Enterocolita

MOTO
"SNTATEA
ESTE
O
STARE
DE
ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL, CULTURAL sI
SPIRITUAL,
STARE
DE
AUTONOMIE
sI
INDEPENDEN, FR A FI EGAL CU
ABSENA BOLII SAU A INFIRMITII".
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU sI DELEGAT AL
ASISTENTEI MEDICALE N
NGRIJIREA PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
MEMORIU EXPLICATIV
"PROFESIUNEA
DE
ASISTENT
MEDICAL
PRESUPUNE DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MAI
CERINE VORBIND DE CALITILE SALE SUFLETEsTI, SE
REFER
LA:
RENUNARE,
RBDARE,
ALTRUISM,
DEVOTAMENT, BUN DISPOZIIE, AMABILITATE, VOIOsIE,
PREZEN DE SPIRIT sI CONsTIINCIOZITATE.
PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT,
PUTEREA FIZIC, PSIHIC sI MENTAL CARE L
PRSEsTE VERTIGINOS N MOMENTELE DE SUFERIN,
ASISTENTA MEDICAL VA TREBUI S NTRUNEASC MARI
CALITI MORALE sI UMANE, O DEPLIN DISPONIBILITATE

AFECTIV, DAR sI O BUN sI CONTINU PREGTIRE
PROFESIONAL.
RESPECTND sI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA
NOASTR, NE RESPECTM PE NOI sI PROFESIA NOBIL
PE CARE NE-AM ALES-O".
PLANUL LUCRRII
MOTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale n ngrijirea
pacientilor cu enterocolita
A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie
A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu
enterocolita
A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie
A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu
enterocolita
A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic
A7.Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.Planul de ngrijire al pacientilor cu enterocolita
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor

B3.Planificarea ngrijirilor
B4.Aplicarea planului de ngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Finala
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV - NOIUNI DE
ANATOMIE sI FIZIOLOGIE
A1.NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza
transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre
cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe
glandulare care si varsa produsii n acesta - numite glande anexe ale
tubului digestiv.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin
doua orificii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de aceea i se disting
mai multe segmente, care poarta diferite denumiri.
ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:
-cavitatea bucala;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n alcatuirea lor. Cu
toate acestea, n general au o structura asemanatoare.
STRUCTURA PEREILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care,
de la exterior spre interior sunt:
a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, n
regiunea faringiana si n portiunea superioara a esofagului si din fibre
musculare netede n tot restul tubului digestiv.
Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare.
Fibrele musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor
scurteaza tubul digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate n
interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului digestiv.
Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice
(nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.
b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre
elastice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui
segment.
c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv

de la orificiul bucal pna la orificiul anal, fiind n continuarea tegumentului.
Ea este formata din doua straturi:
1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinznd de functiile
pe care le ndeplinesc segmentele respective.
Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat,
iar n restul tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da
nastere la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv.
Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau ramificate sau n
forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor
alimentare sfarmate (bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale
alimentelor.
2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol
de a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.
Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de
absorbtie si de protectie. Rolul n digestie se manifesta prin secretia unor
fermenti necesari transformarilor chimice ale alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limfa, sunt
absorbite prin mucoasa, care ndeplineste prin aceasta functia de
absorbtie.
n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele
substante care ar fi daunatoare organismului. n felul acesta ea joaca un rol
de protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm portiunea abdominala a esofagului, stomacul, intestinele.
d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul visceral, una
din fetele peritoneului, care nlesnesc miscarile diferitelor segmente
abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCAL
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si
comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar n interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza
inferioara; ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, avnd n
grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat
napoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui
si al esofagului. El este localizat unde se ncruciseaza calea respiratorie cu
calea digestiva. Se ntinde de la baza craniului pna la esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Cnd este gol
are aspectul unui tub turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se largeste si
are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la partea inferioara a
laringofaringelui, cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece
prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic
esofagian (hiatusul esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla n
cavitatea abdominala, n partea stnga, sub diafragm. La omul viu are
pozitie verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.
Raporturi - stomacul se gaseste situat n etajul supramezocolic,
avnd n partea de sus, nainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul
si micul epiploon, la stnga cu splina, n jos cu colonul transvers, nainte cu
peretele abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd cnd este plin
moderat 25 cmlungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie
atinge 1.300 ml.
Prezinta trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre
diafragm;
-corpul - este partea mijlocie;
-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara,
cea mai ngusta a stomacului.
Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua
margini sau curburi:
-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;
-marea curbura - care este convexa si orientata spre stnga, avnd
o lungime de 40 cm.
Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n legatura cu
esofagul si intestinul subtire.
Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este
usor dilatabil, avnd un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre
intestinul subtire ne numeste pilor si este nchis printr-un muschi - sfincterul
piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei
margine libera este ndreptata spre intestin, formnd valvula pilorica.
INTESTINUL SUBIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv,
ajungnd la 6 - 9 m. ncepe de la orificiul piloric al stomacului si se ntinde
pna la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte
sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea
terminala.
Intestinul subtire are doua portiuni:
-duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal.
Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al
intestinului subtire, neputnd sa-si schimbe pozitia, fiind n cea mai mare
parte retroperitoneal si n raport cu peretele posterior al abdomenului.
Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se deschid:
canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta
mamelonara papila (caruncula) mare - n grosimea careia se afla ampula
Vater.
Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul accesoriu al
pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire.
ncepe de la unchiul duodenojejunal si tine pna la valvula ileocecala.
Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa
ntre duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste
segment a fost mpartit n jejun su ileon.
Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o
mare mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se
datoreaza suspendarii acestei parti printr-un mezou - mezoul intestinului
subtire - de peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta
numeroase ndoituri, anse intestinale, n numar de 14 - 16.
Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina n fosa
ileaca dreapta a abdomenului, deschizndu-se n intestinul gros prin
orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se deschide
numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua
intestinul subtire si se ntinde de la valvula ileocecala pna la orificiul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este
portiunea initiala de circa 7 cm si merge descrescnd catre partea
terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe partile marginale ale
abdomenului, n jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma

literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.
Intestinul gros prezinta trei portiuni:
-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin
mai sus, formndu-se astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac",
care este cecul; acesta se continua n jos si medial (pozitia cea mai
frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm.
-colonul
Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula ielocecala si se
termina la rect. Este mpartit n patru portiuni:
-colon ascendent - care ncepe de la valvula ielocecala si se
termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau
flexura colica dreapta.
-colonul transvers - care ncepe de la unghiul hepatic al colonului si
se continua pna la splina, unde se ndoaie si formeaza sub acesta unghiul
splenic sau felxura colica stnga si este situat orizontal sau n forma literei
"V";
-colonul descendent - care ncepe de la unghiul splenic si se
termina la colonul sigmoid, n fosa iliaca stnga.
-colonul sigmoid - este n forma de "S", ncepe n fosa iliaca stnga
si tine pna n dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu
rectul. Colonul sigmoid vine n raport cu oscul sacral si vezica urinara la
barbat, iar la femeie si cu uterul.
Din loc n loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si
parti proeminente - numite haustre sau boseluri, dnd aspectul unor
ncretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului ca benzile musculare din
lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte dect lungimea
sa si din cauza aceasta l cuteaza .
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite
de peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau
caracteristica intestinului gros.
Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt
portiunile mobile ale colonului, pe cnd celelalte portiuni (colonul ascendent
si cel descendent) sunt fixe.
ABSORBIA INTESTINAL
Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de
digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si
ajung n mediul intern. Un procent de 90% din procesele de absorbtie se
desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari
structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule
conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata,
microvilii la polul apical al celulelor.
Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250
m . Procese de absorbtie reduse la un loc si la nivelul cavitatii bucale,
stomacului pentru alcool si unele medicamente si intestinul gros pentru
apa, saruri minerale si unele vitamine.
2
Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si

pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu
consum de energie, selective, care se desfasoara mpotriva grandientului
de concentratie (un fel de pompe chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie
mica.
-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la
presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o
constituie mucoasa intestinala;
-pinocitoza - adica nglobarea unor picaturi de lichid si transportul

lor prin mucoasa intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre
mediul intern.
Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi n prima
parte a intestinului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul
extern al acestora n snge.
Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la
nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active
(pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de
energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.
Absorbtia lipidelor - se face n prima parte a intestinului subtire,
sun trei forme:
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;
-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este
hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi
insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile
biliare se rentorc n ficat prin sistemul port.
Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele
sunt preluate de catre sistemul limfatic.
Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul
intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de
absorbtie fiind n acolo, Na+, Cl -, Ca 2+ , P 3, Fe 2+.
Absorbtia vitaminelor - se face n functie de solubilitatea lor:
vitamine hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar
vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar lipidelor prin formarea de
complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.
n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul
intestinal, de consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre
cecul intestinal.
La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii

si de absorbtie. n urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat n
materii fecale solide, de consistenta moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei
bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de
digestie chimica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol n
formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si saruri
minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K.
Procesul de fermentatie are loc n prima parte a intestinului gros,
datorita florei bacteriene aerobe, formata n principal din bacili coli si lactici,
care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindndu-le
pna la monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara n partea a doua a colonului
transvers si n colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe
asupra compusilor practici nedigerati sub control cortical, determinnd
decarbogazificarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate n urma acestor procese contin circa 90%
resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale
bacteriilor de fermentatie si putrefactie.
Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de
materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un
act reflex controlat voluntar.
La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de
muschi striati aflati sub control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, avnd o lungime
de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este

dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are
dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta se continua cu o
portiune relativ dreapta - canalul anal.
Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea
hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus),
care prezinta muschi sfincteri:
-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;
-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.
La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele
musculare sunt uniform repartizate n pereti, ca si la intestinul subtire. Pe
prima portiune a sa rectul prezinta un mezou (continuarea mezoului de pe
colonul sigmoid), ceea ce i confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe
ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se
deschid n cavitatea bucala;
-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;
-se pot grupa dupa marime n: glande salivare mici si glande
salivare mari.
Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;
-se afla situata n cavitatea abdominala n partea superioara
dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde pna la
epigastru sau n loja hepatica;
-este asezat transversal n abdomen, are lungimea de
aproximativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm, naltimea de 8
cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu - caramiziu (contine o mare
cantitate de snge).
Pancreasul
I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Functiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n
asa fel nct sa poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se
realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor
digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite n snge si limfa la
nivelul peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se nteleg toate transformarile fizice si chimice pe care
le sufera alimentele n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata
mucoasa acestuia si sa ajunga n snge si limfa.
Substantele alimentare se gasesc n natura mpreuna cu unele
substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie separate de
substantele alimentare si eliminate din organism.
Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare
de cele nealimentare.
a)Digestia fizica a alimentelor consta, n primul rnd, n nmuierea
acestora.
Alimentele, desi contin ntotdeauna o cantitate de apa, au o
consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu
diferite sucuri digestive (saliva) si nmuiate. Dupa aceasta, alimentele
sufera o transformare fizica, ce consta ntr-o farmitare, adica o prefacere
a lor n particule ct mai mici.
b)Digestia chimica a alimentelor consta ntr-o simplificare a
moleculelor substantelor alimentare.
Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care
nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt
transformate n molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului
digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului

digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea
fizica si chimica, actionnd prin componentele lor, n special apa si fermenti
digestivi.
APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa.
Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor, ntruct le nmoaie si
usureaza astfel sfarmarea lor.
Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important n transformarea
chimica a alimentelor, contribuind la fenomenele de dedublare a
substantelor alimentare, prin hidroliza. Cantitatea de apa a diferitelor sucuri
digestive variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu
natura alimentelor.
FERMENII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai
sucurilor digestive. Sunt substante organice proteice, care provoaca
transformarea chimica a alimentelor, prin simplificarea moleculelor
complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza
numai asupra anumitor substante, provocnd anumite transformari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor
digestive sub forma inactiva si sunt activate numai n prezenta unor
anumite substante si ntr-un mediu cu o anumita reactie.
Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare,
fermentii digestivi se grupeaza n:
-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe
care le descompun pna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii
de descompunere;
-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe
(polizaharide sau dizaharide) pe care le hidrolizeaza pna la
monozaharide;
-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le
hidrolizeaza, transformndu-le n glicerina si acizi grasi; nu pot actiona
asupra grasimilor, dect daca acestea se gasesc n stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura naintarii

alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.
1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC
Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.
ETIOPATOLOGIE
Boala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta, putnd sa aiba
cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura
infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: enterobacteriacele (bacili
coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii sunt
introdusi n intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele
microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite
specii de Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al
bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala
sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor
ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele
excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate
dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din
intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la
antibiotice a fost distrusa.
1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului
gros. Procesul inflamator poate sa intereseze colonul n ntregime (colite
difuze) sau numai unele parti ale colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din
salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus),
tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice (enterocolita
pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii

alimentare, prin abuz de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum
ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium
coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale
intestinului sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale
anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut n trecutul
mai apropiat sau mai ndepartat si o enterocolita acuta. n acelasi timp, la
aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe lnga un teren predispozant,
poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau
administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa
enterocolitele secundare, cum sunt n special enterocolitele care apar la
bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric
(aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele
ce nsotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza,
etc.
3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie n
totalitate (a intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare
a unor dereglari nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de
toxine exogene (arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De
cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul
stomacului si al duodenului sau al glandelor anexe (ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENIC - rezulta dintr-o eroare biochimica
nnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine - peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul

proximal, acolo unde si concentratia de gluten este mai mare, indica o
actiune locala. n acelasi sens pledeaza si producerea de leziuni la orice
nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea
rezulta dintr-o descuamare epiteliala exagerata, care depaseste
capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este
variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta
importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa
rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice.
La realizarea leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic,
factor indispensabil regenerarii celulare.
Tulburarea
nutritive.
proceselor
absorbtive
atrage
importante
carente
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI

PROBLEME ALE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
ENTEROCOLITA ACUT
Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat
alimente alterate sau au ingerat substante toxice.
Simptome:
-inapetenta;
-greata;
-cefalee;
-stare de neliniste;
-dureri abdominale progresive pna la colici;
-balonare (zgomote hidro - aerice);
-varsaturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri - la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari

de gaze urt mirositoare;
-febra;
-frisoane.
n cazurile mai grave se instaleaza:
-deshidratare - prezinta sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoza;
-racire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscata;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONIC
Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au
consumat lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu
intoleranta alimentara.
Simptome:
-dureri periombilicale, n fosa iliaca dreapta sau generalizate;

-eructatii;
-balonari;
-barborisme;
-eliminari de gaze;
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si
resturi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;
-febra;
-frisoane.
Problemele pacientului:
-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul raspndirii infectiei.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGAIE
Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru
evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin
introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare
ntre duoden si mediul exterior;
Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din
continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;
-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor

care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a
sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor
biliare.
Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor
medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a
tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali,
ajungnd prin vena porta n ficat de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu
bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero-hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente
lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de
nghitire;
-aspiratie continua n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sngelui pentru examinari hematologice se face numai
pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de
Na.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui
prin punctie venoasa.
-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de
obicei prin emisie spontana ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din
metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite
examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni
mici de materii fecale aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente
improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic).
Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile

fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul
microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va fi
sfatuit sa urineze nainte de defecare.
-recoltarea sngelui pentru examinari biochimice se face prin
punctie venoasa - 5-8 ml snge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
-recoltarea sngelui pentru hemoleucograma se face prin punctie
capilara.
INTERVENII AUTONOME sI DELEGATE ACORDATE

PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
INTERVENII AUTONOME ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
-plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori
perturbatorii, pe ct se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se
gaseste o rezerva separata pentru el;
-acopar patul pacientului cu musama si aleza;
-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog
ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a
ajuta pacientul sa se odihneasca;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim
alimentar de tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;

-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-ncurajez permanent pacientul;
-educ membrii familiei n privinta dietei;
-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura;
-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului);
-calculez bilantul ingestie - excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice
modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului;
-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;
-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei
n procesul de vindecare;
-i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea
starii de sanatate;
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;
-la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii;
-fac demersurile necesare externarii;
-nsotesc pacientul la garderoba;
-predau pacientul apartinatorilor.
INTERVENII DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze

si bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultura;
-administrez la indicatia medicului:
-Scobutil 1 f.i.m.;
-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;
-Furazolidon 4x1/zi;
-Algocalmin o fiola f.i.m.;
-Amoxicilina 500 mg/8 ore;
-Piafen o fiola/zi;
-Ercefuril 1-4 capsule/zi;
-administrez tratament infectios recomandat de medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie n scop
explorator;
-n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;
-Streptomicina per os 1-2 g/zi;
-Tetraciclina 2 g/zi;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul
pacientului si i administrez aniseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura
de sodiu izotonica si solutie glucozata n caz de deshidratare.
EVALUARE - EVOLUIE, COMPLICAII, PRONOSTIC
EVOLUIE
Enterocolita acuta
Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit
simptomele regreseaza n 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau
rareori, daca este nengrijita, se poate croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade
de acalmie. Puseurile de exacerbare sunt declansate n majoritatea
cazurilor de alimente sau suportate prin experienta anterioara sau
binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces,
ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice
orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la cteva saptamni pna la 2 - 3
luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea
unei terapii active. Persista intoleranta fata de alimente, care solicita
eforturi digestive mari, nu au echivalent enzimatic, stimuleaza
peristaltismul.
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari
partiale.
COMPLICAII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la
nivelul cecului si sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si
gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI

ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este n general bun, bolnavul pastrndu-si capacitatea
de munca, cu exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor
complicate, cu stari pluricarentiale.
Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentara care
declanseaza instalarea suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa
respecte cu strictete unele norme igieno - alimentare si utilizarea periodica
a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.
Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale

ireversibile, ca aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci cnd exista
inflamatia mucoasei enterale.
ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se
simte bine, respectnd evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe
care trebuie sa le respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci
doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate.
Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si
recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine
capabil de o activitate normala.
n enterocolita glutenica, prognosticul se mbunatateste radical, prin
introducerea regimului fara gluten.
n etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. n prezent,
se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica.
Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor
alimentare.
EDUCAIA PENTRU SNTATE

Alimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu interdictii ct mai
putine.
n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric
de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharina sau cu zahar n
proportie de 5 %, zeama de orez, supa de morcovi, supa de zarzavaturi
strecurata.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a
nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile
fermentate.
Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase, indicata la
bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.
Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si

putrefactie, se ncepe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu
administrare n exces de proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate n:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de afine;
-calciu (brnzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.
Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment
fiind introdus an ratii mici.
Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume
spalarea pe mini si a fructelor nainte de a consuma alimentele.
Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu
vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de
alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si barborisme,
trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10 - 15
minute.
CAPITOLUL II
PLANUL DE NGRIJIRE AL
PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
PACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLIT ACUT
PRIMUL CAZ
PLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.
CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vrsta: 27 ani
Sexul: M
Religia: Catolica
Nationalitatea: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Profesor
Date variabile:
Domiciliu: Bucov, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu familia ntr-o casa cu 5 camere, salubre, bine

ncalzite;
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munca: satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si
toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programele TV, iese n oras cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune
1.2.Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79 kg;
-naltime - 1,81 m
-grup sangvin AB IV
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate tactila normala;
-acuitate gustativa normala
-somnul - normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul se
mare dificultate din cauza ametelii;
poate
deplasa
singur,
dar
cu
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 12 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si
hepatica.
1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara importanta
1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14
ani
1.3.Informatii legate de boala
1.3.a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care n
urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe
abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta

1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=18 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nevoia
Nr.
crt. fundamentala
0
Manifestari de
Manifestari de
Surse de
independenta
dependenta
dificultate
1 Nevoia
de
a -frecventa respiratorie
respira si a avea o normala vrstei 17
buna circulatie
r/min,
respiratii
ritmice, fara zgomote
patologice;
-miscari
respiratorii
3
-
4
-
libere;
-aplitudine normala,
egala, de
ambele
hemitorace.
2 Nevoia de a bea si
2
de a mnca
-greata,
varsaturi;
-procesul
inflamator
-crampe
abdominale;
intestinal
-lipsa poftei de
mncare
3 Nevoia
elimina
de
-scaune apoase -procesul

si multiple;
inflamator
-transpiratii;
-risc
deshidratare
4 Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura
-adinamie;
-crampe
abdominale;
intestinal
de
-discomfort
abdominal
-varsaturi
5 Nevoia de a dormi -pacientul doarme ore

si de a se odihni
suficiente de somn (68 ore) si are somn
calm, fara cosmaruri,
adoarme cu usurinta
si se trezeste odihnit
6 Nevoia de a se -pacientul se poate

mbraca
si mbraca singur, si
dezbraca
alege vestimentatia n
functie de anotimp si
stare psihica
7 Nevoia de a-si
mentine
temperatura
corpului n limite
normale
8 Nevoia de a fi
curat, ngrijit, de
a-si
proteja
tegumentele
si
mucoasele
-par curat, ngrijit;
-usoara
hipertermie
38,3 0 C
-procesul
- inflamator
intestinal
-urechi
de
conformitate normala,
curate;
-cavitate bucala, nas
cu mucoasa umeda si
roz, gingii aderente
dintilor si roz;
-unghii taiate scurt,
ngrijite;
-pacientul
are
deprinderi
igienice
normale,
prezinta
aspect curat, ngrijit
9 Nevoia
de
comunica
a -functionarea
adecvata a organelor
de simt;
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine
despre sine
1 Nevoia
de
a
10
actiona conform
propriilor
convingeri
si
valori
pozitiva
-are convingeri fata

de realitate;
1 Nevoia de a nvata
13
cum sa-si pastreze
sau
sa-si
recupereze
sanatatea
1 Nevoia de a se
14
recrea
-pacientul
face
rugaciuni la masa si
seara
1 Nevoia de a fi -pacientul ia singur

11
preocupat
n decizii;
privinta realizarii
-uneori si manifesta
si stari de bucurie
1 Nevoia de a evita
12
pericolele
-pacientul
prezinta
dorinta de a nvata
despre cum sa-si
recapete starea de
sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale
-
-starea generala -alterarea

alterata
tranzitului
intestinal
-
-momentan
pacientul nu se
poate
recrea,
fiind preocupat
de vindecare
-boala
sine;
-frica
de
complicatii
2.2.a)Probleme actuale de dependenta:

-durere abdominala;
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale.
2.2.b)Probleme potentiale:
-risc de deshidratare;
-risc de transmitere a infectiei.
2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n
satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp, recurgnd la
ajutorul unei alte persoane;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd
pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit
sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele
necesare).
PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.

