarea unei probleme de drept, in situatia existentei unor cauze similare celei in legatura cu care
s-a nascut incidental pe rolul altor instante,
acestea din urma vor putea suspenda
cauzele respective pana la publicarea deciziei ICCJ in M.Of.- art. 521 alin.
(3) NCPC ;
5.
Istoric: initial, in 1992 s-a prevazut solutia ca ori de cate ori se sesizeaza CC cu
Pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate de catre CCR;
exceptia de neconstitutionalitate instanta sa fie obligata sa suspende cauza. In 1997 s-a prevazut ca
ar putea fi numai o suspendare legala facultativa. Dupa care, s-a modificat din nou in favoarea
suspendarii legale de drept. In 2010 din cauza numeroaselor abuzuri , legiuitorul a vrut sa revina la
sistemul anterior, insa nu a abrogat legea modificatoare , ci intregul alineat care prevedea o
suspendare legala facultativa in defavoarea unei suspendari legale de drept.
Procedura si efectele suspendarii (sediul materiei-art. 414 NCPC
Procedura de solutionare
Instanta se pronunta printr-o INCHEIERE, care se poate ataca separat cu RECURS,
la instanta ierarhic superioara, cu exceptia cazului in care incheierea a fost dispusa de ICCJ,cand
aceasta este definitiva. !!
**In doctrina exista opinia potrivit careia numai incheierea de admitere a cererii de
suspendare se ataca cu recurs , iar nu si incheierea de respingere a cererii de suspendare. Prof

Ciobanu si Briciu au o opinie contrara adica atata incheierea de respingere , cat si cea de admitere
pot fi atacate cu RECURS, pentru ca, daca incheierea de respingere a cererii de suspendare s-ar
ataca odata cu fondul si s-ar admite, oricum nu s-ar mai putea produce efectele admiterii. !!!
Pe cale de consecin, se atac cu recurs la instana ierarhic superioar, att
inchierea de admitere a cererii de suspendare precum i ncheierea de respingere a cererii de

suspendare.
***Cand se admite cererea de suspendare , recursul poate fi formulat cat timp
dureaza suspendarea. In cazul in care se respinge , se ataca in termenul de drept comun .30 zile
****Recursul se poate declara si impotriva cererii prin care cauza se repune pe
rol.
Efectele suspendarii :
1.
Ramanerea cauzei in nelucrare orice act de procedura care s-ar face dupa ce
a intervenit cauza de suspendare ar fi NUL.
*In cazul ramanerii in nelucrare pentru neplata taxei de timbre, nu se anuleaza,
ci
se suspenda cauza, pana la indeplinirea obligatiei de plata, se mai plateste jumatate din
valoarea taxei de timbre, pentru reluarea cauzei, apoi se solutioneaza exceptiile.
2.
Repunerea pe rol va putea fi facuta doar daca se plateste jumatate din
valoarea taxei pt cererea suspendata :
a.
prin cererea de redeschidere facuta de una dintre parti , cand suspendarea
s-a dispus prin invoirea partilor sau din cauza lipsei lor ;
b.
prin cererea de redeschidere a procedului facuta cu aratarea mostenitorilor ,
tutorelului sau curatorului , a celui reperezentat de mandatarul defunct , a noului mandatar ,ori ,
dupa caz , a partii interesate in cazurile prevazute la art 412 , alin 1 , pct 1-6 ;
c.
in cazurile prevazute la art 412 , alin 1 , pct 7 , dupa pronuntarea hotararii
de catre Curtea de Justitie a UE ;
d.
prin alte modalitati prevazute de lege ( UP care dureaza mai mult de 1 an ,
trecerea termenului de 3 luni pt mediere ) ;
2. Perimarea
Ca notiune, oscileaza intre ideea de sanctiune si ideea de utilitate. Este o sanctiune
procedurala ce intervine in situatia in care partile lasa cauza in nelucrare timp de 6 luni.
Domeniul de aplicare: perimarea se aplica cererii de chemare in judecata, cererii de
apel, recurs, contestatie in anulare, reviziuire, contestatie la executare. Se aplica tuturor cererilor
care genereaza o cale de atac .
Perimarea nu se aplica in cazul:

cererilor facute de un procuror ( art 92 , alin (1) NCPC)
in cererile care nu isi propun solutionarea fondului (exemplu: cererea de
ordonanta presedintiala, cererile de incuviintare a masurilor asiguratorii).
in procedura arbitrala unde intervine o sanctiune specifica, si anume
CADUCITATEA arbitarjului
(*dar sunt autori care spun ca se aplica si procedurii arbitrale intrucat caducitatea intervine
doar la interventia partilor , pe cand perimarea intervine si la sesizarea din oficiu).
**Perimarea se produce si impotriva incapabilului.!!!!!!!!
Motivele pentru care cauza a ramas in nelucrare trebuie sa fie
imputabile
partilor. Legea prevede 2 ipoteze in care partea nu este considerata in culpa:
1.
Partea nu e considerate in culpa atunci cand actul de procedura trebuia facut
din oficiu, el nu a fost facut si nu a mai fost urmat de altele ( ex : s-a facut cerere de abtinere ,
cauza s-a suspendat , s-a solutionat cererea de abtinere si nu s-a mai repus cauza pe rol ) . Actul de
procedura urmator nu revenea partilor ,ele trebuiau sa astepte solutionarea abtinerii si ulterior
,instanta trebuia sa repuna cauza pe rol si sa citeze partile pentru ca nu mai aveau termen in
cunostiinta ;
2.
Din motive neimputabile partii cauza nu a ajuns la instanta competenta sau
nu s-a putut stabili termen de judecata ;
Termenul
de
perimare.
Intreruperea
cursului
perimarii.
Suspendarea cursului perimarii
a.
Termenul de perimare este de 6 luni si curge de la ultimul act de procedura
efectuat in cauza ( ex : incheiere de suspendare) .
b.
Intreruperea perimarii - cursul perimarii se intrerupe prin indeplinirea unui
act de procedura valabil, facut in scopul judecatii (*actul respectiv trebuie sa tind catre finalizarea
judecatii). Nu este act procedural intreruptiv al termenului perminarii
cererea prin care
paratul, de exemplu, solicita repunerea pe rol in vederea discutarii

perimarii. Si, in plus, actul trebuie sa fie facut de o parte care justifica un interes (sunt eliminate
astfel actele facute de instant; nici macar toate actele facute de parti nu intrerup permiarea; de
obicei cel care justifica un interes este reclamantul sau intervenientul principal) .
**Actul de procedura intreruptiv de perimare profita tuturor partilor,
indiferent de raporturile dintre ele.
***Perimarea
opereaza in bloc: nu se poate perima doar cererea
principala, fara a se perima cererea reconventionala . Cu toate acestea vezi spea discutat la
seminar.
Spe:
A introducere o cerere principala, B o cerere de intervenie accesorie, C introduce
cerere reconvenional. n spea, a interenit suspendarea judecii pentu neprezentarea priilor.
Dup 6 luni i 5 zile cauza este repus pe rol, n vederea dispunerii perimrii.
Procedura s-a fcut cu citarea priilor.
Cu ocazia dezbaterii, intervenientul arat c n urm cu o lun nainte de repunerea
pe rol, a intrat n insolven i a durat 3 sptmani pna la numirea lichidatorului.
De asemenea,prtul arat c n urm cu 2 sptmni a solicitat instanei printr-o
cerere depus la dosar s i se comunice ncheierea de suspendare i a atacat nchierea cu recurs care
ns a fost respins.
Instana va soluiona in felul urmtor:

A) va constata perimarea tuturor cererilor din dosar
B) instana va dispune continuarea judecii considernd c nu a
intervenit perimarea
C) instana va dispune perimarea cererii de chemare in judecat i a
cererii reconvenionale i va dispune continuarea cererii de
intervenie-
Soluia instanei este ca va respinge toate cererile pe argumentul c perimarea

opereaz n bloc. Cu toate acestea, Briciu a apreciat ca interesant argumentul adus de
Colan conform cruia n temeiul art. 66 alin 4. Intervenia principal va fi judecat
chiar dac judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile
prevzute de lege.
c.
Cazuri:
1.
Suspendarea cursului perimarii :
Cat timp dureaza suspendarea facultativa prevazuta de art
413 NCPC:
suspendarea termenului de perimare dureaza exclusiv pana la momentul la care inceteaza cauza de
suspendare, chiar daca partea nu a avut diligenta de a solicita repunerea cauzei pe rol. De exemplu:
*In cazul in care o instana formuleaza o cerere de pronuntare a unei hotarari in
vederea dezlagarii unei probleme de drept de catre ICCJ, iar alte instante care se confrunta cu
problem similare si iau hotararea de a suspenda cauza pana la primirea raspunsului, de la data
publicarii deciziei, prin care se pronunta ICCJ, in M. Of., partile au obligatia de a repune cauza pe
rol chiar daca instanta nu face acest lucru din oficiu.
*Daca exista un alt process unde se judeca un drept, de a carui existenta sau
inexistenta depinde solutionarea unei alte cauze, in momentul in care hotararaea din cel e-al doilea
process (privind existena/ inexistenta dreptului) devine definitiva si exista posibilitatea repunerii pe
rol a procesului, de la acel moment, chiar daca partile nu au depus diligeta repunerii cauzei pe rol,
termenul de perimare incepe sa curga. !
**Insa nu ne aflam pe aceasta ipoteza in situatia in care s-a suspendat cauza pentru
ca partea nu si-a indeplinit unele obligatii;
intervenit in
2.
ultimele 3 luni ale termenului de perimare
de perimare are
Cazurile de suspendare legala prevazute de art
3.
, caz in care suspendarea termenului
Cand partea este impiedicata sa staruie in judecata pentru motive temeinic
Condiile perimrii
1.
daca au
loc pentru o luna ;!!!
justificate sau alte cazuri prevazute de lege ;
412 NCPC,
ramanerea in nelucrare timp de 6 luni ;
2.
sa nu existe cauzele de intrerupere sau supendarea termenului ;
3.
culpa partii ;
4.
sau nu existe o cauza de stingere a procesului , prevazuta prin norma
speciala ;
*Perimarea (reglementata prin norme de ordine publica)

opereaza in bloc pentru toate cererile din dosar.
Regim de invocare :
Perimarea se invoca
din oficiu, de exemplu, daca o parte face un act procedural
intreruptiv instanta poate invoca din oficiu exceptia perimarii, si de parti, pe cale directa sau pe
cale de exceptie, in fata primei instante, pana la inchiderea dezbaterilor. Aadar perimarea se invoc
de:
Din oficiu de instan,cnd o parte face un act procedural intreruptiv

De pri,n mod direct sau pe cale de excepie
Unde se poate invoca i pn cnd se poate invoca permarea?

n faa primei instane
Pn la inchiderea dezbaterilor
**Perimarea nu se poate invoca pentru prima oara in apel.
Procedura de solutionare:
Instanta se pronunta de urgenta,
cu citarea partilor, se intocmeste un referat
in care se arata:
data ramanerii in nelucrare a cauzei

daca motivul este imputabil sau nu partilor
care au fost ultimele acte procedurale efectuate.
Instanta se pronunta prin:
INCHEIERE atunci cand constasta ca nu a intervenit perimarea, care se ataca

odata cu fondul ;
HOTARARE prin care instanta constata ca a intervenit perimarea, care se ataca cu
recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, la instanta ierarhic superioara.

