Sunteți pe pagina 1din 6

Stanculeanu Ionela Madalina

BOTANICA ,FIZIOLOGIE SI MICROBIOLOGIE ALIMENTARA

Clasificarea tesuturilor vegetale dupa forma si


grad de diferentiere celulara

Tesuturile vegetale- o grupare de celule care au aceiasi


forma si structura si care indeplinesc aceleasi functii. Tesuturile sunt specific plantelor pluricelulare si sau format in urma procesului de diferentiere celulara. De la celula ou sau zigot prin diviziune si prin
modificari morfologice, biochimice, fiziologice se formeaza tesuturile definitive specializate. Procesul
este coordonat genetic sau hormonal dar si de factori externi , de mediu.
Tipuri de tesuturi:
1)

Dupa

forma

celulelor:

parenchimuri- din cellule izodinamice, cu pereti celulari

a)

subtiri

si cu spatii intercelulare.

-b) prozenchimuri-

din cellule lungi, cu perrti celulari

ingrosati,

lignificati.

2) Dupa origine: - a) primare


- b) secundare
3) Dupa gradul de diferentiere a
celulelor plantele au:

- tesuturi embrionare sau de diviziune-

meristematice

- tesuturi definitive- din cellule differentiate cu

forma si structura dupa functia la

care s-au adaptat.


4) Dupa rol: - tesuturi meristematice
- tesuturi de aparare
-

tesuturi

fundamentale

tesuturi

mecanice

tesuturi

conducatoare

tesuturi

secretoare

tesuturi

sensitive
Tesuturile
meristematice
Formate

din

cellule

mici, fara spatii intercelulare, cu citoplasma bogata in ribozomi, mitocondrii, dictiozomi, cu vascuole mici
si numeroase, cu un perete cellular subtire si au o capacitate ridicata de diviziune. Sunt singurele tesuturi
in care pot fi observate celulele in diferite faze ale

mitozei.
Embrionul este format

la inceput numai din meristerm primordial. Pe masura ce planta se dezvolta, majoritatea celulelor se
specializeaza si nu se mai divid. Raman cateva cellule meristematice primordiale in varful radacinilor,
tulpinii si ramificatiile acestora, alcatuind aplexul acestor organe. Din ele deriva meristeme primare, cu un
inceput de diferentiere, care asigura cresterea in lungime. Denumirea lor de meristeme apicale indica
pozitia lor in varfurile de crestere. La unele familii (graminee) exista meristeme primare intercalare,
deasupra nodurilor tulpinii. In unele cazuri, celulele tesuturilor definitive redobandesc capacitatea de
diviziune si astfel apar meristeme secundare, care sunt situate in afara axului organelor ( meristeme
laterale) pe doua cercuri concentric si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii ( cambiul,
felogenul , periciclul).
Tesuturile

de

aparare
Sunt tesuturi definitive
situate la exterioriul organelor si au functia de protective impotriva unor pierderi mari de apa, a leziunilor
mecanice, a temperaturilor prea ridicate.

1)Tesuturile de aparare primare:


a) epiderma- protejeaza tulpina cu

structura primara, frunza si alte organe aeriene( piese florale, fructe)

- alcatuita dintr-

un strat de cellule parenchimatice fara spatii intercelulare, cu pereti celularei grosi, acoperiti cu cuticula
sau ceara.

- prezente

stomatele si perii

- stomatele-

inlesnesc schimbul de gaze dintre planta si mediul extern; contin cloroplaste. Celulele invecinate se
numesc cellule anexe si iau parte la functia acestora; se gasesc pe ambele fete ale frunzei, ajungand la
milioane.

- perii

protectori-celule epidermicecare incep sa se alungeasca sis a se diferentieze constituind peri unicelulari


sau pluricelulari; folositi in toxonomie la determinarea unor specii, dar si la apararea plantelor de insolatii,
de frig si umezeala, de atacul daunatorilor.

b)

exoderma sau cutisul- unicellular sau pluricelular, cu cellule impregnate cu suberina; protejeaza la

nivelul perisorilor absorbanti si in zona aspra a radacinii in care are loc exfolierea.
c) caliptra(piloriza)- protejeaza varful radacinii, formata dintr-un numar mare de
cellule; se distruge la exterior si se reface la interior din caliptrogen
2)Tesuturile de aparare secundare:
- iau nastere din activitatea merisemului secundar, numit
felogen

a) suberul-multiserial, cu rol in a reduce

evaporarea apei si a impiedica patrunderea unor paraziti; in tulpina, trunchi, radacina mai batrane, pe
tuberculii de inmagazinare precum sip e fructele unor specii de Pyrus. Leticele au rolul pe care il au
stomatele din structura primara.

b)ritidomul-la

radacinile

si

trunchiurile plantelor mai lemnoase, in varsta


Tesuturile
fundamentale( parenchimuri)
1)
Parenchimurile asimilatoare(clorofiliene sau clorenchimuri)

- in toate organelle

principale ale plantelor, in unele piese florale si fructe nematurate

- au pereti

subtiri , celulozici, contin cloroplaste, intre cellule se gasesc spatii aerifere


2) Parenchimurile de depozitare
- inele se depoziteaza substante organice, apa, aer
a) parenchimurile de depozitarea substantelor organice
- au celulele vii lipsite de cloroplaste cu pereti
celulozici subtiri

- substsntele organice de rezerva se acumuleaza

in citoplasma, in vacuola, mai rar inr\peretele cellular hemicelulozic; acestea servesc la formarea noilor
organe in anul urmator, iar in cazul semintelor la hranirea embrionului si apoi a plantei cat timp nu are o
hranire autotrofa.

