Sunteți pe pagina 1din 6

DEZVOLTARE DURABILA

1. Noiunea i conceptul de dezvoltare durabila.


Istoricul apariiei concepului DD ( dezvoltare durabila)
DD - este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. ( Mircea Ivanoiu, Veneia Sandu,
2005)
Dezvoltarea durabila impune revizuirea nevoilor prezente: securitate economica, adapost,
mancare, educatie, spatii libere, reprezentare politica, contactul cu natura, fara a compromite
posibilitatile generatiei viitoare, reducand folosirea resurselor neregenerabile ca: petrolul, uleiul si
gazul.
Rreducand
deseul
si
poluarea,
protejam
sistemele
naturale.
In ultimul timp opinia publica si-a exprimat tot mai acut nevoile economice si sociale.
Toata lumea trebuie sa aiba acces la acele lucruri care imbunatatesc calitatea vietii precum securitatea
economica, adapost, sanatate, educatie, libertate si reprezentare politica. Toti avem nevoi economice
si sociale. In ultimii 20 de ani a aparut o alta sfera de interes: problemele mediului inconjurator.
Eforturile de a imbunatati calitatea vietii au avut ca rezultat deteriorarea mediului inconjurator. Pe
masura ce climatul se schimba, padurile dispar, gradul de poluare creste, este evident ca trebuie sa
acordam mai multa atentie mediului, pentru a evita sa platim un pret mare, de a trai fara suportul
mediului inconjurator.
Conceptul de dezvoltare durabila a luat natere cu peste 30 de ani in urma, ca raspuns la
apariia problemelor de mediu i a crizei resurselor naturale, in special a celor legate de energie.
In 1972, la Stockholm are loc Conferina Naiunilor Unite la initiativa SUA si a tarilor
scandinave, Conferinta privind mediul uman (ECO I)., in care cele 113 natiuni prezente isi manifesta
ingrijorarea cu privire la modul in care activitatea umana influenteaza mediul. Sunt subliniate
problemele poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului s.a.
Caiva ani mai tarziu, in 1983, Naiunile Unite infiinteaza Comisia mondiala de mediu
i dezvoltare (WCED) care isi incepe activitatea, avand ca scop studierea dinamicii deteriorarii
mediului i oferirea de soluii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societaii umane. Comisia a fost
prezidata de Brundtland, care a subliniat existena a doua probleme majore: 1 dezvoltarea nu
inseamna doar profituri mai mari si standarde mai inalte de trai pentru un mic procent din populaie, ci
creterea nivelului de trai al tuturor; 2dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea
nesabuita
a
resurselor
noastre
naturale,
nici
poluarea
mediului
ambiant;
Doi ani mai tarziu, era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii i, prin
convenia de la Viena a inceput cautarea unor soluii pentru reducerea consumului de substane care
dauneaza
stratului
protector
de
ozon
care
inconjoara
Planeta.
In 1987, la un an dupa catastrofa de la Cernobal apare asa numitul Raport
Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru comun. Ca urmare a acestui raport, Adunarea Generala
a ONU decide sa organizeze o Conferinta privind Mediul si Dezvoltarea.
- La Summitul Mondial de la Rio de Janeiro din vara anului 1992, sunt din nou aduse in centrul
ateniei problemele privind mediul sidezvoltarea. Scopul declarat al Conferinei secolului a fost
stabilirea unei noi strategii a dezvoltarii economice, industriale si sociale in lume, cuprinsa sub numele
de

x'sustainable development'.
Un eveniment de importana centrala a fost insa emiterea Agendei 21, un program extrem de

cuprinzator privind dezvoltareadurabila in secolul XXI. Aici sunt tratate aproape toate aspectele
relevante
din
punct
de
vedere
al
dezvoltarii.

dezvoltarea durabila de la Johannesburg, Africa de Sud, in


spre dezvoltarea durabila i se reafirma angajamentul arilor

In 2002 are loc Summitul privind


care se studiaza progresul facut
participante.

La nivelul Uniunii Europene, in cadrul Consiliul European de la Goteborg, iunie 2001, a fost
adoptata Strategia Europeana dedezvoltare
de

durabila (SDD)

i a fost propus Setul de Indicatori

dezvoltare durabila,

avand
drept
scop
monitorizarea
In iunie 2006 aceasta a fost revizuita i un nou model de guvernare a fost adoptat.

SSD.

2. Principiile i obiectivele DD:

Promovarea dezv. pentru oameni si prin oameni, ca process unitary al cresterii economice, al
investitiei in capitalul uman si al asigurarii securitatii ecologice.
Promovarea dezv. continue in baza stabilizarii mediului i a conservarii biodiversitaii; a
integrarii proceselor ecologice in actul decizional.