1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile;

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe
toata durata internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de
boala pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei n 12 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
2.INTERVENII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit,
temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si
patologice si pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor
primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A

PACIENTULUI A.R.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de
Obiective
INTERVENII
Evaluare
dependenta
Autonom
Delegate
e
1.Durere
abdominala
-pacientul
beneficieze
sa -amplasez
pacientul n salon,
n functie de starea
afectiune
de conditii de sa,
receptionate;
microclimat
si
mediu -asigur conditii de
mediu
securizat;
-pacientul
sa
fie investigat si
tratat
corespunzator
diagnosticului
si
zilei
de
boala;
adecvate,
fara
curenti de aer,
surse de infectie,
zgomote
deranjante;
-se
efectueaza 17.11.2007
ecografie
abdominala n scop T.A=125/70 mm Hg
explorator;
R=18 r/min
-recoltez produse
biologice de la T=38,3 0 C
pacient;
Ficat cu dimensiuni
-recoltez
snge usor marite.
pentru
hemoleucograma,
Colecist
moderat,
ionograma,
destins,
cu
pereti
transaminaze
hiperecogenici, ciudat,
bilirubinemie;
septat incomplet.
-masor
functiile
vitale
ale -examen
-Glicemie 105 mg/dj
pacientului (P, R, T, coprocultura
si
T.A),
diureza, coproparazitologic; -Sidermie
59,0
scaun,
greutate
micrograme %
-nsotesc bolnavul
corporala;
la explorari;
-VSH 76 mm/h
-calculez bilantul -administrez

ingesta-excreta;
medicamente
prescrise de medic.
-observ
orice
modificare aparuta
n
starea
bolnavuluila F.O.;
-Timp de protombina
14 sec
-Fibrinogen 850 mg %
Amilazemie 9 U/l
-Uree 38,4 mg/dl
-pregatesc
pacientul
pentru
orice explorare;
-pregatesc
materialele,
instrumentele,
solutiile
pentru
explorari;
-transport probele
de laborator n
sectorul clinic;
-aduc
rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
deshidratare
-pacientul
sa
fie
echilibrat
hidroelectroliti
c n 24-48 ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane
pe
toata
perioada
internarii;
-pacientul
sa
fie
supravegheat
atent pe tot
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul,
prin
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama
de orez), apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert
n apa, brnza de
vaci, carne fiarta;
Administrez
indicatia
medicului:
la 17, 18.11.2007
-pacientul ncearca sa
se adapteze la noul sau
-Scobutil 1x2 f/zi; rol, declara ca durerea
nu mai este chiar asa
-Algocalmin 1x2 de evidenta.
f/zi;
19,20.11.2007
-Papaverina
1x2
f/zi;
-pacientul si reia
-observ instalarea
ncet-ncet
functia
unor reactii adverse -Amoxicilina 500 digestiva
la
administrarea mg la 8 ore
medicamentelor
21,22.11.2007
-Metoclopramid
1x2 f/zi
-stare
generala
timpul
internarii;
ameliorata
T Hewell = 230 sec
-pacientul
sa
aiba
o
alimentatie
completa
n
circa 10 zile
-pacientul
sa
fie
alimentat
conform
diagnosticului
si
zilei
de
boala, pe tot
parcursul
spitalizarii
-explorez nivelul
de cunostinte al
pacientului despre
alimente, modul lor
de preparare si
despre respectarea
meselor;
-permit pacientului
sa-si
aleaga
alimentele
n
functie
de
preferinte, dar sa
respecte indicatiile
medicului
(regimul);
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul
prin
regim hidric 24-48
ore (apa si zeama
de orez), apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert
n apa, brnza de
vaci, carne fiarta,
ou fiert moale,
dupa 8-10 zile se
pot
introduce
laptele
si
mezelurile
3.Greturi
si -pacientul
sa -asigur
repausul
Administrez
indicatia
medicului:
la TGO=25U/L
TGP=30U/L
-Scobutil 1x2 f/zi;
Chol=161 mg/dl
-Algocalmin
f/zi;
1x2 TRG=100 mg/dl
-Papaverina
f/zi;
1x2
Creatinina=0,93 mg/dl
Na=132 mmol/l
-Amoxicilina 500 K=3,9 mmol/l

mg la 8 ore
Cl=203 mmol/l
-Metoclopramid
1x2 f/zi
Ex. Urina:
Densitate=1015
Ph=5
Leu=neg
Nitrati=steril
Rare epitelii, rare
oxalatii de calciu
17.11.2007
varsaturi
aiba o stare de
confort fizic n
urmatoarele 3
zile,
iar
disparitia diarei
n timp de 1-2
zile;
fizic si psihic al
pacientului;
-mentin
igiena
tegumentelor,
a
lenjeriei;
-administrez
-pacientul
sa tratamentul
fie
echilibrat antispastic
psihic n decurs
de 3 zile;
-pacientul
prezinta
greturi si varsaturi
18,19.11.2007
-pacientul declara o
mbunatatire a starii
generale
20, 21.11.2007
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
23.11.2007
-stare generala buna
-servesc pacientul
cu alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate atragator
si la ore fixe;
-calculez
ratia
calorica 24 ore n
functie de activitate
si vrsta
4.Diaree
-pacientul sa-si -recoltez produsele

recapete
pentru
examen
echilibrul
bacteriologic
hidric
si (coprocultura);
nutritional
-mentin permanent
n 1-2 zile
legatura
cu
apartinatorii
pacientului;
17.11.2007
-pacientul
prezinta
stare
de
sanatate
alterata, cu diaree
18, 19.11.2007
-pacientul simte o
ameliorare, nu mai
-ncurajez
permanent;
prezinta scaune
20,21, 22.11.2007
-educ
membrii
familiei n privinta
dietei
5.Hiper-termie
6.Anxietate
-pacientul
sa
prezinte
temperatura
corporala
n
limite normale
n 1-2 zile
-masor temperatura
corpului si notez n
foaia
de
temperatura;
-supraveghez
manifestarile
de
deshidratare,
aspectul
tegumentelor,
diureza,
pulsul,
T.A.,
comportamentul
pacientului
-pacientul
sa -sustin permanent
fie
echilibrat pacientul,
psihic n decurs ncurajndu-l;
de 3 zile;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului
si
raportez
medicului
orice
modificare aparuta
n
starea
de
sanatate
a
pacientului;
-ncurajez pacientul
sa-si
exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri
care s-au recuperat
-stare de sanatate buna
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat
medic
17.11.2007
-pacientul
prezinta
de hipertermie (38,3 0 C)
18, 19, 20.11.2007
temperatura n limite
normale
21, 22.11.2007
temperatura n limite
normale
foarte repede
7.Vulnerabilitate
fata de pericole.
Risc
de
transmitere
a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca singur
nevoile
n
decurs de 3
zile;
-respect masurile
de
prevenire a
infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu
-pacientul sa nu privire la masurile
devina sursa de de prevenire a
infectie pentru infectiilor
alte persoane
pe toata durata
internarii
17.11.2007
-pacientul
respecta
regulile de igiena
18, 19.11.2007
-pacientul
se
conformeaza regulilor
de igiena
20, 21, 22.11.2007
-stare
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul
sa
a se odihni.
doarma
ore
suficiente
de
9.Deficit
de somn si sa se
trezeasca
cunostinte
odihnit
n
medicale
decurs de 2-3
zile
-asigur conditii de
favorizare
a
somnului,
semiobscuritate;
-rog
ceilalti
membri ai echipei
de ngrijire sa
procedeze
asemanator pentru
a ajuta pacientul sa
se odihneasca;
generala
17.11.2007
pacientul nu prezinta
interes
pentru
cunostinte
medicale18,19.11.2007
-pacientul
ntreaba
despre
tratament,
modalitati
de
recuperare a sanatatii
20, 21, 11.2007
-la ora de vizita a

pacientilor de catre
medic
va
fi
externat
-pacientul
a
demonstrat
ca
a
acumulat cunostintele
medicale din spital
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.

1.Denumire
2.Doza
3.Doza
4.Actiune
si 5.Reactii
6.Contraindicatii
ERCEFURIL
unica
pe
ore
1 Cp
4 Cp
24 indicatii
adverse
-activitate
antibacteriana
larga, cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru
om,
Campylobacter
jejuni,
Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul
se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:
-diaree acuta
cronica;
si
-colite acute
cronice;
si
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID
1 fiola
2fiole
-varsaturi
de
etiologie
variata,
preventiv
n
chimioteraia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant
n
explorarea
-poate
produce
efecte extra
piramidale,
mai
frecvent la
copii, tineri
si batrni;
-nu
se
administreaza
imediat
dupa
interventii
chirurgicale
pe
abdomen
functionala
a
stomacului
si
duodenului,
profilaxia greturilor
si
vomelor
postoperatorii,
usurarea intubarii
interstinale
cnd
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
-poate
simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree
-efecte
-leucopernie,
alergice
alergie la pirazoli
cutanate,
leocupernie
si noduli
cutanati
-poate
produce
dureri
abdominale
diaree
PIAFEN
1 fiola
2 fiole
-toate tipurile de
dureri,
inclusiv
post-operatorii,
colici renale si
biliare
PAPAVERIN
1 fiola
2 fiole
-antispastic
n litiaza
biliara,
colecistita,
colangita,
litiaza
renala,
pielita,
cistita
-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana
-adjuvant n ulcer
gastric si duodenal,
gastrita,
enterita,
colita,
colon
iritabil, pancreatita,
dismenorice,
anexita
ALGOCALMIN
1 fiola
2 fiole
-toate tipurile de
dureri,
inclusiv
post-operatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
-leucopenie,
alergice
alergie la pirazoli
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati
SCOBUTIL
1 fiola
2 fiole
-antispastic
predominant
pe
aparatul digestiv,
cai urinare, uter
Hiposali-glaucom;
vatie,
somnolen- -abdomen acut
ta, diminuarea
reflectivitatii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.