Daca perimarea se constata de catre ICCJ,
recursul
se judeca de
completul de 5 judecatori ar fi un aparent recurs la recurs;
Efectele perimarii :
1.
Stinge procesul ;
2.
Actele de procedura intocmite raman fara efect in ceea ce priveste functia lor
3.
Probele administrate raman castigate cauzei si pot fi folosite in cazul in care
procedurala ;
se formuleaza o noua cerere de chemare in judecata ;
4.
Perimarea nu afecteaza dreptul subiectiv in mod direct! se poate face o
noua cerere cu privire la acelasi drept si se pot folosi probele din dosarul anterior.
In mod indirect dreptul subiectiv poate fi afectat daca, de exemplu, se perima apelul
, hotararea de prima instanta devine executorie si pentru ca nu se poate face recurs fara a se face
apel, iar partile nu au convenit anterior asupra suprimarii caii de atat a apelului, hotararea de
prima instanta devine definitiva si dobandeste automat autoritate de lucru judecat.
Actele de dispoziie ale prilor
1.
Renunarea la judecat si la drept;
2.
Achiesarea la preteniile reclamantului;
3.
Tranzacia;
Aspecte generale :
sunt acte unilaterale, nu au caracter revocabil;!!!
sunt acte personale, prin urmare, pot fi fcute de parte sau de mandatar cu
procur special autentic;
nu toate drepturile sunt susceptibile de acte de dispoziie;
atunci cnd este vorba de un minor, o persoan pus sub interdicie sau
disprut, chiar dac reprezentantul legal al acestuia este autorizat de autoritatea tutelara s ncheie
actul de dispoziie respectiv, instana va putea s nu ia act de actul respectiv si s continue
procesul, dac consider c acest lucru este n avantajul persoanei reprezentante- art. 81
NCPC (nu este vorba de o nelegalitate a actului, ci o apreciere de
oportunitate, instana care
judec procesul apreciaza dac actul respectiv este sau nu n favoarea persoanei reprezentate);
1.
Renunarea la judecat
Renunarea la judecat este un act de dispoziie specific reclamantului prin care
acesta decide s nu mai continue procesul declansat prin cererea de chemare n judecat. Si
celelalte pri n proces pot renuna la judecat, atunci cnd poziia lor procesual este similar
celei de reclamant de exemplu: prtul poate renuna la judecarea cererii reconvenionale,
intervenientul principal poate renuna la cererea de intervenie.
Din punct de vedere formal, cererea se face fie personal, fie prin mandatar cu
procur special, autentic. Ea poate fi fcut verbal n sedina de judecat, fie printr-o cerere
scris. Nu este necesar ca acea cerere s mbrace o anumit form ad validitatem, ea va fi certificat
prin depunerea la Registratur.!!!!
n ceea ce priveste termenul n care se poate renuna la judecat:

Art. 406
Condiii
(1) Reclamantul poate s renune
oricnd la judecat, n tot sau n parte,
fie verbal n edin de judecat, fie prin cerere scris.
dac renunarea se face pn la comunicarea cererii de chemare n
judecat prtului,nu
se solicit consimmntul acestuia,
necondiionat de orice alt poziie a prtului;
renunarea este
dac reclamantul renun la judecat la primul termen la care prile sunt
legal citate sau ulterior,
renunarea nu se poate face dect cu acordul
expres sau tacit al celeilalte pri.

Renunarea nu stinge procesul ntr-un mod irevocabil, practic reclamantul va putea
s formuleze o nou cerere de chemare n judecat, nejudecndu-se pe fond, pricina nu are
autoritate de lucru judecat. Renunarea nu este un act de stingere a raporturilor conflictuale dintre
pri, putnd fi de multe ori un armistiiu ntre prti (se poate urmri judecarea la o alt instanta,
competent alternativ; reclamantul, din cuprinsul ntmpinrii depus de prt, si poate da seama
c nu are probe suficiente pentru a se judeca la acel moment). De aceea i se ofer posibilitatea
prtului de a bloca aceast aciune a reclamantului.
*Dac prtul este prezent si se formuleaz o cerere de renunare, iar el nu spune
nimic, nu si manifest dezacordul, nseamn c este de accord cu renunarea la judecat.
**Problema apare in situatia in care paratul lipseste de la termenul la care
reclamantul solicita renuntarea la drept. Poate absena fi considerat consimmnt tacit?
n acest caz, instana va acorda un termen prtului pentru a-si manifesta poziia cu
privire la renunare si daca la acel termen nu se prezinta , nu isi manifesta consimtamantul se va

considera ca este un acord tacit .!!!
exist si o variant intermediar n care reclamantul renun la cerere dup ce
s-a comunicat prtului,
dar pn la primul termen. n acest caz nu este
necesar acordul prtului, dar acesta din urm va putea s solicite obligarea reclamantului la plata
cheltuielilor de judecat pe care le-a fcut pn n acel moment.
Din punct de vedere al termenului se pune problema de a sti ce se ntmpl n cazul
n care se renun la judecat n apel sau n recurs, fiind necesar consimmntul prii adverse, cu
hotrrile pronunate n fazele anterioare?
Acestea se vor anula n tot sau n parte, n limitele renunrii si se va pronuna
o hotrre prin care se ia act de inchiderea dosarului ca urmare a renunrii la judecat.
**Renuntarea la apel nseamn o achiesare la hotrrea pronunat n prima instan.
Renunarea la cererea de chemare n judecat, dac este facut direct n apel, sterge efectele
apelului (art. 468 alin (5)-apelul este suspensiv de executare) si ale hotrrii pronunate si se
ntoarce la situaia n care nu ar fi existat procesul.
Astfel nu trebuie sa confundam renunarea la calea de atac cu renunarea la judecat.
n prima ipotez, prin renunare, hotrrea primei instane devine definitiv i se bucur de
autoritatea de lucru judecat pe cnd n cazul ipotezei din urm nu avem o situaie litigioas transat.
Prin ce act se pronun instana asupra renunrii la judecat?
Instana se pronun:
printr-o hotrre
sentin
sau decizie, dup caz.
Aceast hotrre nu consemneaz dect renunarea la cererea de chemare n judecat si

eventual, dispune cu privire la cheltuielile de judecat. Hotrrea se atac cu
recurs la
instana ierarhic superioar.
*Dac
renunarea intervine chiar la ICCJ hotrrea este
definitiv, la fel ca la suspendare.

Efectele renunrii la judecat:
hotrrea nu are autoritate de lucru judecat; dac mai este n termenul de
prescripie se poate introduce o nou cerere de chemare n judecat;
renunarea produce efecte exclusive cu privire la cel care a formulat cererea
de renunare; dac exist o coparticipare procesual activ si unul dintre reclamani renun , nu
nseamn c judecata de se stinge n ceea ce i priveste pe ceilali reclamani;
2.
Renunarea la drept
Reprezint un mijloc procesual lsat la dispoziia reclamantului, prin care acesta nu
renun numai la judecat, ci renun la nsusi dreptul subiectiv dedus judec ii, ceea ce duce
la pronunarea unei hotrri prin care cererea formulat de reclamant se va respige:
ca nentemeiat sau nefondat
din cauza acestui aspect exist diferene fa de cererea de renunare.
In ceea ce priveste forma, cererea de renunare la drept se poate face personal de
reclamant sau prin mandatar cu procur special. Se poate face verbal, n sedin sau printr-un
nscris n form autentic, depus la Registratur.
Din punct de vedere al momentului, nemaiexistnd posibilitatea relurii procedurii

de reclamant,
se poate formula cererea de renun are la drept n
orice faz a procesului.
Dac renunarea se face n cile de atac, hotrrile pronunate
anterior vor fi si ele anulate n tot sau n parte, pronunndu-se o hotrre n locul lor prin care
aciunea se va respinge ca nefondat.
Hotrrea (sentin, decizie) este supus
numai recursului, care se judec
de instana ierarhic superioar.

Spre deosebire de renunarea la judecat, cererea de renunare la drept chiar
dac este formulat n fata naltei Cur i, va putea fi atacat cu
revenind completului de 5
recurs,
competena
judectori. La fel ca la perimare!
3.
Achiesarea la preteniile reclamantului art. 436- 437 NCPC:
Achisarea poate fi de dou feluri:
achiesarea la preteniile reclamantului- cnd prtul recunoaste preteniile
achisarea la hotrrea pronunat- act specific celui care a pierdut procesul, n
acestuia;
tot sau n parte n prim instan;
n cazul achiesrii la preteniile reclamantului avem de-a face cu un act al prtului
de recunoastere a drepturilor invocate de ctre reclamant. n cazul acesta se va pronuna o hotrre

prin care se vor admite, n tot sau n parte, n limita achiesrii, preteniile reclamantului, formulate
n contradictoriu cu respectivul prt; Prin urmare, dac prtul recunoaste doar o parte din
preteniile reclamantului se poate pronuna o
hotrre partial, n limita recunoasterii, ulterior
continund procesul cu privire la partea nerecunoscut.
Calea de atac ce se poate formula mpotriva hotrrii este
recursul la instana
ierarhic superioar; (recurs la completul de 5 judecatori); dac achiesarea la preteniile

reclamantului intevine ntr-o faza superioar a litigiului, trebuie anulat hotrrea pronunat
anterior si soluionat cauza n sensul achiesrii;
4.
Achiesarea la hotarrea pronunat
Efecte :
Dac partea declar c renun la calea de atac a apelului nainte de a ncepe chiar s
curg termenul de apel, el nu va putea formula apel.

Achiesarea la hotarare poate fi expres sau tacit. Achiesarea expres se face verbal
n sedin sau prin nscris autentic, personal, sau prin mandatar cu procur special si autentic.
Achiesarea tacit, total sau parial, trebuie s rezulte din acte sau fapte precise si concordante
care exprim intenia cert a prii de a-si exprima adeziunea la hotrre.
Condiii:
1.
acte sau fapte;
2.
actele sau faptele respective s fie precise, neechivoce;
3.
concordante;
4.
s exprime o intenie cert cu privire la recunoasterea hotrrii respective;
Exemple:
1.
Atunci cand o hotrre nu este executorie, iar partea, nainte chiar de a expira
termenul de apel, dar dup ce i s-a comunicat hotrrea o execut de bunvoie. Termenul de
exercitare a apelului este suspensiv de executare, partea neavnd nicio obligaie n sensul
executrii, ea nefiind executorie. Cu toate acestea, n loc s formuleze apel, a decis s o execute
(dac o execut dup ce expir termenul de apel nu suntem n prezena unei achiesri pentru c
partea este deczut din dreptul de a face apel, iar hotrrea devine executorie si ar trebui s o
execute).
**Atunci cnd hotrrea este executorie, desi este supus nc recursului, iar partea
o execut benevol, far a exsita un dosar de executare silit, !!!NU suntem n prezena unei
achiesri. !!!!
2.
Atunci cnd partea a formulat o cerere reconvenional ntr-un proces, a
pierdut procesul, s-a formulat apel, prtul s-a prezentat n apelul reclamantului, a pus concluzii, a
susinut legalitatea hotrrii respective, s-a respins apelul , dup care, dup un timp a fcut si el
apel mpotriva hotrrii de prim instan cu privire la cererea reconvenional pentru c hotrrea
nu a fost comunicat, iar termenul curge de la comunicare. ns reclamantul a cunoscut coninutul
hotarrii, dar instana a apreciat c punnd concluzii n apelul prtului, susinnd c trebuie
meninut hotrrea de prim instan, a achiesat tacit la preteniile prtului. !!!
5.
Tranzacia
Tranzacia este contractul prin care prile previn sau sting un litigiu, inclusiv n faza
executrii silite, prin concesii reciproce, renunri la drepturi ori prin transferuri de drepturi de la o
parte la cealalata (se pot naste, modifica, stinge drepturi care nu fac obiectul litigiului dintre pri).
Tranzacia d posibilitatea prilor s ncheie procesul cu privire la drepturile n litigiu putnd pune
n discuie si alte drepturi.
Prile se pot nfisa oricnd n cursul judecii pentru a tranzaciona cu privire la
drepturile litigioase (inclusiv n faza executarii silite). De tranzacie, instana poate lua act chair si
ntre termene, fr c prile s fi fost citate (prile se pot prezenta att la termen, ct si ntre
termene). Dac prile prezint judectorului tranzacia ntr-o alt zi dect cea stabilit pentru
judecat atunci hotrrea se va da n camera de consiliu.
Tranzacia se ncheie:
obligatoriu n form scris,

ea va fi semnat de toate prile
judectorul va verifica dac prile semnatare sunt cele care aveau dreptul de a
tranzaciona si va pronuna o hotrre de expedient.
Caracteristicile hotrrii :
1.
dispozitivul hotrrii nu l reprezint hotrrea instanei, ci chiar nelegerea
2.
poate fi atacat numai
prilor;
recursul
cu recurs
la instana ierarhic superioar, ns
nu poate viza dect aspecte de procedur;
3.
spre deosebire de alte hotrri judectoresti, soluia adoptat pe calea
hotrrii de expedient va putea fi pus n discuia unei alte instane, fie solicitndu-se anularea
tranzaciei, fie rezoluiunea sau rezilierea, ori s se demonstreze c a fost simulat actul respectiv
pentru c, n realitate, controlul pe care l face instana este exclusiv unul de procedur. !!!
**Sunt autori care spun c hotrrea de expedient nu este o hotrre purttoare de
autoritate de lucru judecat pentru c, desi se transeaz litigiul, transarea nu este realizat de ctre
instana, ci prin voina prilor, instana doar lund act de voina prilor.
Etapa dezbaterilor
Dup ce s-au adminstrat probele, s-au rezolvat incidente, judectorul va da o
ncheiere privind terminarea cercetrii procesului. Se marcheaz intrarea n dezbateri a procesului.