Promovarea unui nou proces de securitate a oamenilor: securitatea alimentara, acologica, a


alianelor economice regionale si subregionale.

Reducerea (eradicarea) saraciei; reducerea discrepanelor in nivelul de trai a diferitelor


categorii de populaie.

Constituirea unei societai civile decshise democratizarii, descentralizarii sist. public si slabirea
rolului public; incurajarea formaiunilor societaii civile.

Dezvoltarea etnosului autohton i a minoritailor in baza unor relaii de armonie si respect faa
de valori.

Ecologizarea cunotinelor, remodelarea mentalitailor, reorientarea sist. educational, eticomoral, tiinific i tehnologic spre noi valori spirituale i morale.

Asigurarea cunoaterii informarii, participarii i constientizarii la procesul dezvoltarii durabile;


accesul liber la informaii cu caracter economic, social i ecologic; la crearea i utilizarea
reelelor naionale i internationale de comunicare in domeniul dezvoltarii durabile.

Asumarea de catre organele statale a atrubuiilor de elaborare i garantare a realizarii


programelor i strategiilor naionale de DD.

Dezvoltarea sociala. Strategii de dezvoltare (invaamant, piaa muncii, etc)


Soluia problemei sociale economice pentru DD, depinde de grupurile de competena,
profesionalism, condiii i starea fizica a angajatilor.
In acest context sunt principale: educaia, ocrotirea sanataii, asigurarea sociala, competena
sociala, asistena sociala, politica pentru tineret, .a.
1. Invaamant: Sistemul educaional are un rol definitoriu, acela de a pregati specialiti in
multe domenii.
Obiectivele domeniului educaional in dezvoltarea durabila: asigurarea accesului la serviciul
educaional de calitate; funcionarea durabila a sistemului de invaamint; sporirea roulului sistemului
de invaamant in dezvoltarea economica i a resurselor umane.

Strategii pe termen lung: sporirea accesului populaiei la serviciul educaional in special a


celor saraci; perfecionarea sist. de integrare sociala a copilului cu necesitai educucaionale special.

2. Ocrotirea sanataii: Perioada de tranziie la economia de piaa are un impact negativ asupra
starii de sanatate a populaiei i a sist. de sanatate in intregime. Inegalitatea afecteaza paturile sarace,
ele avind o stare a sanataii deterioarate i fiind restransi de a participa la dezvoltarea economica i
sporirea bunastarii societaii.
Obiective: imbunatairea calitaii i standartelor de deservire medicala; amelioararea masurilor
de profiaxie a bolilor grave si social cauzate; sporirea eficienei utilizarii resurselor financiare in
domeniul ocrotirii sanataii.
Strategii: asigigurarea sistemului de dezvoltare medicala obligatorie.
3. Asigurarea sociala: este principalul instrument de protecie sociala a populaiei, dar ce
necesita imbunatairi.
Obiective: consolidarea stabilitaii financiare; perfecionarea metodologiei de calculare si
revizuire a cuantumului plaii.
Strategii: sporirea stabilitaii fin. pe termen mediu si lung.
4. Asistena sociala: instrument de redistribuire a resurselor dezvoltarii economice, in
favoarea celor saraci.
Obiective: ameliorarea sist. de servicii sociale prin diversificarea i imbunatairea lor i
implicarea mai activa a societaii civile.
Strategii: reformarea sistemelor de prestari sociale.
5. Piaa muncii: in rezultatul crizei economice, s-au redus locurile de munca.Astfel aprximativ
25 % din populaia activa este in afara campului de munca.
Strategii: antrenarea activa a forei de munca,
investiiilor private; ameliorarea cadrului regulatoriu (legal) .a.

implimentarea

unei

medii

Semnificaia conceptului de dezvoltare durabila

Conceptul a aparut in momentul in care discuiile privind mediul inconjurator ocupau locul
central in dezbaterile politice. Totui, o problema in legatura cu conceptul de dezvoltare durabila, ar
putea aparea din intelegerea greita a acestuia de catre oamenii politici, acetia trebuind sa conceapa
proiectele i reformele economice cu mai multa grija, realizand compatibilitatea acestora cu mediul
inconjurator.
Un alt pericol este acela ca dezvoltarea durabila, ca obiectiv politic, poate deveni slaba si
ineficace. In mare parte, acest lucru ridica probleme nu din cauza ca conceptul este centrat pe
sustenabilitate,
ci
pentru
ca
folosete
termenul dezvoltare.
Conceptul dezvoltarii durabile a facut ca societatea sa recunoasca importana calitaii
mediului natural i a serviciilor oferite de acesta. Prin contientizarea beneficiilor mediului
inconjurator, dezvoltarea durabila a reflectat o mai buna intelegere a funciilor indeplinite de natura1,
care
se
pot
clasifica
astfel:
- funcii ce contribuie direct asupra calitaii vieii.Mediul ofera oamenilor satisfactii prin faptul