Numele probei
Tehnica de recoltare Valori normale
1.Timp Quick
Punctie venoasa
T.Q.=12 - 14 11
Valorile pacientului
12 11
9 ml snge + 1 ml oxalat
=1 1 30 11 -
160 11
2.Timp Howell
Punctie venoasa 9 ml T.H.

snge + 1 ml oxalat
21 30 11
3.Colesterolemie
Punctie
venoasa, 1,80 - 2,80 g 0 /00
vacutainer cu dop rosu
3,35 g 0 /00
4.VSH
Punctie venoasa 1,6 ml 1 - 10 mm/ora

snge + 0,4 ml citrat de
Na
7 - 13 mm/2 ore
10 mm/1 ora
5.Ionograma serica
Punctie venoasa 10 ml Na=135-152 m Eq/l

snge
pe
sticlute
heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l
Na=137,7 m Eq/l
Cl - =94-111 m Eq/l
Ca 2+ = 4,7 m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Fe 3+ =100 m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
K + = 4,10 m Eq/l
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie
Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg %

snge sau 2 ml snge + 4
ml florura de Na uscat
94 mg %
7.Fibrinogen
Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg

snge + 0,5 ml citrat de
Na
241 mg %
8.Lipidemie
Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg

ml snge
815 mg %
9.Transaminaze
Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I.

ml snge
TGP = 2 - 16 U.I.
17,8 U.I.
10.Creatinina
Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg %

ml snge
1,19 mg %
11.Hemocultura
Recoltarea sngelui prin Negativa

punctie
venoasa
pe
mediu de cultura
Negativa
12.Uree sanguina
Se
recolteaza
prin 0,20 - 0,40 g %0
punctie venoasa 5 - 10
ml snge
0,40 g %0
13.Examen de urina Sumar de urina
Culoare galben citrin
19,60 U.I.
-rare epitelii
Ph acid
-frecvente leucocite
Densitate
1025
1010
- -numeroase hematii
Urdulinogen: normal
Sedimente:
epitelii
rare
Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta
Pigmenti
absenti
biliari:
14.Urocultura
Dupa toaleta riguroasa a

organelor
genito
urinare, se recolteaza
urina din mijlocul jetului
urinar ntr-o eprubeta
sterila
-negativa
-negativa
15.Coprocultura
Se recolteaza scaun n
recipiente
sterile
speciale, din trei locuri
diferite
-negativa
-negativa
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.

Data externarii: 22.11.2007
Numarul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 27 ani,
internat pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe
abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare

de sanatate buna.
BILANUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia,
murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc
apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
RECOMANDRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa
plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa
nu consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la
surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;

-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai
familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenta;
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita bauturile fermentate;
-va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor, spalarea
fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform
asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile.
n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2%
nainte de masa cu 5-10 minute.
AL
PLANUL DE NGRIJIRE
PACIENTULUI R.S.
CU
ENTEROCOLIT ACUT
CAZUL II
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU

ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientului
a)Date relativ stabile:
Nume: R
Prenume: S
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romna
Ocupatia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: Baicoi - Prahova
Conditii de viata: Pacientul locuieste mpreuna cu familia ntr-un
apartament cu 3 camere, baie, bucatarie, salubre, bine ncalzite; are trei
copii.
Dispune de venituri materiale decente.
Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator
Conditii de munca: Satisfacatoare
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna,

toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la
munte din 2 n 2 saptamni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna
c)Date privind starea de sanatate anterioara
1.Date antopometrice:
Greutate corporala: 86 kg
naltime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate gustativa normala;
-somnul normal, linistitor, odihnitor;
-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din
cauza ametelii;
-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;
-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei;

-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA,
hepatica, etc.
3.Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
4.Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vrsta de 8 ani
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
-durere abdominala difuza;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care n
urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare,
durere abdominala difuza.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca n limite normale
-T.A. =130/65 mm Hg,
-A.V. =75/min
-retea venoasa periferica;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV sI ANEXE:
-tranzit intestinal sever afectat;
-durere abdominala;

-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI R.S.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia
Manifestari de
crt fundamentala
.
independenta
-Nevoia de a respira
-frecventa
respiratorie vrstei
si de a avea o buna 20 r/min;
circulatie
-respiratii ritmice,
fara
zgomote
patologice;
Manifestari
de
Surse
de
dificultate
dependenta
-
-miscari respiratorii
libere;
-amplitudine
normala, egala de
ambele hemitorace.
2
-Nevoia de a bea si a
mnca
-greata;
-varsaturi;
-proces
inflamator
intestinal
-dureri
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
3
-Nevoia de a elimina
-scaune apoase -proces

si multiple;
inflamator
intestinal
-transpiratii;
-risc
de
deshidratare
-Nevoia de a misca si
a avea o buna postura
-adinamie;
-durere
abdominala
difuza;
-discomfort
abdominal
-varsaturi
5
-Nevoia de a dormi si -pacientul doarme

a se odihni
ore suficiente de
somn 6-9 ore si are
somn calm, fara
cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se
trezeste odihnit
6
-Nevoia de a se -pacientul se poate

mbraca si dezbraca
mbraca singur;
-si
alege
vestimentatia
n
functie de anotimp,
stare psihica si mai
ales
adecvata
vrstei
7
-Nevoia
de
a-si
mentine temperatura
corpului n limite
normale
-Nevoia de a fi curat, -par curat, ngrijit;

ngrijit, a-si proteja
de
tegumentele
si -urechi
conformitate
mucoasele
normala, curate;
-cavitate
bucala,
nas, cu mucoasa
umeda si roz, gingii
aderente la dinti si
roz;
-unghii taiate scurt,
ngrijite;
-pacientul
are
deprinderi normale,
prezinta
aspect
-usoara
hipertermie,
37,80 C
-proces
inflamator
intestinal
curat, ngrijit;
9
-Nevoia
comunica
de
a -functionarea
adecvata
a
organelor de simt;
-debitul
regulat;
verbal
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine
10
-Nevoia de a actiona -are

convingeri
conform
propriilor personale fata de
convingeri si valori
realitate;
-foloseste
religioase
personale;
obiecte
-pacientul
face
rugaciuni seara
11
-Nevoia de a fi -pacientul ia singur

preocupat n privinta decizii;
realizarii
-uneori
si
manifesta
starile
sufletesti;
-este singur ca se va
face bine si-si va
duce viata normal
12
-Nevoia de a evita
pericolele
13
-Nevoia de a nvata
sa-si pastreze sau sasi
recupereze
sanatatea
-pacientul prezinta
dorinta de a nvata
despre cum sa-si
recapete starea de
sanatate;
-acumuleaza
usurinta
cunostintele
medicale
14
-Nevoia
recrea
de
-starea
generala
alterata
se
-momentan
pacientul nu se
poate recrea,
fiind preocupat
de vindecare
a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN

-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
cu
-alterarea
tranzitului
intestinal
-boala
n
sine, frica
de
complicatii
-deficit de cunostinte medicale

b)PROBLEME POTENIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN A PACIENTULUI
R.S.
satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp recurgnd la
ajutorul unei alte persoane;
-dependenta temporara - independenta va surveni atunci cnd
necesare, dar mai ales cnd constientizeaza gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal,
manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor
aparute n urma infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata
prin cresterea temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios,
manifestata prin riscul de deshidratare si de anemiere.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit

niciodata de astfel de probleme.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.

OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n
aproximativ 1-2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot
timpul inernarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 ziler, si
disparitia diareei n timp de 1-2 zile;
INTERVENII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit,

temperatura si umiditate optima - 22 0 C;
-administrez medicatia prescrisa de medic.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI

A PACIENTULUI R.S.
Probleme de
Obiective
INTERVENII
Evaluare
dependenta
Autono
Delegate
me
1.Durere
abdominala
-pregatirea
-amplasez
conditiilor de pacientul ntr-un
ngrijire;
salon
luminat,
linistit,
fara
-pacientul sa factori
perturbatori - pe
prezinte
ct se poate de
disparitia
durerii
n izolat, macar cu
un paravan;
cteva zile;
-pacientul sa
fie alimentat
corespunzator
diagnosticului
si zilei de
boala, pe tot
timpul
internarii;
-pacientul sa
fie investigat si
tratat
corespunzator
diagnosticului
pe
timpul
internarii
-recoltez snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze,
bilirubinemie;
20.11.2007
-pacientul
prezinta
stare
alterata
de
sanatate,
dar
colaboreaza cu echipa
de ngrijire
-examen
coprocultura
si 21, 22.11.2007
coproparazitologi
-acopar
patul c
-pacientul prezinta o
pacientului cu
ameliorare a starii de
musama si aleza;
sanatate,
scaunele
diareice s-au rarit
-linistesc
pacientul,
23.11.2007
comunicnd
permanent cu el;
-starea de sanatate a
pacientului
s-a
-asigur
mbunatatit
mediu securizant
si conditii de
24.11.2007
microclimat;
-pacientul
prezinta
-supraveghez
stare de sanatate buna
scaunul,
frecventa,
consistenta;
-supraveghez
durerile
abdominale
2.Greturi
varsaturi
si -pacientul sa
aiba o stare de
comfort fizic
n urmatoarele
3 zile, iar
disparitia
diareei n timp
de 1-2 zile;
-asigur repausul
fizic si psihic al
pacientului;
20.11.2007
-pacientul
prezinta
greturi si varsaturi
-mentin
igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
21, 22.11.2007
-pacientul declara o
mbunatatire a starii
generale
-administrez
-pacientul sa tratamentul
fie echilibrat antispastic
psihic
n
decurs de 3
zile
23.11.2007
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
24.11.2007
3.Diaree
-pacientul sa-si
recapete
echilibrul
hidric
si
nutritional n
1-2 zile
-recoltez
produsele pentru
examen
bacteriologic;
-mentin
permanent
legatura
apartinatorii
pacientului;
20.11.2007
-pacientul
prezinta
stare de sanatate
alterata, cu diaree
21, 22.11.2007
cu
-recomand
pacientului poziti
a antalgica de
diminuare
a
-pacientul simte o
ameliorare,
nu
simtitor;
-scaunele sunt
consistenta
semisolide;
de
durerilor
23.11.2007
-stare
buna
4.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
deshidratare
-pacientul sa
fie echilibrat
hidroelectroliti
c n 24-48 ore;
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul,
prin
regim hidric 2448 ore (apa si
-pacientul sa zeama de orez);
nu
devina
sursa
de -regim alimentar
infectie pentru de tranzitie, orez
alte persoane fiert
n
apa,
pe
toata brnza de vaci,
perioada
carne fiarta, ou
internarii;
fier moale; dupa
8-10 zile se pot
-pacientul sa introduce laptele
si mezelurile
fie
supravegheat
atent pe tot
timpul
internarii;
Administrez
indicatia
medicului:
-pacientul sa
prezinte
temperatura
corporala
n
limite normale
n 1-2 zile
sanatate
la 20.11.2007
-pacientul ncearca sa
se adapteze la noul
sau rol, declara ca
durerea nu mai este
chiar asa de evidenta.
-Scobutil,
Algocalmin
Papaverina cte
o fiola din fiecare
n
injectie, 21, 22.11.2007
intramuscular;
-pacientul nca nu se
-Furazolidon
poate
alimenta
4x1 /zi
normal, se simt slabit
23.11.2007
-pacientul ncepe sa
mannce n cantitati
mici,
respectnd
indicatiile medicului;
mai prezinta scaune
apoase
-pacientul sa
aiba
o
alimentatie
completa
n
circa 10 zile
5.Hipertermie
de
24.11.2007
-stare
buna
-masor
temperatura
corpului si notez
n
foaia
de
temperatura;
-supraveghez
manifestarile de
deshidratare,
aspectul
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat
medic
de
sanatate
20.11.2007
-pacientul
de hipertermie
)
prezinta
(380 C
21, 22.11.2007
-termperatura
tegumentelor,
diureza, pulsul,
T.A.,
comportamentul
pacientului
6.Anxietate
-pacientul sa
fie echilibrat
psihic
n
decurs de 3
zile;
-sustin permanent
pacientul,
ncurajndu-l;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ
permanent starea
pacientului
si
raportez
meidcului orice
modificare
aparuta n starea
de sanatate a
acestuia;
limite normale
23, 24.11.2007
-temperatura n limite
normale
-
20.11.2007
-pacientul este anxios
21, 22.11.2007
-pacientul ncepe sasi revina, nu mai este
speroat
23, 24.11.2007
-ncurajez
pacientul
sa-si
exprime temerile
si ai dau exemple
de cazuri care sau
recuperat
foarte repede
7.Vulnerabilitat
e
fata
de
pericole. Risc
de transmitere a
infectiei
-pacientul sa-si
satisfaca
singur nevoile
n decurs de 3
zile;
-pacientul sa
nu
devina
sursa
de
infectie pentru
alte persoane
-respect masurile
de
prevenire a
infectiilor
noscomiale;
20.11.2007
-educ pacientul
cu privire la
masurile
de
prevenire
a
infectiilor
21, 22.11.2007
-pacientul
respecta
regulile de igiena
-pacientul
se
conformeaza regulilor
de igiena
pe toata durata
internarii
23, 24.11.2007
-stare
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa
a se odihni.
doarma
ore
suficiente de
somn si sa se
trezeasca
odihnit
n
decurs de 2-3
zile
-asigur conditii
de favorizare a
somnului,
semiobscuritate;
de -pacientul sa
capete
cunostinte
medicale
n
termen de 24
ore
si
sa
prezinte
ntelegerea lor
-rog
ceilalti
membri
ai
echipei
de
ngrijire
sa
procedeze
asemanator
pentru a ajuta
pacientul sa se
odihneasca;
-explic
pacientului orice
tehnica
ntreprinsa,
scopul
si
importanta ei n
procesul
de
vindecare;
-i
detaliez
regimul pe care
trebuie
sa-l
urmeze
pentru
recuperarea starii
20.11.2007
-pacientul
prezinta
scaune diareice, ceea
ce l mpiedica sa se
odihneasca
21, 22.11.2007
-pacientul se simte
mai linistit, spune ca
a reusit sa doarma
23, 24.11.2007
-la ora de vizita a

