TESTE DE INTERFERENTA

Intr-un test de interferenta, o sonda produce cu un anumit debit

constant, variatia presiunii inregistrandu-se in una sau mai multe
sonde care exploateaza acelasi orizont productiv. Din acest motiv,
testele de interferenta sunt folosite pentru a caracteriza, din punct de
vedere a proprietatilor mediului poros permeabil o zona mult mai
mare decat cea acoperita prin cercetari efectuate intr-o singura sonda.
Variatia presiunii la o anumita distanta fata de sonda in care are loc
modificarea debitului este mult mai mica decat in cazul testelor cu o
singura sonda, fapt pentru care testele de interferenta necesita
aparatura mult mai sensibila si o durata mai mare de desfasurare a
testului.

Testele de interferenta pot fi folosite in analizele curbelor de

refacere a presiunii sau a curbelor de declin al prsiunii. Testele
de interferenta permit si evaluarea unor parametri care
caracterizeaza prezenta unor limite precum, falii etanse,
acvifere active, prezenta unui cap de gaze.

Estimarea presiunii initiale de zacamant

Exista numeroase cazuri, mai ales la zacamintele mature, in
care presiunea initiala nu a fost determinata in momentul saparii
si punerii in productie a primei sonde. Cercetari efectuate
ulterior, de multe ori dupa ani de exploatare, cand numarul de
sonde a devenit apreciabil, au dus la determinarea unei presiuni
medii pe zacamant la momentul respectiv. Cunoasterea
presiunii initiale de zacamant are importanta in proiectarea
exploatarii, atat la zacamitele de petrol, cat si la cele de gaze.
Estimarea presiunii se poate face in orice moment al exploatarii
folosind, de ex., cercetarea prin inchidere a unei sonde asociata
cu teoria interferentei sondelor.

Pentru exemplificare se presupune ca la momentul initial (t=0),

o sonda A a fost pusa in productie; la momentul 1 (t = t1),
sonda B incepe sa produca, iar la momentul 2 (t=t2) sonda B
este inchisa in scopul efecturii unui test de cercetare
hidrodinamica pentru deducerea parametrilor fizici si
hidrodinamici ai stratului, ca si a presiunii statice p2*.
Estimarea presiunii initiale se face parcurgand urmatorii pasi:
1. Se estimeaza presiunea statica p1* la sfarsitul perioadei 0
t1, cand a produs numai sonda A folosind relatia

m
r
Q

p
*
t
s

p1 pi
Ei
4k h A
4kt1

unde t1 este timpul aparent de productie, dat de

N A

t1
Q A 0t1

2. Se estimeaza presiunea statica p2* din datele de cercetare la

inchidere a sondei B. Tinand cont de faptul ca in perioada
t1t2 sondele A si B au produs simultan, presiunea statica
p2*, se determina cu relatia
b p
*
*
p 2 p1
4k

Q
m t rs2
Ei
4kt 2
h B

Q
m t d 2
Ei
4kt1
h A

unde d este distanta dintre sondele A si B, iar t2 se calculeaza cu

relatia
N B
t 2
QB

t1 t2

3. Se elimina presiunea p1* intre relatiile (1) si (2) si tinand

seama ca in perioada t2 t3 sonda B a fost inchisa, se
obtine, pentru presiunea initiala relatia
b p
p p
4k
*
i

*
2

Q
m t rs2
Ei
4kt1
h A

Q
m t rs2
Ei

h
4kt 2
B

Q
m t d 2
Ei
h

4kt 3
A

unde t3 se calculeaza cu relatia

N A

t 3
Q A t 2 t3

In mod asemanator poate fi estimata presiunea initiala a sondelor

de gaze.

Teste de interferenta care necesita oprirea sondelor

Pentru efectuarea unui test de interferenta se utilizeaza 2 sau
mai multe sonde, una fiind sonda de observatie. Sondele se
inchid, iar din curbele de restabilire a presiunii obtinute, se
determina permeabilitatea efectiva din zona de influenta a
fiecarei sonde, presiunea statica, precum si alti parametri de
interes. Dupa cercetarea la inchidere, sonda / sondele de
reactie se deschid, mentinand debitul de productie constant.
Sonda de observatie ramane inchisa, inregistrandu-se caderile
de presiune induse de sonda / sondele care produc.

