Sunteți pe pagina 1din 19

Introducere in studiul dreptului

Viziuena sistematica asupra stiintei


Stiinta in general poate fi definita ca totalitatea cunostintelor despre
natura,socitate si gandire exprimate in concepte , categorii si principii acumultate
de omenire in drecusrul timpului
Stiinta este un sistem cu subsistemele preceziate si anume
Subsistemul stiintelor naturii
Subsistemul stiitnelor sociale
Subistemul stiintelor despre gandire

Subsistemul stiintelor sociale


Stiintele sociale studiaza socitatea umana ,formele istorice de organizare sociala si
modalitatile specifice de manifestare realitatii socio-umane
La randul sau subsistemul stiintelor sociale poate fi considerat sistem in raport cu
componentele sale
Stiinte nomotetice care au ca obiect de studiu activatile umane ,
economia,sociologia,politologia
Stiintele istorice
Stiintele juridice sau NORMATIVE
Episotmologia care are ca obiect de studiu activitatea despre gandire
Subsistemul stiitnelor juridice
Stiitnele juridice sunt un subssitem al stiitnelor sociale si pot fi considearte sistem in
raport cu componentele acestora
-Teoria genrala a dreptului
-Stiintele juridice istorice
Stiintele jurdice de ramura
Stiintele juridice auxiliare
Teoria generala a dreptului este stiinta care studiaza dreptul in ansamblul si
generaltiatea sa , defnind principalele notiuni si concepte precum : norma jurdica ,

raportul juridic,raspunderea juridica si sanctiunea juridica ,valabile pentru toate


celelate ramuri de drept si formulaeaza definitia dreptului
Stiintele juridice istorice pot aborda fenomenul juridic din mai multe perspective
istorice : istoria dreptului dintr-o anumita tara (ex Istoria dretpului Romanesc) sau
studierea dreptului dintr-o anumita ramura ( ex Istoria dreptului de proprietate )
Stiintele juridice de ramura s-au constituit si dezvoltat pe masura extinderii
reglementarilor juridice in cele mai diverse domenii ale vietii sociale
In sistemul dreptului contemporan distingem ca ramuri de drept urmatoarele
dreptul public si dreptul privat
Deosebirea dintre dreptul public si dreptul privat se caracterizeaza prin principiile
diferite care guverneaza dreptul aplicabil statului de cele aplicabile particularilor
In cadrul dreptului public care contine totalitatea principiilor si regulilor aplicaible in
raporturile dintre stat si supusii sai sau in raporturile dintre state,sunt cuprinde :
Dreptul constitutional , dreptul penal,dreptul finaciar , dreptul administrativ ,dreptul
procesual penal , dreptul procesual civil
In cadrul dreptului privat care contine regulile aplicabile particularilor cuprinde :
dreptul comerical , dreptul civil , dreptul international privat , dreptul comertului
international
Stiintele juridice participativa sau auxiliare denumite si ajutatoare ele nu sunt
stiinte juridice propriu zise ci sunt granita si ajuta la corecta interpretare si aplicare
a dreptulu i la cunoasterea fenomenelor juridice ca : criminalistica , meidicna
legala , statistica juridica.
____________________________________________________________________________________

II Conceptul si definitia dreptului


Intr-un prim sens cuvantul DREPT reprezinta ansamblul regulilor juridice edictate dea lungul timpului intr-o societate , denumit si drept obiectiv , intrucat el este creat
general si impersonal ; cu precizarea ca atunci cand se face referire numai la
normele juridice in vigoare la un moment dat ne referim la onceptul de drept
pozitiv,care nu este altceva decat dreptul obiectiv in vigoare.
Intr-un al II lea sens prin cuvnatul DREPT ne putem referii la drepturile unei
persoane , la posiblitatea ,prerogativa a persoanei , de a dobandi un drept in
temeiul unei norme juridice , vorbim despre dreptul SUBIECTIV

