Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL
CONTABILITATEA - COMPONENTA A
SISTEMULUI
INFORMATIONAL ECONOMIC
1.1
SISTEMUL UNITATILOR
PATRIMONIALE
ORGANIZEAZA CONTABILITATEA
PENTRU
CARE
SE
b. institutii publice (bugetare) sunt institutii de stat infiintate pentru desfasurarea unor
activitati neproductive, cu caracter social-cultural si pot fi:
- in administratia publica: guvern, prefecturi, primarii;
- in invatamnt: universitati, licee, scoli generale;
- in sanatate: policlinici, spitale, dispensare;
- in cultura: teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, camine culturale;
- in armata: unitati militare, inspectorate de politie si jandarmerie.
c. organizatii obstesti sunt constituite pe principiul asocierii sau participarii libere si
reprezentate de partide politice, sindicate, culte, fundatii, asociatii profesionale. Organizatiile
obstesti isi acopera cheltuielile de functionare prin contributia membrilor, sponsorizari,
venituri proprii din unele activitati economice.
1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNITATILOR ECONOMICE
Domeniul principal de aplicare a contabilitatii il reprezinta unitatile economice. Pentru
realizarea obiectivelor contabilitatii este necesara cunoasterea structurii organizatorice a
unitatilor economice.
Organizarea interna a fiecarei unitati economice se delimiteaza pe doua structuri importante,
si anume:
- structura de productie, legata de obiectul de activitate, alcatuita din ateliere sau sectii de
productie, montaj, service, proiectare, laboratoare de control si cercetare, fabrici, uzine, alte
unitati economice fara personalitate juridica;
- structura functionala constituita din compartimente de munca, birouri sau servicii,
denumite diviziuni organizatorice.
Aceste doua structuri se delimiteaza si particularizeaza de catre fiecare agent economic in
functie de volumul, complexitatea, importanta si specificul activitatii pe care o desfasoara.
In functie de importanta si specificul activitatilor desfasurate, sectiile de productie se pot
clasifica astfel:
- sectii de baza sau principale;
- sectii auxiliare sau ajutatoare;
- sectii anexe.
Sectiile de baza reprezinta componentele cele mai importante din structura de productie; ele
asigura fabricarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor pentru care a fost
infiintata unitatea economica in cauza. In cadrul acestor sectii se utilizeaza cea mai mare parte
a mijloacelor de productie (utilaje, forta de munca, materii prime, bani) iar rezultatele
economice obtinute de sectiile principale influenteaza rezultatele de ansamblu ale agentului
economic. Sectiile de baza au denumiri si profiluri diferite de la un agent economic la altul si
de la o ramura economica la alta. Astfel:
in industrie sectiile de baza, in functie de ramura industriala, pot avea urmatoarele denumiri:
sectia prelucrari mecanice, sectia montaj general, sectia cutii de viteza, sectia vopsitorie,
sectia confectii pentru copii, sectia conserve din fructe, sectia pasta de tomate, sectia tricotaje
din lna;
in agricultura sectiile de baza se numesc ferme: pentru productia vegetala, cresterea
animalelor, prelucrarea produselor agricole;
in transporturi sectiile de baza sunt depouri, autobaze, aerogari, porturi;
in constructii sectiile de baza sunt santiere, brigazi, puncte de lucru;
in comert sectiile baza sunt magazine, depozite, restaurante.
2
Sectiile auxiliare se organizeaza in mod distinct si sunt de mai mica importanta, insa
activitatea pe care o desfasoara este necesara si conditioneaza in buna masura activitatea din
sectiile de baza. In sectiile auxiliare se obtin produse si se executa lucrari prin care sunt
deservite sectiile de baza: sectia intretinere si reparatii, centrala termica, sectia scularie, sectia
transporturi, centrala electrica. In anumite situatii, o parte din productia sectiilor auxiliare este
valorificata prin vnzarea catre alti agenti economici.
Sectiile anexe asigura realizarea unor activitati cu caracter social. Din aceasta categorie fac
parte cantine, camine de nefamilisti, gradinite, crese, camine culturale, baze sportive. Uneori
se infiinteaza sectii anexe pentru recuperarea si valorificarea deseurilor rezultate din sectiile
de baza si auxiliare.
Structura functionala este alcatuita din compartimente functionale care se constituie la fiecare
agent economic pe grupe omogene de lucrari, in raport de volumul si complexitatea fiecarui
grup de probleme. Atunci cnd volumul lucrarilor este mai mare, se constituie birouri sau
servicii. De exemplu, serviciul financiar-contabilitate, biroul de marketing, biroul
administrativ, serviciul resurse umane, biroul de registratura, serviciul comercial.
1.3 SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC
Existenta si dezvoltarea societatii omenesti se bazeaza pe procesul de producere a bunurilor
materiale (activitati productive). Progresul societatii impune insa si desfasurarea unor
activitati social-culturale, educative, administrative (activitati neproductive).
Pentru a asigura conditii de viata din ce in ce mai bune, este necesara cresterea productiei
materiale, respectiv accesul la produse si servicii diversificate si de calitate, in volumul optim
individului sau comunitatii. Cresterea productiei se bazeaza in primul rnd pe cercetarea
stiintifica din domeniul tehnic respectiv prin aparitia de noi produse, metode, tehnologii. Un
domeniu care contribuie substantial la cresterea productiei il reprezinta organizarea si
conducerea stiintifica a productiei.
In conditiile unei activitati economice complexe, caracterizate prin aparitia unor unitati
economice mari si foarte mari, din necesitati practice s-a diferentiat procesul de executie de
procesul de conducere a activitatii. Pe plan teoretic, aceasta s-a concretizat in aparitia
,,managementului sau ,,stiintei conducerii.
Daca procesul de executie, folosind tehnologii specifice obiectului de activitatea a unitatii
economice, are drept scop fabricarea de bunuri, executia de lucrari sau prestarea de servicii,
procesul de conducere are drept scop reglarea desfasurarii procesului economic, controlul
comportarii sistemului economic, tinnd seama de perturbatiile care il afecteaza, urmarindu-se
mentinerea sau schimbarea unei anumite stari.