Regula: art 244 NCPC stabileste c dndu-se acest ncheiere de terminare a
cercetrii, se fixeaz termen pentru dezbatrea n fond a pricinii.
Excepii:
prile, de comun accord, vor ca dezbaterea s aib loc la acelasi termen
Cererea care a fost formulat de o parte pentru judecarea n lips si care totusi nu
accept ideea c atunci cnd nu este preyent s se judece n camera de consiliu, ar
trebui s se menioneze expres (desi se cere judecarea n lips, partea nu este de
accord ca dezbaterile s aib loc n camera de consiliu la acelasi termen dup
darea ncheierii de terminare a cercetrii procesului).
Tr. Briciu: n realitate aceast separare ntre cercetarea procesului si dezbaterea prin
acordarea acelui termen, ca regul, avea dou raiuni:
1.
era complicat ca fiind n camera de consiliu si terminnd cercetarea
procesului s se plece n sala de judecat, pentru a se discuta n sedin public dezbaterea;
2.
nu ar fi normal ca la termenul la care au avut loc discuii pe excepii, sau au
fost adiministrat probe, s aib loc si dezbaterea fondului. S-a dorit ca prile s aib o viziune de
ansamblu, s si pregteasc pledoariile, s redacteze si s depun cu 5 zile nainte de termenul
stabilit pentru dezbateri, concluziile scrise, pentru ca n sedin judectorul s cunoasc inteniile
prilor si s se discute asupra lor;
Dup ncheierea de terminare a cercetrii procesului, se intr n faza de dezbatere a
fondului, n care din punct de vedere teoretic, trebuie s aib loc punere de concluzii cu privire la
aspectele de fond. Totusi legiutorul permite ca n aceast faz, nainte de a se da cuvntul pe fond,
s existe cereri privind completarea probelor, punerea n discuie a unor incidente: suspendare,
renunri, perimare (art 390 NCPC).
De principiu, dezbaterile au loc ntr-o singur sedin, dar totusi, dac amploarea
lor depseste limita timpului afectat sedinei, ele pot continua ntr-o alt zi, chiar n afara orelor
fixate pentru terminarea pricinii.
Deliberrile
Precizri prealabile. Deliberarea are loc, de principiu , n camera de consiliu, dup
nchiderea dezbaterilor.
*Aceast regul nu exclude, ns, ipoteza n care instana ar putea s se pronune
asupra unor aspecte incidentale ale pricinii, delibernd chiar n sedin public. !!
Deliberarea este procesul de formare a opiniei completului de judecat . Aici trebuie
distins dupa cum completul este alctui din judector unic, ceea ce presupune un proces exclusiv
intern si deliberarea n cazul completului colegial , care presupune o adunare a opiniilor
judecatorilor.
Cnd suntem n a doua ipotez exist regula, prevzut n art. 395 alin.(2) NCPC,
conform creia presedintele completului este cel care strange opiniile judectorilor, ncepnd cu
judectorul cel mai nou n funcie si terminnd cu propria sa opinie. Argumentul este acela ca cel
mai nou ar putea fi influenat n opinia sa de cei mai vrstnici, dup cum, la rndul lor acestia ar
putea fi influentai n propriile opinii de ctre presedintele completului.
Dac ntre momentul nchiderii dezbaterilor si momentul deliberrii, un judecator
prseste instana respectiv (poate fi detasat, delegat, avansat), el va lua parte n continuare la
deliberri att timp ct pstreaz calitatea de judector, art. 395 alin. (3) NCPC. ns, dac el
pierde calitatea de judector sau este suspendat din funcie, atunci nu mai poate participa la
deliberare si cauza se va repune pe rol, cu nlocuirea lui de ctre un alt judector.
* Un judecator poate fi schimbat pentru motive temeinice , dar, n faza deliberrii nu
poate fi schimbat fr a se reveni la faza dezbaterilor.
Judectorul din deliberri trebuie s fie acela si cu cel n faa cruia au avut
loc dezbaterile! !!!
Amnarea pronunrii.
Sunt cazuri n care judectorii apreciaz c este necesar amnarea pronunrii pe un
termen de cel mult 15 zile (ulterior, pronunarea se mai poate amna pentru alte 15 zile printr-o
nou ncheiere).
Particulariti n amnarea pronunrii:
1.
Se redacteaz o
ncheiere de dezbateri
n care se vor trece cele
petrecute la termenul la care au avut loc dezbaterile. n acest caz, cnd se va redacta hotrrea
final, partea expozitiv a hotrrii, va face referire la faptul c aspectele legale ce s-au petrecut n
sedina n care au avut loc dezbaterile sunt consemnate n ncheierea de dezbatere, aceasta fcnd
corp comun cu hotrrea final.
Dac cumva ncheierea de dezbatere este nul, automat acest lucru atrage si
nulitatea hotrrii finale.
2.
Dac se decide amnarea pronunrii, noul cod prevede posibilitatea ca
pronunarea s nu mai fie fcut n public, ci s fie pus la dispoziia prilor prin mijlocirea grefei,
art. 396 alin. (2), fie la arhiv, fie pe site-ul instanei. Punerea soluiei la dispoziia prilor
reprezint o derogare de la regula conform creia soluia se pronun n sedina public. !!!!!!
3.
Desi codul prevede cel mult 15 zile instana poate stabili un termen mai
scurt. Dac judectorul a fixat un termen de amnare a pronunrii, el nu poate pronuna hotrrea
mai repede, acesta fiind inut de termenul pe care l-a stabilit. Argumentul rezid n faptul c pe
de o parte, prile stiu c n intervalul stabilit de instana pot s depun concluzii scrise, opinii, iar
pe de alta, ele nu vor verifica n acest interval site-ul grefei sau nu vor cere informaii la arhiv, n
considerarea posibilitii ulterioare de a declara cale de atac. Dac judecatorul se pronun anterior
termenului stabilit, ns partea verific ulterior, exist posibilitatea expirrii termenului pentru
exercitarea cii de atac.
Incidente n faza deliberrilor. Completul de divergen.
Completul de divergen este posibil n cazul n care avem un complet colegial
format dintr-un numr par de judectori.
Dac sunt 3 judecatori, dispoziiile art. 398 stabilesc c hotrrea se ia cu
majoritate, iar dac, n cazul n care judectorii au opinii diferite, judectorii ale cror opinii se
aproprie sunt obligai s ajung la un consens opinie comun.!!
Dac ns, n cazul completului par, nu se poate realiza unanimitatea, atunci se va
forma un complet
de divergen, care va include, pe lang cei doi judectori iniiali si un
al treilea, care poate fi presedintele instanei, vicepresedintele, presedintele de secie sau un

judector desemnat de acestia (cazul cel mai des ntlnit).
Divergena se va putea judeca n aceeasi zi , dar cum ea apare de multe ori n faza
deliberrii va trebui acordat un termen si citate prile, care, n acest caz, nu mai au termen n
cunostiin, caz n care termenul nu poate fi mai mare de 20 zile sau 7 zile n cazuri urgente.
**Divergena poate aprea cu privire la orice deliberare, nu neaprat cu privire la deliberarea asupra
fondului: de exemplu pentru ncuviinarea unei probe.
Regula n materie de divergen:
Cu ocazia divergenei, n completul de divergen, nu se vor discuta dect acele
aspecte rmase n divergen, care ar putea fi:
nu tot ansamblul pricinii, pentru c este posibil ca judecatorii, din 4 capete de
cerere, de exemplu, s fie n divergen doar asupra unuia. n consecin, n aceast situaie nu se
mai pot face cereri noi.
judectorii si pot schimba opiniile cu ocazia deliberrii ce are loc dup
dezbaterea n completul de divergen; Cu alte cuvinte, acestia nu sunt inui de opiniile care i-au
adus n starea de divergen, dndu-li-se astfel posibilitatea reevalurii situaiei iniiale. Noul cod
a nlturat regula conform creia judectorii trebuiau s si motiveze opiniile divergente,
tocmai pentru a nu i pune pe judectori n situaia neplcut de a fi obligai s si le retracteze cu
ocazia noi deliberri.
**Codul prevede doar c prile vor fi anunate n sedin despre chestiunile rmase
n divergen.
Dac unul dintre judectorii completului iniial nu mai poate face parte din
completul de divergen, din varii motive, atunci nu va mai avea loc divergena, ci cauza se va
repune pe rol ntr-un complet format din doi judectori, cel aflat n imposibilitatea de a
participa urmnd a fi nlocuit.
**Far a fi divergen, dac, cu ocazia deliberrii, completul apreciaz c trebuie s
repun cauza pe rol deoarece nu este lmurit (art. 400 NCPC), prile se citeaz din nou, se reiau
dezbaterile, solicitndu-se fie simple lmuriri, fie administrarea de probe.
Rezultatul deliberrilor. Minuta

La finalul deliberrilor se ntocmeste minuta. Minuta este un act de procedur cu
un regim special, ce cuprinde soluia pe scurt, precum si menine privind existenta unei eventuale
opinii separate. Minuta se semneaz de ctre cei care au participat la deliberare, iar n cazul
hotrrilor CCJ, si de ctre magistratul-asistent. !!!
Lipsa semnturii determin nulitatea hotrrii si nu poate fi remediat. Aceast
minut cuprinde soluia din cadrul deliberrii. Ea va reprezenta dispozitivul viitoarei hotrri, care
va putea adauga meniuni legate de nume/ denumire, domiciliu/ sediu, CNP, CUI, CIF etc. Pe lnga
faptul c hotrrea final (dispozitivul) trebuie s respecte aceasta minut, ea are marele avantaj c
reprezint poziia judectorului de la momentul deliberri.!!! Dac nu este semnat, aplicarea unei
semnturi ulterioare nu are valoare. Lipsa semnturii nseamna c judectorul nu a participat la
deliberare. !!
Minuta se aplic pe verso-ul cerereii de chemare n judecat, iar dac depseste
limitele unei pagini se face anexa la dosar. n caz de contradicie ntre minuta si dispozitivul
hotrrii ce se va redacta, sanciunea nu este nulitatea hotrrii,
dispozitivului potrivit minutei,
ci refacerea
argumentul constnd n aceea c, dup momentul
pronunrii, judectorii nu si mai pot schimba opinia iar aplicarea semnturii ulterior poate atrage
procedura falsului. Foarte important, astfel daca ar fi nula hotararea, judecatorii ar putea eluda
dispozitiile legale si ar reveni asupra ceea ce au hotarat.
Pronunarea hotrrii.
Dup redactarea minutei, are loc, ca regul
pronunarea hotrrii. Pronunarea are loc n sedin public, chiar dac procesul a avut loc n
camera de consiliu. Singura derogare de la aceast regul o reprezint situaia n care se amn
pronunarea, cnd este posibil ca pronunarea s nu fcut n sedin public, ci prin
mijlocirea grefei.
**Prile nu trebuie citate pentru ziua pronunrii. Data hotrrii este cea la care
minuta este pronunat.
Hotrrea judectoreasc
Redactarea, semnarea si comunicarea hotrrilor judectoresti
Clasificarea hotrrilor judectoresti:
1.
Sentina este acea hotrre prin care se soluioneaz o cerere:

n prim instan
sau prin care instana se deznvesteste
hotrrea prin care judectoria soluioneaz cile de atac mpotriva

hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional si
ale altor organe cu astfel de activitate (art. 424 alin.(1) NCPC).
2.
atac (apel, recurs,
Decizia este hotrrea prin care instana se pronun asupra unei ci de
*RIL-nu e cale de atac, anularea n apel a hotrrii primei instane si reinerea
cauzei spre judecare, la rejudecarea cauzei n fond dup casarea cu reinere (art. 424 alin.(2)
NCPC).
**Hotrrea prin care instana se pronun n contestaia n anulare sau revizuire se
numeste, dup caz, sentin

