Sunteți pe pagina 1din 2

SINTAXA. CURS 4 Fraza.

Corespondenta dintre partile de propozitie si propozitiile


subordonate
Fraza este o unitate superioara propozitiei, deoarece cuprinde mai multe propozitii,
dintre care cel putin una este principala.
Ex.: Cei din fata simtira1/ ca i-au pierdut urmele2/ si grabira n trap la un colt al
malului,3/ de unde ncepea o padure de plopi pe o limba de pamnt ngusta.4/ (F. Neagu)
Propozitia (1): propozitie principala, regenta fata de propozitia 2, este n raport de
coordonare copulativa prin conjunctia si cu propozitia 3;
Propozitia (2): - completiva directa, subordonata fata de propozitia 1; elementul relational
este conjunctia subordonatoare ca;
Propzitia (3) propozitie principala, regenta fata de propozitia 4, este n raport de
coordonare copulativa cu propozitia 1 prin conjunctia si;
Propozitia (4) propozitie subordonata atributiva, subordonata fata de propozitia 3,
elementul relational este adverbul relativ de unde.
Corespondenta dintre partile de propozitie si propozitiile subordonate
a. Legatura dintre cele doua parti ale sintaxei
ntre sintaxa propozitiei, care studiaza regulile de mbinare a cuvintelor n propozitii,
si sintaxa frazei, care studiaza regulile de mbinare a propozitiilor n fraze, exista multe
asemanari:
Cele doua parti ale sintaxei au doua raporturi (relatii) comune: raportul de coordonare
si raportul de subordonare.
Raportul de coordonare se stabileste ntre unitati sintactice de acelasi fel att n
propozitie, ct si n fraza: ntre doua parti de propozitie de acelasi fel la nivel de
propozitie si ntre doua propozitii de acelasi fel la nivel de fraza. (Exista nsa si exceptii.)
Raportul de coordonare se exprima n ambele situatii prin conjunctii si locutiuni
conjunctionale coordonatoare (avem jonctiune) si prin juxtapunere (parataxa, alaturare
prin virgula).
Raportul de subordonare se stabileste, n ambele situatii (si n propozitie si n fraza),
ntre o unitate sintactica (parte de propozitie secundara, respectiv propozitie secundara) si
termenul regent, fiind diferite nsa modalitatile de exprimare.
b. Corespondenta dintre partile de propozitie si propozitiile subordonate
Pornind de la legatura strnsa dintre cele doua parti ale sintaxei, se poate observa ca ntre
partile de propozitie si propozitiile subordonate exista urmatoarele corespondente:
Orice propozitie subordonata corespunde unei parti de propozitie, ndeplinind, n fraza,
functia acesteia pe lnga un termen regent (cuvnt determinat) din propozitia regenta.
Propozitiile subordonate au denumiri derivate din denumirile partilor de propozitie
echivalente.
Deti subordonatele sunt toate secundare, realiznd un raport de subordonare, ele nu
corespund numai partilor secundare de propozitie, ci exista doua tipuri de subordonate
care corespund unei parti principale de propozitie: subordonata subiectiva, care tine locul
subiectului din propozitia regenta si subordonata predicativa, care exprima numele
predicativ al predicatului nominal din propozitia regenta.
Nu exista o propozitie care sa tina locul unui predicat verbal sau al unui verb copulativ.

Propozitiile subordonate raspund la aceleasi ntrebari, realizeaza acelasi raport si au


acelasi termen regent ca si partile de propozitie carora le corespund (pe care le
nlocuiesc).
c. Expansiunea si contragerea
Avnd n vedere corespondenta dintre partile de propozitie si propozitiile subordonate,
primele pot fi transformate n subordonate, iar cele din urma n partile de propozitie
corespunzatoare.
Transformarea partilor de propozitie n subordonatele corespunzatoare se numeste
expansiune. n procesul de expansiune apar un predicat (pentru ca apare o propozitie) si
un element subordonator (pentru ca propozitia primita este subordonata).
Predicativizarea (aparitia predicatului) se realizeaza prin urmatoarele procedee:
Trecerea verbului de la un mod nepersonal (nepredicativ) la un mod personal
(predicativ):
Nu poate veni. Nu poate1/ sa vina.2/
Ce nu poate? Cd Ce nu poate? CD (subordonata completiva directa)
Adaugarea (insertiunea, includerea) verbelor operatorii (verbe copulative sau
auxiliare) a fi, a avea:
Omul cinstit nu minte. Omul1/ care este cinstit2/ nu minte.1/
Care om? atr. Care om? AT
nlocuirea substantivului, adjectivului, adverbului printr-un verb la un mod predicativ:
Trenul circula fara oprire. Trenul circula1/ fara sa opreasca.2/
Cum circula? Ccm Cum circula? CM (subord. modala)
Repetarea (anticiparea sau reluarea) n subordonata a verbului dominant din regenta:
nvata ca si tine. nvata1/ cum nveti si tu.2/ [Cum nvata? Ccm Cum nvata? CM
(subordonata modala)
Transformarea (restrngerea) propozitiilor subordonate n partile de propozitie
corespunzatoare se numeste contragere. n procesul de contragere dispar predicatul si
elementul subordonator, deoarece dispare propozitia subordonata.
Principalele procedee de depredicativizare (disparitia predicatului) sunt:
Trecerea verbelor de la un mod predicativ la un mod nepredicativ:
Cnd se plimba prin parc,1/ s-a ntlnit cu colegii.2/ (CT Cnd s-a ntlnit?)
Plimbndu-se prin parc, s-a ntlnit cu colegii. (Cct Cnd s-a ntlnit?)
nlaturarea verbelor operatorii a fi, a avea, cnd structura predicativa le contine:
Omul1/ care este cinstit2/ este apreciat.1/ Omul cinstit este apreciat.
Care om? AT Care om? atr.
nlocuirea verbului cu functie de predicat printr-un substantiv (nominalizarea
verbului), printr-un adjectiv (adjectivizarea verbului) sau printr-un adverb
(adverbializarea verbului):
S-a trezit1/ cnd a rasarit soarele.2/ S-a trezit la rastritul soarelui.[Cnd s-a trezit?CT, cct]
Ea este o fata1/ care asculta. 2/ Ea este o fata ascultatoare. [Ce fel de fata? AT. Atr]
El vorbeste1/ cum vorbesc oltenii.2/ El vorbeste olteneste. [Cum vorbeste? CM, ccm]
nlaturarea verbului predicativ din subordonata cnd acesta este identic cu cel din
regenta:
El deseneaza/1 cum deseneaza si celalalt.2/ El deseneaza ca si celalalt.
Cum deseneaza? [CM Cum deseneaza? Ccm]