Dreptul obiectiv este format din totalitatea normelor juridice care exista
indepenndent de raportul juridic concret in care partile apar ca subiecte de drept
titualre de drepturi si obligatii in vreme ce dreptul subiectiv apartine unui subiect de
drept determinat , titular al dreptului intr-un raport intr-un raport juridic concret
Clasificarea sistemulor/ famililor de drept
Sistmeul romano-germanic sau continetal n caracterizat prin forma sa romana si
forma de exprimare predominanta in legi si tenndinta de codificare , cum este
dreptul spaniol , dreptul francez, dreptul roman
Sistemul common-law speicifc Angliei si SUA si altor tari care au urmat exemplul
englez, in care predomona forma necodoficata, cutumiara, jurspridentiala alaturi
bineinteles de legile scrise ;
Sistemul socialist din URSS si alte tari ;
Sistemul religios unde s-ar incara sistemul islamic , sismteul hindus ;
Unii autori au redus toate aceste sisteme la trei grupe : Occidentale , Socialiste si
Religioase
Cat priveste clasificarea pe tipuri de drept avem
[] dreptul antic cu unele grupe ca dreptul oriental sau dreptul greco-roman
[]dreptul medieva , intreg dreptul medieval este marcat de aspectul religios si
traditional
[]dreptul modern caracterstic instaurari economiei capitaliste,liberale de piata;
[] dreptul contemporan tinde sa aiba unele trasaturi comune mai ales daotrita
influentei tot mai importante a dreptulu iinternational cu principiile sale.
Astfel am putea diferenta urmataorele grupe
[]dreptul societatilor democratice cu economie de piata , in care se icnlude si
dreptul din tarile foste soclialiste aflate in faza de tranzitie spre democratie
[]dreptul socialist aflat in tarile unde se mai mentine sistemul socialist;
[]dreptul tarilor in curs de de zovlatare sau lumii a 3a unde se mai pastreaza
puternice elemente traditioanle si religioase

NORMATIVITATE JURIDICA

Normativitatea juridica are caracter imperativ intelegandu-se ca dreptul stabileste


ceea ce trebuie sa fie,nu ceea ce este ,adica staibleste conduita pe care treubie sao aiba oamenii in anumite imprejurari
Obligativitatea dreptului este asigura la nevoie prin forta de constrangere a
statului.Aceasta obligativitate a dreptulu ieste atata de puternica incat a generat si
statutarea principiului de drept, conform careuia nimeni nu poate invoca
nerespectarea normelor juridice sub pretextul necunoasterii lor <<nomo censetur
igonorare legem>>
FACTORII DE CONFIGURARE A DRETPULUI
Cand vorbim despre factorii de configurare a dreptului voribm despre acele cauze
sau forte motrice care-l determina orintandu-i reglementarile
Factorii pot fi grupati astfel
-cadrul natural
-cadrul socail-politic
-factorul uman
Cadrul natural influenteaza dreptul prin itnermediul
-factorului de ordin geografic privind stabilitrea regimului juridic al unor terenuir
-factorul de ordin biologic privind diminarea poluarii mediului inconjurator
-factorul de ordin demografic privind stimularea cresterii demografice
Cadrul social-politic influenteaza dreptul prin intermediul
-facotrului economic ca masuri legislative privind prorpietatea privata , protectia
consumatorului , pedepsirea concuretnei neloaile, combaterea evaziunii fiscale
-in sfera factorului social avem si influnetna pe care o exercita structurile
organizatorice ale societatii
-factorul poltiic
-factorul cultural ideologic ( dreptul este influentat de creatia spiritauala , religie si
cultura )
-factorul etnic,sitoric, national
Factorul uman influenteaza dreptul datrita faptului ca dreptul se raporteaza in
permanenta la prezenta omului in societate ;

PRINCIPIILE DREPTULUI
Principiile dreptului sunt acele idei generale , calauzitaoare care stau la baza
intregului sistem de drept
Importanta practica a principiilor de drept treubie precizate urmaotarele 3 aspecte
[]principiile dreptului sunt acele care trseaza linii directoare pentru intregul sistem
juridic,fara ele neputand exista dreptul sau chiar acititatea legislativa a statului
[]principiile au un rol semnificativ in admisnitrarea justitiei ,pentru ca judecatorii
trebuie sa cunoasca nu doar legea ci si spiritul legii;
[] exista cazuri cand legea tace,iar aceste incditii judecatorul va solutiona pe cauza
in temeiul principiilor de drept