2.
sau decizie, art. 424 alin.(3) NCPC.
ncheierile sunt toate celelalte hotrri ale instanei, dac legea nu prevede altfel,
prin care:
fie sunt soluionate anumite incidente n cursul procesului
fie n situaii n care legea prevede expres c finalizarea unui proces are loc printro
ncheiere
(ipoteze n care sunt tot simple incidente, dar care,din punct de
vedere administrativ, se trateaz ca fiind dosare separate).
O alt clasificare vizeaz deosebirea dintre:
1.
Hotrrile de prim instana;
2.
Hotrrile executorii, art. 633NCPC, sunt:
cele date n apel, dac prin lege nu se prevede altfel;
cele date n prim instana fr drept de apel;
cele n legtur cu care prile au convenit s nu exercite apel, ci s exercite
direct recursul;!
3.
Hotrrile definitive, art. 634 NCPC, sunt cele care:
nu sunt supuse nici apelului, nici recursului;
sunt date n prim instan far drept de apel si mpotriva crora nu s-a
exercitat recursul;
sunt date n prima instana care nu au fost atacate cu apel pentru c nu mai
pot fi atacate nici cu recurs, nu se poate exercita calea de atac omiso medio;
sunt date n apel, fr drept de recurs precum si cele care nu au fost atacate cu
sunt date n recurs, chiar dac prin acestea s-a soluionat fondul pricinii;
** Ca regul general hotrrea rmne definitiv dac nu poate fi atacat cu recurs.
recurs;
Alte clasificri:
hotrri cu o singur executare;
hotrri cu executare alternativ , ca de exemplu, atunci cnd se solicit fie
predarea unui bun (obligaie de a da), fie obligaii de a face sau de a nu face care implic un fapt
personal; n aceste ipoteze pentru c reclamantul si prefigureaz ideea c s-ar putea lovi de o
imposibilitate de executare n viitor, obligaia de a face se transform n obligaia de a da, de
regul, o sum de bani;
hotrri totale;
hotrri pariale , n cazul n care prtul recunoaste preteniile
reclamantului n parte (hotrrea este executorie de drept chiar dac se mai poate exercita cale de
atac);
Redactarea hotrrii. n ceea ce priveste redactarea hotrrii, ea se realizeaz de
ctre un judector desemnat de presedintele completului de judecat. n cazul completelor de litigii

de munc si asigurri sociale se poate desemna, n acest sens, si un asistent judiciar. Judectorul
care face opinie separate, o va redacta singur si o va atasa hotrrii.
Cuprinsul hotrrii judectoresti, art. 425:
1.
Partea introductiv practicaua hotrrii cuprinde meniunile prevzute
la art. 233 n materia ncheierii de sedin;
*atunci cnd se amn pronunarea toat aceast parte introductiv va fi inclus n
ncheierea de dezbatere;
2.
Considerentele n care se vor regsi obiectul cererii si susinerile, pe scurt,
ale prilor, expunerea situaiei de fapt astfel cum este reinut de instan, motivele de fapt si de
drept care au ntemeiat soluia instanei si totodat motivele pentru care s-au respins, dac este
cazul, cererile prilor
Astfel, considerentele sunt structurate n 3 pri:
a.
expunerea faptelor asa cum este prezentat de pri;
b.
nelegerea faptelor de ctre instana;
c.
aplicarea textelor de lege;
Observaii privind motivarea:
nu constituie o hotrre legal acea hotrre n care instana nu se refer si la
motivele pentru care a nlaturat aprrile prii care a pierdut procesul, rezumndu-se doar la a relua
argumentele prii care a castigat procesul;
atunci cnd partea a avut mai multe argumente care susineau un motiv,
instana nu este obligat s se refere la fiecare argument n parte, fiind suficient s se refere la
motivul invocat de parte (argumentele sunt acele teze care susin un motiv);
n considerente, instana trebuie s se refere la situaia de drept particularizat
n spea respectiv, ceea ce nseamn c nu este valabil hotrrea n care instana expune numai
doctrina sau jurisprudena n materie fr a face o particularizare;
Clasificare doctrinar a considerentelor:
Considerentele decisive sunt cele care susin n mod esenial soluia, fiind
purttoare de autoritate de lucru judecat (far ele dispozitivul nu ar putea fi conceput);!!!
Considerentele supraabundente sunt cele care nu se refer la soluia respectiv si
sunt introduse de instan fr a fi necesare (hotrrea ar fi fost aceeasi si cu ele si fr ele) si nu

sunt purttoare de autoritate de lucru judecat;
**Dac soluia cuprinde motive care nu au legtur cu pricina, hotrrea poate fi
atacat exclusiv sub aspectul considerentelor, dac prin expunerea lor vatam partea .[[
Aici este relevant spea prezentat de Briciu cnd au fost inversate considerentele
din doua hotrri de divor
3.
a. concis, s nu conin aspecte de motivare;
Dispozitivul cuprinde soluia. Trebuie s aib 2 caracteristici:
b. complet, trebuie s conin soluia la toate cererile si la toate capetele de cerere;
n cazul unirii excepiei cu fondul, dispozitivul trebuie s cuprind si soluia asupra excepiei chiar
dac a fost respins;
**Dac sunt mai multe pri, trebuie s se reflecte soluia pentru fiecare parte, de
exemplu, n cazul unei coparticipri procesuale pasive privind raporturi juridice diferite. Pot fi si
situaii n care prii sunt obligai n solidar, caz n care trebuie menionat oblig pe pri n
solidar la plata .
**Dac dispozitivul intr n contradicie cu minuta, sanciunea este refacerea
dispozitivului dup minut.
**Dac dispozitivul intr n contradicie cu considerentele, n sensul c din
considerente nu rezult dispozitivul,
sanciunea va fi casarea hotrrii
respective. !
**Dispozitivul nu poate conine nimic n plus faa de minut.
Imediat dup soluia instanei, se fac anumite meniuni:
a)
dac hotrrea este sau nu executorie;
b)
dac este supus cilor de atac, cu indicarea cii de atac;
c)
meniunea c s-a pronunat n sedin public;
d)
data pronunrii;
e)
dac este supus apelului sau recursului, se va indica instana la care se va
depune calea de atac;
f)
semnturile judectorului/ judectorilor si a grefierului;
Trebuie indicat calea de atac, dar, mai mult dect att, si instana unde se va depune
cererea pentru exercitarea cii de atac. Legea prevede c cererea de exercitare a ci de atac se
depune la instana care a pronunat hotrrea.
vtamare.
Sanciunea depunerii gresite este nulitatea expres , si chiar necondiionat de
Textul care sancioneaz cu nulitatea expres nedepunerea cererii la instana care a
pronunat hotrrea, nregistrarea gresit, este neconstituional, sanciunea este una prea grav
pentru c partea de multe ori ar putea fi n eroare. Codul nou a pstrat sanciunea, dar a
prevzut n plus c, n chiar corpul hotrrii, se va indica prii care este calea de atac, dar si
unde se depune cererea..
Redactarea hotrrii. Teremenul de redactare a hotrrii este de 30 zile de la
pronunare. Pe toat durata celor 30 zile se poate semna. Astfel, lipsa semnturii de pe hotrare ar
putea fi complinit.
Dac un judecator care a participat la deliberare si a semnat minuta nu poate semna
hotrrea din diferite motive, semntura va fi aplicat de presedintele instanei; dispoziiile sunt
aplicabile si n cazul grefierului, cnd va semna grefierul sef. n ambele cazuri trebuie indicat
motivul pentru care a semnat alt persoan.
Hotrrea ar putea s cuprind si o opinie separat precum si o opinie
concurent, adic o opinie care nu contrazice soluia, dar nu este de acord cu motivarea.
Opinia concurent = reprezint opinia judectorului care nu contrazice soluia dar
nu este de acord cu motivarea
Opinia separat = reprezint opinia judectorului care NU este de acord cu soluia
Hotrrea se redacteaz n 2 exemplare originale, una se depune la dosar, cealalt se
pstreaz la mapa de hotrri a completului. Prtilor li se vor comunica copii certificate.
Comunicarea hotrrilor.
Ca regul, toate hotrrile judectoresti se comunic, n afara unor prevederi
speciale. Noul cod de procedur a schimbat filosofia sub aspectul comunicrii fa de vechiul cod,
care prevedea c se comunic hotrrile atunci cnd era necesar pentru curgerea termenului de
declarare a cii de atac.
Excepii:
art. 427, dar si alte legi, care presupune comunicarea din oficiu ctre alte persoane
sau entiti dect prile, ca de exemplu nscierea n cartea funciar sau alte registre
publice;
art. 927 alin. (4) n material divorului, hotrrea de divor se trimite, din oficiu,
serviciului de stare civil, Registrului Naional al regimurilor matrimoniale,
precum si registrului comerului dac unul dintre soi este profesionist;

art. 940 n material punerii sub interdicie.
Efectele hotarrii judectoresti.
1.
Deznvestirea instanei; de la momentul pronunrii minutei, instana se
deznvesteste si nu mai poate interveni asupra soluiei pe care a dat-o, nici mcar indirect prin
dispozitiv;
2.
Puterea probant de act autentic; Fora probant de act autentic poart
numai asupra aspectelor pe care instana le-a putut constata prin propriile simuri, cum ar fi:
prezena prilor
ziua n care s-a judecat cauza
ziua n care s-a prounat soluia.
Hotrrea nu are for probant de act autentic asupra declaraiilor fcute de pri sau a
nscrisurilor sub semnatur private.
3.
Executorialitatea hotrrii nsemnnd obligaia prii de a aduce a
ndeplinire hotrrea, nsoit de posibilitatea recurgerii la un executor judectoresc sau un alt tip de
executor pentru executarea silit a hotrrii. Nu toate hotrrile au putere executorie!
Trebuie s fie o hotrre susceptibil de a fi pus n executare, de exemplu:
hotrrile n constatare nu pot fi puse n executare. Sub imperiul vechiului cod puterea executorie
era condiionat de investirea cu formul executorie a hotrrii. Noul cod menioneaz necesitatea
ncuviinrii executrii silite nainte de a fi pus n executare.
*Exist un proiect de lege care stabileste c nu mai este necesar nici mcar
ncuviinarea, ns numai n ceea ce priveste hotrrile judectoresti.
4.
Autoritatea de lucru judecat nu mai este vazut n noul cod ca fiind o
prezumie irefragabil de adevr, ci ca un efect al hotrrii judecatoresti venind din necesitatea

imutabilitii unui litigiu. n primul rnd , se vorbeste doar de autoritate si nu de putere de lucru
judecat-puterea de lucru judecat este acelasi lucru cu autoritatea de lucru judecat.
Autoritatea de lucru judecat este suceptibil de dou aspecte:
Aspectul pozitiv al autoritii de lucru judecat!
nseamn c, potrivit art. 431, o parte foloseste o hotrre judectoreasc definitiv ntr-un
alt litigiu, prevalndu-se de hotrrea obinut n litigiul iniial si solicit ca instana, n
noul litigiu, s pronune o solutie conform cu dezlegarea dat de prima instant. n acest
caz este necesar ca obiectul celui de-al doilea proces sa fie inclus n primul. n aceast
situaie, autoritatea de lucru judecat este invocat pe cale de aprare, nu blocheaz judecata,
ci d curs judecii n fond.
*Nu toate hotrrile sunt purttoare de autoritate de lucru judecat. Pentru a
vorbi de autoritate este necesar ca pricina s dezlege fondul sau mcar o excepie sau orice alt
incident (autoritatea poart doar asupra incidentelor dezlegate).
Aspectul negativ al autoritii de lucru judecat
art. 431 alin.(1), presupune c nimeni nu poate fi chemat n judecat de dou ori:
n aceeai calitate
n temeiul aceleiasi cauze
si pentru acelai obiect.
Astfel, este necesar tripla identitate: obiect, pri, cauz (cauza cererii).
O hotrre provizorie nu are autoriatate asupra fondului, ci asupra unei alte
cereri provizorii, dac nu se schimb situaia care a impus adoptarea acelei hotrri.
6.
Obligativitatea si opozabilitatea hotrrilor judectoresti
obligativitatea vizeaz prile si presupune executarea hotrrii;!!!!
opozabilitatea vizeaz terii si nu presupune obligarea acestora n baza
hotrrii sau executarea mpotriva acestora;!!!!!
1.
Executarea proviorie.
Reprezint nsusirea unei hotrri judectoresti de a fi executorie chiar dac mpotriva

