EAPM

Economicitatea Autovehiculelor
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului
Adrian CLENCI, conf. dr. ing.
adi.clenci@upit.ro
ni
ve
Clenci, Universitatea din Pitesti
Eficienta = Keyword
1/172
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului
Adrian CLENCI, adrian.clenci@upit.ro
Notiuni de bilant energetic:
Bilant well to wheel vs. tank to wheel
Degradarea energetica si randamentele asociate

Randamentul arderii (incomplete)
Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic

Randamentul de forma
ve
Influente diverse asupra randamentului indicat
ni
Influente diverse asupra randamentului mecanic
Concluzii
2/172
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Notiuni de bilant energetic Bilant well to wheel vs. tank to wheel
Bilant well to tank/puits au reservoire

(de la putul de extractie la rezervorul automobilului)
Bilanttank to wheel
sau
reservoire a la roue
(de la rezervorul
automobilului la roata)
ni
ve
Bilant well to wheel/puits a la roue

(de la putul de extractie la roata automobilului)
A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV
3/172
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului
Adrian CLENCI, adi.clenci@upit.ro


ve
ni

Concluzii
4/172
Notiuni de bilant energetic Degradarea energetica si randamentele asociate
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Randamentul termic este definit ca fiind produsul dintre

randamentul termodinamic al ciclului, td i randamentul de form,
forma
t = td . forma
Randamentul termodinamic reprezint randamentul unor

transformri termodinamice teoretice, specifice ciclului teoretic cu
ajutorul cruia se modeleaz ciclul real, i.e. raportul dintre lucrul
mecanic teoretic generat de acest ciclu i cldura real degajat
prin ardere:
td
Lt
Qreal
Randamentul de form reprezint gradul de acoperire a ciclului

teoretic mentionat anterior (cel ce permite o modelare ct mai
apropiata de realitate a ciclului real obinut prin msurtori) cu ciclul real, i.e. raportul dintre lucrul mecanic indicat al
ciclului real i lucrul mecanic teoretic al ciclului cu ajutorul cruia se modeleaz ciclul real. Randamentul de form trebuie s
fie superior valorii de 0,95 pentru a valida alegerea transformrilor termodinamice teoretice. Deci:
forma
Li
Lt
ni
ve
Randamentul termic se determin practic cu dificultate deoarece, din cauza arderii incomplete, cldura eliberat prin ardere
este o mrime ce nu se evideniaz simplu i direct. Acesta este motivul pentru care se prefer raportarea lucrului mecanic
indicat la cldura disponibil n cilindru, Qdis, ce reprezint cantitatea de energie coninut n doza de combustibil introdus
pe ciclu i cilindru, mc :Qdis mc PCI , unde PCI[KJ/Kg] este puterea calorifica inferioara a combustibilului.
Astfel, se obine randamentul indicat:
Li
Qdis
5/172

Qreal
Qdis
in comb
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
De asemenea, prin raportarea cldurii reale eliberate prin arderea combustibilului la

cldura disponibil obinem randamentul arderii incomplete sau randamentul arderii:
Prin urmare este valabil urmtoarea relaie:
i comb t comb ( td forma )
Qreal Lt Li
L
i
Qdis Qreal Lt Qdis
Condiia i = t este satisfcut numai cnd comb = 1, ceea ce, teoretic, se ntmpl doar dac 1. n realitate, ns, pentru
procedeele actuale de ardere aplicate la motoarele cu ardere intern, aceast condiie nu nu se ntmpl niciodat.
M.A.I. consum o parte din lucrul mecanic dezvoltat n cilindru (lucru mecanic indicat) pentru nvingerea rezistenelor
proprii, determinate de antrenarea sistemelor auxiliare i de frecarea mecanic dintre suprafeele aflate n micare relativ. De
aceea, lucrul mecanic disponibil pentru consumator la arborele cotit este mai mic dect lucrul mecanic indicat. Acest lucru
mecanic cedat consumatorului de ctre motor se numete lucru mecanic efectiv. Gradul de perfeciune a proceselor mecanice
(frecri interne, antrenarea instalaiilor auxialiare) se numete randament mecanic, m i reprezint raportul dintre lucrul
mecanic efectiv i lucrul mecanic indicat:
Le
Li
ve
n final, se definete randamentul efectiv al motorului ca fiind mrimea ce ia n calcul toate fenomenele din motor:
ni
Le
i m comb ( td forma ) m
Qdis
6/172
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Valoarea maxima a randamentului efectiv se obtine catre zonele superioare de functionare (sarcini si turatii superioare),
care sunt foarte rar atinse in functionarea cotidiana a autoturismului.
Zona de utilizare frecventa este cea corespunzatoare traficului urban (sarcini si turatii inferioare v. pg. 19),
iar aici randamentul efectiv scade uneori si sub 10%
ve
Repartizarea Qdis= QSC in cazul unui M.A.S.
ni
Curbele de izorandament
pe intreaga zona de functionare a M.A.S.
Sursa: TI
7/172
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului


ve
ni

Concluzii
8/172
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Notiuni de bilant energetic Randamentul arderii
Randamentul arderii (incomplete), comb = Qreal/Qdis
comb
ve
Stingerea flacarii ca
urmare a saracirii si
turbulentei excesive
ni
Functionarea cu amestec sarac

=
exista suficient oxigen pentru desavarsirea reactiilor de ardere
Localizarea volumelor moarte (crevase) unde se

ascunde combustibilul, rezultand - chiar si in
conditiile unui amestec sarac - o ardere incompleta
9/172
Notiuni de bilant energetic Randamentul arderii
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
LIMITELE DE INFLAMABILITATE
ve
B E N Z I N A
R = 1/ = (0,5 1,7)
HIDROGEN (H2):
R = 1/ = (0,1 6,9)
ni
METAN (CH4):
10/172
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului


ve
ni

Concluzii
11/172
Notiuni de bilant energetic Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
QSR
Q41
1
1
QSC
Q23
1
td 1 1
td
Otto
Otto
VS
Ciclul OTTO/BEAU de ROCHAS

este format din 2 adiabate reversibile (izentrope) si 2 izocore
cp
cv
VM
V Vm
1 M
Vm
Vm
V
1 S
Vm
c p cv R
td
td
ni
ve
td
de unde interesul
pentru functionarea cu
amestecuri sarace
(v. pg. 24 33)
12/172
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Riscul aparitiei arderii cu detonatie limiteaza cresterea raportului geometric de comprimare
ni
ve
Reducerea a fost cauzata de

eliminarea tetraetilului de
plumb ca aditiv antidetonant,
legata de introducerea TWC
13/172
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Tendinta de detonatie poate fi mult redus prin utilizarea amestecurilor srace.

Srcirea amestecului este limitat de micsorarea vitezei de ardere,
compensat insa de cresterea raportului geometric de comprimare ()
dar mai ales de intensificarea turbulentei in camera de ardere
Saracire posibila ca urmare a supracomprimarii

Supracomprimare posibila ca urmare a saracirii si turbionarii
Impingerea limitei de saracire

prin turbionarea .p
Crestere de , posibila
ca urmare a turbionarii .p
ni
ve
Domeniile de functionare stabil a motorului n functie de dozaj,

n cazul camerelor de ardere obisnuite (linie ntrerupt) si
n cazul turbionrii intense a ncrcturii (linie continu)
1 limitele aparitiei detonatiei;
2 limitele aparitiei surselor de autoaprindere n domeniul amestecurilor srace;
3 limitele arderii amestecurilor bogate.
14/172
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului


ve
ni

Concluzii
15/172
Notiuni de bilant energetic Randamentul de forma

Randamentul de form reprezint gradul de acoperire a ciclului teoretic cu ciclul real
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
De ce exista diferente intre ciclul real si cel teoretic ?
- in realitate, procesele se desfasoara in timp;

durata arderii este, deci, nenula;
- in realitate, procesele au loc cu pierderi;

procesele de comprimare si destindere nu sunt
procese adiabate (i.e. are loc un transfer de caldura)
- procesele reale sunt ireversibile
ni
ve
- transferul de masa de-a lungul admisiei si evacuarii

se face cu consum energetic (i.e. apare pompajul,
pus in evidenta de bucla inferioara a diagramei,
v. pg. 4, 7, 21, 22)
- valoarea coeficientului se modifica in functie de

calitatea amestecului; de asemenea, compozitia
chimica a amestecului proaspat si a gazelor arse
influenteaza valoarea sa
- in realitate, motoarele prezinta si neetanseitati
16/172
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului


ve
ni

Concluzii
17/172
Notiuni de bilant energetic Influente diverse asupra randamentului indicat