Daca ierahizam principiile vorbim in primul rand despre


[] principiile fundamentale sau constituitonale
[] principiile particuale specifice unor ramuri de drept
Prezentam cateva principii fundamendale
1. Principiul separatiei puterilor in stat , cele 3 puteri de stat , puterea legislativa,
executiva si judecatoreasca
Puterea legislativa fiind organul reprezentativ suprem al spoporului roman si unica
autoritate legiuitoare , deci organul care elaboreaza legi .In tara noastra Paralmentul
este bicameral , compus din d Camera Deputatilor si Senat
Puterea executiva este realizata de catre cei doi sefi ai exectivului Presedintele
Romaniei si Guvernul , in frunte cu primul ministru,. Guvernul fiind autoritatea care
exercita atributii executive asigura realizarea politici itnerne si externe a statului si
conducerea generala a administratiei publice
Puterea judecatoraeasca este seaparata si independenta de celelate autoritati
public, situandu-se in afara jocului politic , ea este indeplinita de catre instantele
judecatoresti ( tribunal , judecaotrii Curtii de Apel si Inalata Curte de Casatie si
Justitie )
2.Principiul librtatii si egalitatii , presupune ca intr-un stat de drept treubie sa se
asigure tuturor cetatenilor libertatea si optiunile propri
3.Principiul dreptatii si echitatii justitiei , pe principiul dretpatii se fundamenteaza
justitia corecta

4.Principiul pluralismului politic , exprima excludrerea unui partid unic si permiterea


existenei si accesului la guvernare a mai multor partide politice

Princii paritucale specifice unor ramuri de drept :


Principiul repararii prejudiuclui cauzat in sfera dreptului civil
2. Principiul egalitaiti in fatalegii civile in sfera dreptului civil
3. Principiul bunei credinte in sfera dreptului civil
4.Principuiul respectarii tratatelor in ssfera dreptului public
Principiul libertatii comertului in sfera dreptului comercial
6. principiul legatitatii si incriminarii pedepsei in sfera dreptului procesual penal
7. principiul prezumtiei de nevinovatie in sfera dreptului procesual penal

Normele NEJURIDICE
NORMELE SOCIALE SI NORMELE TEHNICE
Normele socaile su reprezinta terminologia socio0loica , reguli standard de
comportament , impartasite de doua sau mai multe persoane , cu privire la ocnduita
care trebuie considerata social acceptabila
Normele tehnice se refera la necesitatea adaptarii comportamentului uman fata
de natura , guverneata de legi obiective , care nu depind de vointa omului

OBICEIUL
Obiceiul reprezitna moravuri sau datini , fiind o categorie de reguli sociale care
au aparut inca de la inceputurile existentei umane.Obieciul se formeaza si apare
spontan ca urmare a aplicarii repetate si prelungite a unei conduite pana cnad
aceasat se transforma in automatism in deprindere de comportament
Obieciul juridic este izvor de drept si devine norma juridica- cutuma. In acesta
situatie le devine obligatoriu , la fel ca si celelate norme juridice , incalcarea sa
atragand sanctiuena organizata a statului

NORMELE DE CONVIETUIRE SI NORMELE ORGANIZATILOR SOCIALE


NESTATALE
Normele de convieturire care cuprind normele de buna cuvinta, normele
protocolare , de politele , de curtoazie, sau diferite reguli de cultura , igiena sau
bunavointa. Un segmen important al normelor de convieturie sociala este
reprezentata de normele de deontologie profesionala , ele reprezitna normele etice
di ncadrul unei activiatati profesionale
Normele orgnaizatilor nestatale sutn creata uni roganisme sociale , economice
,politice, religioase care isi stabilesc cadru lde organizare si functionare sau
raporturile interne dintre membri. Normele acestor organizatii nestatale se asmenea
n cu normele juridice pentru ca isi stabilesc drepturi si obligatii pentru membri lor si
suanctiuni in cazul nerespecatarii acestora.

MORALA SI NORMELE MORALE


Morala este ansamblul de reguli de conduita care refelcta ideea cu privire
la ceea ce este bine si rau , corect si incorect ,just sau injust .Caractristic
morale este faptul ca ea se bazeaza pe convingerea intima si convingerea
persoanala a fiecaruia, mobluil sau fiind datoria interna a persoanei fata de sine
insasi
Incalcarea normelor noramle atrage sancituni exterioare subiectului cum ar fi o
reactie a mediului social fata de fapta imorala , opropriul public , dezamagirea
celor din jur , o atitunde de respeingere a celor din jur

NORMA JURIDICA
Norma juridica este elementul constitituiv al dreptului ,celula de baza a dreptului
poate fi definita ca reprezentand regula de conduita genealara si impersoanala
fiind instituita sau recunsocuta de catre puterea de stat a carei respectare este
obligatorie .la nevoie in caz de nerespectare putand fi aplicata prin intermediul
fortei crecitive a statului