acesteia se formuleaz apel; executarea are ns caracter provizoriu.
Hotrrile judectoresti sunt executorii numai dupa ce trec de faza apelului.
Executarea provizorie este de 2 feluri:
executare provizorie de drept

si executare provizorie judectoreasc.
Executarea provizorie de drept: n acest caz instanta nu are dreptul de a aprecia dac se
impune sau nu ncuviintarea executrii. Astfel, instanta nu poate sa mpiedice executarea
provizorie:
dac exist o pricin din cele pentru care legea prevede c hotrrea se execut de ndat
iar apelul nu este suspensiv de executare
Cazuri (art. 448 NCPC):
Stabilirea modului de exercitare a autorittii printesti, stabilirea locuintei
minorului, precum si modul de exercitare a dreptului de a avea legturi personale cu minorul;
Plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturi juridice de munc,
precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
Despgubiri pentru accidente de munc;
Rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau alocatie pentru
copii, precum si pensii acordate n cadrul asigurrilor sociale, cu mentiunea c se aplic numai dac
reprezint capt de cerere principal;!!!
Despgubiri n caz de moarte sau vtmare a integrittii corporale ori
snttii, dac despgubirile s-au acordat sub forma de prestatii bnesti periodice;
Reparatii grabnice;
Punerea sau ridicarea sigliilori ori efectuarea inventarului;
n cazul cererilor privitoare la posesie, numai n ceea ce priveste posesia;
Hotrrile pronuntate n temeiul recunoasterii de ctre prt a pretentiilor
reclamantului, pronuntate n conditiile art. 436NCPC;
n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este executorie prin
dispozitii speciale vom vedea mentiuni c hotrrea este executorie su forma apelul nu suspend
executarea, de exemplu:
la ordonanta presedintial
la ordonanta de plat
la procedura special a evacurii
la sechestre
n procedura insolventei, etc.
Ratiune: Pentru aceste cazuri, legiuitorul prezum urgenta realizrii. n cazul
hotrrii judectoresti de prim instant, aceasta se bucura n mod provizoriu (vremelnic) de

caracter executoriu de drept, anterior rmnerii ei definitive, astfel nct se poate trece la executarea
silit, dar pe riscul creditorului ( art. 637 alin. 1 NCPC).
*Dac obiectul pricinii l formeaz unul dintre cazurile enumerate mai sus, hotrrea
judectoreasc este executorie de ndat,!! apelul nu este suspensiv de executare si acest lucru nu
trebuie mentionat n dispozitivul hotrrii pentru c este prevzut de lege.!
Executarea provizorie judectoreasc:
este lsat la aprecierea instantei, care apreciaz, la cerere, dac apelul ce va urma nu trebuie
s suspende executarea.
Condtii:
de fond:
obiectul procesului s aib continut patrimonial (art. 449 NCPC);
obiectul procesului s nu fie:
stramutarea de hotare;
desfiintarea unor constructii, plantatii si alte asezri fixe;
intabularea ori radierea unui drept din cartea funciar;
n general, msura nu trebuie s fie ireversibil sau greu reversibil.
nstanta va aprecia necesitatea msurii n raport cu 3 elemente alternative
cumulative):
temeinicia vdit a dreptului;
(nu
starea de insolvabilitate a debitorului nu este necesar ca debitorul s fi
intrat n insolvent (atunci procesul se suspend); creditorul, daca ar astepta s execute hotrrea
dup apel, ar putea sa nu mai aib ce s execute;
neadoptarea de ndat a masurii este vdit prejudiciabil pentru
creditor;
**Se va plti o cautiune
numai dac instanta apreciaz c este necesar, ns
cuantumul cautiunii nu este lsat la aprecierea instantei ci se vor aplica dispozitiile art. 718 alin. (2)
si (3) din materia suspendrii executrii silite n cadrul contestatiei la executare.
de form:
cererea poate fi fcut n scris sau verbal, n sedint, executarea vremelnic
nu se poate da din oficiu (trebuie s existe o cerere din partea prtii interesate);
Pn cnd poate fi fcut cererea de executare provizorie?
n fata primei instante, pn la nchiderea dezbaterilor!!!!

nu poate fi fcut direct n apel, dar dac a fost facut la prima instant si a fost respins,
poate fi reiterat n fata instantei de apel;!!!
Suspendarea executrii provizorii:
se aplic att n cazul celei legale ct si celei judectoresti; trebuie s se fi formulat apel
nu se poate suspenda executarea provizorie daca nu a fost declarat apel. !!!!
Cererea de suspendarea a executrii se poate face odat cu cererea de apel sau
distinct, n fata instantei de apel (n tot cursul apelului) nu exist un termen
.
Procedura de solutionare:
Unde se depune cerere de suspendare a executrii provizorii?
la prima instant
sau la instanta de apel (dac se face distinct de cererea de apel).
Cine judec cererea de suspendare a executrii provizorii?
instanta de apel
si chiar de completul care judec apelul.
Instanta se va pronunta cu citarea prtilor, n termen scurt,

atac cu apel n
prin ncheiere,
care se
5 zile de la pronuntare.
*Plata unei cautiunii este obligatorie si prealabil judecrii cererii de suspendare.
**Atunci cnd exist urgent,
prin ordonant presedintial,
camer de consiliu, ntr-un complet format dintr-un judector, se poate
ncuviinta
provizoriu suspendarea executrii pn la solutionarea cererii

de suspendare
(art. 450 alin.(5) NCPC) cu plata unei cautiuni deductibile din cautiunea
ulterioar.
***Cererea de suspendare, chiar daca e fcut odat cu cererea de apel, nu se judec
odat cu apelul ci se judec mai nti suspendarea
Cheltuielile de judecat
Sunt incluse n categoria cheltuielilor de judecat:
taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar,

onorariile avocatilor,
ale expertilor si ale specialistilor numiti n conditiile art. 330 alin.(3),

sumele cuvenite martorilor pentru deplasare si pierderile cauzate de necesitatea
prezentei la proces, cheltuielile de transport si, dac este cazul, de cazare, precum si
orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfsurare a procesului.
Nu reprezint cheltuieli de judecat:
amenzile judiciare
sau despgubirile pentru tergiversarea procesului, chiar dac partea care a provocat
cu rea credinta tergiversarea procesului fiind sanctionat cstig procesul, nu
recupereaz amenda de la partea advers.
Observatii:
Partea din cheltuielile de judecat reprezentnd onorariile avocatilor, ale expertilor si
ale specialistilor numiti n conditiile art. 330 alin. (3) pot fi reduse, la cerere, dac instanta apreciaz
c:
sunt vdit disproportionate n raport cu valoarea sau complexitatea cauzei,
de exemplu dac ntr-o pricin de divort, onorariul avocatului de 10.000 de euro este mai mare, n
comparatie cu al altor avocati, nu nseamn c este vdit disproportionat;
n aprecierea disproportionalittii instanta va tine seama de circumstantele cauzei.
sunt vdit disproportionate n raport cu activitatea desfsurat;
Instana cnd dispune reducerea onorarilui avocatului trebuie s aib n vedere raportul
dintre munca depus de avocat,notorietatea avocatului i complexitatea cauzei
**Reducerea cheltuielilor nu afecteaz raporturile client-avocat , instanta nu reduce
onorariul, ea reduce numai parte din cheltuielile de judecat; onorariul rmne intact, chiar dac
partea nu si le va putea recupera din cheltuielile de judecat.
Cheltuielile de judecat se acorda numai la cerere, nu si din oficiu,
Pn cnd se poate face rererea de solicitare a cheltuielilor de judecat?
cererea putndu-se face pn la nchiderea dezbaterilor asupra fondului
Cu toate acestea, instanta trebuie s ntrebe prtile dac solicit sau nu cheltuieli de
judecat.
Cheltuielile de judecat pot fi solicitate de cale separat, n limita termenului de prescriptie

care ncepe s curg de la data rmnerii definitiv a hotrrii atunci cnd:
Dac nu au fost solicitate n cursul procesului

si instanta a omis s se pronunte asupra lor.
Dac au fost solicitate si instanta le-a respins, trebuie formulat cale de a atac, apel sau
recurs, dup caz.
Pn cnd trebuie fcut dovada cheltuielilor de judecat?
Dovada efecturii cheltuielilor de judecat trbuie depus pn la nchiderea

dezbaterilor asupra fondului.
Referitor la onorariile de avocat, ele nu vor fi dovedite de parte prin depunerea contractului
de asistent ci se va depune factura nsotit de ordinul de plat sau chitant, dup caz; n
orice caz cheltuielile trebuie s se fi fcut, nu s fie cheltuieli viitoare; n ipoteza n care nu
s-a efectuat plata (avocatul a emis factura si partea nu a avut bani s plteasc), partea poate
s cear cheltuieli pe cale separat, dar factura trebuie s fi fost emis anterior.
De regul, cheltuielile de judecat sunt suportate de ctre partea care pierde
procesul, acesta aflndu-se n culp procesual.
Prin excepie, n ipoteza n care prtul execut obligatia n timpul procesului si
cauza rmne fr obiect, solutia va fi de respingere a pretentiilor reclamantului ca fiind rmase fr

obiect, caz n care reclamantul nu poate fi obligat s suporte cheltuielile , ele vor fi puse n sarcina
prtului deoarece, plata fcut n timpul procesului are la baz o recunoastere a pretentiilor
reclamantului.
**Daca cererea este admis n parte, cheltuielile se acord proportional. Dac au
existat cereri de ambele prti sau o cerere reconventional, de interventie principal si se admit
toate, se va proceda la o compensare.
Dac sunt mai multe prti, cheltuielile se acord egal, proportional sau solidar,
potrivit cu pozitia lor n proces ori cu natura raportului juridic
de exemplu, n ipoteza n care avem mai multi prti si reclamantul pretinde de la
toti o datorie, dac acea datorie izvorste dintr-un raport juridic de solidaritate, instanta va obliga pe
toti prtii n solidar; prtii vor fi obligati n mod egal n situatia n care nu exist un raport de
solidaritate ntre prti, nu va functiona solidaritatea, iar fiecare prt va fi obligat n mod egal la
plata cheltuielilor de judecat.
**Potrivit cu pozitia lor in proces se refer la posibilitatea ca o anumit parte s
fi generat anumite cheltuieli mai mari de judecat, caz n care nu va mai functiona egalitatea, ci
proportionalitatea.
Chematul n garantie nu suport cheltuielile de judecat fat de cel care nu l-a
chemat n garantie, pentru c, fat de el nu exist un raport juridic. Intervenientul accesoriu nu are
drept la cheltuieli de judecat , ntruct el nu formuleaz pretentii proprii, deci nu se poate spune ca
va cstiga procesul, iar ceilalti nu l pierd fat de el.
n mod exceptional, partea care a pierdut procesul va putea fi exonerat de la plata
cheltuielilor de judecat dac:
prtul recunoaste pretentiile reclamantului n tot;
achisarea trebuie s fie total nu partial

recunoasterea trebuie s fie spontan, nu provocat prin interogatoriu
si va trebui s aib loc la primul termen de judecat la care prtile sunt legal citate;
*Observatie:domeniul efectiv de aplicare este diminuat de dispozitiile art. 1522
prtul s nu fi fost pus n ntrziere sau s nu fie de drept n ntrziere.
NCC, nssi art. 454 teza 2 spune c dispozitiile art. 1522 alin. (5) NCC rmn aplicabile, desi
Codul civil a intrat n vigoare anterior, si desi NCPC are n Legea de punere n aplicare art. 83 lit. k)
, si desi art.1522 pare a fi contrar art. 454, acesta nu va fi considerat abrogat, ca rezultat art.1522
NCC reduce sfera de aplicare a lui 454 NCPC deoarece n alin. (5) al art. 1522 se prevede c
cererea de chemare n judecat formulat de creditor, fr ca anterior debitorul s fi fost pus n
ntrziere, confer debitorului dreptul de a executa obligatia ntr-un termen rezonabil, calculat de la
data cnd cererea i-a fost comunicat. Dac obligatia este executat n acest termen, cheltuielile
rmn n sarcina creditorului.
ndreptarea, lmurirea si completarea hotrrii
1.
ndreptarea hotrrii:
presupune existenta unor erori materiale

