Sunteți pe pagina 1din 7

REZOLVARE SUBIECT LIMBA ROMANA- PROFESORI

SUBIECTUL I
Ironia este parte componenta a modelului romantic si este strins legata de alte
concepte majore, cum sint organicismul, dialectica, intensitatea lirica si melancolia.
Tensiunile dialecticii si cele ale ironiei sint intr-o relatie de dependenta reciproca, ele
neputind fi, de fapt, concepute una fara cealalta.
Ion Creanga a fost un mare scriitor clasic roman ale carui principale caracteristici sunt
geniul povestirii, umorul si farmecul limbii. In opera sa, faptele reale capata adesea
dimensiuni fabuloase, iar cele fantastice sunt aduse la proportiile unor intamplari obisnuite.
Una dintre operele lui Creanga in care este evidentiata ironia este basmul cult
Povestea lui Harap Alb prin placerea zicerii, verva, jovialitatea care se reflecta in mijloace
lingvistice de realizare a umorului precum si exprimarea mucalita (sa traiasca trei zile cu cea
de-alaltaieri, Doar milostivirea lui cea neauzita).
Viziunea lumii pe dos este realizata in universul de fictiune din basmul lui Creanga,
este o multime nenumarata de vazute si nevazute; vad iarba cum creste din pamant;...copacii
cu varful in jos, vitele cu picioarele in sus si oamenii umbland cu capul intre umere. Portretul
lui Ochila are si un portret satiric al scriitorului, inzestrat cu darul unic de a vedea altfel
lumea: Ma rog, unu-i Ochila pe fata pamantului, care vede toate si pe toti altfel de cum vede
lumea cealalta....
Incipitul si finalul sunt realizate pe baza cliseelor compozitionale si formulelor tipice
realizandu-se fuziunea dintre real si fabulos.
Tema basmului este reprezentata de lupta binelui impotriva raului, incheiata cu
triumful binelui. Aceasta este conturata de motive narative specifice cum sunt: superioritatea
meziunului, calatoria, supunerea prin viclesug, muncile, demascarea raufacatorului, pedeapsa,
casatoria.
Pe de alta parte, cea mai importanta scriere a sa este Amintiri din copilarie care pe
fundalul satului moldovenesc din prima jumatate a sec. al XIX lea infatiseaza unul din

marile personaje ale literaturii universale, Nica a lui Stefan a Petrei Ciubotariul, din satul
Humulesti.
Tema Amintirilor este copilaria, cu toate aspectele ei, a unui baiat din mediul satesc,
din satul Humulesti din Moldova. Scriitorul evoca locul nasterii, casa parinteasca, chipul
luminos al mamei precum si viata de familie a primilor ani de viata. El isi aminteste cu
duiosie de intamplarile fericite ale copilariei pe care le retraieste ca un om matur. Copilaria
cea lipsita de griji, plina de farmecul si hazul copilaresc reuseste sa alunge unda de tristete pe
care o resimnte povestitorul ajuns la varsta maturitatii.
In acesta opera se evidentiaza ironia, dar si dragostea pentru fiinta care i a dat viata.
Dincolo de ironia scriitorului, mama in ignoranta ei si dand dovada de iubire sustine ca
vremea se indreapta dupa surasul ei mult iubit.
Umorul la Ion Creanga este de esenta taraneasca. El izvoraste din contrastul dintre
esenta si aparenta din care rezulta anumite situatii, din modul de a vorbi a personajelor si
chiar din povestea unei situatii. Astfel scena in care Nica, incalecat pe batul sau, se crede pe
un cal puternic. Limbajul popular, proverbele, zicatorile constituie o sursa a umorului.
Cititorul este implicat in actiune prin adresarea directa hai mai bine despre copilarie
sa vorbim. Slabirea si segmentarea ironiei romantice ofera cea mai buna explicatie pentru
proliferarea tragicomediei si a grotescului in productiile literare ale romantismului tarziu. "De
la un capat la altul, cu foarte mici exceptii, opera lui Creanga e un hohot de rs. Nu rsul cu
gust amar al lui Caragiale, ci rsul tonic al taranului cu conceptie optimista de viata, pe care
toata traditia ntelepciunii populare l-a nvatat ca fortele raului vor fi ntotdeanua nfrnte
pna la sfrsit". (Zoe Dumitrescu-Busulenga). Sursele umorului sunt numeroase si maiestrit
utilizate. Prin ntmplarile hazlii, alunecarea povestirii de la lucruri serioase la gluma, buna
dispozitie a scriitorului, ironia, autoironia, aluziile, prezentarea unor personaje (apelative,
nume, trasaturi hiperbolizante sau caracterizate prin epitet) si prin limbajul savuros (cuvinte
si expresii populare, mbinari neasteptate de cuvinte, comparatii populare, epitete, proverbe si
zicatori, formule versificate, vorbe de duh), autorul realizeaza un stil inconfundabil al
povestirii, plin de jovialitate, de voie buna molipsitoare si de optimism.
Astfel ironia se regaseste in paginile "Amintirilor" in care se prezinta cu verva nazdravaniile
lui Nica la scoala lui badita Vasile, la Brosteni sau Falticeni, episoadele hazlii legate de
"pupaza din tei", scaldatul, furatul cireselor, uratul de Anul Nou sau pataniile din timpul