Procesul de conducere coordoneaza elementele constitutive ale procesului economic,
integrndu-le intr-un efort comun si unitar in vederea realizarii obiectivelor organismului
economic. Pentru dirijarea procesului economic sunt necesare informatii care, folosind
mijloace tehnice adecvate, trebuie culese, prelucrate si transmise, ansamblu care alcatuieste
un sistem informational economic.
S-a trecut astfel de la conducerea intuitiva, bazata pe informatii disparate, la conducerea
stiintifica, respectiv la elaborarea deciziilor numai in urma studierii analitice a proceselor
tehnice, economice si organizatorice, lucru posibil numai in conditiile unui sistem
informational economic care sa asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare.
Studierea organismelor economice din punct de vedere informational este realizata de
cibernetica economica. O particularitate a organismelor economice o constituie faptul ca
deciziile de reglare a proceselor economice sunt luate deliberat pe baza informatiilor.
3
Cnd avem n vedere cuvntul uzual contabilitate ne referim fie la sistemul de contabilitate
n partida dubl fie la contabilitatea n partid simpl.
Esena contabilitii n partid dubl const n faptul c aceasta se bazeaz pe reflectarea
micrilor, modificrilor pe care le provoac activitatea economic ntr-o unitate patrimonial,
pe relaia cauz efect, respectiv orice modificare a unui element patrimonial afecteaz n
acelai timp i cu aceeai valoare alt element patrimonial Din momentul naterii unei societi
comerciale reflectarea oricrei operaiuni economice genereaz dou operaiuni. Astfel
societatea dobndete, intra n posesia unor disponibilitii bneti sau a altor bunuri cu
valoare economic i n acelai timp, se creeaz obligaii (de aceeai valoare) pentru societate
fa de cei care au contribuit cu disponibiliti i / sau cu bunuri cu valoare economic. Pentru
funcionarea societii aceasta poate s achiziioneze materii prime, materiale pe care le achit
n acelai timp din disponibilitile bneti
Achiziionarea materiilor prime i materialelor duce la majorarea cantitii acestora i n
acelai timp, cu aceeai valoare se micoreaz disponibilul bnesc.
Operaiunile economice prezentate anterior sunt reflectate n contabilitate, ele afectnd n
acelai timp i cu aceeai valoare elemente patrimoniale, aceste modificri transpunndu-se n
contabilitate sub forma unei ecuaii denumit formul contabil.
n afar de contabilitatea n partid dub se utilizeaz i contabilitatea n partid simpl.
Aceast contabilitate se ine de ctre liberi profesioniti (avocai, evaluatori, experi contabili),
unitile de cult, avnd la baza utilizarea unor forme de eviden cum ar fi de exemplu
registrul de ncasri i pli, operaiunile economice neafectnd concomitent dou elemente.
Perfecionarea bazei conceptuale a contabilitii determin modernizarea concepiei de
organizare a acesteia respectiv reflectarea patrimoniului, situaiei financiare i a rezultatului
ntreprinderii cu ajutorul unor sisteme de contabilitate cu un singur circuit i dou circuite.
Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist, integrat) presupune organizarea
contabilitii ntr-un singur flux n cadrul circuitului economic: capital aprovizionare
fabricaie vnzare - realizare, att pentru operaiile ce privesc relaiile cu terii (funciile
externe) ct i pentru cele ale gestiunii interne (funciile interne)
Sistemul de contabilitate cu dublu circuit (dualist) presupune organizarea contabilitii n
dou circuite distincte, un circuit urmrind nregistrarea elementelor i operailor patrimoniale
legate de schimburile i relaiile cu terii precum i rezultatele financiare, iar alt circuit
nregistreaz producia, costurile i rentabilitatea produselor, lucrrilor i serviciilor executate
Se formeaz astfel circuitul contabilitii financiare sau generale i circuitul contabilitii
interne de gestiune.
Contabilitatea general se ocup cu:
- ntocmirea documentelor justificative pentru orice operaie ce afecteaz ntr-un fel sau
altul patrimoniul unitii
- nregistrarea (nscrierea n registre contabile) a operaiilor patrimoniale ;
- inventarierea patrimoniului unitii;
ntocmirea bilanului contabil i a situaiilor de sintez; controlul asupra operaiilor
patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la situaia patrimoniului i a
rezultatelor obinute.
Contabilitatea general trebuie organizat dup norme unitare:
- pentru a asigura informaiile necesare tuturor utilizatorilor (clieni, furnizori, asociai, bnci,
etc.);
- pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico-financiar ntre
diferite uniti;
6
PRINCIPALA
SISTEMULUI
sau
A= P
in care:
A
P
- activ patrimonial;
- pasiv patrimonial.
10
Intre cele doua structuri ale patrimoniului, respectiv activul si pasivul patrimonial, exista o
permanenta egalitate, deoarece in esenta, ambele structuri exprima sau evidentiaza acelasi
patrimoniu, numai ca abordarea se face din puncte de vedere diferite.
In baza ecuatiei dublei reprezentari, echilibrul este permanent si datorita faptului ca orice bun sau
valoare economica este expresia unor drepturi si obligatii cu valoare economica, si, in acelasi timp,
orice drept sau obligatie cu valoare juridica genereaza bunuri si valori economice.
Principiul dublei reprezentari sta la baza contabilitatii in partida dubla.
Dubla reprezentare:
influenteaza in mod direct continutul si structura bilantului;
sta la baza regulilor de functionare a conturilor;
stabileste ecuatiile de echilibru pentru analiza activitatii economico financiare a agentului
economic.
Potrivit acestui principiu operatiile economice care aduc modificari patrimoniului sunt analizate
numai din punct de vedere al unui singur titular, care raspunde de acest patrimoniu.
Pentru intelegerea acestui principiu, ne vom referi, ca exemplu, la aprovizionarea cu marfuri ( in
cazul unui comerciant ) sau cu materii prime ( in cazul unei intreprinderi industriale ) de la furnizor.