sau omisiuni cuprinse n hotrri sau ncheieri,
care nu influenteaz solutia
de exemplu: numele prtilor, calitatea acestora, erori de calcul etc.
Nu se confund aceast eroare material cu eroarea material de la constestatia n

anulare, care e o eroarea material care ns a generat o solutie gresit.! SI PRODUCE
EFECTE JURIDICE
**Erorile materiale de aici nu influeanteaz solutia!!!
De exemplu: se greseste ntr-un caz, unde n loc de POPESCU ION se trece
POPESCU IONIC.
ns, dac instanta nu observ c cererea de exercitare a cii de atac a fost trimis
prin post si calculeaza termenul de exercitare a cii de atac nu de la data postei, ci de la data
nregistrrii la grefa instantei. Calculnd termenul dup data primirii la gref partea care a
formulat cale de atac nu mai este n termen prin urmare instanta va respinge apelul ca tardiv.
Si aici este o eroare material, dar aceastae a produs consecinte n planul solutiei. n acest caz
mergem pe ci de atac sau pe constestatia n anulare.
ndreptarea hotrrii se poate face din oficiu sau la cererea prtii interesate. Nu
exist un termen n care trebuie fcut cererea, competenta revine instantei care a pronuntat
hotrrea (chiar acelasi complet).
de regul, cererea se judec, fr citarea prtilor, n camera de consiliu;
prin excepie, prtile pot fi citate dac se apreciaz c sunt necesare lmuriri.
Se va pronunta o ncheiere care este supus cilor de atac prevzute pentru hotrrea a
crei ndreptare s-a solicitat.
2.
Lmurirea hotrrii:
presupune 2 situatii, si anume:
atunci cnd sunt necesare lmuriri cu privire la ntelesul, ntinderea sau aplicare
dispozitivului
sau dispozitivul cuprinde dispozitii contradictorii.
Lmurirea hotrrii se face numai la cererea prtii interesate.
**n realitate judectorii trebuie s fie foarte atenti ca, pe calea lmuriri, s nu aduc
elemente noi, care nu au format obiectul dezlegrii. Spre exemplu, nu reprezint un caz de
lmurire ipoteza n care instanta dispune repunerea prtilor n situatia anterioar sub aspectul
mentiunilor din Cartea Funciar, iar pe calea lmuririi dispune repunerea n situatia
anterioar n ceea ce priveste si predarea bunului; Este ns corect lmurirea hotrrii
prin care instanta a obligat partea la 0.15% dobnzi, dar a uitat s precizeze c aceste
dobanzi se aplic pe zi de ntrziere;
Pn cnd se poate formula cererea de lmurire?
Nu exist un termen pentru formularea cererii, dar trebuie urmrit dac mai exist
interes , dac a trecut termenul de prescriptie a executrii nu mai exist un interes de
lmurire a ntinderii dispozitivului pentru c n realitate lmurirea nu vizeaz puterea de
dovad a nscrisului ci se are n vedere executorialitatea dispozitivului.
Cine judec cererea de lmurire?
Cererea de lmurire se judec de instanta care a pronuntat hotrrea , acelasi complet, se
judec de urgent, cu citarea prtilor, n camera de consiliu.

Se pronunt o ncheiere, care este supus cilor de atac prevzute pentru hotrrea a
crei lmurire se solicit.

Vezi spea de la seminar.
3.
Completarea hotrrii:
intervine atunci cnd:
exist o omisiune a instantei de a se pronunta cu privire la o cerere principal, incidental,

accesorie, conex (nu se aplic n cazul omiterii de a se pronunta asupra exceptiilor, caz n
care se va formula apel, nu cerere de completare; la fel si n cazul n care instanta a omis
s se pronunte asupra unui mijloc de aprare),

la un capt de cerere, la cererile martorilor, expertilor, traductorilor, interpretilor,
avocatilor din oficiu, curatorilor judiciari, cu privire la drepturile lor.
Pn cnd se poate formula cererea de completare?
Cererea va fi formulat n termenul prevzut pentru declararea apelului sau
recursului n cauza respectiv, 30 de zile de la comunicare!!!!!!

termen general, 15 zile de la pronuntare, n cazul hotrrilor din cile extraordinare de
atac (unde nu exist apel sau recurs) sau n fond, dup casarea cu retinere.
Cine judec cererea de completare?
Instanta competent este cea care a pronuntat hotrrea, cererea se judec de
urgent, cu citarea prtilor.

Se pronunt o hotrre(sentint/decizie), care este supus cilor de atac prevzute
pentru hotrrea initial.
Reguli generale:
Aceste ndreptri, lmuriri, completri nu pot fi fcute pe calea apelului sau
recursului, !!!doar pe calea revizuirii, n cazul unora; dac ai cerut ceva si intanta nu s-a pronuntat
asupra cererii poti s mai faci o nou cerere de chemare n judecat.
Cile de atac sunt cele prevzute pentru hotrrea a crei ndreptare, lmurire sau
completare se solicit.
Dac cererile sunt admise, cheltuielile sunt suportate de stat, instanta e culpabil
pentru acestea.
Cile de atac
Clasificare. Reguli generale
Sunt ci de atac:
apelul,
recursul,
contestatia n anulare
si revizuirea.
Clasificare:
Ci de atac ordinare :
apelul, presupune faptul c partea nemultumit poate critica hotrrea sub toate
aspectele, de fapt si de drept.
Ci de atac extraordinare:
recursul
si revizuirea,
presupun formularea de critici asupra unor aspecte limitativ prevzute de lege , n general
aspecte de drept.
Ci de reformare:
apelul
si recursul,
presupun judecarea de ctre alte instente dect cele care au pronuntat hotrrea, instante mai
nalte n grad.
Ci de retractare:
revizuirea si
care presupun judecarea chiar de ctre instanta care a pronuntat hotrrea, cu o

singur exceptie, art. 510 alin. (2)NCPC, n cazul dispozitiilor art. 509 alin. (1) pct. 8- exist
hotrri definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade diferite, care
ncalc autritatea de lucru judecat a primei hotrri- cererea de revizuire se va ndrepta la
instanta mai mare n grad fat de instanta care a dat prima hotrre.
** Cile de retractare nu presupun un control critic al hotrrii , ci

n cazul lor fie este vorba de aspecte de omisiune
fie de aspecte necunoscute la momentul pronuntrii hotrrii initiale.
Ci devolutive:
apelul, permite reluarea procesului sub toate aspectele sale, de fapt si/sau de drept;
Ci nedevolutive:
recursul,
contestatia n anulare,
revizuirea,
nu permit reluarea ntregului proces, ci numai a anumitor aspecte;
Ci suspensive de executare:
apelul, simpla introducere a cererii de apel suspend executarea
Ci nesuspensive de executare:
recursul, contestatia n anulare, revizuirea, se poate cere si obtine suspendarea
executrii;
Reguli generale:
Calea de atac poate fi formulat numai de una dintre prtile din proces , nu si de ctre
un tert (art. 458 NCPC). Exceptiile sunt prevzute expres de lege, de exemplu calea de atac
exercitat de procuror.
De regul, Cile de atac extraordinare nu pot fi exercitate ct timp este deschis
calea apelului.
Exceptie (art. 459 dac prtile consimt expres, prin nscris autentic sau declaratie
verbal n fata instantei, consemnat n proces-verbal, caz n care, recursul poate fi exercitat numai
pentru ncalcarea sau aplicarea gresit a normelor de drept material !!!!(numai pentru pct. 8 al
art. 488 NCPC).
Cile extraordinare se pot exercita concomitent, dar judecarea recursului are
prioritate, deoarece recursul e cale de reformare.

Legalitatea cii de atac nseamn c hotrrea e supus numai cilor de atac
prevzute de lege, n termenele si conditiile prevzute de lege. Dac judectorul
prevede o alt cale de atac, poate s induc n eroare partea, care poate exercita
calea de atac gresit si i se va respinge calea ca inadmisibil,
dar de la
comunicarea hotrrii se deschide dreptul prtii de a exercita calea corect.

Unicitatea caii de atac presupune c o cale de atac se poate exercita mpotriva
unei hotrri o singur dat.
Daca prin aceeasi hotrare au fost solutionate si cereri acesorii, hotrrea este supus n
ntregul ei cii de atac prevzute de lege pentru cererea principal, chiar dac cererile
accesorii ar genera alte ci de atac.!!!!
n cazul n care prin aceeasi hotrre au fost solutionate mai multe cereri principale sau
incidentale (nu si accesorii), de exemplu: cerere reconventional, cerere de interventie
principal, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotrrea n ntregul
ei este supus apelului.!!!! Hotrrea dat n apel este supus recursului. !!!!!!!
Dac hotrrea cu privire la o cerere principal sau incidental nu este supusa nici apelului
si nici recursului, solutia cu privire la celelalte cereri este supus cilor de atac n conditiile
legii, ex: divortul prin consimtmntul prtilor.
Se atac n principal dispozitivul, considerentele se atac n mod exceptional, numai
dac:
ele nu au legtur cu judecarea acelui proces; adic considerente
supraabundente
sunt gresite, caz n care, ar putea s constituie autoritate de lucru judecat ntr-
un proces viitor; partea nu le-ar putea ataca pentru c a cstigat procesul, dar partea advers ar putea
s i le opun ntr-un proces viitor.
cuprind constatri de fapt ce prejudiciaz partea; aceste prevederi sunt
aplicabile atunci cnd sunt atacate numai considerentele. !!!!
Textul se refer la ipoteza n care partea este multumit de solutie, si nu vrea schimbarea
acesteia, ci face referire doar la considerente. Pan la NCPC o astfel cerere era respins ca
lipsit de interes. Legiuitorul accept si apelul mpotriva considerentelor.
Instanta va admite apelul sau recursul si va nltura din corpul considerentelor, acele
considerente care fie nu au legtur cu pricina, fie sunt gresite, fie cuprind constatri de fapt
care prejudiciaz partea , acestea vor fi nlocuite cu propriile considerente ale instantei de
apel.
Msurile de administrare judiciar nu pot face obiectul niciunei ci de atac, de
exemplu: modul n care se repartizeaz aleatoriu; termenul pe care instanta l d.
Apelul
Noiune. Apelul este o cale de atac de reformare , adic va fi judecat de o instan
mai nalta n grad dect cea care a pronunat hotrrea , ordinar, nu presupune invocarea unor
motive speciale, ci se poate exercita pentru orice nemulumire, fie n legtur cu aplicarea legii, fie
cu interpretarea probelor sau a faptelor din dosar, devolutiv, produce o judecat n tot, att sub
aspectele de fapt, ct i sub cele de drept, i este, de principiu, o cale suspensiv de executare, cu o
excepie, i anume executarea provizorie.
Aadar apelul este:
O cale de atac de reformare