Intensitatea destinderii. Temperatura gazelor de evacuare. Caldura preluata de gazele evacuate
ADSE
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Cursa de destindere este singura cursa utila a ciclului, astfel ca pentru cresterea
randamentului indicat ar fi poate mai firesc s discutm despre impunerea unui
grad de destindere mrit dect a unui grad de comprimare mrit.
DSE
PMI
Cum ns, n cazul ciclului Otto, raportul geometric de comprimare (v = V1/V2) este
identic cu raportul geometric de destindere (v = V4/V3), rmne ca mrirea raportului de
comprimare s fie perceput i ca msur de cretere a raportului de destindere, dup cum
este demonstrat de urmtoarele relaii:
td 1
Otto
v 1
v 1
nd
p3 V3n p4 V4n
d
V
p
p
p4 p3 3 n3 n3
v v
V4
d
si
T4
T3
vn 1
d
T3
vn 1
d
unde p3, V3 i p4, V4 reprezint presiunea, respectiv volumul n punctele de pe ciclul teoretic Otto, corespunztoare
maximului de presiune, respectiv sfritului destinderii, iar n d i v reprezint exponentul politropic de destindere, respectiv
raportul geometric de destindere.
ve
Aadar, dup cum se observ din relaiile de mai sus, destinderea este cu att mai complet cu ct v este mai mare, fapt care
explica temperaturile mai scazute ale gazelor evacuate, in cazul M.A.C - ului in raport ce cele ale M.A.S - ului (v. dificultatea
utilizarii VNT/VGT la M.A.S.).
ni
Intensitatea destinderii depinde si de valoarea ADSE (v. figura) si are efecte si asupra amorsarii catalizatorului sau asupra
timpului de raspuns al tubinei de supraalimentare.
18/172

Caldura preluata de sistemul de racire
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
NB. Conform principiului al 2-lea al termodinamicii (v. pg. 14), pentru functionarea unei masini termice, sunt necesare
doua surse de caldura: una calda, una rece. La M.A.I, sursa calda o constituie caldura dezvoltata prin ardere. O parte
din aceasta se transforma in lucru mecanic, iar restul este cedata sursei reci, reprezentate de mediul ambiant.
Functia de cedare a unei parti din caldura dezvoltata catre mediul ambiant este preluata de sistemul de racire, de
gazele de evacuare dar si de lichidul de ungere.
Sistemul de racire reprezinta totalitatea elementelor care asigura evacuarea fortata, catre mediul ambiant, a unei
parti din caldura dezvoltata prin ardere, in cilindrii motorului
1000-20000C
conductie
convectie
ve
convectie
ni
Transferul de caldura se face intotdeauna de la

sursa calda la sursa rece
19/172

C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Functionarea M.A.I. la o temperatura mai mare permite obtinerea unui randament mai bun ca urmare a
reducerii pierderilor de caldura catre sursa rece (+ HC la sursa )
Temperatura motorului in functie de sarcina si turatie: Deziderat
Turatii mari
Tlichid racire redusa
Sarcini si turatii reduse

Tlichid racire crescuta
110
100
80
70
60
50
40
Tlichid racire [ C]
90
30
1000
2000
3000
4000
5000
100
90
80
70
60
50
40
ni
Sursa: Behr
30
ve
20
10
20
6000
Sarcini mari
Tlichid racire redusa
20/172

C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Functionarea M.A.I. la o temperatura mai mare permite obtinerea unui randament mai bun ca urmare a
reducerii pierderilor de caldura catre sursa rece (+ HC la sursa )
ni
ve
Temperatura motorului in functie de sarcina si turatie @ AUDI 1.8 TFSI
21/214
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului


ve
ni

Concluzii
22/172
Notiuni de bilant energetic Influente diverse asupra randamentului mecanic
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Influenta temperaturii uleiului asupra frecarii

40
Frictional torque in %
3500 rpm
100
80
70
60
50
40
30
6000
20
~85%
~75%
10
4000
10
3000
2000
140
1000
0
-10
20
50
80
110
Oil temperature in C
ni
110
ve
50
20
-10
-40
Source: GM
20
5000
80
Frictional torque in %
90
30
23/172
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Influenta tipului de lagar asupra frecarii

Plain Bearings/Lagare de alunecare
2
1
0
0
1000
2000
ve
Friction [kW]
3000
Rolling Bearings/Lagare de rostogolire
4000
5000
6000
N [rpm]
Sursa: Ina Schaeffler
ni
Configuratie motor: 2 arbori de echilibrare @ 2Nmotor
24/172

Pierderi mecanice = Pierderi prin frecari + Pierderi pentru antrenarea sistemelor auxiliare
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Studiu de caz: frecarea dintre piston si cilindru (cauzata de F presiune)

Ff = N
Pf Ff Wp N
N = Fp.tg
lb
Fp
Wp
( pcil pcart )
S n
S n
Fp tg
30
30
D2
4
tg
S n
30
Pf VS ( pcil pcart ) tg
n
30
Bolt si/sau arbore cotit

montate excentric
m[-]
max
La inceput, m creste datorita cresterii regimului termic cu cresterea turatiei ( vascozitatea se reduce)
ni
ve
Dupa atingerea maximului, m scade ca urmare a intensificarii pierderilor prin frecare