Aceasta operatie se reflecta atat in contabilitatea clientului ( cumparatorului ), cat si in cea a
furnizorului ( vanzatorului ), sub doua aspecte dupa cum urmeaza:
Cumparator
Furnizor
Patrimoniu inchis
Patrimoniu inchis
In exemplul de mai sus, marfurile sau materiile prime primite de la furnizor dau nastere la doua
fenomene distincte si de natura diferita: intreprinderea dispune de stocuri de marfuri sau materii
prime, dar, pana cand va intocmi formele de plata si se va realiza transferul sumelor corespunzatoare,
in contabilitatea intreprinderii cumparatoare se va inregistra si obligatia acesteia fata de
furnizor.Astfel ca in acest patrimoniu vom avea:
la activ
+ stocuri de marfuri
la pasiv
+ obligatii fata de furnizor
Sau daca intreprinderea contracteaza un credit bancar la activ va avea o suma de bani, iar la pasiv
obligatia fata de banca.
In momentul in care se va face plata marfurilor primite de la furnizor in cadrul mijloacelor
( activului ) va avea loc diminuarea disponibilitatilor banesti ale intreprinderii, cu valoarea cu care au
11
crescut stocurile de marfuri, iar in cadrul surselor ( pasivului ) se vor stinge obligatiile intreprinderii
fata de furnizor cu valoarea marfurilor platite.
Daca analizam patrimoniul in mod static, in fiecare moment el ne apare in aceasta dubla ipostaza;
ca existente economico-materiale sub forma de materii prime, marfuri, disponibilitati banesti, pe de o
parte si ca surse de provenienta, care pot fi capital propriu sau proprietatea firmei titulare a
patrimoniului respectiv, sau surse imprumutate, sau obligatii fata de furnizori, pe de alta parte.
Aceasta dubla reprezentare se refera la aceeasi realitate economica, privita insa din doua puncte
de vedere si isi gaseste concretizarea in egaliatatea permanenta ce trebuie sa existe intre cele doua
parti.
MIJLOACE ( ACTIV ) = SURSE ( PASIV )
Aceasta egalitate reprezinta expresia generalizata teoretica si practica a dublei reprezentari ca
principiu fundamental si confera un atribut esential contabilitatii: exactitatea datelor inregistrate si
prelucrate.
Daca obiectul dublei reprezentari il formeaza insa activitatea economica interna a intreprinderii si
transformarile care au loc si care se concretizeaza in cheltuieli si venituri, atunci relatia de egalitate se
stabileste intre eforturile si rezultatele obtinute de intreprindere , adica:
CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI
Totodata, aceasta egalitate constituie cheia autocontrolului si autoreglarii pe care le permite
contabilitatea pentru propria sa activitate.
In masura in care prin prelucrarea si generalizarea informatiilor inregistrate in contabilitate nu se
verifica egalitatea patrimoniala enuntata mai sus, inseamna ca in procesul contabil de inregistrare si
reflectare in contabilitate s-au incalcat principiile metodei si se impun cautate si eliminate sursele
erorilor sau neregulilor.
4. Principiul dublei inregistrari este determinat si se bazeaza pe principiul dublei reprezentari.
Daca am inlocui abordarea globala a patrimoniului, sub forma celor doua structuri, de activ si de
pasiv, conform principiului dublei reprezentari, cu o abordare individuala a patrimoniului, respectiv,
daca ne referim la existenta, starea si miscarea individuala a fiecarui element paytrimonial in parte,
atunci principiul dublei reprezentari ( ACTIV = PASIV ) se concretizeaza in principiul dublei
inregistrari, formalizat prn egalitatea:
DEBIT ( D ) = CREDIT ( C )
Debitul si creditul reprezinta cele doua structuri fundamentale ale contului, procedeu sau instrument
specific al metodei contabilitatii, asa cum activul si pasivul constituie cele doua structuri
fundamentale ale bilantului contabil.
Dupa cum se cunoaste din definitiile date, diferenta esentiala dintre bilant si cont, ca procedee
specifice metodei contabilitatii, este aceea ca bilantul reprezinta patrimoniul in ansamblul sau, adica
in totalitatea elementelor patrimoniale componente, iar cu ajutorul contului se reflecta acelasi
patrimoniu, numai ca abordarea este individuala, adica se reflecta fiecare element patrimonial in
parte.
Din acest punct de vedere, principiul dublei inregistrari poate fi considerat o continuare a
principiului dublei reprezentari, numai ca se schimba procedeele contabile specifice utilizate, dubla
reprezentare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului bilantul contabil, iar dubla
inregistrare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului contul contabil.
12
in care:
Si - sold initial sau existenta initiala (la inceputul perioadei de existenta );
I - intrarile in timpul perioadei de gestiune;
E - iesirile in timpul perioadei de gestiune;
Sf sold final sau existenta finala ( la sfarsitul perioadei de gestiune ).
If = S + r
in care:
14
16
Conform acestui principiu, agentul economic trebuie sa urmareasca in permanenta, dar indeosebi la
sfarsitul exercitiului economico-financiar, reconstituirea capacitatii de finantare a capitalului, in cazul
in care acesta scade sub pragul valorii initiale.
21.Principiul reconstituirii structurii de finantare este acel principiu al metodei contabilitatii,
care are in vedere finantarea capacitatii de exploatare a unitatii patrimoniale de catre proprietari
( actionari sau asociati ), pentru capitalul propriu si de terti, pentru datorii.
1.4.4 Felurile contabilitatii
Conform legii, fiecare unitate patrimoniala trebuie sa-si organizeze contabilitatea. Numarul si
complexitatea lucrarilor contabile depind de marimea unitatii patrimoniale si de domeniul in care isi desfasoara
activitatea. Lucrarile contabile sunt efectuate in cadrul unor compartimente specializate numite servicii sau
birouri de contabilitate.
Din punct de vedere al momentului, locului si modului de realizare, contabilitatea este de doua feluri:
a. Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic operatiile economice, pe baza documentelor justificative privind
existenta si miscarea elementelor patrimoniale.