CARACTERUL NORMEI JURIDICE


Caracter Pescriptiv norma juridice prescrie o anumita conduita care poate consta
in obligatia de a o face sau de an u o face
Caracterul General c se va aplica la un numar infinit de persoane

Caracterul Impersonal se va aplica tuturor persoanelro care intra sub incidenta


ei
Caracterul obligatoriu norma juridica are un carcvter imperativ , aceasta
insemand ca nu se lasa la latitiudinea membrilor societatii daca vor sau nu sa
respecte norma juridica , deoarece aceasta este obligotorie de respectat
STRUCTURA NORMEI JURIDICE
Structura normei juridice este denumita logico-judicara .Continutul normei juridice
are o o structura logico-judiciara ce se refera la emeebntele care comopun norma si
legautra recipropca dintre ele
Orice norma juridica indiferent de ramura de drept careia ii apartine ,are 3
elemente constitutive
Ipoteza : Este partea normei juridice in care sunt prevazute conditiile sau
imprejurarile in care se pot aplica nroma si subiectele de drept carora li se
adreseaza
Dispozitia : Este partea cea mai importanta a normei juridice deaorece prevede
conduita pe care treubie sa-o urmeze subiectele de drept respectiv drepturile si
obligatiloe acestora
Sanctiunea : Este partea normei juridice care cuprinde urmarile nerespectarii
dispozitiei
EXTERNA
Structura tehnico-judicara , constituie forma exteriaora de expriamre sau modul de
redactare a normei ,trebuie avudi n vedere ca aceasta etrebuie sa fie clara,concisa
si concreta.
Normele jurdice apar in acte nromative ,in legi , decrete , hotarari , regulamente , la
randul sau actul normativ fiind grupat pe titluri , capitole , secituni , articole ,
alineate
Elementu structural de baza al oricarui act nromativ este articolul

CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE


Dupa fata obligatorie normele juridice sunt clasificate in
Norme juridice imperative care obliga subiectul de drept la respectarea lor
-Onerative impun subiectului de drept savarsirea unei actiuni

-Prohibitive ( interzic subiectului de drept savarsirea unei actiuni


Norme juridice permisive care lasa la latitudinea subiectului de drept alegerea unei
anumite codnuite exemplu : Dreptul la apel sau la recurs
-SUPELATIVE lasa la latitudinea subiectului de drept alegerea unei codnuite insa in
cazul i ncare acea persoana nu opteaza pentru nicio conduita , legeava suplini lipsa
manifestarii de vointa a acestuia si va stabili norma ce conduita va fi aleasa
-NORME DE STIMUALRE prevede posiblitatea dobandirii unor titluri sau decoratiuni
-NORME DE RECOMANDARE : recoamnda subiecutlui de drept o anumtia conduita
fiind foarte rare

Actiunnea normei juridice in timp , in spatiu si asupra persoanelor


In primul rand pentru a vorbi despre acitunea actelro normative , in timp , treubie
stabilit exact momentul la care acestea intra si ies din vigoare
Norma juridica inclusa in actele normative intra in vigoare de regula la 3 zile de la
data publicarii ei In Monitorul Oficial , al Romaniei , in afara cazurilor cand cuprinsul
ei specifica o alta data.
De la data itnrarii in vigoare se considera ca legea este cunoscuta de catre toti
cetatenii si se palica principiul conform caruia nimeni nu are voie sa nu cunoasca
lkegea
Momentul iesirii normei din vigoare nu este precizat in lege ea fiind adoptata
de regula pe o perioada nedetermianta .Norma ramane in vigoare pana cand este
abrogata de alt act nromativ de acelas grad sau chiar cu un grad superior
Abrogarea reprezitna modalitatea de scoatarere din vigoare a unei nrome
juridice ,a a unei legi in general ceea ce atrage dupa sine incetarea
aplicarii acesteia. Abrogarea paote fi de mai multe feluri
-expres directa cand legea noua prevede in mod expres ca legea veche , in
intregime sau in anumite articole se abroga
-expres indirecta atunci cand legea noua prevede ca se abroga orice dispozitie
contrara noii legi, fara a da insa idnicatii cu privire la actul sau arcitolele respective
-implicita(tacita) cand legea noua nu contine nicio prevedere expresa de abrogare
insa reglemeteaza atata de diferit oa naumita lege incat este evident ca legea
anteriaora este abrogata