ca ei apreciaza i se bucura de frumuseea unui peisaj, ca un element esenial al activitaii de recreere


i
in
mod
indirect
prin
televiziune,
film
si
radio;
- funcii ce contribuie indirect la calitatea vieii. Mediile naturale sarace contribuie la
creterea stresului i a imbolnavirilor. Poluarea aerului i a apei afecteaza direct sanatatea ce va duce
la scaderea bucuriei de viaa i a capacitaii de a munci pentru a realiza progresul economic;
- funcii ce contribuie direct asupra produsului national brut (venitul real) prin sectorul
mediului inconjurator. Sectorul mediului natural genereaza atat cheltuieli pentru protejarea i
prevenirea degradarii acestuia, cat si venituri si locuri de munca. In masura in care cheltuielile de
mediu sunt mai puin eficiente pentru PNB decat alte cheltuieli prevazute, creterea economica este
mai
inceata
decat
in
alte
cazuri;
- funcii cu contribtie directa asupra activitaii economice .Mediul natural furnizeaza materii
prime brute i energie sub forma de petrol, carbune, gaze naturale, combustibil lemnos i minerale.
Capacitatea agenilor de mediu de a primi aceste inputuri, de a le absorbi i a transforma pierderile in
beneficii
reprezinta
o
resursa
suplimentara;
- funcii ce contribuie la susinerea sistemelor suport de viata, in general. Dei unele servicii
ecologice sunt definite corespunzator, cum ar fi funciile padurilor tropicale de protecie impotriva
apelor i de purificare a aerului, ele sunt adesea, ignorate de analiza economica asupra mediului
inconjurator. Alte servicii, care adesea, sunt greu de caracterizat in termeni economici, au o importana
fundamentala, deoarece fara ele, economiile nu pot funciona corect. Spre exemplu, stratul de ozon
regleaz nivelul radiaiilor ajunse pe pamant. Oceanele i marile sunt parte din ciclul carbonului i din
ciclul hidrologic al vieii.
Economia inseamna, luarea in stapanire a lucrurilor utile omului care doreste sa traiasca in
prosperitate.
Ecologia
presupune
o
convietuire
armonioasa
a
omului
( Bartelmus P., Environment and Development, Mass.: Allen & Unwin, Boston, 1986, pg.43;) cu natura,
o crestere economica in condiii de corecta gestionare ecologica, gestionare care trebuie sa devina
prioritate
i
responsabilitate.
S-a constatat ca pentru a realiza o dezvoltare durabila, aceasta trebuie sa se combine cu
o dezvoltare economica i demografica care sa asigure masuri de protecie a mediului i de
economisire a resurselor. Astfel, relaia economie-mediu a cunoscut doua direcii ideologice de
abordare
a
sa,
si
anume
tehnocentrismul
si
ecocentrismul.
Adepii tehnocentrismului susin capacitatea omului i a tehnologiei de a se adapta oricarei
lipse a vreunei resurse naturale datorita substituibilitaii factorilor de producie i nu stabilesc nici un
fel de limite pieei nici pentru producatori, nici pentru cumparatori. De cealalta parte se afla adepii
ecocentrismului care susin aciunile de protecie a mediului combinate cu o limitare a nivelului
produciei, al consumului i al creterii demografice.
Un model de dezvoltare durabila ar trebui sa cuprinda:

- obiective economice optime si nu maxime ale activitatii economice, specificandu-se, in cazul


reducerii
acesteia,
nivelul
pana
la
care
se
va
ajunge;
- intelegere a faptului ca mediul este guvernat de legi ale fizicii, cum sunt cele ale termodinamicii si, de
aceea,
energia
libera
este
permanent
degradata
in forme legate,
antropizandu-se;
- perfectionarea metodelor de cuantificare a impactului ecologic si a resurselor in vederea unei
evaluari
corecte
a
costurilor
si
beneficiilor;
- existenta raritatii economice si ecologice, deoarece Pamantul este o sfera finita si, ca atare, cuprinde
cantitati finite din unele resurse naturale, in timp ce altele nu au aceeasi rata de refacere ca cea de
exploatare;
- existenta unor constrangeri la nivel macroeconomic si introducerea unui sistem economic care sa
adopte decizii in favoarea mediului natural va duce la asigurarea unei libertati de optiune la nivel
microeconomic
pe
termen
lung;
- includerea costurilor de mediu in cele de productie si adoptarea unor modele economice ce se
bazeaza pe resurse epuizabile finite si pe rate finite de reinnoire a resurselor de energie;
- abordare favorabila din partea clasei politice a problemelor de mediu si gasirea masurilor
corespunzatoare
solutionarii
acestora.
Toate acestea pot conduce la noi oportunitati, dar si la disparitia multor aspecte familiare ale vietii
economice. Astazi, in spatiul european, principiul integrarii mediului inconjurator in politicile Uniunii
Europene reprezinta baza actiunilor desfasurate de Comunitate in ceea ce priveste mediul natural.
Tratatul de la Amsterdam prevede integrarea protectiei mediului inconjurator in cadrul politicilor si