Contabilitatea curenta se poate realiza in trei variante:
centralizat
- toate lucrarile contabilitatii se efectueaza intr-un singur loc, mai precis intr-un compartiment
central de contabilitate al unitatii patrimoniale. Aceasta varianta permite coordonarea si controlul, insa data fiind
distanta fata de locul producerii fenomenelor economice, da posibilitatea transmiterii unor informatii eronate;
descentralizat
- lucrarile contabile sunt efectuate la nivelul subunitatilor din structura de productie si anume
sectii, sectoare, ateliere. Aceasta varianta este operativa in sensul inregistrarii exacte in contabilitate a operatiilor
economice in cel mai scurt timp de la producerea lor, dar prezinta dificultati in privinta coordonarii si
controlului;
mixt
- unele lucrari de contabilitate curenta se executa la nivelul subunitatilor (sectii sau ateliere), iar alte lucrari
contabile sunt efectuate de un compartiment specializat de contabilitate, la nivel central.
b. Contabilitatea periodica se refera la lucrari contabile efectuate la incheierea exercitiului financiar, moment
in care se intocmesc lucrari de sinteza, centralizatoare, cum sunt bilantul contabil, situatia patrimoniului, contul
de profit si pierdere. Lucrarile de sinteza se intocmesc la anumite termene, pe baza datelor din contabilitatea
curenta care sunt prelucrate conform instructiunilor elaborate de Ministerul Finantelor.Lucrarile contabile
periodice (de sinteza) satisfac nevoile de informare ale agentului economic sau institutiei publice si reprezinta
totodata raportari catre Directiile Judetene ale Finantelor Publice sau conducerea departamentelor si ministerelor.
Pe baza lucrarilor contabile periodice, sunt efectuate analize complexe si se elaboreaza decizii importante att la
nivel microeconomic ct si la nivel macroeconomic.
Din punct de vedere al nivelului organismelor pentru care se infiinteaza, contabilitatea poate fi de trei feluri:
a. Contabilitatea intreprinderii (firmei) se organizeaza la nivelul intreprinderilor care produc bunuri, executa
lucrari, presteaza servicii.
Contabilitatea firmei (intreprinderii) este organizata in Romnia in dublu circuit, si anume:
contabilitatea
financiara are un caracter unitar pentru toti agentii economici, se organizeaza pe baza unor
norme elaborate de Ministerul Finantelor. Contabilitatea financiara are drept obiect urmarirea, controlul si
prezentarea fidela a patrimoniului, in ansamblu si pe structura, a situatiei financiare si rezultatului exercitiului,
prin intermediul documentelor de sinteza, in scopul furnizarii informatiilor necesare elaborarii deciziilor
economice. Contabilitatea financiara furnizeaza informatii att pentru managerii unitatii patrimoniale ct si
pentru asociati, actionari, furnizori, clienti, banci, bugetul statului, salariati.
contabilitatea
interna de gestiune are ca scop gestiunea interna a unitatii, calcularea costurilor de productie,
stabilirea rentabilitatii pe produse, lucrari, servicii, intocmirea bugetelor pe feluri de activitati, furnizarea de
informatii necesare in procesul decizional.
b. Contabilitatea publica este organizata la nivelul institutiilor publice din administratie, invatamnt, sanatate,
aparare, cultura si arta etc. si urmareste executia de casa a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului
asigurarilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice si alte operatii financiare specifice sectorului neproductiv.
c. Contabilitatea nationala este organizata la nivelul economiei nationale si prezinta sintetic activitatea
economica a unei natiuni urmarind evolutia Produsului Intern Brut, modificarile in structura de ramura si
teritoriala a economiei, marimea si structura avutiei nationale, relatiile financiare si fluxurile monetare.
Din punct de vedere al conturilor utilizate, in raport de sfera de cuprindere a acestora:
a. Contabilitatea sintetica - foloseste conturile sintetice de gradul I si II;
b. Contabilitatea analitica - foloseste conturi analitice.
17
8
In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strnsa legatura contabilitatea sintetica si
contabilitatea analitica. Orice operatie economica inregistrata in contabilitatea analitica este necesar sa fie
reflectata si in contabilitatea sintetica.
CAPITOLUL
echidistant al celor ce realizeaz, ntr-un fel sau altul acte de natur economic nefiind un
factor autonom de progres economic i social din aceast cauz i metoda ei ca sum de idei i
principii teoretice i ca modalitate concret prin care acestea se transpun n practic, e
adaptat acestei realiti.
Teoria practicii contabile are un triplu rol :
- rol explicativ - trebuie s permit explicarea, fr ambiguitate a diferitelor aspecte ale
practicii contabile;
- rol normativ - s evalueze calitatea practicii contabile;
- rol previzional - s prevad soluia noilor probleme ce apar n acest domeniu.
Pentru realizarea acestor roluri, teoria contabil trebuie s delimiteze precis i s defineasc
detaliat obiectivele, principiile, conceptele, normele, regulile contabilitii.
procedeu care const in stabilirea mrimii faptice a elementelor patrimoniale i evaluarea lor
la nivelul valorii actuale (de utilitate sau de ntrebuinare). Inventarierea trebuie efectuat la
nceputul activitii cel puin o dat pe an pe tot parcursul funcionrii societii comerciale; n
cazul fuzionrii sau ncetrii activitii ct i n alte situaii expres stabilite de lege precede
ntocmirea situaiilor de sintez contabil.
E. CONTUL
Cu ajutorul acestui procedeu se realizeaz nregistrarea cronologic, gruparea, sistematizarea
i calculul micrii i rezultatul modificrilor la care sunt supuse elementele patrimoniale.
Pentru fiecare element patrimonial, ct i pentru fiecare tip de cheltuieli i venituri se asociaz
cte un cont care arat starea la un moment dat (sold),fluxul operaiilor economice care
afecteaz acel cont (rulaje) care n acelai timp determin modificri i n alt cont sau conturi.
F. BALANA CONTURILOR (BALANA DE VERIFICARE)
Prin acest procedeu se verific exactitatea nregistrrilor contabile efectuate n conturile
contabile, realizndu-se lunar prin centralizarea datelor din conturile contabile.