O lege isi paote inceta aplicarea prin caderea ei in desuetudine ( primare ) adica
prin schimbarea radicala relatiilor din viata politica si eocnomico-o sociala a unei
tari
O alta metoda atipica de iesire di nvigoare a unui act normativ este delcararea
acestuia ca fiind neconstitutionala , si in consecita este abrogata printr-o decizie a
Curtii Constitutionale

Principiul fundamental al actiunii legilor este cel al neretroactivtatii legii . potrivit


careia legea actioneaza doar pentru viitor.
Exista insa si exceptii c de la principiul neretroactivatii legii
-legea panala mai favorabila
-prevederile legilor interpretative
-situatia in care actul normativ prevede in mod expres ca se aplica unor situatii
anterioare
ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN SPATIU
Aplicarea normei juridice in spatiu este guvernaa de principiul
teritoarialitatii , potriivt caruia orice norma juridica in vigoare este
aplciabila pe intreg teritoriul statului.
Prin TERITORIU se intele intinderea de pamant si apele curpinde intre frontere
cu subsolul si spatiul aerian aferent precum si marea teritoriala cu solul,subsolul,si
spatiul aerian al acestoria.De asemena prin teritoriu roamnesc se intelege si spatiul
navelro si aeronavelro romanesti
ACTIUNEA NORMEI JURIDICE ASUPRA PERSOANELOR

In ceea ce preiveste actiunea actelro normativa asupra persaonelor


potrivit principiului persoanlitatii ,actele normative emise de autoritatile
statului respectiv sutn oblgiatorii pentru toate persoanele fizice si juridice
ale statului si pentru strainii si apatrizii afalati ep teritoriul acelui stat
De la acest pricinpiu exista unele exceptii in care anumtie sitauti normele statului
nu se aplica unor anumite categorii de persoane si bunurile acestora
-imunitatea personalului diplomatic si regimul juridic al consulilor
-regimul juridic al strianilor si persoanelro fara cetatenie

-regimul juridc al cetateanului aflat in strianate


-recunoasterea efectului juriic al unor acte savarsite pe teritorpioul altui stat sau
aplicarea legeii unor fapte svarsite in strianatate
Imunitatea diplomatica , se refera la exceptarea pseronalului corpului
diplomatic de la juristicia statului de resedinta ,, in cazul inccalcarii legilor
tarii de resedinta , aceastia putand fi decalrati persaoana non grada si
expulzati
Regimul juridica plicat strianilor
-Regimul national consta recunaosterea pentru straini a aceloras drepturi
de care se bucura si propri sai cetateni
-Regimul special consta in acordarea pentru striani a unor drepturi
nominalizate in acordurile internatioanle sau in legislatile natioanle
-Clauza natiuni cele mai favorizate , exste un regim consacrat in acorduri
bilaterale , in temeiul careia u nstat acorda strianilor un tratament la fel
de avantajos ca acela conferit cetatenilor unui stat tert considerat
favorizat

LEGEA SI CELALATE ACTE normative


Legea reprezinta categoria cea mai importanta a izvoarelor dreptului
Clasificarea legilor
-legi constituionale
-legi organice
-legi ordianre
Legile constituionale Continutul tuturor actelor normative treubie sa fie conform
cu prevederile Constitutiei.Aceasta insemana ca nici odispozitie dintr- o lege din alte
acte nromative sau izvoare de drept nu pot sa-i contravina, in nici un fel Constituiei.
Este vorba desrpe principiile suprematiei COnstitutiei si constituionalitatii legilor
Legile organice au o pozite distincta in ierarhia legislativa ele situandus-e intre
legile constituionale si legile ordinare .Legile organice au o procedura de adptare
diferita de cea a legilor ordinare, pentru adoptarea legilor organice fiind neovie de
VOTUL MAJORITATII MEMBRILOR FICAREI CAMERE A PARLAMENTULUI
Legile ordianre reglementeaza raportuir juridice mai putin importante .Domenile
sale de reglementare nu sunt enuerate de Constituie.Pentru adoptarea legilor