activitatilor Comunitatii Europene. Obiectivul principal este dezvoltarea durabila, si anume asigurarea
pentru
cresterea
prezenta
nu
pune
in
primejdie
generatiile
viitoare.
In viziunea Uniunii Europene, dezvoltarea durabila presupune un management durabil al
resurselor naturale si al mediului incluzand o serie de activitati cum ar fi: promovarea unui
management durabil al resursei de apa; cooperarea intre state in ceea ce priveste domeniul energiei
si dezvoltarii economice; promovarea unui acord international de mediu; realizarea unui plan de
actiune in vederea combaterii ilegalitatilor; prezentarea modului cum poti contracara dezastrele
naturale
etc.
O dezvoltare durabila nu poate fi realizata fara o implicare a societatii civile, realizandu-se o
guvernare globala coerenta si eficienta din punct de vedere economic, social si ecologic.
Conceptul de dezvoltare durabila este relativ nou in literatura economica moderna, el
incercand sa traduca cat mai fidel termenul englez sustainability; se mai vehiculeaza uneori, mai rar,
ce-i drept, expresia dezvoltare sustenabila. Dincolo de terminologie se afla insa ideea de satisfacere a
cerintelor
generatiilor
actuale
fara
a
prejudicia
interesele
generatiilor
viitoare.
Desi tara se confrunta cu numeroase probleme ce trebuiesc rezolvate imediat, majoritatea
tinand de sfera socio-economica, ar fi o greseala fatala sa ignoram nevoile generatiilor viitoare. In
definitiv,
temeliile
viitorului
se
zidesc
in
prezent.
Parafrazandu-l pe Stefan cel Mare am putea spune ca aceste meleaguri, aceasta tara nu este
a noastra, ci a urmasilor, urmasilor nostri. Intr-un fel, noi am imprumutat pamantul de la generatiile
viitoare si deci nu putem trai ziua de azi fara a ne gandi la ceea ce lasam in urma noastra, fara a pune
bazele activitatii constructive a generatiilor ce vor veni, fara a le asigura posibilitatea de a trai decent
pe pamantul stramosesc. Nu putem exploata la nesfarsit resursele naturale, economice, umane, fara a
le
regenera,
a
le
rationaliza.
In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este actualmente acceptat si sprijinit pe plan
mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferinta de la Rio din anul 1992. Cu toate acestea, aplicarea
practica este dificil de realizat, mai ales in ceea ce priveste obiectivele concertate la nivel
international,
in
care
scara
valorilor
si
a
nevoilor
este
diferita.
Obiectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un echilibru al interactiunii dintre
patru sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces functional dinamic si flexibil.
Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi sustinuta de catre cele patru
sisteme. Pentru ca modelul sa fie operational, trebuie ca aceasta sustinere sau viabilitate sa fie
aplicabila la toate subsistemele ce se circumscriu celor patru dimensiuni ale dezvoltarii durabile, adica,
plecand de la energie, transporturi, agricultura, industrie si pana la investitii, asezari umane si
conservarea
biodiversitatii.
Nivelul optim al dezvoltarii durabile corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care
poate fi redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai echitabila a resurselor
si accentuarea laturilor calitative ale solutiei;
In ultimii ani conceptul de dezvoltare durabila a devenit un obiectiv strategic pentru
intreaga umanitate. Punerea lui in practica trebuie insa realizata in functie de specificul fiecarei zone.
Bibliografie: 1. Dezvoltare durabila, Mircea Ivanoiu, Veneia Sandu, Ed. Universitatea
Transilvania, Braov, 2005.
2. Dimensiuni ale dezvoltarii durabile in Romania, Costica Mihai, Mioara
Borze, Ed. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2009.
3. Deyvoltare energetica durabila. Seria : Politici, Strategii, Dezvoltare,
Adrain Badea, Irina Voda, Ed. Agir, Bucuresti, 2006.
4. Environment and Development, Mass: Allen & Unwin, Bartelmus P.
Boston, 1986

S-ar putea să vă placă și