G. BILANUL CONTABIL
Asigur sintetizarea i generalizarea datelor cu privire la situaia patrimoniului la un moment
dat i rezultatele obinute. O parte din aceste procedee constituie o succesiune logic in ciclul
contabil de prelucrare a datelor: documentaia contul balana de verificare - bilanul
contabil, prin care trebuie s treac orice nregistrare i prelucrarea datelor contabile pentru a
se genera informaia contabil ca produs al metodei contabilitii.
20
CAPITOLUL
CAPITOLUL
baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie
contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate
in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont , sa se
inscrie simbolul contului corespondent
3. Debitul si Creditul contului
Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de
la latinescul debere a datora.
Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine
de la latinescul credere a avea incredere
Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul
economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul
reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de
active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.
Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de
pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o
anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont
iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont.
4. Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale
formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al
rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca
conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active
si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de
timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta
micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe
o perioada de timp .
5. Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele
initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare si
total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului Total sume este diferit
in functie de continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind
wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica
cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul
debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se
obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o
perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu
rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .
4.2 Prezentarea grafic a contului contabil
nregistrarea celor dou categorii de modificri (creteri i micorri ) care afecteaz orice
element patrimonial a necesitat pentru o nelegere ct mai bun utilizarea unei anumite forme
grafice pentru contul contabil .
n practica contabil se utilizeaz dou forme grafice ale contului:
- forma bilateral
28
- forma unilateral
Forma grafic bilateral (clasic ) presupune c fiecare cont se prezint sub dou pri
distincte: debit i credit. n una din pri (debit sau credit dup caz) se nregistreaz existentul
iniial i creterile elementului pentru care s-a deschis contul respectiv, iar n cealalt parte se
nregistreaz micorrile aceluiai element.
Odat cu nregistrarea creterilor sau scderilor n una din prile contului trebuie menionate
i
- data la care a avut loc operaiunea economic;
- documentul justificativ al efecturii operaiunii;
- explicaia pe scurt a operaiunii economice nregistrate n cont.
Convenional s-a stabilit c pentru conturile de mijloace economice (situate n activul
bilanier) existentele i creterile se nregistreaz n partea stng, (partea de debit ), iar
micorrile n dreapta (partea de credit ), la conturile de surse economice (situate n pasivul
bilanier) nregistrrile se fac invers . Forma grafic unilateral a fost conceput pentru a se
prezenta o singur dat , ntr-o singur coloan: data operaiei, documentul justificativ,
explicaia, evitndu-se astfel repetarea acestor elemente ca i n cazul formei bilaterale.
n plus se adaug o coloan pentru determinarea existenelor (soldului) elementelor
patrimoniale dup fiecare operaiune economic nregistrat n cont .
n urmtorul exemplu se nregistreaz o serie de operaiuni economice utiliznd att forma
bilateral ct i cea unilateral care afecteaz contul de activ Materii prime i contul de
pasiv Furnizori.
1. La 01.01.2010 materiile prime existente n stoc sunt n valoare de 10.000 lei, iar
datoriile fa de furnizori sunt de 8.000 lei .
2. n data de 05.01.2010 se dau n consum conform bonului deconsum nr. 1/
05.01.2010 , materii prime n valoare de 6.000 lei .
3. n data de 10.01.2010 se recepioneaz materii prime achiziionate de la furnizori
conform notei de intrare recepie constatare de diferene (NIRCD) nr. 1 /10.01.2010 n
valoare de 5.000 lei.
4. Se achit n data de 20.01.2010 o datorie fa de furnizori cu un ordin de plat prin
banc in sum de 7.000 lei.
5. n data de 22.01.2001 se recepioneaz conform NIRCD nr. 2 / 22.01.2010 materii
prime de la furnizori n valoare de 3.000 lei .
La data de 23.01.2010. se dau n consum materii prime n valoare de 9.000 lei conform
bonului de consum nr. 2 /23.01.2010 i se achit o datorie fa de furnizori cu ajutorul unui
ordin de plat in valoare de 4.000 lei.
4.3 Reguli de functionare a conturilor
Regulile de funcionare a conturilor stabilesc n care parte a contului (debit sau credit) se
nregistreaz existentul iniial, creterile i micorrile generate de operaiile economice ce
afecteaz elementele patrimoniale reflectate n conturile contabile .
Aceste reguli au la baz legtura de interdependen ce se stabilete ntre bilan i conturile
contabile. Soldul conturilor contabile de la sfritul unei perioade (semestru, an ) stau la baza
ntocmirii bilanului i anexelor sale. Bilanul iniial al exerciiului curent cuprinde existentele
iniiale ale conturilor contabile care se vor nregistra ca atare n acestea la nceputul
exerciiului . n continuare, pe tot parcursul exerciiului n baza documentelor justificative ale
operaiilor economice desfurate, se vor nregistra modificrile care afecteaz elementele
patrimoniale n conturile contabile aferente, urmnd ca la sfritul perioadei s se stabileasc
29
principiului dublei nregistrri pe baz de fluxuri Relaiile de schimb (de exemplu vnzarecumprare) dau natere ntotdeauna la dou fluxuri de sens contrar i de aceiai intensitate
(valoare), unul care indic resursa iar cellalt utilizarea . Dubla nregistrare are rolul de a
reflecta aceste fluxuri
economice. n cadrul unei operaiuni de aprovizionare cu materii prime de la furnizori n
cadrul relaiei dintre client i furnizor se nasc dou fluxuri economice de sens contrar i de
aceiai valoare: Client / cumprtor Furnizor / vnztor Realizarea acestor fluxuri are la baz
faptul c:
- furnizorul are o resurs R1 = materii prime pe care o pune la dispoziia clientului care are
nevoie de aceasta pentru a o utiliza U1;
- clientul dispune de o resurs R2 = bani pe care i pune la dispoziia furnizorului pentru a-i
utiliza U2 ca i contrapartid la livrarea materiilor prime.