ordinare si a hotarilor este neovie de votul majortatii membrilor prezenti din fiecare
camera a Parlamentului
Decretul-lege , este un act normativ cu caracter oarecum hibrid pentru
ca desi nu este elaborat de orgnaul legilativ are totusi putere de lege
Ordonantele Guvernului se emit in temeiul unei legi abilitarae in limitele si
codnitile prevazute de acestea
De asemnea acte nroamtive care sutn izvoare ale dreptului sunt ordinele ,
instructiunile regulamentele ministrlro cu caracter normativ , tratatele sau acordurie
internatioanle precum si actele normative emisde de organele locale hotarri ale
consililro locale
ALTE IZVOARE ALE DREPTULUI ROMANESC
Precedentul judicar si practica judicaira au avutu n rol important ca
sizvoare de-a lungul istoriei
Jurisprudenta sau pracitca judiciara reprezinta ansamblul solutilor date de un
organ jurisdiciotnar.
Totalitatea hotaririlor judecatoresti cu caracter de indrumare , prountare de inalta
curte de casatie si justiei care au forta obligatorie pentru cazurile simialre se vor
judeca in viitoor poata denumirea de PRECEDENT JUDICIAR
Caracteryl noramtiv este unul din izvoarele dreptului cu o sfera mai restransa.
Spre deosebire de contractele care stabilesc drepturi si boligatii in saricina
subiectilor.
Doctrina reprezitna literatura de specilaitate , adica ansamblul
cunostitelor cercetatorilor de drept cu privire la anumite notiuni sau astfel
spus analizele,investigatile si itnerepretarile pe care oamenii de
speciltiate le dau asurpa fenomenului juridic

IZVOARELE DREPTULUI ROMANESC


Din categoria izvoarelor dreptului roamnesc distignem
- lege care este izvorul principal si superior al sistemulu o nostru de drept acutal
-decretele-legi
-ordinatele guvernului
-decretele Presedintelui Romaniei

-hotararile de guvern si ordinele ministrilor


Obiceiul sau cutma are o valaore mai redusa lucru explciabil datorita rolului
preominent al legii
Sem ai apleaza la obiecul juridic in masura in care Codul civil roman si Constituia
fac trimitere la acestea , atunci cnad se refera la dreptul de prorpeitate sau
respectarea bunei vecinatati
RAPORTUL JURIC
Raportul juridica este o relatie socaila reglemantata de o norma juridica aparuta
prin corectiunea statala si caracterizata prin existenta unor drepturi si obligatii
juridice.
Pentru a fi in prezenta unui raport juridic avem nevoei de toate cele 3 elemente
permise fata de care raportul juridic nu paote lua nastere
Norma juridica trebuie precizat ca norma juridica isi gaseste in raporutl juridic
principalul sau mod de realizare;
Subiecte de drept ;
3.Faptele juridice
Prin fapte juridice se inteleg acele imprejurari care potrivit normelor
juridice atrag dupa sien aparitea , modificarea sau stignerea de raporturi
juridce si provoaca prin aceastea naumtie consecite juridice
Dupa citeriul volutional faptele uridice se clasiifca in
Evenimente , care sunt cele fapte juridice care se produc independent de vointa
oamenilor
-naturale : nasterea , moartea, calamitati naturale
-sociale : alegeri, revolutii ,lovituri de stat
Actiuni umane care sutn manifesatari de vointa ale oamenilor care nasc
,modifica sau sting raporturi juridice Ele pot fi licite cnad se repsecta nromele
juridice sua ilicite cand se incalca
Trasautrile raortului juridic
*Social deoarece se stabileste de fiecare data intre oameni
*De vointa raportul juridi are un caracter dublu volutional , pentru ca ne referim in
primul rand la vointa statala expriamta de normele juridce in al doilea rand la vointa
subiectilro particiapnti la raportul juridic

* valoric asta insemand ca raportul juridic isi gaseste concretizarea in valorile