pacientului
de
catre
medic,
acesta din urma l
anunta ca n ziua
urmatoare va fi
externat
9. Deficit
cunostinte
medicale
generala
-pacientul
normal
doarme
20.11.2007
-pacientul nu prezinta
interes
pentru
cunostinte medicale
21, 22.11.2007
-pacientul
ntreaba
despre
tratament,
modalitati
de
recuperare a sanatatii
23, 24.11.2007
de sanatate;
-fac
educatie
pentru sanatate si
cu
membri
familiei;
-pacientul
a
demonstrat
ca
a
acumulat cunostinte
medicale din spital
-fac demersurile
necesare
externarii;
-nsotesc
pacientul
garderoba;
la
-predau pacientul
apartinatorilor
5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.

Numar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata
Starea pacientului la externare:
Pacientul n vrsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata,
greta, varsaturi, durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si
paoare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;
-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;
-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie,

murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min;
apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice, artere
periferice pulsatile, retea periferica normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de afumaturi;
-respectarea regulilor de igiena att personal ct si alimentar;
-evitarea consumului de oua care nu au nscrise pe ele termenul de
valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta
la medic;
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);
-inapetenta;
-infectie urinara;
-risc de transmitere a infectiei.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;
-consumul de lichide de la surse autorizate;
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;
-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea minilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;

-respectarea regimului hiposodat;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1,
B6, B12, Saprosan, administrarea antibioticelor - Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.

1.Denumire
ERCEFURIL
2.Doza
unica
3.Doz
a pe
24 ore
1 Cp
4 Cp
4.Actiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
-activitate
antibacteriana larga,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru
om,
Campylobacter
jejuni,
Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul
se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:
-diaree acuta
cronica;
si
-colite acute
cronice;
si
-diareea
reziduala
6.Contraindicatii
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola
2fiole
-varsaturi
de
etiologie
variata,
preventiv
n
chimioteraia
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant
n
explorarea
functionala
a
stomacului
si
duodenului,
profilaxia greturilor
si
varsaturilor
postoperatorii,
usurarea intubarii
intestinale
cnd
de trecut, sughit,
migrena
-poate
produce
efecte
extrapiramidale,
mai
frecvent la
copii, tineri
si batrni;
-efecte
-leucopenie,
alergice
alergie la pirazoli
cutanate,
leucopenie
si
noduli
cutanati
-poate
simula
secretia de
prolactina,
producnd
galactoree;
-poate
produce
dureri
abdominale,
diaree
PIAFEN
1 fiola
2 fiole
-toate tipurile de
dureri,
inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
PAPAVERIN
1 fiola
2 fiole
-antispastic
n litiaza
biliara,
colecistita,
colangita,
litiaza
renala,
pielita,
cistita
-adjuvant n ulcer
gastric si duodenal,
gastrita,
enterita,
colita,
colon
-nu
se
administreaza
imediat
dupa
interventii
chirurgicale
pe
abdomen
-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana
iritabil, pancreatita,
dismenoree, anexita
ALGOCALMIN
1 fiola
2 fiole
-toate tipurile de
dureri,
inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la pirazoli
SCOBUTIL
1 fiola
2 fiole
-antispastic
predominant
pe
aparatul
digestiv,
cai urinare, uter
-hipersaliva- -glaucom;
tie,
tahicardie,
-abdomen acut
somnolenta,
diminuarea
reflectivitatii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.

Numele probei
Tehnica de recoltare
Valori normale
Valorile
pacientului
1.Timp Quick
Punctie venoasa
T.Q.=12 - 14 11
12 11
9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell
Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11

oxalat de potasiu
160 11
3.Colesterolemie
Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00

rosu
3,35 g 0 /00
4.VSH
Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4

ml citrat de Na fara staza
10 mm/1 ora
1 - 10 mm/ora
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma
serica
Punctie venoasa 10 ml snge pe Na=135-152 m Eq/l

sticlute heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l
Cl - =94-111 m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Na=137,7
Eq/l
K + = 4,10
mEq/l
Ca 2+ = 4,7
mEq/l
Fe 3+ =80-120 y%
1
I =3-8y%
Fe 3+ =100
Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie
Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 0,80-1,20 mg %

ml snge + 4 ml florura de Na uscat
94 mg %
7.Fibrinogen
Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 200 - 400 mg

ml citrat de Na
241 mg %
8.Lipidemie
Punctie venoasa 5 - 10 ml snge
600 - 800 mg
815 mg %
9.Transaminaze
TGO=2 - 20 U.I.
17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinina
Punctie venoasa 5 - 10 ml snge 0,6 - 1, 20 mg %

simplu
1,19 mg %
11.Hemocultura
Recoltarea sngelui prin punctie Negativa
Negativa
venoasa pe mediu de cultura

12.Uree sanguina
13.Examen
urina
Se recolteaza prin punctie venoasa 5 0,20 - 0,40 g %0

- 10 ml snge simplu
de Sumar de urina
0,40 g %0
-rare epitelii
Ph acid
-frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025

Urolulinogen: normal
-numeroase
hematii
Sedimente: rare epitelii

Glucoza: absenta
Pigmenti
absenti
biliari:
14.Urocultura
Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa

genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubeta sterila
-negativa
15.Coprocultura
Se recolteaza scaun n recipiente -negativa

sterile speciale, din trei locuri
diferite
-negativa
PACIENTULUI M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT
CAZUL III
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU
PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
Nume: M.
Prenume: T.
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Romna
Ocupatie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti ntr-un apartament cu 3
camere, bucatarie si baie, salubre, bine ncalzite;
-dispune de venituri materiale bune;
-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.

Conditii de munca: bune
-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si
toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul asculta muzica, i place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune
1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SNTATE ANTERIOAR:
a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;
-naltime - 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate gustativa normala
-somnul: normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de
probleme de mers;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;

-eliminari - mictiuni fiziologice normale;
-1scaun/zi;
-nu
prezinta
alergii
alimentare
sau
medicamentoase;
-pacientul
a
facut
corespunzatoare vrstei;
toate
vaccinarile
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip

LUES, SIDA TBC, hepatita, etc
c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II
d)Antecedentele personale patologice: fara importanta
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore,
prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.
c)Diagnosticul
neprecizata
de
internare: enterocolita
acuta
de
cauza
d)Data internarii: 24.11.2007

e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor
normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min
Aparat digestiv si anexe:
-tranzit intestinal alterat;

-scaune diareice multiple.
Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr.
crt.
0
1
Nevoia
Manifestari de
Manifestari de
Surse de
fundamentala
independenta
dependenta
dificultate
Nevoia de a -frecventa
respiratorie respira si
normala vrstei 22 r/min,
respiratii
ritmice,
fara
a avea o buna zgomote patologice;
circulatie
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine
egala, de
normala,
ambele
hemitorace.
2
Nevoia de a bea si
de a mnca
-greata, varsaturi;
-durere abdominala
colicativa;
intestinal
-lipsa poftei
mncare
Nevoia de a elimina
-procesul
inflamator
de
-scaune apoase si -procesul

multiple;
inflamator
-transpiratii;
intestinal
-risc de deshidratare
4
Nevoia de a se misca si a
avea o buna
postura
-adinamic;
disconfort
-durere abdominala abdominal
colicativa;
-varsaturi
Nevoia de a -pacientul
doarme
ore dormi si de a suficiente de somn (8 ore) si
se odihni
are
somn
calm,
fara
cosmaruri,
adoarme
cu
usurinta si se trezeste odihnit
Nevoia de a se -pacientul se poate mbraca mbraca

si singur, si alege vestimentatia
dezbraca
n functie de anotimp si stare
psihica
-T=37,9 0 C
masurata sub axila
Nevoia de a-si mentine

temperatura
corpului
n
limite normale
Nevoia de a fi -par curat, ngrijit;

curat, ngrijit,
de a-si proteja -urechi de conformitate
tegumentele si normala, curate;
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu
mucoasa umeda si roz, gingii
roz, aderente dintilor;
-posibil
proces
infectios
-unghii taiate scurt, ngrijite;

-pacientul are
igienice normale
9
deprinderi
Nevoia de a -functionarea adecvata;

comunica
-debit verbal regulat;
Nevoia de a -are convingeri personale, pe actiona

care si le respecta;
conform
-citeste carti, poarta discutii
propriilor
convingeri si cu colegii de camera si cu
echipa;
valori
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre sine
10
-pacientul
si
valorile religioase
respecta
11
Nevoia de a fi -pacientul este optimist n preocupat n privinta vindecarii;

privinta
-uneori si manifesta si stari
realizarii
de bucurie;
-el spune ca boala lui este

ceva trecator
12
Nevoia de a evita
pericolele
-starea
alterata
generala -alterarea
tranzitului
intestinal
2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN AL

PACIENTULUIM.T.
satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat n spital;
-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd
necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:
manifestata olicativ.

manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost
interesat de acestea.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.