Vezi downspeeding prin utilizarea rapoartelor lungi in cutia de viteze
n[rpm]
25/214
si
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Protectia Mediului


ve
ni

Concluzii
26/172
Notiuni de bilant energetic Concluzii
C
rs op
ita y
te rig
a ht
di
n
Pi
te
st
Cresterea randamentului efectiv inseamna cresterea lucrului mecanic indicat si reducerea pierderilor mecanice
Li(cc) = AHP - ABP
Cresterea ariei buclei superioare (AHP)
ve
CRESTEREA RANDAMENTULUI TERMODINAMIC, td

- Cresterea raportului geometric de comprimare
- Cresterea coeficientilor politropici specifici comprimarii si destinderii
(utilizarea amestecurilor sarace)
ni
APROPIEREA DE CICLUL TEORETIC

- Arderea completa a combustibilului
- Ardere rapida
- Minimizarea pierderilor termice
Reducerea ariei buclei inferioare (ABP)
APROPIEREA DE CICLUL TEORETIC.

CRESTEREA PRESIUNII DE ADMISIE
- Controlul sarcinii in absenta clapetei obturator (throttle-less)
- Reglarea cantitativa a sarcinii prin intermediul VVA
- Reglarea calitativa a sarcinii (lean mixtures)
- Adaugarea de gaze neutre : diluarea cu GAR (EGR)

- Downsizing
REDUCEREA (CONTRA)PRESIUNII DE EVACUARE (CPE)
27/172

EAPM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EAPM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Economicitatea Autovehiculelor

Clenci, Universitatea din Pitesti

Adrian CLENCI, adrian.clenci@upit.ro

Notiuni de bilant energetic:

Bilant well to wheel vs. tank to wheel

Clenci, Universitatea din Pitesti

Degradarea energetica si randamentele asociate

Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic

Influente diverse asupra randamentului indicat

Influente diverse asupra randamentului mecanic

Notiuni de bilant energetic Bilant well to wheel vs. tank to wheel

Bilant well to tank/puits au reservoire

Bilant well to wheel/puits a la roue

A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV

Adrian CLENCI, adi.clenci@upit.ro

Notiuni de bilant energetic:

Bilant well to wheel vs. tank to wheel

Clenci, Universitatea din Pitesti

Degradarea energetica si randamentele asociate

Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic

Influente diverse asupra randamentului indicat

Influente diverse asupra randamentului mecanic

Notiuni de bilant energetic Degradarea energetica si randamentele asociate

Randamentul termic este definit ca fiind produsul dintre

Randamentul termodinamic reprezint randamentul unor

Randamentul de form reprezint gradul de acoperire a ciclului

A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV

Notiuni de bilant energetic Degradarea energetica si randamentele asociate

De asemenea, prin raportarea cldurii reale eliberate prin arderea combustibilului la

Prin urmare este valabil urmtoarea relaie:

i comb t comb ( td forma )

A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV

Notiuni de bilant energetic Degradarea energetica si randamentele asociate

Repartizarea Qdis= QSC in cazul unui M.A.S.

A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV

Adrian CLENCI, adi.clenci@upit.ro

Notiuni de bilant energetic:

Bilant well to wheel vs. tank to wheel

Clenci, Universitatea din Pitesti

Degradarea energetica si randamentele asociate

Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic

Influente diverse asupra randamentului indicat

Influente diverse asupra randamentului mecanic

Notiuni de bilant energetic Randamentul arderii

Randamentul arderii (incomplete), comb = Qreal/Qdis

Functionarea cu amestec sarac

Localizarea volumelor moarte (crevase) unde se

A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV

Notiuni de bilant energetic Randamentul arderii

A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV

Adrian CLENCI, adi.clenci@upit.ro

Notiuni de bilant energetic:

Bilant well to wheel vs. tank to wheel

Clenci, Universitatea din Pitesti

Degradarea energetica si randamentele asociate

Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic

Influente diverse asupra randamentului indicat

Influente diverse asupra randamentului mecanic

Notiuni de bilant energetic Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic

Ciclul OTTO/BEAU de ROCHAS

A. Clenci, adrian.clenci@upit.ro Economicitatea Autovehiculelor si Protectia Mediului curs AR IV

Notiuni de bilant energetic Ciclul teoretic M.A.S. Randamentul termodinamic

Riscul aparitiei arderii cu detonatie limiteaza cresterea raportului geometric de comprimare

Reducerea a fost cauzata de