esentiale ale socaitatii
- cu caracter istoric
- cu caracter idelogic insemand ca raporutl juridc trece prin constiinta omului ,
depinde d vointa lui si are catarcter subiectiv
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE RAPOULUI JURIDIC
Subiectele
Continul
Obiectul
Subiectele raportului juridic
Numai oamenii pot fi subiecte ale raporului juridic in mod individual ca si
persoane fizice sau organizati in diverse grupuri ca subiecte colective
dedrept
Pentru a fi subiecte de drept persoana fizica treubie sa aiba capacitate juridica
insemanad aptituinea generala de a avea drepturi si obligatii in cadurl raporutlui
juridic
Capacitatea de folinta , este capacitatea de a avea drepuri si obligatii
civile.Orice persoana are capacitate de folosinta ea se dobandeste la
nasterea persaonei si inceteaza odata cu moartea acesteia drepturile fiind
recunoscute copilului icna din momentul conceptiei sale cu conditia sa se
nasca viu
Capacitatea de exercitiu este aptitunea persoane de a incheia singura acte juridice
civile
Capacitatea deplina de exercitiu a perosanei fizice incepe de la data cand aceasta
devine majora adica de la implinirea varstei de 18 ani cu preizarea ca prin casatorie
si minorul paote dobandi capacitatedeplin de exerictiu dar nu mai devreme de 16
ani
Minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitate de exercitiu restransa
deoarece se considera ca el nu are suficienta experienta de viata si nici suficeint
discernament
Nu au capacitate de exerictiu
Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani
Interziul judecatoresc

Capacitatea de folosinta a persoanelro juridice incepe de la data cand ele sutn


supuse inregistrarii.In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu a persaonei juridice
se dobandeste in ziua inmatricualrii sale la Regisul Comertului
CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC
Continutul raporutlui juridic consta in drepturile si obligatile subiectilor
intre care se desfaosare o relatie sociala
Este necesar sa facem despebirea intre dreptul obiectiv ca ansamblu de nrome si
dreptul subiectiv ca indratuire legata de o persoana ca psobiltiatea de actiuinea i
ntemeiul dreptului obiectiv
O caracteristica definitaorie a cotninului raportului juridic este faptul ca drepturile si
obligatile nu sutn rupte unele de altele , ele se presupun si se coordoneaza
reciproc .Asadar drepturile si obligatile in cadrul raporului juridc sunt corelative .
OBIECIUL RAPORTULUI JURIDICA
Obiecutl rap juridic i il cosntituie conduita umana sau actiunea care se
realizaza de catre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii
drepturilor si indeplinirii oblgiatilor
Actiunea partilor paote fi
Pozitiva ( de a da sau de a face )
Negativa ( de a nu face )

Tehnica elaborarii Normelor juridica


Tehnica juridica asigura sistematizarea actelor juridice , iar principala sa
componenta TEHNICA LEGISLATIVA cuprinde ansamblul regulilor metodelro si
procedeelor menite sa ofere reglemntarilor juridice forma corespunzatoare
Prirocesul de elaborare a noemlor juridice este guvernat de urmatoarele principii
- fundamentarea stiitnfica a activitatii de elaborare a normelor juiridice
-asigurarea uinui raport firesc intre dinamca si statica dreptului
-respectarea unitatii de sistem a dreptului
Accesibiltiatea actelor normative
Etapele procesului de elabraore a actelor normative

1.Inititerea proiectului de lege - presupune propuenrea unui proect de lege; au


initiativa legislativa Guvernul , parlamentarii (deputatii si sentarii) si cetatenii cu
conditia ca proiecutl treubie sa fie sustinut de cel putin 100.000 de cateteni cu
drept de vot provenind dintr-un sfert din judetele tarii
2.Sesizarea camerei competente si dezbaterea proiecutlui de lege
3.Votarea proiectului de lege si practic adoptarea lui daca se intruneste numarul de
voturi necesar
4. Promuglarea de catre PResedintele Romaniei , practic presupune recunoastea
autenticitatii actului normativ de catre presedinte fiind dispusa spre publicarea lui
in MO . Presedintele este obligat sa faca promuglarea in maxim 20 de zile de la
primirea actului normativ , cu precizarea ca el paote trimite o singura data spre
reexaminare legii
6.Publciarea in MO,fiind si ultima etpaa prin care se aduce la cunostinta publica
continutul legii, urmat ca dupa 3 zile de la publicarea ei legea sa intre in vigoare
Elementul structura lde baza al unui act normativ este articolul
SISTEMATIZAREA ACTELOR NORMATIVE
Forma cea mai simpla de sistematizare este incorpoarea prin care actele
normative se grupeaza in colectii sau culegeri dup diferite criterii
Codificarea consta in cupriderea tuturor sau apraope tuturor actelor normative
dintr-o ramura de dret ,in prelugcrarea si alctatuirea unui singur act normativ nou
denumit , cod , avand valoarea unei legi.