Observm c fiecare parte a tranzaciei dispune de cte un tip de resurs pe care l
pune la dispoziia celeilalte spre utilizare. Putem astfel afirma c fiecare resurs finaneaz o
utilizare i fiecare utilizare este finanat de o resurs. n contabilitatea vnztorului aceast
operaiune de vnzare genereaz o resurs, ea nregistrndu-se ntr-un cont de venituri (cont
de pasiv) n parte de credit, iar banii ncasai sporesc mijloacele economice nregistrndu-se
ntr-un cont de activ (de exemplu CONTURI LA BNCI) pe partea de debit.
32
n concluzie putem spune c orice nregistrare ntr-un cont are neaprat o contra
partid ntr-unul sau mai multe alte conturi i fiecrei sume nregistrate n debitul unui cont i
corespunde o sum identic n creditul altui cont i invers.
4.5. Corespondena conturilor
nregistrarea oricrei operaii economice presupune alegerea conturilor n care se
transpune operaia , alegerea fiind condiionat de natura operaiei i a modificrilor pe care le
produce .
ntre conturile n care se nregistreaz operaia economic se stabilete o legtur de
interdependen. Aceast legtur ntre contul care se debiteaz i contul care se va credita , n
vederea nregistrrii unei operaii economice poart denumirea de corespondena conturile iar
conturile ntre care se stabilete o asemenea legtur se numesc conturi corespondente.
Corespondena conturilor se poate realiza:
- numai ntre conturile de activ, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz
modificri n structura mijloacelor economice (a activelor);
- numai ntre conturile de pasiv, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz
modificri n structura surselor de finanare (a pasivelor);
- ntre conturi de activ i pasiv, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz
modificri ale volumului mijloacelor economice (a activelor) i a surselor de finanare (a
pasivelor) .
Exemplificarea corespondenei conturilor se poate face cu ajutorul unor operaii economice
care se nregistreaz astfel :
1.) Se transfer o sum de bani din contul la banc n casieria proprie printr-o fil CEC n
sum de 5.000 lei . Operaia produce micorarea sumei din contul de banc (cont contabil de
activ) i creterea sumei din casierie (cont contabil de activ) genernd modificarea structurii
mijloacelor economice .
33
2.) Se achit datoria faa de furnizor n sum de 3.000 lei prin intermediul disponibilitilor
bneti din contul bancar. Operaia produce scderea obligaie fa de furnizori (cont contabil
de pasiv)i creterea datoriei faa de banc (cont contabil de pasiv).
stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se
inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma
Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea
inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape :
a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare
supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea
b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in
bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului modificarilor
in cauza si a continutului economic al acestora
c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in
care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata
d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor
corespondente debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata, adica a
formulei contabile.
Exemplificarea analizei contabile n cazul unei operaiuni economice:
SC.BETA SRL recepioneaz n data de 5 ian, conform facturi nr.2125671/2 ian. i o HIRDC
din 5 ian. materii prime de la furnizorul SC.GAMA.SRL n sum de 10.000 lei. Plata
materiilor prime se va face ulterior.
Analiza contabil:
1. (NO) : Recepia materiei prime reprezint o intrare n patrimoniul SC BETA SRL.
2. (TMB): Operaia determin modificri n volumul activului (active circulante) i
pasivul(datori) cu aceeai sum de 10.000 lei. Are loc o creterea mijloacelor economice i a
surselor de finanare cu 10.000 lei deci o cretere n volum a patrimoniului. Tipul modificrii
bilaniere A + Xai =P + Xpi A + 10.000= P +10.000
3. (PB): operaia determin n activ creterea activelor circulante prin creterea stocurilor
postul de activ care se modific: MATERII PRIME, iar n pasiv cresc datoriile pe termen
scurt, postul de pasiv care se modific: FURNIZORII
4. (CC): Conturile aferente posturilor din bilan ce au suferit modificri ca urmare a
operaiilor economice sunt:
- Materii prime;
- Furnizorii.
5. (RFC): Contul materii prime este un cont de activ, iar creterile care afecteaz conturile
de activ conform regulilor generale de funcionare a conturilor de activ. Se nregistreaz n
debit (+D). Contul furnizori este un cont de pasiv, iar creterile care afecteaz conturile de
pasiv, conform regulilor generale de funcionarea conturilor de pasiv se nregistreaz n credit
(+C).
5. (FC): Formula contabil aferent operaiei economice: 10.000 Materii prime = Furnizori
10.000
Formula contabila
Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si
cuprinde urmatoarele componente :
-contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii
-contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii
-semnul =care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile
corespondente
-sumele inscrise in conturile corespondente
35
Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum
sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei
economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil
Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel:
a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt:
-formule contabile simple
-formule contabile complexe
-formule contabile compuse
Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate
operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite
simple
Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate
operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale.
Ele se prezinta in doua variante :
-Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente
creditoare
-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare
Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si
doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate
cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate.
b) Dupa scopul pentru care se intocmesc
- formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare
a planului de conturi , deci normale , corecte
- formule contabile de corectare numite si de stornare
Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :
1)de stornare in negru
2)de stornare in rosu
1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat
intocmite si intocmirea formulei contabile corecte
2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile
eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in
chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau
chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale .
Orice formul contabil trebuie s conin n mod obligatoriu elementele enumerate anterior
dar prezentarea grafic poate s difere. operaia economic analizat poate fi transpus n
formula contabil n urmtoarele forme grafice;
10.000 MATERII PRIME = FURNIZORII 10.000
Materii prime = Furnizori 10.000
_____________________________________
DEBIT Materii prime 10.000
CREDIT Furnizori 10.000
Dac atam la formula contabil o serie de elemente cum ar fi: data la care a avut loc
operaia economic, documentul justificativ care o desemneaz, explicaia pe scurt a operaiei
obinem articolul contabil.
ARTICOLUL CONTABIL reprezint modalitatea de reflectare cronologic a operaiilor
economice n conturi pe baza dublei nregistrri.