Substantele se depoziteaza in organelle plantelor dupa

cum urmeaza:

- parenchim medular- contine in deosebi amidon


- parenchim lemons-amidon si

alte glucide

- parenchim liberian- amidon,

zaharoza, carotene

- parenchim cortical- zaharoza,

amidon

parenchim

fundamental- din fructe- glucoza, fructoza, acizi organic


b)parenchimuri acvifere
- din cellule vii cu pereti subtiri, cu putina citoplasma, dar cu vacuole mari si suc
vacuolar concentrate

- retin si acumuleaza apa din mediul exterior


- celulele buliforme din epiderma superioara a frunzelor de

graminee

c)parenchimurile aerifere
-celule cu pereti subtiri, celulozici cu

spatii intercelulare, in care se acumuleaza aerul necesarpentru realizare diferitelor procese fiziologice
3)Parenchimurile de absorbtie
- absorb apa si sarurile minerale din sol si le conduc la nivelul tesuturilor
conducatoare

- reprezentate de rizoderma cu perisorii absorbanti, endoderma si

celulele de pasaj , epiderma cotiledonului si de tesutul velamen radicum, caracteristic radacinilor aeriene.
Tesuturile conducatoare
Specifice plantelor evaluate care se mai
numesc si vasculare.Reprezentate de cellule specializate cu functii de conducere a sevei brute si a sevei
elaborate; celulele sunt alungite si au peretii transversali perforati sau lipsa. Astfel se diferentiaza in tesut
conductor lemons si tesut conductor liberian.

1) Tesutul conductor lemons


- alcatuit din vase lemnoase, parenchim lemons si fibre

lemnoase

a) traheidele sau vase imperfect caracteristice

plantelor mai putin evaluate- Pteridophyta si Gymnospermae; unicelulare la care persista peretii
transversali, adesea oblici, circulatia sevei brute facandu-se prin punctuatiune, mai anevoios; datorita
peretilor ingrosati si lignifiati acestea indeplinesc si functia de sustinere.
b)traheele sau vase perfecte la vase
superior organizate; tuburi continue formate din cellule cap la cap, la care peretii transversali s-au
resorbit, iar cei longitudinali prezinta ingrosari lignificate sub forma de inele, spirale; functioneaza mai
multi ani , iar dupa un timp se astupa cu tile care sunt expansiuni veziculare ale plasmalemei celulelor vii
ale parenchimului lemons., care insoteste vasele lemnoase si are rol in depozitarea substantelor organice
de rezerva; sunt fibre de sclerenchim, au rol mecanic si sunt prezente mai ales in lemnul secundar.
3)
conducator liberian
anexe, parenchim liberian si fibre liberiene

Tesutul

- alcatuit din vase liberiene, cellule


; tuburi ciuruite formate din cellule vii, anucleate, cu

peretii transversali persistent, cu numeroase perforatii formand placa ciuruita; obisnuit ele functioneaza o
singura perioada de vegetatie, la monocotiledonate functioneaza tot timpul vietii; celulele anexe se gasesc
numai la angiosperme, cellule vii cu citoplasma densa, nucleu voluminous si pereti transversali
normali;rezerva potential de elemente conducatoare; parenchimul liberian este format din cellule in carese
depoziteaza substsnte de rezerva, in special amidon lipseste la monocotiledonate; fibrele liberiene ,
prezente mai ales in liberal secundar, reprezinta elemente de sclerenchim cu punctuatii simple, rol de

sustinere, constituind asa numitul liber tare.

Tesuturile mecanice
1)Colenchimul

format din cellule vii, cu pereti celulozici inegali ingrosati.

a)

angular- celulele au peretii ingrosati in colturile celulei, unghiular

b)colenchimul tabular-

cellule cu pereti tangentiali

colenchimul

externi si interni puternic ingrosati iar cei radiari sunt subtiri


c)colenchimul lacunar-

provine dintr-un meristem cu meaturi , format din cellule cu peretii ingrosati


- are functia de
sustinere a organelor in curs de crestere, confera plantei atat rezistenta la rupere cat si elasticitate si
flexibilitate

2)Sclerenchimul- format

din

cellule strans unite , cu pereti uniform si puternic ingrosati , cel mai adesea lignificati.
a)sclerenchimul scleros- cellule
sclereide

, in endospermul fructului de prun, mezocarpul poamei de gutui, par.


b)sclerenschimul fibros-celule

alungite, fuziforme cu toti peretii ingrosati si lignificati; in periciclu sau integrat in fasciculele
conducatoare formand liberal tare sau lemnul secundar.
Tesuturile secretoare
Formate din cellule vii, cu
peretii celulozici foarete fini , au proprietatea de a produce anumite substante lichide sau soliderezultate
ale proceselor metabolice.

a)

tesuturile

cu

secretie

externa:

-papile secretoare, in forma de con, pe

petalele unor flori

- peri secretori, din cellule epidermice

ale frunzelor si tulpinilor

- solzi secretori, din cellule

secretoare, in forma de rozeta( menta, rozmarin, hamei)

- glande digestive, la plantele

insectivore

- glande nectarifere, in flori


- hidatodele,

elimina apa sub forma de picaturi


b)tesuturile cu secretie intercelulara
schizolisigen( citrice)

buzunarele

secretoare,

in

parenchimuri,

fie

schizogen(pojarnita),

fie

- canale secretoare, in fructele umbeliferelor, in tulpinile coniferelor


c) tesuturile cu secretie intracelulara
- lacticiferele, cellule mari, simple sau ramificate, cu sau

fara pereti separatori care secreta latex, care se acumuleaza in cellule; articulate- din cellule puse cap la
5

cap ( susai, mac, rostopasca) sau nearticulate- ramificate, cellule simple, dar fara pereti separatori
( laptele cainelui)

- plante cultivate pentru uleiuri eterice sau in medicina.