3.1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2
zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de
boala pe tot timpul internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar
disparitia diareei n timp de 1- 2 zile;
3.2.INTERVENII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit,

temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si
patologice si pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor
primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.

APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de
Obiective
INTERVENII
Evaluare
dependenta
Autonome
1.Durere
abdominala
-pregatirea
conditiilor
ngrijire;
-pacientul
-plasez pacientul ntrde un salon luminos,

linistit, fara factori
perturbatori, pe cte se
sa poate izolat, macar cu
Delegate
-recoltez
snge
pentru
hemoleucograma,
ionograma,
transaminaze
24.11.2007
Pacientul
prezinta stare
alterata
de
prezinte
un paravan daca nu se bilirubinemie;
disparitia durerii poate
o
rezerva
n cteva ore;
separata pentru el;
-examen
coprocultura
si
-pacientul
sa -acopar
patul coproparazitologic
beneficieze
pacientului cu musama
si traversa;
De un mediu
confortabil
si -linistesc
pacientul,
securizant pe tot comunicnd permanent
timpul
cu el;
internarii;
-asigur
mediu
-pacientul sa fie securizant si conditii de
alimentat
microclimat;
corespunzator
diagnosticului si -supraveghez scaunul,
a zilei de boala frecventa, consistenta;
pe tot parcursul
internarii;
-supraveghez durerile
abdominale;
-recomand pacientului
pozitia antalgica de
diminuare a durerilor
sanatate, dar
colaboreaza
cu echipa de
ngrijire.
25.11.2007
Pacientul
prezinta
o
ameliorare a
starii
de
sanatate,
scaunele
diareice s-au
rarit.
26.11.2007
Starea
de
sanatate s-a
mbunatatit
Scaunul
de
2/zi,
de
consistenta
aproape
normala
27.11.2007
Stare generala
buna
2.Dificultate de
a se alimenta si
hidrata - risc de
deshidratare
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic
n 24-48 ore;
-pacientul sa nu
devina sursa de
infectie pentru
alte persoane pe
toata perioada
internarii;
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
hidric 24-48 ore (apa si
zeama de orez), apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert n
apa, brnza de vaci,
carne fiarta, ou fiert
moale; dupa 8 - 10 zile
se pot introduce laptele
si mezelurile.
Administrez
la 24,
indicatia medicului: 25.11.2007
-Scobutil
-pacientul
+Algocalmin
+ ncearca sa se
Papaverina cte o adapteze
la
fiola din fiecare n noul sau rol,
injectie
declara
ca
intramusculara;
durerea
nu
mai este chiar
de
Furazolidon 4x1/zi asa
evidenta.
-pacientul sa fie
supravegheat
atent pe tot
timpul
internarii;
26.11.2007
-stare generala
buna simtitor;
-pacientul
sa
aiba
o
alimentatie
completa
n
circa 10 zile, pe
tot
timpul
internarii;
-scaunele sunt
de consistenta
semisolida
-pacientul sa fie
investigat
si
tratat conform
diagnosticului
pe
timpul
internarii
3.Greturi
varsaturi
si -pacientul
sa
aiba o stare de
confort fizic n
urmatoarele 3
zile,
iar
disparitia
diareei n timp
de 1-2 zile;
-pacientul sa fie
echilibrat psihic
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;

-mentin
tegumentelor,
lenjeriei;
igiena
a
-administrez
tratamentul antispastic
24.11.2007
-pacientul
prezinta
greturi
varsaturi
si
25.11.2007
-pacientul
declara
n decurs de 3
zile;
mbunatatire a
starii generale
26.11.2007
-pacientul nu
mai prezinta
greturi
sau
varsaturi
4.Diaree
-pacientul sa-si
recapete
echilibrul hidric
si nutritional n
1-2 zile
-recoltez
produsele
pentru
examen
bacteriologic
(coprocultura);
-mentin
permanent
legatura
cu
apartinatorii
pacientului;
-ncurajez
pacientul;
permanent
24.11.2007
-scaune
diareice
multiple
25,
26.11.2007
-frecventa
scaunelor s-a
mai redus
-educ membrii familiei

n privinta dietei
5.Hipertermie
6.Anxietate
-pacientul
sa
prezinte
temperatura
corporala
n
limite normale
n 1-2 zile
-masor
temperatura -administrez
corpului si notez n tratament
foaia de temperatura;
antiinfectios
recomandat
medic
-supraveghez
manifestarile
de
deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza,
pulsul,
T.A.,
comportamentul
pacientului
-pacientul sa fie -sustin

echilibrat psihic pacientul,
n decurs de 3 du-l;
permanent ncurajn-
24.11.2007
-hipertermie
de (37,90 C)
25,
26.11.2007
-termperatura
corporala n
limite
normale
24.11.2007
-pacientul este
zile;
-calculez
bilantul
ingesta-excreta;
-observ
permanent
starea pacientului si
raportez
medicului
orice
modificare
aparuta n starea de
sanatate a pacientului;
anxios
25,
26.11.2007
-pacientul
ncepe sa-si
revina, nu mai
este speriat
-ncurajez
pacientul sa-si exprime
temerile si ai dau
exemple de cazuri care
s-au recuperat foarte
repede
7.Vulnerabili-pacientul sa-si -respect masurile de tate fata de satisfaca singur prevenire a infectiilor
pericole.
nevoile
n noscomiale;
decurs de 3 zile;
Risc
de
-educ pacientul cu
transmitere
a -pacientul sa nu privire la masurile de
infectiei
devina sursa de prevenire a infectiilor
infectie pentru
alte persoane pe
toata
durata
internarii
24.11.2007
-pacientul
respecta
regulile
de
igiena
25.11.2007
-pacientul se
conformeaza
regulilor de
igiena
26.11.2007
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul
sa
a se odihni.
doarma
ore
suficiente
de
somn si sa se
trezeasca
odihnit
n
decurs de 2-3
-asigur conditii de favorizare a somnului,

semiobscuritate;
-rog ceilalti membri ai
echipei de ngrijire sa
procedeze asemanator
24.11.2007
-pacientul
prezinta
scaune
diareice, ceea
ce
l
zile
pentru a ajuta pacientul

sa se odihneasca;
mpiedica sa
se odihneasca
-la ora de vizita a

pacientilor de catre
medic, acesta l anunta
ca mine va fi externat
25.11.2007
-pacientul se
simte
mai
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma
26.11.2007
-pacientul
doarme
normal
9.Deficit
cunostinte
medicale
de -pacientul
sa
capete
cunostinte
medicale
n
termen de 24
ore
si
sa
prezinte
ntelegerea lor
n decurs de 2
zile
-explic
pacientului orice
tehnica
ntreprinsa, scopul si
importanta
ei
n
procesul de vindecare;
-i detaliez regimul pe
care
trebuie
sa-l
urmeze
pentru
recuperarea starii de
sanatate;
-fac educatie pentru
sanatate si cu membri
familiei;
-fac
demersurile
necesare externarii;
24.11.2007
-pacientul nu
prezinta
interes pentru
cunostinte
medicale
25.11.2007
-pacientul
ntreaba
despre
tratament,
modalitati de
recuperare a
sanatatii
26.11.2007
-nsotesc pacientul la
garderoba;
-predau
pacientul
apartinatorilor
-pacientul a
demonstrat ca
a
acumulat
cunostinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.

Numarul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 54 ani, internat
pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si
scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate
foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia,
murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min;
apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa
plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu
consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la

surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai
familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobndite pe parcursul spitalizarii;
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor,
spalarea minilor nainte de consumul alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;
-evitarea bauturilor fermentate;
-respectarea regimului
medicului;
alimentar
echilibrat
-va continua tratamentul ambulatoriu cu:

Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.
conform
indicatiilor
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.

1.Denumire
1.ERCEFURIL
2.Doz
a
unica
3.Doz
a pe
24 ore
1 Cp
4 Cp
4.Actiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
-activitate
antibacteriana
larga, cuprinznd
microroganismel
e enteropatogene
pentru
om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
6.Contraindicati
i
-efectul
se
manifesta numai
la
nivelul
lumenului
intestinal,
medicamentul
fiind neresorbabil
- ca urmare nu
apar
efecte
secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
2.METOCLOPRAMID 1 fiola
(fiole)
2fiole
-varsaturi
de
etiologie variata,
preventiv
n
chimioterapia
-poate produce
efecte
extrapiramidale
, mai frecvent la
-nu
se
administreaza
imediat
dupa
interventii
3.PIAFEN
copii, tineri si chirurgicale

batrni;
abdomen
-efecte alergice -leucopenie,

cutanate,
alergie la pirazoli
leucopenie
si
noduli cutanati
-poate produce
dureri
abdominale,
diaree
2 fiole
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
1 fiola
2 fiole
-antispastic
n litiaza
biliara,
colecistita,
colangita, litiaza
renala,
pielita,
cistita
-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracraniana
-adjuvant n ulcer
gastric
si
duodenal,
gastrita, enterita,
colita,
colon
iritabil,
pancreatita,
dismenoree,
anexita
5.ALGOCALMIN
1 fiola
2 fiole
pe
-poate simula
secretia
de
prolactina,
producnd
galactoree;
1 fiola
(fiole)
4.PAPAVERIN
antitumorala,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant
n
explorarea
functionala
a
stomacului
si
duodenului,
profilaxia
greturilor
si
vomelor
postoperatorii,
usurarea intubarii
intestinale cnd
de trecut, sughit,
migrena
-toate tipurile de -efecte alergice -leucopenie,
(fiole)
6.SCOBUTIL
1 fiola
2 fiole
(fiole)
dureri, inclusiv cutanate,

postoperatorii,
leucopenie,
colici renale si noduli cutanati
biliare
alergie la pirazoli
-antispastic
predominant pe
aparatul digestiv,
cai urinare, uter
-glaucom;
-hipersaliva-tie,
tahicardie,
somnolenta,
diminuarea
reflectivita-tii
-abdomen acut
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.