Ex. de articol contabil:
36
5 ianuarie anul N
10.000 materii prime = furnizori 10.000
recepionat conform facturi nr. 2125671/2 ian. anul N materii prime de la SC. GAMA SRL
Formulele contabile se clasific n funcie de dou criterii:
- n funcie de numrul de conturi corespondente;
- n funcie de scopul urmrit.
n funcie de numrul de conturi corespondente avem:
- formule contabile simple
- formule contabile compuse.
Formulele contabile simple se folosesc pt. nregistrarea operaiilor economice i financiare
care determin modificri n dou elemente patrimoniale, implicnd un singur cont care se
debiteaz i un singur cont care se crediteaz.
Formulele contabile compuse se folosesc atunci cnd se nregistreaz n contabilitate operaii
economice care genereaz modificri n mai mult de dou elemente patrimoniale:
Avem urmtoarele variante :
- cu un singur corespondent debitor i dou sau mai multe conturi corespondente creditoare
SC BETA SRL achit o obligaie fa de furnizori n sum de 6.000 lei, 4.000 lei din conturile
la bnci i 2.000 lei din numerarul aflat n casieria unitii. Formula contabil este :
6.000 Furnizori =
%
6.000
Conturi la bnci 4.000
Casa
2.000
- cu un singur cont corespondent creditor i dou sau mai multe conturi corespondente
debitoare.
SC. BETA SRL se aprovizioneaz cu materii prime n sum de 5.000 lei i cu materiale
consumabile n sum de 2.000 lei de la SC. GAMA SRL .
Formula contabil este:
7.000
%
= Furnizori 7.000 lei
5.000 Materii prime
2.000Materiale consumabile
n funcie de scopul urmrit avem:
- formule contabile curente;
- formule contabile de stornare sau rectificare;
Formule contabile curente sunt acele formule ce se ntocmesc conform normelor i
instruciunilor de aplicare a planurilor de conturi, n mod normal i permanent .
Formule contabile de stornare sunt formulele ce corecteaz sau anuleaz nregistrri fcute
deja n contabilitate , prin formule curente ntocmite anterior .
Aceste formule pot fi:
- de stornare n negru;
- de stornare n rou.
a) Formule de stornare n negru sunt acelea n care corectarea sau anularea nregistrrii
anterioare se obine prin inversarea poziiei deinute de conturile anterioare care trebuie
corectat sau anulat.
Dac presupunem c n cadrul formulei contabile .
11.000 Materii prime = FURNIZORI 11.000
S-a greit suma, suma corect fiind de 10.000lei.
Corectarea prin stornarea n negru se face prin inversarea poziiei celor dou conturi n cadrul
formulei anterioare.
11.000 FURNIZORI = Materii prime 11.000
Dup aceast inversare se ntocmete formula contabil corect:
37
desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera
in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale
economice sau financiare.
f) Tehnica inregistrarii prin contragere utilizeaza un numar mai mic de inregistrari
in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate
simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente
financiare.
Evidenta cronologica
Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie consemnate in
documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente primare se pot
prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe anumite perioade
de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa parcurgerea etapelor analizei
contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document , fie pe
centralizatoare, operatie numita contare
In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile
fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii conturilor de cheltuieli
si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit Nota de
Contabilitate.
Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de
contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere
data la care au loc operatiile economice in documentul Registru Jurnal . Acest registru se
prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a
datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic
de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere
registre-jurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari
etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal
general periodic , chiar lunar.
Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la inceperea
activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se arhiveaza de
catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative care au
stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un
numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie sau cu data inceperii activitatii
40
41
42
Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele
da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora
Principalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt :
a) Dupa functia economica
conturi de activ
- conturi de pasiv
b) Dupa sfera de cuprindere
- conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale
elementelor patrimoniale , din punct de vedere a continutului lor.Pentru
agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de gradul I si
conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I si conturi
sintetice de gradul II. Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei
cifre si sunt utilizate de catre unitatile patrimoniale mici si mijlocii
Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt
utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari
43
46
Clasificarea calculatiilor
A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de
procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :
Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea
proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind
previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind
desfasurarea proceselor si fenomenelor respective.in categoria
antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc.
Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si
fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea
indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care
se refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile
prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii
contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii
economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza.
B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico
financiari in continutul acestora :
Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea
indicatorilor economico financiari toate elementele structurale ale
acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete .
Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea
indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele
structurale ale acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite
elemente , in functie de scopul urmarit
C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:
Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale
Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp
Principiile calculatiei
1.Principiul determinarii obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in
organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza
calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul
determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care
se calculeaza costul.
2.Principiul alegerii metodei de calculatie datorita marii diversitati a
indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de
calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul
costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de
particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al
productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie
3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie
economica (previzionala si statistica) potrivit acestui principiu datele furnizate de
diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru
calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe
intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia
inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre
debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea
sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind
inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului
debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul
jurnal general
2.Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin
care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se
determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala Datoriile inventariate la
valoarea actuala
3.Contabilitatea operatiilor de regularizare o data stabilite rezultatele
inventarierii , plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si
decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul
inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii ,
iar minusurile se imputa.
Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si
inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in
planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in
listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de
inventar
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a
caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea
contabila de intrare. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului
(valoarea contabila valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se
constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este:
Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane
pentru deprecieri
In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este
inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta
corespunzatoare, facindu-se inregistrarea de principiu
Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor
cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care
devin exigibile in perioadele urmatoare.
Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a
cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si
veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile :
a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului
urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli
b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza scadentelor
Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans
c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la
inchiderea exercitiului asupra conturilor de regularizare
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans
d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent,
inregistrare efectuata pe baza de scadenta
Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri
In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie
la cursul zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar
favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31XII)
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere
Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de
venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta
furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .
Determinarea rezultatului exercitiului
Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de
cheltuieli si venituri
Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea
conturilor se prezinta astfel:
a)inchiderea conturilor de cheltuieli
Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli
b)inchiderea conturilor de venituri
Conturi de venituri = Profit si pierdere
c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile
fiscale-nededucerile fiscale
-Impozitul datorat
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit
-Inchiderea contului de cheltuieli
Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit
-Plata impozitului pe profit
Impozit pe profit = conturi curente la banci
Distribuirea profitului sau finantarea pierderii
Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe
urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea
rezervelor legale, constituirea fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea
fondului de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii, si cresterii surselor proprii
de finantare ; dividende de plata sau varsaminte la buget in functie de forma de
proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report pentru noul exercitiu
Inregistrarea contabila este:
Repartizarea profitului =
%
Rezerve
Fondul de participare la profit
Fondul de dezvoltare
Dividende de plata
ACTIV
PASIV
Mijloace economice
Surse de formare
prezentate dupa componenta si a mijloacelor economice
rolul
lor
economice
in
procesele
Drepturile intreprinderii
fata de terti
TOTAL ACTIV
Obligatiile intreprinderii
fata de terti
TOTAL PASIV
BILANT
incheiat la data de 31 martie
lei
ACTIV
Nr. Denumirea postului
crt.
1.
Mijloace fixe
2.
Materiale consumabile
3.
Casa in lei
4.
Conturi la banci in lei
5.
Debitori
6.
Clienti
7.
Produse finite
TOTAL ACTIV
PASIV
Suma Nr. Denumirea postului
Suma
crt.
25.000 1 Capital social
30.000
7.000
2 Credite bancare pe termen lung si 4.000
100
8.000
1.000
4.000
8.000
53.100
mediu
3 Furnizori
4 Impozit pe salarii
5 Personal, remuneratii datorate
6 Creditori
7 TVA de plata
TOTAL PASIV
5.000
600
2.000
8.500
3.000
53.100
Ex. nr. 1:
Un agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 100
lei de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).
modificarea
modificareade
devolum
volumva
vaduce
ducelalaoocrestere
cresterede
depatrimoniu
patrimoniu
A+X=P+X
Bilantul contabil
lei
ACTIV
Nr. Denumirea postului
crt.
1.
2.
Mijloace fixe
Materiale consumabile
3.
Casa in lei
4.
Conturi la banci in lei
5.
Debitori
6.
Clienti
7.
Produse finite
TOTAL ACTIV
Suma
PASIV
N Denumirea postului
r
cr
t
25.000
7.100
1
2
100
8.000
1.000
4.000
8.000
53.200
mediu
3 Furnizori
4 Impozit pe salarii
5 Personal, remuneratii datorate
6 Creditori
7 TVA de plata
TOTAL PASIV
Suma
Capital social
30.000
Credite bancare pe termen lung si 4.000
5.100
600
2.000
8.500
3.000
53.200
Ex. nr. 2
Agentul economic a achitat unui creditor suma de 3.000 lei.
modificare
modificarede
devolum
volumnnsensul
sensulmicorrii
micorriipatrimoniului
patrimoniului
Suma
PASIV
N Denumirea postului
r
Suma
1.
2.
Mijloace fixe
Materiale consumabile
3.
Casa in lei
4.
Conturi la banci in lei
5.
Debitori
6.
Clienti
7.
Produse finite
TOTAL ACTIV
25.000
7.100
cr
t
1 Capital social
30.000
2 Credite bancare pe termen lung si 4.000
100
5.000
1.000
4.000
8.000
50.200
mediu
3 Furnizori
4 Impozit pe salarii
5 Personal, remuneratii datorate
6 Creditori
7 TVA de plata
TOTAL PASIV
5.100
600
2.000
5.500
3.000
50.200
Ex. nr. 3:
Se incaseaza de la un client suma de 2.000 lei, pe baza ordinului de plata introdus
in banca de client.
modificare
modificarede
destructur
structurnnactivul
activulbilanului
bilanului
Mijloace fixe
Materiale consumabile
3.
Casa in lei
4.
Conturi la banci in lei
5.
Debitori
6.
Clienti
7.
Produse finite
TOTAL ACTIV
25.000
7.100
PASIV
N Denumirea postului
Suma
r
cr
t
1 Capital social
30.000
2 Credite bancare pe termen lung si 4.000
100
7.000
1.000
2.000
8.000
50.200
mediu
3 Furnizori
4 Impozit pe salarii
5 Personal, remuneratii datorate
6 Creditori
7 TVA de plata
TOTAL PASIV
Suma
Ex. nr. 4:
Din remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului
de 400 lei.
modificare
modificarede
destructur
structurnnpasivul
pasivulbilanului
bilanului
5.100
600
2.000
5.500
3.000
50.200
Suma
PASIV
Denumirea postului
25.000
7.100
Nr.
crt.
1
2
100
7.000
1.000
2.000
8.000
50.200
mediu
3
Furnizori
4
Impozit pe salarii
5
Personal, remuneratii datorate
6
Creditori
7
TVA de plata
TOTAL PASIV
Suma
Capital social
30.000
Credite bancare pe termen lung si 4.000
ntrebri recapitulative
1. Definii ntreprinderea ca unitate patrimonial de baz n care se
organizeaz contabilitatea.
3. Definii informaia. Prezentai criteriile utilizate pentru clasificarea
informaiilor i caracteristicile principale ale acestora avnd n vedere
importana acestora n realizarea funciilor manageriale.
4. Ce informaii nglobeaz evidena economic.
5. Prezentai cele dou sisteme contabile existente n lume la ora actual,
detaliind sistemul de contabilitate care se utilizeaz n ROMNIA la
momentul prezent.
6. Care sunt funciile contabilitii primare i cele ale contabilitii
interne de gestiune?
7. Definii care este obiectul contabilitii conform colii romneti de
contabilitate ct i obiectul contabilitii financiare i a celei interne
de gestiune.
8. Care sunt principiile contabilitii.
9. Prezentai procedeele de baz ale metodei contabilitii.
10. Prezentai patrimoniul ca i obiect de studiu al contabilitii.
11. Enumerai elementele patrimoniale de activ i pasiv. Prezentai
detaliat activele imobilizate i capitalul propriu.
12. Definii bilanul.
5.100
1.000
1.600
5.500
3.000
50.200