Sunteți pe pagina 1din 28

ETICA, BIOETICA

ETICA ASISTENTEI
MEDICALE
CURS 7
MD V
MANAGEMENT

GENERALITATI

Termeni ca etica, moralitate, obligatii, principii


morale, reguli etice sunt frecvent folositi in
dezbateri despre etica si moralitate.
Probleme apar atunci cand acesti termeni sunt
incorect

folositi,

conducand

la

discutii

inadecvate situatiilor, ce ar putea fi evitate daca


s-ar face o minima si clara informare si instruire
in acest domeniu

MORALA- ETICA PRACTICII PROFESIONALE


1. PROBLEMA LIMBAJULUI
Intr-o dezbatere pe probleme de etica in context medical, este
esential ca partile implicate sa aiba o acceptiune comuna
asupra sensului termenilor si conceptelor fundamentale pentru
subiectele pe care le analizeaza si le compara.
2. DEFINIREA ETICII
Definirea celor mai utilizati termeni incepe prin analiza prioritara a
a termenilor etica si moralitate, intre care nu exista
diferente majore. Singura diferenta este strict etimologica
ethikos - perseverenta intr-un obicei si
moralitas(lat)obicei, obisnuinta.
In concluzie, alegerea unuia sau altuia intr-o dezbatere de
etica, este doar o problema de preferinta.

Etica are trei subdomenii:


1. Etica descriptiva se ocupa cu cercetarea si descrierea
empirica a convingerilor si a valorilor morale legate de bine si de
rau.
2. Metaetica se ocupa cu analiza naturii, a sensului logic, a
limbajului si a metodelor de rationament de etica.
3. Etica normativa se ocupa cu stabilirea criteriilor de
corectitudine prin identificarea si sublinierea anumitor reguli si
principii de conduita si prin elaborarea unor teorii care sa
argumenteze normele stabilite.
Intrebarea principala la care trebuie sa raspunda nu este Cum e
lumea? ci Cum ar trebui sa fie lumea? Cu alte cuvinte nu se
ocupa cu descrierea lumii ci cu elaborarea unor norme despre
cum ar trebui sa fie si cu motivarea pertinenta a acestor
norme.

BIOETICA
Termenul de bioetica este un neologism prima data folosit
in SUA in 1970 si provine din cuvintele grecesti Bios-viata,
Ethikos - ithiki etica.
Definitie: un studiu sistemic al dimensiunilor morale
(deciziile, conduita si politica impuse de constiinta morala),
al stiintelor vietii si sistemului medical, implicand o varietate
larga de metodologii etice aflate intr-o interferenta
interdisciplinara.
Definitie: preocuparea pluridisciplinara de opinii si activitati
cu scopul de a clarifica si rezolva probleme etice suscitate
de stiinta si biotehnologiile biomedicale actuale.

Etica asistentei medicale


Etica asistentei medicale cuprinde toate tipurile de
abordare a principiilor etice si bioetice din
perspectiva principiilor si practicii medicale, avand
la baza concepte primordiale ale asistentei
medicale:

individul,

apartenenta

culturala,

sanatatea, vindecarea, asistenta afectiva si


psihologica.

Contrar opiniei publice, etica asistentei medicale nu trebuie


confundata cu etica ingrijirii medicale deoarece prima are
un sens mai larg si mai profund.
La fel ca si la alte abordari ale eticii, etica asistentei
medicale recunoaste importanta asigurarii unei indrumari
practice si a algoritmilor de conduita morala in diverse
situatii cu care cadrele medicale se pot confrunta.
Dezbaterile pe marginea acestor abordari pot fi
concentrate pe unul sau mai multe din urmatoarele tipuri
de etica: etica descriptiva, metaetica sau etica
normativa.

Este important de subliniat faptul ca acest aspect al


asistentei medicale nu s-a bucurat intotdeauna de
statutul
pe
care
il
are
astazi.
Dezvoltarea, legitimarea si recunoasterea sa ca
domeniu distinct este o dovada a caracterului de
necesitate
si
indispensabilitate.
Necesitatea acestui domeniu este argumentata de
faptul ca o profesie fara propriile principii morale nu se
poate defini, devenind susceptibila a cadea sub
influente coruptibile (religioase, politice, sociale sau de
alta natura).

Ce nu este etica?
Etica nu este ceva ce poate fi influentat de opinia
publica.
Legea si etica se suprapun in multe sensuri dar
sunt diferite prin inteles.
Aceasta diferenta devine neta in situatii in care
legea poate permite dar etica respinge, sau
invers (exemplu eutanasierea activa voluntara si
cererea pacientilor suferind de boli incurabile si
dureri insuportabile a dreptului la eutanasiere ca
optiune de tratament).

Legea si etica sunt sisteme de indrumare diferite si


este important sa fie facuta diferenta intre termeni.

Constientizarea acestor diferente poate


ajuta atat la prevenirea unor greseli
morale, cat si la promovarea unor atitudini
corecte d.p.d.v. moral si intelectual, in fata
unei legi care poate fi necorespunzatoare
(malefice) din punct de vedere moral.