Presiunea sondei de observatie, in cazul in care produc n

sonde cu debitele Qj, j = 1, 2,..., n, poate fi calculata cu relatia
p ob

Qb p

t t Qb p
pi

ln
t
2kh
2kh

m t d oj2
m t d oj2
Qj
Ei
Ei

4kt j
j 1 Q

4k t j t j
n

Q debitul sondei de observatie inainte de inchidere;

t timpul aparent de productie a sondei de observatie;
t - timpul de inchidere a sondei de observatie, pentru obtinerea
curbei de restabilire;
tj - timpul aparent de productie a sondei de reactie j inainte de
inchiderea sondei de observatie;
tj - timpul de productie a sondei j, in timpul testului de
interferenta.

Deoarece,

Qb p

t t
ln
pt pi
2kh
t

se poate scrie

m t d oj2
Qj
m t d oj2
Ei
pob pt pob i Ei

4
k
t
t
4kt j
j 1 Q
j
j

Termenul (pt pob) reprezinta diferenta dintre curba teoretica de

refacere a presiunii si cea reala, adica suma caderilor de presiune
de interferenta induse in sonda de observatie de sondele de reactie
care produc.

Influenta caderii de presiune de interferenta asupra curbei de refacere a

presiunii

Citind de pe diagrama aceasta valoare corespunzatore unui

moment oarecare t, din ecuatia ce determina Dpob se poate
determina valoarea porozitatii pe directia a doua sau mai multe
sonde.
Datele de cercetare pot fi interpretate simplu, prin folosirea
curbei etalon, care nu este altceva decat functia integral
exponentiala

pD

tD/rD2
Curba etalon (functia integral exponentiala)

Stiind ca

p ob

m t d 2
pi
Ei
2kh
4kt
Qb p

prin folosirea variabilelor adimensionale

tD

2kh pi p ob
kt
d
r
p
;

D
D
rs
Qb p
m t d 2

se ajunge la
rD2
p D Ei
4t D

Se presupune ca factorul de sonda nu influenteaza valoarea

caderii de presiune indusa in sonda de observatie de catre
sonda de reactie, iar efectele de inmagazinare sunt neglijabile
in ambele sonde.
Utilizarea curbei etalon presupune identificarea unui punct
comun, din ale carui coordonate, [(pD, pob), (tD/rD2, t)], se
deduc permeabilitatea si porozitatea
Qb p p D

k
2h p

t
t d 2 t D
rD2
k

Teste de interferenta care nu necesita oprirea sondelor

Testele de interferenta care nu necesita oprirea sondelor
folosesc acceasi tehnologie ca in cazul sondelor de interferenta
care necesita oprirea sondelor. Deoarece solutiile ecuatiilor
fundamentale de miscare prin medii poroase (ecuatia difuziei, a
caldurii) sunt valabile numai pentru functii continue, mediile
infinite pot fi investigate folosind teoria oglindirii, astfel incat
un spatiu finit poate fi echivalent cu un spatiu infinit prin
oglindirea sursei fata de toate limitele impermeabile, sau a celor
cu presiune constanta (contactul gaz lichid; in cazul
exploatarii in regim mixt, energia suplimentara fiind asigurata
de un acvifer activ, la contactul petrol apa gradientul de
presiune fiind considerat constant).

Evaluarea limitelor unitatilor hidrodinamice

Sonda aflata in apropierea unei bariere impermeabile (falie etansa)

Faliile etanse, acceptate ca limite impermeabile, sau ca limite ale

unor zone de facies diferit, pot fi identificate folosind teoria
investigatiei hidrodinamice la inchidere sau la deschidere si /sau
teoria interferentei dintre sonde.
Daca o sonda R se afla la distanta d, necunoscuta, fata de o falie
F, folosirea solutiei sursei punctiforme, implica oglindirea sondei
reale fata de falie, respectiv sonda imaginara I.