calatoriei la Socola (popasul la Blagesti, calatoria "mai mult pe jos dect n caruta", ntlnirea
cu "flacaoanul" de la Iasi, tabloul dascalimii din "cierul" Socolei).
Umorul viguros al apelativelor aduce voia-buna fie prin hiperbolizare, fie prin caricaturizare
ironica: "pughibale spurcate", "ghiavoli", "nsuratel de-al doilea ".
Utilizarea proverbelor si a zicatorilor potenteaza comicul unor situatii (Vorba unei babe: "Sa
dea Dumnezeu tot anul sa fie sarbatori si numai o zi de lucru, si atunci sa fie praznic si
nunta"). Formulele versificate structureaza uneori aspecte satirice cum ar fi lipsa de evlavie si
imoralitatea clerului: "Ici n vale la prau, Mielusa lui Dumnezeu! / Hop si eu de la Durau, /
Berbecul lui Dumnezeu!" sau subliniaza o concluzie asupra unei situatii: "Pielea rea si
rapanoasa Ori o bate / Ori o lasa ".
De altfel, umorul lui Creanga dobndeste accente de satira n realizarea portretului
calugarului Ilarie care ramne antologic: "pune-ti, cuvioase Ilarie, plosca cu rachiu la sold,
icrisoare moi ct se poate de multe si altceva de gustare n buzunarile dulamei, pistoalele n
bru, pe sub rasa, comanacul pe-o ureche si, cu sabia Duhului n mna si pletele n vnt..."
Contrastul dintre epitetul ironic "cuvios" si pacatele calugarului (lacomia, ipocrizia, lipsa de
smerenie, etc.) este dezvaluit n fiecare trasatura a portretului fizic ngrosat caricatural. Textul
se mbogateste cu aluzii si echivocuri la lucruri stiute, la "Cararea Afurisita" dintre cele doua
manastiri. Secii (de calugari) si Agapia (de calugarite), unde se aud cntece lumesti, cntate
nsa cu glas ngeresc". Ironia si autoironia, aluzia si echivocul, mbogatesc umorul att cel
caracteriologic ct si cel de situatie: "Caci, fara sa vreu, aflasem si eu, pacatosul, cte ceva
din tainele calugaresti... umblnd vara cu baietii dupa... bureti prin partile acele, de unde
prinsesem si gust de calugarie... Stii, ca omul cuprins de evlavie". In acest paragraf de un
umor aparte, pna si punctuatia (pauzele, intonatia) marcnd subintelesurile cuvintelor,
devine semnificativa. Oricum, n viziunea lui Creanga, descrierea slujitorilor bisericii
dobndeste accente ironice: "Preutii nostri din sat n-au mai trepadat pe la Socola si, mila
sfntului! nu-i ncape cureaua de pntecosi ce sunt", iar calugarii apar ca o "adunatura de
zamparagii duglisi". Refuzul si revolta scriitorului mpotriva lor apar ngrosate printr-o
autoironie savuroasa: "Si eu sa nsir attea scoli: in Humulesti, la Brosteni n crierii muntilor,
n Neamt, la Falticeni, si acum la Socola, pentru a capata voie sa ma fac, ia, acolo, un popa
prost, cu preuteasa si copii; prea mult mi se cere!" Contrastul dintre efortul depus pentru
nvatatura si rezultatul jalnic, pe care-l schiteaza adolescentul revoltat, adnceste comicul de
situatie.

Chiar finalul capitolului, cu tabloul dascalimii, pare sa confirme prezicerile tinerilor si sa vina
ca o concluzie mustind de accente ironice asupra viitorului eroului: "cei mai multi cu niste
trsoage de barbe ct badanalele de mari

si preuti si mireni, si marturisindu-si unul altuia

pacatele"! Limbajul popular, proverbele, zicatorile constituie o sursa a umorului si ironiei.


Asadar, opera lui Creanga este gustata de cititor daca este ascultata la sezatoare pentru
ca principala lui caracteristica este oralitatea deoarece scriitorul foloseste cuvinte specifice
vorbirii populare. Mijloace ale oralitatii sunt inversiunea frumos era pe atunci, minte ai
omule, folosirea viitorului popular leo trece lor zburdarnicia, cand or fi mai mari,
superlativ cu forme excesive un taraboi de ti ia auzul, regionalisme, cuvinte si expresii
populare conita, curechi.