Ordinar
Devolutiv
n principiu suspensiv de executare, cu excepia executrii provizorie
Obiectul apelului: l formeaz:

de regul, hotrrile de prim instan , existnd si excepii:
hotrri care nu sunt supuse niciunei ci de atac
o cum ar fi hotrrea de declinare a competenei,
o hotrrea de strmutare,
hotrri supuse numai recursului,
de exemplu: hotrrea prin care se ia act de renunarea la calea
de atac
sau de renunarea la drept,
hotrrea data n baza recunoterii preteniilor,
hotrrea prin care se ia act de nvoiala prilor
, hotrrea de perimare,
hotrrile n materie de contencios administrativ pentru care
competent n prim instan este Curtea de Apel (art. 96 pct.1
NCPC).
Mai pot fi atacate cu apel i ncheierile.
Ca regul acestea se atac odat cu fondul,
excepie:exist i ncheieri care se atac separat, de exemplu:
ncheierea de ncuviinare a msurilor asigurtorii,

ncheierea de respingere a cererii de intervenie principal/ accesorie
, a cererii de chemare n garanie, a cererii de artare a titularului dreptului, de
chemare n judecat a altei persoane.
Felurile apelului. Apelul poate fi de trei feluri:
principal
incident
i provocat;
1.
Apelul principal
2.
Apelul incident
este acela formulat de ctre intimatul din apelul principal, dup mplinirea termenului de
apel, care, printr-o cerere proprie, tinde la schimbarea hotrrii primei instane.
Apelul incident se ntlnete cu predilecie n situaia n care prima instan a admis
n parte cererea sau dac, n cazul n care exist o cerere principal i una reconvenional, instana
a admis numai una.
Teoretic, trebuie s existe interesul ambelor parti de a exercita apel, cu alte cuvinte
pentru niciuna dintre pri ctigul nu este deplin. n acest context, una dintre pri, cea care a fost
mai mulumit, chiar dac nu a obinut tot ce a cerut n prim instan, decide s nu mai formuleze
apel, ns cealalt parte formuleaz apel principal, caz n care, legea ofer posibilitatea celeilalte
pri de a-i reconsidera cererea formulnd un aa-numit apel incident. poate fi facut dupa
indeplinirea termenului de apel principal) art 472 NCPC .
Exemplu: Reclamantul solicit de la prt 100.000 lei, capital i 20.000 lei cu titlu de
dobnd. Instana admite cererea n parte i l oblig pe prt la plata a 100.000 lei ns respinge
captul de cerere privind dobnzile. Reclamentul nu declar apel, i trec cele 30 de zile, termenul
general de apel. Prtul face totui apel principal, n termen. n acest moment, se redeschide
posibilitatea pentru reclamant de a-i reconsidera poziia, i anume, face apel i cere schimbarea
soluiei i cu privire la dobnzi. Prin nedeclararea apelului, reclamantul era dispus s renune la
dobanzi, pentru a putea executa ct mai repede capitalul;
Cnd reclamantul e pus n aceast dilem i n faa acestei decizii, el a pierdut
termenul de apel principal, pentru c va afla c cellalt a facut apel dup expirarea termenului de
apel principal, de aceea, apelul incident poate fi fcut dup mplinirea termenului pentru
apelul principal.
Prof. Briciu: Logica este aceea de a stimula pe cel care pierde procesul parial s nu
exercite apel dect n msura n care are o credin deplin n succesul lui dac tii c eti vinovat
pentru 100% i ai fost obligat doar pentru 80% nu mai reclami; este posibil ca la sfrit s fi
obligat pentru tot.
Observaii:
Cnd se depune apelul incident?
*Cererea prin care se formuleaz apel incident se depune odat cu ntmpinarea la
apelul principal.
*Dac apelul principal este respins ca inadmisibil sau pentru orice alte motive care
nu presupun o cercetare a fondului, sau este anulat, cade i apelul incident, acesta nu va mai fi
analizat pe fond ntruct va rmne fr obiect.
3.
Apelul provocat
poate fi formulat aunci cnd:
n caz de coparticipare procesual

sau de intervenie a unor teri n prima instan,
intimatul din apelul principal, dup mplinirea termenului de apel, poate declar apel
mpotriva altui intimat sau mporiva unei persoane care a figurat n prima instan, dar care
nu este parte n apelul principal, dac acesta din urm ar fi n msur s produc consecine
fa de situaia juridica a intimatului din apelul principal .
Exemplu: A, reclamant, d n judecat pe B, prt, i solicita oareice. B cheam n
garanie pe C spunnd: dac voi pierde procesul cu A, s-l obligai pe C s-mi plateasc o daun. n
prim instan cererea lui A este respins, prin urmare cererea de chemare n garanie este respins
pentru c rmne fr obiect. Reclamantul face apel principal. B nu are de ce s faca apel pentru c
a catigat la fond i nici chematul n garanie nu are de ce s formuleze apel pentru c i el a
ctigat oarecum procesul, pentru c cererea de chemare n garanie a rmas fr obiect. n ipoteza
n care apelul lui A s-ar admite, s-ar schimba soluia data n prim instan i B ar fi obligat, acesta
nu ar mai putea s-l cheme n garanie pe C pentru c nu a fcut apel principal. Ar putea cel mult s
fac o cerere pe cale separat. n aces caz, daca vede c A a fcut apel principal, B ar trebui s
formuleze un apel provocat, chemndu-l n apel i pe C.!!! A putea s fac apel i mpotriva lui i
impotriva lui C, pentru c este posibil c cererea lui iniial s fi fost respins c urmare a aprrilor
fcute de C.
Dac B nu face apel provocat, pierderea procesului n apel ar avea consecine mai
grele dect dac ar fi pierdut procesul n prim instan. Cererea de chemare n garanie va putea fi
soluionat pe cale separat dac B nu formuleaz apel provocat. !!!
Observaii:
Cnd se depune cererea de apel incident?
Ca i la apelul incident cererea de apel provocat se depune odat cu ntmpinarea
n apelul principal.
dac apelantul principal renun la apel, este anulat apelul principal, se perim, sau
se respinge pentru orice motiv care nu necesit o analiz pe fond, apelul provocat va rmne fr
efecte.
Instana competent este instana ierarhic superioar celei care a pronunat
hotrrea, cu meniunea c ICCJ nu judec n apel.
Sunt situaii n care anumite pricini, dei sunt prevzute cu drept de apel, fiind
judecate n prim instan de ctre Curtea de Apel, ar trebui ca apelul s fie judecat la ICCJ.
Prof. Briciu: mpotriva hotrrii respective se va face recurs pentru c ICCJ nu
judec n apel. Mai sunt i situaii n care legea spune c dac procesul n prim instan se judec
la Curtea de Apel, cauza va fi supus recursului (n materia sechestrului asigurtor i judiciar)!!
De regul, termenul de apel este de 30 zile, iar, el curge de la comunicare;
n mod excepional, sunt situaii n care legea prevede altfel:
n sensul c fie exist un alt termen dect cel de 30 zile

de exemplu 5 zile pentru cererile de intervenie (l.s.)
sau la msurile asigurtorii
fie exist derogri n privina momentului de la care ncepe s curg termenul.
Astfel termenul poate curge i de la pronunare, n materia sechestrului judiciar sau a
ordonanei preediniale. n acest caz, respectiv calculul termenului de exercitare a apelului,
trebuie avute n vedere i cazurile de echipolen:!!!
atunci cnd partea a primit sub semnatur copie de pe hotrrea care se atac,
precum i n cazul n care a cerut comunicarea hotrrii celeilalte parti, termenul de apel va ncepe
s curg de la acel moment;!!
cnd comunicarea hotrrii este fcut odata cu ncheierea de ncuviinare a
executrii silite;!!!
la data depunerii cererii de apel, atunci cnd apelul este formulat mai nainte
de comunicarea hotarrii; n acest caz termenul de motivare a apelului curge ns de la data

comunicarii, !!!aici nu mai funcioneaz principiul echipolenei pentru ca nu se poate prezuma c
partea cunoate motivarea hotrrii, ea poate cunoate cel mult soluia;!!!
Pentru procuror, termenul curge de la data pronunrii hotrrii, iar dac a participat la
judecarea cauzei curge de la comunicare.
Cazurile de ntrerupere a termenlor.
Curgerea termenului de apel este ntrerupt:
de moartea prii care are interes s declare apel (art. 184 NCPC) situaie n care se va face
o nou comunicare a hotrrii, la ultimul domiciliu al prii defuncte, pe numele motenirii,
adic se va scrie pe citaie pentru motenitori sau n atenia motenitorilor, fr a se
arta calitatea motenitorilor, de la aceast dat ncepnd sa curg un nou termen de apel;
de la moartea mandatarului cruia i s-a comunicat hotrrea, caz n care, se va face o nou
comunicare prii la domiciliul ei, iar de la data comunicrii va ncepe s curg un nou
termen de apel;
**Dac unul dintre motenitori face apel, nu nseamn c apelul reprezint un act de
acceptare tacit a motenirii.!!! Raiunea aceste dispoziii const n faptul c mostenitorul nu stie
despre ce mostenire e vorba si nu are timpul s analizeze dac este oportun acceptarea mosnteniri
sau nu.
n cazul motenitorilor incapabili, termenul nu va curge de la momentul comunicrii
hotrrii la ultimul domiciliu al defunctului, ci numai de la momentul numirii unui tutore,
curator etc.
Termenul nu curge pentru cel lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu
restrans, ct timp nu a fost desemnat o persoana care s l reprezinte sau s l asiste, dup
caz.
Repunerea n termen urmeaz regula general din art. 186 NCPC.
n principiu, ea trebuie fcut n cel mult 15 zile de la ncetarea mpiedicrii, dar n cazul
cilor de atac, termenul este cel:
prevazut pentru exercitarea cii de atac, n cazul apelului 30 de zile,

termen general
sau alt termen expres prevzut.
O dispoziie foarte important! Cererea de repunere n termen se face numai odat cu

cererea de apel. !!!!Ambele cereri vor fi naintate instanei superioare care se va pronuna cu
prioritate asupra cererii de repunere n termen i ulterior asupra cererii de apel.
Dac cererea de repunere n termen este respins , i apelul va fi respins ca
tardiv.!!!
Forma cererii de apel.
1.
Conditii intrinseci:
numele, prenumele, CNP,
domiciliu pentru persoana fizic, denumire, sediu, date de inregistrare fiscal ale persoanei
juridice;
n cazul n care din cuprinsul cererii de apel lipsesc aceste meniuni, intervine sanciunea
NULITI VIRTUALE, condiionat de vtmare; !!!!
indicarea hotrrii atacate, lipsa ei atrage NULITATEA EXPRES;!!!!!

motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz apelul, sanciunea care ntervine
fiind DECDEREA;!!!!
probele pe care se bazeaza cererea, sanciunea care intervine este DECDEREA; !!!
*Prof. Briciu: i n acest caz se aplic regula c dac difer termenul de apel de termenul de
motivare, termenul pentru propunerea probelor va curge tot de la comunicarea hotrrii;
semntura, lipsa ei atrage nulitatea expresa cu meniunea c n cazul lipsei semnturii

aceasta poate fi complinit n tot cursul procesului din apel, astfel c n momentul n care se
sesizeaz lipsa semnturii se pune n vedere prii s i nsueasc sau nu cererea, iar dac
partea apelant nu este prezent se va cita cu meniunea de a semna apelul;
Precizri :
1)
Apelul ar putea fi i nemotivat deoarece, dac apelul este nemotivat, nu
nseamn c nu se va judeca sau c se va respinge, ci apelul nemotivat va fi judecat pe baza

afirmaiilor susinute de pri i probelor administrate la prima instant.
2)
Fiind vorba de o component a cererii de apel, termenul de motivare este
chiar termenul de apel, adic 30 zile de la comunicare, ns n ipoteza n care termenul de apel curge
de la pronunare, termenul de motivare curge tot de la comunicare.
3)
n ceea ce privete forma probelor se vor respecta dispoziiile art. 194 lit.
e), astfel, dac exist martori se indic numele, prenumele, adresa; dac se solicit expertiz se
indic obiectivele, dac se cere interogatoriul n scriu se vor depune i ntrebrile etc.
2.
Condiii extrinseci:
taxa judiciar de timbru n cazul apelului este de 50 % din taxa datorat pentru introducerea
cererii de chemare n judecat;

n cazul cererilor evaluabile n bani ea este tot de 50 % ns se calculeaz n funcie de
valoarea contestat;
Unde se depune cererea de apel?
depunerea cererii se face la instana care a pronunat hotrrea atacat, sanciunea

care ntervine pentru depunerea cererii de apel la alt instan este NULITATEA
NECONDIIONAT DE VTMARE!!!, cu precizarea c n cuprinsul hotrrii de
prim instan se menioneaz unde se va depune calea de atac. Dac totui nu se indic n
dispozitivul hotrrii instana competent, nu se poate reine culpa prii dac aceasta
depune cererea de apel la o alt instan;!!!! Dac nu scrie unde trebuie sa o depui
EFECTELE CERERII DE APEL
1.
Prin cerearea de apel se nvestete instana de apel. Daca la cererea de
chemare n judecat existau situaii n care instana se investea din oficiu, n ceea ce privete
instana de apel, acesta, niciodata nu se va investi din oficiu.!!
2.
Continu efectul suspensiv de executare, declanat odat cu ncepera cursului

termenului de apel, pan la soluionarea apelului. Termenul de apel suspend
executarea i dac se face apel n acest termen, suspendarea executrii continua.
Exist i excepii de la efectul suspensiv de executare, cum ar fi:
executarea provizorie
sechestrul asigurtor/ judiciar
ordonana preedinial.
3.
Efectul devolutiv nseamn c instana de apel are dreptul de a proceda la o nou