F
R

Sonda in apropierea unei falii etanse.

Daca sonda reala produce cu debitul constant Q, caderea totala de presiune va

fi egala cu suma dintre caderea de presiune datorata productiei proprii si
caderea de presiune indusa in sonda reala de producerea, cu acelasi debit Q,
a sondei imaginare,

p R p RR p RI

sau

Qb p m t rs2
p d pi
E i
4 kh
4kt

m t d 2

Ei
4kt

La timpi aparenti de productie mici, aportul sondei de observatie

este practic nul, iar ecuatia caderii de presiune devine
p d i log t p d ,t 1ora

unde i este panta dreptei pd = f(logt).

Cunoscand panta, se poate determina capacitatea de curgere a

stratului productiv, precum si permeabilitatea acestuia.
Daca efectul de inmagazinare este mare, sau sonda este prea
aproape de falie portiunea liniara a graficului pd = f(logt) este
mascata.
La timpi suficienti de mari, aportul sondei imaginare devine
important, iar ecuatia caderii de presiune devine
p d 2i log t p d ,t 1ora

ceea ce arata ca functia pd = f(logt) va prezenta o a doua

portiune liniara, cu panta dubla fata de prima

In aceste conditii se poate scrie:

m t rs2
4kh pi p d
Ei
Qb p
4kt

m t d 2
Ei

4kt

Din functia integral exponentiala se poate deduce distanta de la

sonda la falie, pentru t = tx, tx fiind timpul dupa care cele doua
drepte se intersecteaza.

Sonda amplasata echidistant fata de doua limite impermeabile

pozitionate la 90

L
L

In aceasta situatie, caderea de presiune adimensionala poate fi

scrisa sub forma
m r 2
t
s
2p D Ei
4kt

m t L2
2 Ei
4kt

m 2 L 2 2

Ei

4kt

sau
1

1
2
2 Ei
Ei

2 pD Ei
4t DL
4t DL
4t D

unde tDL este timpul adimensional definit in raport cu lungimea

L distanta de la sonda R la fiecare din cele doua limite
impermeabile
t DL

kt
m t L2

Sonda situata echidistant fata trei limite impermeabile ortogonale

(dreptunghi deschis)

I
L
L

R
L
L

 1
2 p D E i
4t D

n
n

n2 1
n2
2 E i
2 E i
i 1
i 1

4t DL
4t DL

1
Ei

4t DL

unde n este numarul de imagini necesare pentru atingerea

convergentei

Sonda situata in centrul unui patrat

L
I

L
I

1
2 p D E i
4t D

1
4 Ei

4t DL

2
E i

4t DL

Folosirea datelor de productie in evaluarea parametrilor

fizici ai zacamintelor de hidrocarburi
Exista posibilitatea estimarii unor parametri fizici si
hidrodinamici ai zacamintelor, pe directia a doua sau mai multor
sonde, fara efectuarea unei cercetari hidrodinamice prin sonde
daca la un moment dat se cunosc: presiunile statica si dinamica,
debitul si proprietatile fluidelor din zacamant.
Conforma teoriei interferentei dintre sonde, caderea de presiune
necesara producerii unei sonde j cu debitul constant Qj, este
egala cu suma caderilor de presiune datorate, pe de o parte
productiei proprii, iar pe de alta celor induse in sonda j de
celelalte sonde aflate in productie in acelasi timp, la acelasi
orizont productiv, adica

Q j b p

m t rs2
Ei
p j p c p dj

4kh
4kt j

m t d 2jk
b p n

Qk E i
4kh

4kt k
k 1

k j

Relatie valabila in cazul sondelor care produc lichid

Daca presiunea diferentiala la care produc sondele este acceasi,
relatia devine
m t rs2
4 khp
C
Q j Ei