SUBIECTUL al II-lea
1.Functia poetica, functia fatica, functia referentiala.
2. apatie; debil, maladiv; sa ignoram.
3. mi - comlpement indirect in D; intreaga - atribut adjectival; o jumatate - atribut adjectival.
4.Am cumparat un semn de carte.
Andrei mi-a facut un semn.
Astept un semn de la ea sa stiu ca e bine.
Am un semn la mana.
5. Primele doua virgule izoleaza o apozitie dezvoltata iar urmatoarele izoleaza o incidenta.
6. albeata - format prin derivare de la cuvantul de baza alb+sufixul eata
Trait - format prin schimbarea valorii gramaticale (vb a trai - adj provenit din vb la
participiu).
Altadata - format prin compunere din alta (pron nehot.) + data (subst) sudare de elemente.
7. Utilizarea persoanei I in textul dat are rolul de a sublinia subiectivitatea textului si prezenta
unui narator personaj care reda evenimentele traite din perspectiva proprie.

8. Au venit amandoi si am plecat. (conjunctie coordonatoare copulativa)


Si-a invitat colegul la masa. (pronume reflexiv)
A venit si ea cu noi. (adverb de intarire)
9. Vezi = verb predicativ, mod indicativ, timp prezent, persoana a II-a, nr. singular, conjugarea
a II-a, diateza activa, f.s de predicat verbal.
Altii = pronume nehotarat caz N, f.s subiect
Cu folosul = substantiv comun simplu, gen neutru, nr sg., caz N, f.s nume pred, art. hot. l
10. ca sa ajung ...- CS
ca intre Masinca si mine n-a fost nimic- CD

SUBIECTUL al III-lea

TEST DE EVALUARE CONTINUA


CLASA a V-a

TIMP DE LUCRU 30 DE MINUTE


I. ITEM OBIECTIV CU ALEGERE DUALA
1. Cititi afirmatiile urmatoare. Daca credeti ca afirmatia este adevarata, incercuiti litera A,
daca credeti ca este falsa incercuiti litera F:
a. A F Verbul este partea de vorbire flexibila care arata actiunea, starea sau existenta.
b. A F Predicatul este partea principala de vorbire.
c. A - F Pronumele este partea de vorbire care tine locul unui substantiv.
d. A F Interjectiile pot fi simple.

II. ITEM OBIECTIV CU ALEGERE MULTIPLA


Cititi enunturile urmatoare si incercuiti litera din dreptul variantei corecte:
1. Predicatul care arat ce este subiectul se numete:
a. predicat nominal
b. predicat verbal
c. vreb predicativ
2. Antonimul cuvantului destept este:
a. needucat
b. prost
c. istet
3. Sinonimul cuvantului zapada este:
a. nea
b. plapuma
c. omat

ITEM SEMIOBIECTIV DE TIP INTREBARE STRUCTURATA


III. Se da textul:
In perioada scolii altfel copii insotiti de domnul diriginte au hotarat reinfiintarea unei gradini
intr-un spatiu neimpadurit din apropierea scolii. Au inceput sa impacheteze uneltele pentru a
infiinta o noua gradina. Plantele neinflorite au prins repede viata in urma plantarii lor in
gradina nou formata.
a. Gasiti sinonime pentru cuvintele: spatiu, uneltele.
b. Gasiti antonimele cuvintelor: sa impacheteze, noua.
c. Identificati cuvintele formate prin derivare din text.
ITEM SUBIECTIV
IV. Realizati o compunere de 15-20 de randuri despre toamna in care sa utilizati toate
mijloacele de imbogatire a vocabularului.

BAREM
Se acorda 10 puncte din oficiu
I. 20 de puncte
1.a.- A; b.- F; c.- A; d.- F
Se acorda cate 5 puncte pentru fiecare raspuns corect = 20 puncte
II.20 de puncte
1.a; 2.b; 3.a,c
Se acorda cate 5 puncte pentru fiecare raspuns corect = 20 de puncte
III. 25 puncte
a. loc; instrumente
b. sa despacheteze; veche
c. reinfiintarea; neimpadurit; impacheteze; infiinta; neinflorite; insotiti.
Se acorda cate 2,5 puncte pentru fiecare raspuns corect.
IV. 25 puncte
Se acorda- 5 puncte pentru incadrarea in spatiu
- 5 puncte pentru corectitudine
- 5 puncte pentru lizibilitate
- 3 puncte pentru utilizarea fiecarui mijloc de imbogatire a vocabularului (3x3=9)
- 1 punct pentru ortografie si punctuatie.