Numele probei
Tehnica de recoltare
Valori normale
Valorile
pacientului
1.Timp Quick
Punctie venoasa
T.Q.=12 - 14 11
12 11
9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell
Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11

oxalat de potasiu
160 11
3.Colesterolemie
Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00

rosu
3,35 g 0 /00
4.VSH
Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4

ml citrat de Na fara staza
10 mm/1 ora
1 - 10 mm/ora
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma
serica
Punctie venoasa 10 ml snge pe Na=135-152 m Eq/l

sticlute heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l
-
Cl =94-111 m Eq/l
Na=137,7
Eq/l
K + = 4,10
m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Ca 2+ = 4,7
m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
1
I =3-8y%
Fe 3+ =100
Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie
Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 0,80-1,20 mg %

ml snge + 4 ml florura de Na uscat
94 mg %
7.Fibrinogen
Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 200 - 400 mg

ml citrat de Na
241 mg %
8.Lipidemie
600 - 800 mg
815 mg %
9.Transaminaze
TGO=2 - 20 U.I.
17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinina
Punctie venoasa 5 - 10 ml snge 0,6 - 1, 20 mg %

simplu
1,19 mg %
11.Hemocultura
Recoltarea sngelui prin punctie Negativa

venoasa pe mediu de cultura
Negativa
12.Uree sanguina
Se recolteaza prin punctie venoasa 0,20 - 0,40 g %0

5 - 10 ml snge simplu
0,40 g %0
13.Examen
urina
de Sumar de urina
-rare epitelii
-frecvente
Ph acid
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
hematii
Urolulinogen: normal
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absenta
Pigmenti
absenti
biliari:
14.Urocultura
Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa

genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubeta sterila
-negativa
15.Coprocultura
Se recolteaza scaun n recipiente -negativa

sterile speciale, din trei locuri
diferite
-negativa
CAPITOLUL III
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a
colunului.
Am avut sub ngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);

-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat
diagnosticul de enterocolita acuta.
Acestia s-au externat dupa cteva zile n stare foarte buna.
III.2.EVALUAREA FINAL
1.Pacientul A.R.:
Vrsta: 27 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
2.Pacientul R.S.:
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani
3.Pacientul M.T.:
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente personale patologice: fara importanta
DIAGNOSTIC DE NGRIJIRE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
manifestat colicativ sub forma de crampe.
manifestata prin riscul de deshidratare si de adinamie.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
manifestat difuz, uneori sub forma de colici.

manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
manifestat colicativ.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.
manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost
interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu
securizant.
2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.

3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si
zilei de boala.
4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala.
5.Pacientul sa beneficieze de ngrijiri de igiena pe toata perioada
bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar
disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata
durata internarii.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa
-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe
toata durata internarii.

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe
toata durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe
tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de
boala pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata
durata internarii.
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
INTERVENII AUTONOME:
-Amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa, afectiune,
receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de
infectie, zgomote deranjante.
-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T 0 , T.A.), diureza, scaun,
greutate corporala.
-Calculez bilantul ingesta - excreta.
-Observ orice modificare aparuta n starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.
-Transport probele de laborator n sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore
(apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa,
brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot
introduce laptele si mezelurile.
-Observ instalarea
medicamentelor.
unor
reactii
adverse
la
administrarea
-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente,

modul lor de preparare si despre respectarea meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele n functie de preferinte,
dar sa respecte indicatiile medicului.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.

-Administrez tratamentul antispastic.
-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila,
prezentate atragator si la ore fixe.
-Calculez ratia calorica pe 24 ore, n functie de activitate si vrsta.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei n privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor,
diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice
modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau exemple de
cazuri care s-au recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze
asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l anunta ca

mine va fi externat.
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori
perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se
poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
(apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale
n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot

-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei
n procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea
starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara factori

perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se
poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
(apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale
n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot

-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei
n procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea
starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul n vrsta de 27
ani, internat pentru stare
de sanatate alterata,
greata, voma, paloare.
Pacientul n vrsta de 49 ani

internat pentru stare de sanatate
accentuat
alterata,
greata,
voma, durere abdominala
difuza, scaune apoase multiple
Pacientul n vrsta de 54
ani internat pentru stare
de
sanatate
alterata, greata, voma,
durere
abdominala
n urma consultului si paloare.

clinic
se
fixeaza
n spital se efectueaza examene
diagnosticul
clinice si paraclinice n urma
carora se fixeaza diagnosticul.
colicativa, scaune apoase

multiple si paloare.
RECOMANDRI:
RECOMANDRI:
RECOMANDRI:
-regim
alimentar -respectarea regulilor de igiena
echilibrat,
conform att personala ct si alimentara;
indicatiilor medicului;
-evitarea
consumului
de
-consumul de apa numai afumaturi;
de la surse sigure, este
-evitarea
consumului
de
posibil apa plata;
conserve;
-sa spele ouale nainte
de a le sparge, cu apa, -evitarea consumului de oua
detergent si sa nu care nu au pe ele data expirarii;
consume mai ale oua de
-prezentarea
periodica
la
rata;
medicul de familie;
-fierberea carnii nainte
si
acutizarea
de
preparare
si -revenirea
impune
procurarea ei numai de simptomelor
prezentarea de urgenta la
la surse autorizate;
medic.
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea produselor din
lapte ce nu prezinta
calitati
organoleptice
corespunzatoare;
n spital se efectueaza
examene clinice n urma
carora
se
fixeaza
diagnosticul.
-regim
alimentar
echilibrat,
conform
indicatiilor medicului;
-consumul de apa numai
de la surse sigure, este
posibil apa plata;
-fierberea carnii nainte
de
preparare
si
procurarea ei numai de la
surse autorizate;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea produselor din
lapte ce nu prezinta
calitati
organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea
tratamentului
medicamentos;
-control
periodic
la
-respectarea
tratamentului
medicamentos, control
periodic la medicul de
familie,
revenirea,
acutizarea si prezenta si
la alti membri ai
familiei, impune de
urgenta prezentarea la
medic
medicul de familie;
Stare
ameliorata
Stare generala buna
-revenirea, acutizarea si
prezenta si la alti membri
ai familiei, impune de
urgenta prezentarea la
medic
generala Stare generala buna
III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta n
introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare
ntre duoden si mediul exterior.
SCOP
-explorator - extragerea continutului duodenal format din continut
gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;
-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care
dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor
extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor
medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a
tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii
intestinali, ajungnd prin vena porta n ficat, de unde apoi vor fi excretate
mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero - hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente
lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de
nghitire;
-aspiratie continua - n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).
GENERALITI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea
bilei veziculare de cea cu continutul sucului duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din
continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
PREGTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hrtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de masline;
-novocaina;
-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege n
functie de scopul sondajului);
-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul;
-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul n pozitie seznd la marginea patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;
-i se ndeparteaza proteza (dupa caz);

-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
EXECUIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mini;
-mbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) ct mai aproape de oliva si o introduce cu
blndete prin cavitatea bucala sau nazala pna n faringe;
-cere pacientului sa respire adnc, cu gura deschisa si sa nghita de
cteva ori pna cnd oliva trece n esofag;
-cu miscari blnde ajuta naintarea sondei pna la marcajul 45 cm la
arcada dentara, moment n care se considera ca sonda a trecut de cardia
si a patruns n stomac;
-se aseaza pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat
si capul mai jos, coapsele flexate pe bazin;
-se mpinge usor sonda spre pilor pna la marcajul 60 cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent
cu actiunea de nghitire a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);
-cnd diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a
ajuns n duoden (dupa circa 1 - ore de la patrunderea ei n stomac);
-verificarea pozitiei sondei;
-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se
verifica daca sonda a ajuns n duoden sau s-a ncolacit n stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se
aspira, iar daca sonda a ajuns n duoden se recupereaza mai putin de 20
ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a

ajuns n duoden, dar poate fi extras daca ea se afla n stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind
vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 - ore de la patrunderea sondei n stomac, la capatul liber
al sondei apare bila A, coledociana de culoare galben - aurie, care se
colecteaza ntr-o eprubeta;
-se verifica reactia sucului duodenal cu hrtia de turmensol;
-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila,
ncalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se nchide extremitatea libera a sondei prin nnodare sau cu o
pensa;
-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml
bila vscoasa de culoare nchisa castanie - bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B ntr-o eprubeta
sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic;
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine
direct din ficat - bila C, hepatica (este n cantitate mai mare si se capteaza
ntr-un recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla ctiva ml de aer si se
nchide capatul liber cu o pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului
pentru a mpiedica scurgerea continutului ei n faringe sau n cavitatea
bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza n tavita renala.
ngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;

-i se ndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul n pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;
-se determina cantitatea de bila detinuta;
-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-nnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali n timpul
senzatiei de varsatura;
-ncolacirea sondei n stomac;
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional
(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vscoase);
-sunt situatii cnd sonda nu patrunde n duoden datorita unui spasm
piloric, nchiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia
continutului gastric, se ncearca neutralizarea sucului acid stomacal cu
bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de
medicamente antispastice;
-n cazul nnodarii sondei n stomac, extragerea se face cu atentie,
pe cale bucala, cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca
a fost introdusa pe cale endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 10 ml novocaina, solutie 1 - 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;

-prelungita durata sondajului peste 3 ore;
-grabita intrarea sondei;
-depasita durata de executie (3 - ore).
2.RECOLTAREA SNGELUI PENTRU

EXAMINRI HEMATOLOGICE
Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta
uscata de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se
pregatesc n laborator, iar dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta
sau flaconul, avndu-se grija sa nu se formeze spuma n timpul rasturnarii
flaconului.
Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui
prin punctie venoasa.
ETAPELE DE EXECUIE ALE PUNCIEI VENOASE