4kt j
b p

sau

m t d 2jk
n
Qk E i
k 1

4kt k
k j

 d 2jk 1
rs2 1 n
4m t hp

Qk E i
C
Q j Ei

4t k
bp
4t j kk 1j

unde este coeficientul de difuzie hidraulica, iar tj si tk sunt

timpii de productie ai sondelor j si k (k = 1, 2, ..., n; k j),

k
m t

; tj

N j
Qj

; tk

N k
Qk

Ultimile doua ecuatii sunt de tip implicit, putand fi solutionate

prin metoda incercare eroare, folosind un program de calcul,
sau prin metoda grafica. In cadrul metodei grafice, solutia se
afla la intersectia dreptei (termenul din partea stanga al ecuatiei)
cu curba integral exponentiala (termenul din partea dreapta al
ecuatiei), asa cum este ilustrat in figura

k/

k
C

Valori diferite ale coeficientului de difuzie vor indica zone de

facies diferit in cadrul zacamantului.
Daca se cunoaste permeabilitatea efectiva a stratului din alte
cercetari, din expresia coeficientului de difuzie se poate estima
porozitatea efectiva,
m

In cazul zacamintelor de gaze, relatia de mai sus capata forma

 d 2jk 1
rs2 1 n
2m i i hT0 U

Qk E i
C
Q j Ei

4t k
Tp 0
4t j kk 1j

unde

k
m i i

Daca presiunea de zacamant este mai mica de 140 bar ec. devine

d 2jk 1
rs2 1 n
2m i i hT0 p c2 p d2

Qk E i
C
Q j Ei

4t k
zTp 0
4t j kk 1j

Daca spre sonda curg simultan mai multe faze, coeficientul

global de difuzie hidraulica este
k

T
T
m T

si poate fi obtinut din ecuatia

d 2jk 1
rs2 1 n
4m T hp

Qk E i
T Q j Ei
C

4t k T
bp
4t j T kk 1j

Teoria interferentei sondelor permite definirea si a altor

parametri care intervin in cercetarea sondelor, precum: timpul
de interferenta, raza de drenaj a sondelor.
Conventional, timpul de interferenta a fost definit ca fiind
timpul dupa care caderea de presiune de interferenta are
valoarea 0,1 bar. Cunoasterea acestui timp de interferenta este
foarte importanta in cercetarea zacamintelor de hidrocarburi, in
special in proiectarea cercetarilor prin inchidere a sondelor,
respectiv in stabilirea timpului de inchidere a sondelor.

Raza de drenaj (influenta) a sondelor productive este distanta

de la sonda pana la intersectia curbei sale depresionare cu curba
depresionara a sondei vecine. Pentru aceleasi proprietati fizice
ale fluidelor si mediilor poroase, valoarea sa depinde de
debitele sondelor.
Caderea de presiune intr-un punct M situat intre doua sonde 1 si
2, situate la distanta d una fata de alta

d-r

este

p M p M 1 p M 2

p M 1 pc p M 1

p M 2 p c p M 2

unde
Q1 b p

m t r 2

Ei
4kh
4kt1

m t d r 2
Ei

4 kh
4kt 2

Q2 b p

Reprezentarea grafica a celor functii pM1 = f(r) si pM2 = f(r),

duce la obtinerea caderii de presiune in punctul de intersectie al
curbelor depresionare si a razelor de influenta ale sondelor, la
momentul t, caruia ii corespund timpii de productie t1 si t2
N1
N 2
t1
; t2
Q1
Q2

pM1
pM2

rc1
1

rc2
2

In cazul zacamintelor de gaze reale si a celor de petrol care

produc in regim de gaze dizolvate, ecuatiile se modifica astfel:
U M1

UM2

m i i r 2
Q1Tp 0
Us
Ei
2khT0
4kt1

m i i d r 2
Q2Tp 0
Ei
Us
2 khT0
4kt 2

Iar pentru fluide multifazice :

pM 1

pM 2

Q b

r2

Ei
ps
4 T t1
k
4 h
T
1 p T

Q b

d r 2
Ei
ps
4 T t 2
k

4 h
T
2

p T