ALBANIA

NUME OFICIAL: Republica Albania

SITUAREA: In sudul Europei (peninsula Balcanica), avand o suprafata de circa 28
748 km2 (locul 138 in lume).
VECINII: (1 119 km): Grecia-247 km; Marea Ionica si Marea Adriatica-407 km; Iugo
slavia-310 km; Macedonia-155 km.
Albania este impartita in 26 districte grupate in 5 regiuni, fara valoare admini
strativa, sabatoarea nationala fiind pe data de 28 noiembrie (aniversarea indepe
ndentei-1912 si a eliberarii Albaniei-1944).
CAPITALA: Tirana: oras situat pe raul Ishmi la 110 m altitudine si 27 km est de
tarmul Marii Adriatice; 427 000 de locuitori in anul 1995 (1924: 18 000 loc; 193
9: 35 000; 1960: 135 025). Mentionata documentar pentru prima data in secolul XV
, Tirana devine capitala statului albanez independent. La Tirana este proclamata
, la 11.01.1946, Republica Populara Albania. Sub regele Zogu I, arhitecti italie
ni lucreaza la remodelarea orasului. Dupa razboi, cunoaste o puternica dezvoltar
e economica si edilitara. Azi Tirana este cel mai mare centru industrial albanez
cu intreprinderi textile, sticlarie, mobila, marochinarie, nod rutier. Aeroport
international: Rinas; principalul centru comercial, financiar si cultural al ta
rii. Monumente: moscheea Etehem Bey, statuia lui Gjergj Kastrioti (acum se numes
te Skanderbeg), Palatul Culturii.
RELIEFUL: Albania este o tara muntoasa cu o clima mediteraneana, nuantata de alt
itudine, ape scurte si repezi, cu un apreciabil potential energetic si o bogata
vegetatie forestiera (43,2% din suprafata tarii). Se disting 5 regiuni naturale:
Alpii albanezi (situati in nord cu altitudini cuprinse intre 2 000-2 600 m); bi
ne impaduriti si traversati de vaile adanci ale raului Drin (281 km) si ale aflu
entilor sai (Tropoje, Shale); Muntii Albaniei Centrale (altitudinea maxima varfu
l Korab, 2 751 m, la granita cu Macedonia), care coboara in trepte spre vest si
sunt traversati de raurile Mat (97 km) si Shkumbin (146 km), Epirul Albanez in s
ud-vest cu altitudini ce nu trec de 2 000 de m si depresiuni bine populate pe ra
urile Seman (252 km) si Vjose (238 km); ultimele doua regiuni naturale sunt mai
joase si anume: Depresiunea Korce, in sud-estul pe raul Devon, o regiune cu inti
nse terenuri agricole si campia litorala (latime maxima 60 km), colinara in nord
, mai joasa si mlastinoasa, pana de curand in centru (partea numita Myzeqe) si t
ot mai ingusta spre sud unde muntii ajung pana aproape de tarm.
CLIMA: Clima este mediteraneana in zonele joase, cu ierni blande (cu temperatura
medie in ianuarie 8-100C) si veri toride si temperata, ierni relativ aspre in m
unti, precipitatiile cad mai ales iarna si variaza intre 2 000-2 800 mm/an, in z
ona inalta si 700 mm/an in campie si depresiuni intramontane.
RETEAUA HIDROGRAFICA: Dintre cele 150 lacuri, mai cunoscute sunt cele trei lacur
i tectonice din regiunea de granita-Shkodres (in nord); Ohrit (in est); Prespes
(in est).
VEGETATIA: Are o vegetatie mediteraneana pana la 600 m altitudine (laur, mirt, m
aslin, citrice), este formata in zona muntoasa din paduri de stejar, fag si mai
putin din conifere. Pajistile alpine sunt degradate din cauza pasunatului extens
iv. Fauna include sacali, lupi, vulpi, ursi, capre negre, numeroase pasari migra
toare, si este ocrotita in parte alaturi de elemente de flora si peisaj in 4 par
curi nationale, infiintate la mijlocul anilor 50.
POPULATIA: Densitatea-115,9 locuitori/km2.

Capacitatea 3 331 000 locuitori in anul 1998. Natalitatea este de 22,6 , mortalita
tea 7,7 , sporul natural 14,9 , speranta de viata la nastere 68,7 ani (masculin) si
74 ani (feminin). Populatia urbana este de 38%. Orase principale (mii locuitori)
:
Durres 85,4
Elbasan 83,3
Shkoder 81,9
Vlore 73,8
Korce 65,4
Fier 45,2
Berat 43,8
Zona colinara din centrul tarii concentreaza peste 1/2 din populatie. In regiuni
le montane din est, nord si sud, populatia este mult mai rara 20-30 loc/km2, fac
exceptie depresiunile din lungul raurilor mai mari in care valorile densitatii
se apropie de media pe tara.
CULTE: islamism 70%, catolicism 5,2%, ortodoxism 11,3%. Intre 1967-1990 practica
rea cultelor a fost interzisa.
STATUL: Republica parlamentara intrata in vigoare la 28.11.1998. puterea legisla
tiva este exercitata de un parlament unicameral, adunarea poporului (minimum 155
membri alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani). Puterea executiva este
exercitata de consiliul de ministri condus de un presedinte (prim-ministru) num
it de seful statului, care numeste si pe ceilalti ministri, la recomandarea prim
ului ministru. Componenta Consiliului de Ministri este aprobata de catre adunare
a poporului. Seful statului: presedintele (ales de adunarea poporului pentru cel
mult doua mandate consecutive de 5 ani). Partide politice: Partidul Socialist (
f. 1941); Partidul Muncii din Albania in Democrat; Partidul Social Democrat.
ECONOMIA: Stat cu o economie agricola-industriala, in tranzitie, Albania dispune
de variate resurse minerale (petrol, gaze naturale, minerale de crom si de cupr
u, nichel, bitum) care asigura cca. 50% din exporturi. Agricultura antreneaza cc
a. jumatate din populatia activa a tarii, contribuie cu aceeasi pondere la PIB s
i este marcata de momentele dificile ale trecerii de la structura socialista la
cea de piata, bazata pe proprietatea individuala. Se cultiva grau (28%), porumb,
sfecla de zahar, tutun, bumbac, legume, viticultura, pomicultura. S-au dezvolta
t remarcabil in ultimele decenii.
Hidrocentralele asigura circa 90% din productia de energie electric, existand in
unii ani si un anumit excendent pentru export. Industria creata practic in ulti
mele decenii participa cu aproape ? din PIB, si este relativ diversificata, dar
putin competitiva pe pietele externe. Limba oficiala: albaneza; Moneda 1Lek=100
Qindarka.