SUNT:
A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tava medicala acoperita cu un cmp steril se aseaza seringi de
diferite marimi, ace pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai
scurte dect cele folosite pentru injectia intra-musculara, tampoane sterile
mbibate n alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura,
flacoane cu diverse substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion
dermatograf alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru
sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si
aleza.
n cazul n care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate,

se vor folosi ace de calibru mai mic dect la alte persoane.
B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
I se explica pacientului ca n dimineata recoltarii nu va trebui sa
mannce sau sa bea.
De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de
importanta probei pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii.
I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea
dureroasa si timpii de executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia n
care trebuie sa se faca punctia.
De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stnd ntins pe pat
n decubit dorsal, nsa daca pacientul este adult si starea de sanatate este
oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun.
Recoltarea se face cu manevre blnde si ct mai putin dureroase
sau traumatizante pentru pacient.
C.Pregatirea asistentei la tehnica:
Asistenta medicala se spala pe m
Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mini, se face
badijonarea minilor cu alcool de 70%, apoi asistenta medicala sta cu
minile la aer pna se evapora alcoolul si mbraca manusile sterile.
n timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat n functie de
starea sa generala si n functie de spaima pe care o are fata de mediul
sanitar.
Daca pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe scaun, el se va
aseza cu bratul sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o
pernita acoperita cu musama.
Bratul ales pentru punctie va sta n extensie si supinatie si abductie
ndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili

locul punctiei.
Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala
controleaza vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce
va face denudare sau deschidere chirurgicala pe vas.
Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se
degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod.
n cazul n care pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe pat, se
va proteja patul cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul n
decubit dorsal, cu bratul n extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita
acoperita cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de
mbracaminte si n tot acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor,
se face pregatirea psihica a pacientului.
Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul
treimii mijlocii a bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri cnd nici dupa aplicarea garoului venele nu se observa
si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor - se aplica o
compresa calda pe plica cotului sau se bate energic cu degetele pe plica
cotului.
Se prinde garoul de capete, se ntinde si se fac miscari dinspre
articulatia pumnului nspre cot spre sensul circulatiei de ntoarcere.
Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de snge se face o
noua degresare larga a plicii cotului.
Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza
vena aleasa, astfel: mna stnga a asistentei medicale va cuprinde
antebratul pacientului pe partea dorsala si va ntinde pielea, fixndu-se
astfel vena n momentul punctionarii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe
deasupra.
Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul

acului n sus.
Se punctioneaza nti perpendicular pe vena cu miscari usoare,
pna se simte senzatia de cadere n gol, apoi se ndreapta acul paralel cu
vena si se introduce aproape tot acul n lumenul vasului; apoi asistenta
medicala recolteaza snge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a
asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.
D.ngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa punctionarea venei vine snge n seringa si se
desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul
punctiei un tampon mbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca
compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte
subtire de romplast.
E.Reorganizarea locului de munca:
Sngele recoltat se pune n recipiente pregatite anterior recoltarii.
Daca se fac probe serologice, sngele se recolteaza pentru fiecare
proba n recipient separat si se eticheteaza cu toate datele complete:
nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc ct mai repede la
laborator.
Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta
medicala si va spala minile cu apa calda si sapun si si va badijona apoi
minile cu alcool de 70 %.
n cazul n care recoltarea sngelui se face cu vacutainer, tehnica
de recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se
vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un cilindru de plastic, iar
eprubetele sunt special pregatite n fabrici si contin anticoagulant n functie

de necesitati.
Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente.
ACCIDENTELE PUNCIEI VENOASE:

1.Infiltrarea sngelui n tesutul periferic venos cu formare de
hematom - se aplica punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul
hematomului pna la disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va
retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si si pierde constienta:
-punctia se va ntrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea
camerei;
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se
stropeste cu apa rece fata;
-n caz de colaps se pozitioneaza pacientul n decubit dorsal direct
pe podea.
Precautii:
-punctia venoasa se face n conditii de perfecta asepsie;
-la sfrsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece
favorizeaza revarsarea sngelui n tesutul perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora
a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml snge
pe 4 mg EDTA si se agita pna cnd se obtine culoarea rosie de cireasa
inima porumbelului.
-valori normale Ht:
Barbati 46+ 6 g%
Femei 41+6 g%
-valori normale Hb:
Barbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie
venoasa 1,6 ml snge+0,4 citrat de Na, fara staza.
-Valori normale VSH
Barbati 1 - 10 mm/1 h
7 - 13 mm/2 h
Femei 2 - 13 mm h/1 h
12 - 17 mm/2 h
3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un
recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1
l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct
mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni
mici din materiile fecale, aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente
improprii (sticlute pentru medicamente, cutii din plastic sau cutii de
chibrituri).
Prezenta urinei n recipientul n care au fost recoltate materiile
fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul
macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze nainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie
facut imediat dupa ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele
modificari fermentative susceptibile de a falsifica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin

tuseu rectal sau cu ajutorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROB
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi
considerate ca un material asupra caruia un examen coprologic poate
furniza date de o deosebita importanta n practica curenta.
Pentru ca metoda sa cstige ntr-adevar valoarea unei probe
functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa respecte un regim de
proba.
n principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu
produsi de digestie identificabili n scaun, care pot furniza repere n
aprecierea unor etape digestive principale: carne (fibre musculare) de
preferinta n stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si
fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala
(grasimi neutre).
Pentru uzul practic au fost ntocmite regimuri timp n care figureaza
aceste categorii de alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub
aspectul caloric si al principiilor alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA
COMPOZIIE
CANTITATE
Dimineata
-lapte
-500 ml
-pine prajita
-50 g
Supa din:
-40 g
-fulgi de ovaz
-10 g
Ora 10.00
-unt
-200 g
-lapte
-300 ml
-apa
-1 buc
-ou
Prnz
Ora 16.00
Cina
-perisoare prajite
-125 g
-piure de cartofi
-200 g
-unt
-10 g
-lapte
-100 ml
-lapte
-500 ml
-pine prajita
-50 g
Supa din:
-40 g
-fulgi de ovaz
-10 g
-unt
-200 g
-lapte
-300 ml
-apa
-1 buc
-ou
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI

Scaunul normal este format n proportie de 2/3 din produsele
elaborate la nivelul tubului digestiv (flora microbiana, produsi de secretie,
celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din

bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros normal.
n conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi
aproximativ 100 - 200 gde materii fecale de culoare galben - brun, datorita
prezentei stercobilineiu, de o consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu
o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu
diametru de 2, 5 - 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens,
PH-ul variaza ntre 6,8 - 7,3.
RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMINRI BIO - CHIMICE
Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de snge
simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de snge
simplu sau 2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat;
-valori normale: 0,8 - 1,20 g%
2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge
simplu cu seringa de plastic;
-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml snge;
-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.
TGP 2 - 16 U.I.
4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml
snge;
-valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0
5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9
ml snge + 1 ml oxalat de potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde

Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11
6)Timpul de sngerare si timpul de coagulare - se face prin
punctie capilara n lobul urechii, respectiv n degetul inelar si avem nevoie
de ceas cu secundar, hrtie de filtru, lame de sticla.
7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima
misciune a zilei, ntr-o sticluta sterila;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
-Ph acid;
-densitate 1010 - 1025;
-urobilinogen normal;
-sedimente - rare epitelii;
-leucocite - foarte rare;
-albumina - absenta;
-glucoza - absenta;
-pigmentii biliari - absenti.
8)Recoltarea sngelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari
se fac prin punctie capilara.
ETAPE DE EXECUIE:
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu
cmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile
mbibate cu alcool sau iod, comprese uro, manusi sterile, lame de sticla
sterile, hrtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului

ca n dimineata recoltarii nu va trebui sa mannce sau sa bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este
dureroasa si ca va simti doar o mica ntepatura, ca de tntar.
Punctia capilara se va face cu pacientul seznd pe scaun n cazul
n care acestuia nu i este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, cnd
starea de sanatate nu este tocmai favorabila.
c)Participarea asistentei la tehnica - ncepe cu spalarea atenta pe
mini cu apa calda si sapun, apoi asistenta va sta cu minile la aer pentru
a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0.
Dupa uscarea minilor la aer, asistenta va mbraca manusile sterile.
Cnd se recolteaza snge capilar este foarte important sa avem
temperatura constata de 18 - 20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia
periferica.
nteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea
sau uscarea naturala a lui si se face printr-o miscare sigura a degetului n
partea laterala externa a degetului, iar la sugari si la copiii mici se nteapa
calciul sau fata plantara a halucelui-
TEHNICA PROPRIU - ZIS:

Daca extremitatile pacientului sunt reci, ncalzim mna lui ntr-un
vas cu apa calda sau masam usor locul de punctie.
Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta
uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o
adncime de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea spontana a sngelui, fara
a fi necesar sa se stoarca zona.
Prima picatura de snge aparuta se sterge cu o compresa sterila
sau sugativa.
Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame,

se aspira n pipete pregatite sau cu hrtia de filtru.
Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu
le murdari sau a le contamina cu microbii nostri.
Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de snge, se aseaza
pe lama principala, apoi pe o alta lama asezata pe prima, nclinata la un
unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre capatul opus al lamei
orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.
Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera
initialele numelui pacientului sau un numar de ordine.
9)ngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon
mbibat cu alcool, pentru care se aplica un pansament urgo.
Pacientul va ramne n pat 5 minute, apoi este condus n salon.
Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de snge recoltate vor
fi trimise imediat la laborator.
1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale:
-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;
-femei 4 - 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 150.000 - 400.000/mm
3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 1
4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm

Forma leucocitara:
-neutrofile nesegmentate 0 - 5%
-neutrofile segmentate 45 - 70 %
-limfocite 20 - 40 %
-bazofile 0 - 1 %
-monocite 1 - 3 %
5.Timpul de sngerare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1
6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1
BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV
Bucuresti - Editura Medicala
2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu,
Calin Istrate, Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si ngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia
Titirica
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ngrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale, Lucretia Titirica - Editura Viata medicala
romneasca
5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All
Medical, Corneliu Borundel - Bucuresti - Bic All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976

8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis
10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului
11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura
Academiei, Bucuresti.

Enterocolita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enterocolita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOTO

CALITI MORALE sI UMANE, O DEPLIN DISPONIBILITATE

B2.Analiza si interpretarea datelor

c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

abdomenului, n jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma

Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si

-pinocitoza - adica nglobarea unor picaturi de lichid si transportul

La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii

Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este

Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului

Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura naintarii

Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii

Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul

1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI

-scaune subtiri - la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari

-dureri periombilicale, n fosa iliaca dreapta sau generalizate;

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor

Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile

INTERVENII AUTONOME sI DELEGATE ACORDATE

-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;

-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze

PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI

Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale

EDUCAIA PENTRU SNTATE

Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si

-pacientul locuieste cu familia ntr-o casa cu 5 camere, salubre, bine

-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 12 l/zi;

1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta

ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

-scaune apoase -procesul

5 Nevoia de a dormi -pacientul doarme ore

6 Nevoia de a se -pacientul se poate

-par curat, ngrijit;

-are convingeri fata

1 Nevoia de a fi -pacientul ia singur

-starea generala -alterarea

2.2.a)Probleme actuale de dependenta:

PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.

-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 2 zile;

-ntocmesc bilantul ingera - excreta;

4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A

-calculez bilantul -administrez

-Scobutil 1x2 f/zi;

1x2 TRG=100 mg/dl

-Amoxicilina 500 K=3,9 mmol/l

-pacientul sa-si -recoltez produsele

-stare de sanatate buna

-la ora de vizita a

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.

Tehnica de recoltare Valori normale

Punctie venoasa 9 ml T.H.

Punctie venoasa 1,6 ml 1 - 10 mm/ora

Punctie venoasa 10 ml Na=135-152 m Eq/l

Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg %

Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg

Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg

Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I.

Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg %

Recoltarea sngelui prin Negativa

13.Examen de urina Sumar de urina