judecat n fond att sub aspectele de fapt, ct i sub aspectele de drept.
Din efectul devolutiv rezult o serie de consecine:
apelul poate s nu fie motivat , ntruct datorit efectului devolitiv se provoac o nou
judecat n tot;
pot fi admise toate probele care au fost admise i n prim instan, instana putnd
dispune refacerea sau completarea probelor administrate de ctre prima instan ,
precum i administrarea probelor noi, care au fost cerute prin cererea de apel sau prin
ntmpinare;
Exist i excepii de la caracterul devolutiv:
atunci cnd apelantul solicit anularea hotrrii primei instane

sau respingerea cererii de chemare n judecat pe baza unei excepii peremptorii.
n ipoteza n care apelantul a invocat n prim instan nulitatea cererii, dar instanta i-a
respins excepia de nulitate, a judecat procesul pe fond i a admis actiunea reclamentului, n
apel, instana se va pronuna numai asupra respingerii excepiei de nulitate. !!!
Limitele
caracterului devolutiv
1.
Tantum devolutum quantum apellatum (art. 477 NCPC):
n apel, nu se judec dect n limita n care s-a apelat.
Astfel, instana de apel ar putea fi investit numai cu anumite aspecte ale hotrrii de prim
instan pentru c apelantul nu a formulat un apel mpotriva tuturor problemelor soluionate
de ctre prima instan, de exemplu s-ar putea ca instana de fond s fi fost investit cu mai
multe capete de cerere, dar partea s fac apel doar pentru un capt de cerere.
Exist i situatii n care vorbim de o devoluiune total ca n cazul apelului nemotivat,

atunci cnd:
se tinde la anularea hotrrii pronunate n prim instan
sau obiectul litigiului este
indivizibil, cu meniunea c indivizibilitatea poate purta i
asupra persoanelor, cum este cazul coproprietarilor!!!!!
Fa de prile care nu sunt apelate, hotrrea de prim instan va rmne definitiv

i va dobndi autoritate de lucru judecat.
2.
Tantum devolutum quantum iudicatum (art. 478 NCPC):
n apel se poate judeca numai ceea ce s-a judecat la prima instan.
Exist i sisteme de drept care permit rejudecarea a ceea ce s-a judecat n prim instan,
plus alte aspecte pe care prile au uitat s le menioneze n faa primei instane. n sistemul
nostru de drept nu poi s vii s critici ceea ce n-ai cerut.
Potrivit acestei limite, n apel:
nu se poate schimba cadrul procesual de la prima instan,

astfel c nu se poate schimba calitatea prilor,
cauza
i obiectul aciunii
nu se pot introduce direct n apel pri noi n proces, care nu au fost la prima instan
nu se pot face cereri noi, cum ar fi o cerere reconvenioanal sau o cerere de chemare n
garanie
nu se pot aduga capete de cerere ce nu au fost formulate n faa primei instane, cu
excepia cererii de intervenie principal, pentru care este nevoie de acordul expres al tuturor
prilor din process i a cererii de intervenie accesorie, care poate fi fcut pn la
nchiderea dezbaterilor, n tot cursul judecii. !!!!!!

Totui, prile vor putea s expliciteze aspecte care au prezente implicit n aprrile
formulate de pri n prima instan.
Legea prevede c n apel se pot cere:

dobnzi, !
rate,!
venituri, !
ajunse la termen dup ce s-a pronunat hotrrea primei instane, precum i ceea
ce curge dup momentul pronunrii!
se va putea invoca compensaia legal, care este o simpl aprare, !
ns nu se va putea cere compensaia judiciar pentru c acesta presupune o cerere
reconvenional.!!
Depunerea cererii de apel i pregtirea dosarului: pn la 1 ian. 2016 se aplic
dispoziiile din LPA Legea nr. 2/2013, iar ceea ce se regsete n cod nu se aplic pn atunci.
Prin urmare cererea de apel se depune la instana care a pronunat hotrrea, apoi se
ateapt expirarea termenului de apel pentru toate prile, dup care se nainteaz dosarul la
instana superioar care judec apelul.!!!! Acolo, preedintele instanei ia msurile necesare pentru
repartizarea aleatorie a dosarelor, prin rezoluie. Completul cruia ia fost repartizat dosarul va
analiza dac cererea de apel ndeplinete condiiile de form, dac constat c acestea nu sunt
ndeplinite va pune n vedere apelantului s complineasc eventualele vicii n termen de 10 zile, ca
i la prima instan i dac acestea nu se complinesc
se va anula cererea, !!!
*conform prof. Briciu, chiar dac n LPA nu se menioneaz acest lucru.
Daca se trece de regularizare, se va comunica cererea intimatului, acesta avnd
obligaia de a depune ntmpinare n termen de cel mult 15 zile de la comunicare.
ntmpinarea se comunic apelantului, care trebuie s depun rspuns la ntmpinare
n termen de 10 zile. ntimatul va lua cunostin de rspunsul la ntmpinare din dosar.
Dup ce au expirat aceste termene, n 3 zile, preedintele completului de apel
fixeaz, prin rezoluie, primul termen care nu poate depi 60 zile, cu meniunea c n cazurile
urgente se pot reducere termenele.
*Dac sau formulat mai multe apeluri (principale i incidente/provocate) mpotriva
aceleiai hotrri, acestea se vor judeca mpreun si de ctre acelai complet, trimiterea se va
realiza de la completul ultim investit ctre completul cel dinti investit, pe cale administrative, fr
a fi necesar o nchiere.
**n apel se pot administra probe noi:

dar trebuie cerute fie prin cererea de apel,
fie prin ntmpinare,
sau dac necesitatea administrarii lor reiese din dezbateri.
Instana de apel poate readministra probele de la prima instanta sau poate administra
probe noi.
***De la 1 ianuarie 2016, n apel, i etapa cercetrilor i etapa dezbaterilor vor avea
loc n edin public.
SOLUII POSIBILE N CERERE DE APEL :
1.
Se respinge apelul, se anuleaz, sau se constat perimarea, cu pstrarea
hotrrii atacate.
2.
Se admite apelul :
2.1.
Se schimb n tot sau n parte sentina atacat i va fi substituit de hotrrea
pronunat de ctre instana de apel.
2.2.
Dac la prima instan s-a judecat cererea fr a se cerceta fondul sau fr
citarea unei pri atunci se anuleaz hotrrea i se evoc fondul, adic instana de apel judec
pentru prima dat fondul, !!!!ntruct nu a fost dezbtut la prima instan, ceea ce reprezint o
abdicare de la principiul dublului grad de jurisdicie, !!!instana de apel va fi prima instan care
judec fondul, i ultima, pentru c recursul va judeca exclusiv n drept.
Observaii: dac mcar una dintre pri solicit, prin cererea de apel sau prin
ntmpinare, ca procesul s fie trimis spre rejudecare, n caz de admitere a apelului, instana de
apel este obligat s trimit dosarul spre rejudecare la prima instan.
Trimiterea are loc o singur dat n cursul judeci , caz n care nu mai vorbim de o
excepie de la dublul grad de jurisdictie.
n acest caz, dezlegrile date asupra problemelor de drept de ctre instana de apel,
precum i necesitatea administrrii unor probe, sunt directive obligatorii pentru instana de
trimitere!!.
2.3.
Dac prima instan nu era
competent
se anuleaz hotrrea i se
trimite la instana competent sau reine cauza spre judecare n fond
. Cea din urm soluie intervine n ipoteza n care Curtea de Apel este competent n prim
instan, n complet va fi compus dintr-un judecator, nu din doi, aadar nu se pune
problema incompatibilitii.
2.4.
Dac exist un motiv de nulitate a hotrrii de prim instan, altul dect
necompetena, iar prima instan a judecat n fond, se anuleaza n tot sau n parte procedura
urmat n faa primei instane, se va reine procesul spre judecare i se va pronuna o hotrre
care va fi la rndul ei supus recursului . Instana de apel va continua judecata de la momentul la
care a intervenit nulitatea care s-a extins i asupra hotrrii.!!
NON REFORMATIO IN PEIUS (ART 481 NCPC).

Apelantului nu i se poate crea o situaie mai grea n propria cale de atac, dect dac
consimte expres la aceasta sau n cazurile expres prevzute de lege.
Principiul non reformation in peius este un pricipiu de ordine privat.
Observaii: situaia apelantului poate fi mai rea dac intimatul formuleaz apel
principal sau apel incident, i acestea sunt admise.
n acest caz nu ne aflm n faa unei veritabile excepii e la principiu, deoarece
situaia mai rea nu se creaz prin propria sa cerere ci prin cea a intimatului.
Se poate realmente crea o situaie mai grea, dac apelantul consimte la crearea unei
situaii mai grele, de exemplu prin ncheierea unei tranzacii prin care cedeaz unele drepturi pe
care prima instan i le-a recunoscut. Sunt ns i situaii care nu in de voina prii ca urmare a
admiterii excepiei autoritii de lucru judecat. Aadar abdicarea de la principiul non reformatio in
peius apare n dou situaii:
Cnd ine de voina apelantului, n ipoteza n care consimte la crearea unei situaii
mai grele, de exemplu prin ncheierea unei tranzacii prin care cedeaz unele
drepturi pe care prima instan i le-a recunoscut
Cnd nu ine de voina apelantului, n ipoteza admiterii excepiei autoritii de lucru
judecat.

Cursuri Complete

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Complete

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

V.M.Ciobanu+Traian Briciu+Claudiu Dinu. Ed. National;

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Justitia se infaptuieste de catre instante;

Faza scrisa: Cererea de chemare in judecata+ inampinarea;

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Regulamentul 1215/2012; se aplica atunci cand avem element de extraneitate.

De organizare judecatoreasca: stabilesc organizarea sistemului judiciar in ansamblu, precum si

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Aplicarea IN TIMP a legii

Admisibilitatea+Puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale: se aplica

Termen optim si previzibil (criterii): complexitatea procesului, dificultatea dezbaterii, atitudinea

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

perimarea (art. 416 ncpc);

FUNCTIONALA (instantele nu trebuie sa apartina nici executivului si nici legislativului separatia

Nu judeca in echitate (numai in arbitraj se poate);

Judecatorul poate sa INTERPRETEZE legea!!!...extrem de important; Legea este formulate la

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

exceptiile=> trebuie sa anunte exceptiile in intampinare, ca sa nu ia prin susprindere pe

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

De a pune in executare hotararea;

Elementul ce d dreptul subiectului activ al raportului juridic de a avea o anumit conduit;

Elementul ce d dreptul subiectului activ sa pretinda o anumita conduita din partea

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Sa formuleze o pretentie - ( afirmarea unui drept).

Sa existe calitate procesuala

Sa existe capacitate procesuala

Sa fie recunoscut sau ocrotit de lege;

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Interesul - Folosul practic al demersului judiciar. Punerea in micare a aciunii civile nu

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Determinat - Trebuie s fie bine conturat la un caz concret, si nu un interes general.

Legitim - trebuie sa fie recunoscut de lege.

Calitatea procesual (legitimatio ad causam)

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Asociaiile pentru protecia consumatorului;

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Oblig cesionarului de a interveni din proprie initiativa in cauza respectiva.

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

e urgenta in judecata cauzei

sau exista un conflict de interese jurdice intre reprezentant si reprezentat

Se numeste de instanta care judeca procesul si nu de autoritatea tutelara

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Dupa scopul urmarit de reclamant

Actiuni in realizare - majoritatea cazurilor din practica

Au ca obiect existenta/inexsitenta unui drept, nu a unui fapt. Asigurarea dovezilor - pt fapte

Au caracter subsidiar fata de actiunile in realizare.

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Nu sunt susceptibile de executare silita. Nu se cere de la parat nimic, deci nu se cere

Interogatorii - reclam solicita ch in jud a paratului pt a ii solicita o anumita pozitie in

Actiuni in constituire ( de drepturi) - in general in mat dr nepatrimoniale.

CURS 1 DREPT PROCESUAL CIVIL-CT

Dupa natura dr dedus judecatii

Actiuni personale- cand se apara un dr de creanta

Actiuni reale- se apara un dr real.

Actiuni mixte - atat un dr de creanta cat si un dr real.

in materie de competenta teritoriala. Cererile reale imobiliare sunt de competenta instanteli

In materie de calitate procesuala- la act personale, calitatea apartine celui obligat in rp jd

In raport cu calea aleasa pt apararea dreptului