Raspunderea JURIDICA
Raspunderea juridica este un raport de cosntrangere , al carui contuit consta in
dreptul statului de a trage la raspudnere pe cel care a incalcat norma de drept
aplicand sancitunea prevazuta de norma inncalcata si in obligatia persoanei
vinovate de a raspunde pnetru fapta sa si de a se supune sacntiuni paplicate pe
baza nromei incalcate
Formele raspunderii juridice
Raspunderea penala fiind o forma a raspudnerii juridice care exista din
momentul savarsirii infractiunii si cosnta in oblgiatia infractorului de a suporta
consecintele savarsirii ei.
In materia dreptului civil se disintg doau forme de raspundere civila

Raspunderea civial delictuala are drept continut obligatia civila de reparare a


prejudiuciului cauzat printr-o fapta ilicita.
Raspudnerea civila contractuala are dre un caracter mai special , deraogator
fata de raspunderea civial delictuala. In cazul raspudnerii contractuale obliigatia
incalcata este o obigatie cocnreta , staiblita pritnr-un contract preexistent ,a valabil
,incheiat intre cel pagubit si cel care si-a incalcat obligatia contractuala
Raspunderea cotnraventionala intervine in cazu l comiterii unei contraventii.
Este o fapta ce prezinta perioc ol social mai redus decat ifnractiunea savarsita cu
vionvatie si prevazuta ca atare de lege sau un alt act normativ
Raspudnerea disciplinara in cazul in care se cosntata cau n salariata svarsit o
abatere disciplionara
Abaterile disciplionare atrag sanctiuni ca avertismenul scris , suspendtarea
cotnrcului individual de munca dar care nu paote depasii o periaoda de 10 zile ,
retrogradarea din fucntie a salariatului cu salarul crorespunsator pe o durata cen u
paote depasii 60 zile , sau desfacerea contrcului individaul de munca
CONDITILE SI SUBIECTELE RASPUNDERII JURIDICE
Pentru angajarea raspudnerii juridice trebuie sa existe
-o conduita ilicita;
-un rrezultat vatamator , ala acestei conduite care poate fi expriamt intr-o
dauna materiala sau vatamare corporala
-legatura cauzala intre conduita ilicita si rezultatul produs;
-vinovatia din partea subiecutlui actului ilcit
-sa nu eixste imprejurari sau caute care inlatura in pricipiu raspunderea
juridica.

a) Condutia ilicita consta intr-o acitune sau inactiune care cotnravine


prevederilor normei juridice
b) Rezultatul vatamator conduitei ilicite , care provaca daune societatii
sau personal unui individ , aduce atignere valorilor aparate de drept
c) trebuie sa fie satabilitaa existenta sau inexistata unui raport de
cauzaltiate intre fapta si rezutlatul produs
d) Vinovatia reprezinta o alta conditie a raspudnerii juridice desemnand
latura subiectiva a incalcarii dreptului

Vinovatia se expriam sub forma intetiei sau culpei


Fapta se condisera savarita cu intentie cnad persaonaa care a comis-=o a
cunoscut caracterul ilicit al actiunii sau inactiunii sale , a prevazut
consiecitnele urmarit producerea lor ( intentie directa ) sau desi a nu l-ea
urmarit a accepta posiblitatea procuderii lor ( indentie directa )
Fapta se cosnidera din culpa cand persaoana prevede rezutlatul faptei
sale dar nu-l accepta socotid fara temei ca el nu se va produce
( imprudenta ) sau nu prevede rezutlatu lfaptei sale desi trebuia si p utea
sa-l prevada ( neglijenta )
CAUZELE care inlatura vinvoatia
Legitima apare , starea de necistate , cosntrangerea fizica , contragerea
morala , irepsonsbilitatea , bstarea de betie fortuita , minoritatea
faptuuitorului
e) San u existe imprejurari sau cauze care inlatura raspudnerea juridica
-amnistia
-lipsa plangerii in prealabil sau retragerea acestuia
-prescriptia
-impacarea partilor
Cauzele care codnuc la inalturarea raspunderii juridice penale nu treubie
confundate cu cauzele care inlatura vinovatia deci caracterul penal al
faptelui
Care sunt
-legitima apare
-starea de neceistate
-contrangerea fizica
-cazul forutit
-irespinzaiblitatea
-betia forutita
-minoriteatea faptuitorului
-eroare de fapt

_____________________________________________________________________________________
___