Principiile bioeticii
SANATATEA SI RELATIILE MEDIC
PACIENT

Reflexia bioetica rezida in


doua principii fundamentale:
- respectul vietii
- respectul
autodeterminarii persoanei

1. Autodeterminarea
persoanei
Practica mediciniisi cercetarii se
opreste la raporturile de incredere intre
pacient si medic.Acest principiu are 2
justificari esentiale:
a. prima tine de natura demnitatii
persoanei umane (toti cetatenii sunt
egali in drepturi)
b. a doua tine de natura raportului
medic- pacient (respect si incredere
pentru pacient)

2. Principiul respectului
vietii
Este principiul cel mai des invocat in
cultura occidentala ca o justificare a
normrlor morale, a regulilor de drept,
a politicii sociale si a drepturilor
omului.
Acest principiu exprima faptul ca
viata umana in particular are o
valoare inestimabila, de aceea trebuie
aparata si protejata.

3. Principiul utilitarist

Un act se evalueaza pornind de la


costuri si beneficii
Acceptabilitatea etica depinde de
consecinte
Trebuie cautat ceea ce este mai bine
pentru majoritate

4. Principiul universalitatii

Inspiratdin teoria universalitatii


a lui Immanuel Kant, acest
principiu,care largeste bazele eticii,
poate fi pus in paralel cu regula de
aur a religiilor orientale:
nu fa altora ceea ce nu vrei sa ti se
faca tie insuti

5. Principiul justitiei si al
echitatii
Tebuie favorizati cei dezavantajati

Sanatatea si relatiile medicpacient


Alocarea resurselor (un proces continuu
in cursul caruia sunt repartizate credite
disponibile in diverse campuri de
activitate publica.)
In general statul este responsabil de
proces
poate sa-l incredinteze administratiei
locale pe grupe particulare:organisme
de sanatate, spitale, institutii de servicii
sociale, etc..

Penuria de resurse
disponibile
obliga managerii
servicilor de ingrijire, de sanatate si
practicienii sa aleaga intre drepturile
individului de a primi serviciile de
baza primare si ingrijirile de
sanatate sofisticate si costisitoare
care au o incidenta directa asupra
vietii si colectivitatii.

Problemele etice
Este admis dintr-o perspectiva etica ca
toti trebuie sa aiba acces la aceleasi
resurse si aceleasi ingrijiri.Totusi intr-un
context de resurse limitate, unii vor
pune in discutie principiul aceluiasi
acces (este vorba despre de tehnologiile
inalte si costisitoare, fara a demonstra o
eficacitate ridicata si se adreseaza la o
mica parte din populatie)

Criteriile avcansate pentru a justifica


aceste alegeri vor fi in mod general
enuntate in temeiul EFICIENTEI ,
EFICACITATII si a analizei comparate a
costurilor si beneficiilor.
Cum repartizam resursele?
Pe ce criterii?
Criteriile pentru justificarea
alegerii(castigul in speranta de viata,
procentajul succeselor interventiei sau
castigul in productivitatea munciirelativ la
costurile interventiei)

EFICACITATE - EFICIENTA

Alocarea resurselor intr-o perioada


de restrictie se traduce in mod
necesar prin alegere optima cand
bugetul de care dispune sistemul de
sanatate este limitat, costurile cresc si
afecteaza functionalitatea optima a
acestuia.Astfel mijlocul cel mai
eficient va fi acela care va permite
atingerea unui obiectiv comparabil cu
cel mai mic pret de cost

Consintamantul
In medicina, consintamantul
pacientului este definit ca actul ce
autorizeaza medicul sa inceapa un
tratament specific, pe care i l-a
explicat in prealabil pacientului.
Consintamantul poate fi:
- de natura terapeutica
- de natura experimentala

Problemele etice; dilema etica subiacenta


problemei consintamantului rezida in tensiunea
dintre principiul autonomiei pacientului si
principiul binefacerii medicului
Principiul binefaceii
- datoria de a nu face rau
- datoria de a preveni raul si suferinta
- datoria de a suprima raul si
suferinta
- datoria de a face bine sau de a
promava binele
Principiul autonomiei se def. ca libertatea
pentru fiecare de a judeca propiul bine

Procedura consintamantului
Afirma autonomia pacientului si
capacitatea sa de a judeca propiul bine,
sa creasca posibilitatea unei aliante
terapeutice intre medic si pacient
Conditii: 1. Caracter voluntar
2. Pacientul trebuie sa fie
informat
3. Sa fie facut de o persoana
capabila in sens juridic

La solicitarea consintamantului, ideal, sa


expuna urmatoarele elemente:

Tratamentul propus
Efectele secundare
Riscurile si beneficiile tratamentului
Principalele tratamente alternative
Durata aproximativa a tratamentului
si costurile materiale care-I sunt
asociate


a.
b.
c.
d.
e.

La solicitare consintamantul trebuie


sa expuna urmatoarele elemente:
Tratamentul propus
Efectele secundare
Riscurile si beneficiile tratamentului
Principalele tratamente alternative
Durata aproximativa a tratamentului
si costurile materiale care-i sunt
asociate