LP3 TIPURI SPECIALE DE VIOLEN

Ce este de reinut din acest topic:

care sunt formele violenei domestice i a violenei mpotriva copilului
ce trebuie s fac medicul cnd suspicioneaz un caz de violen domestic/abuz
mpotriva copilului
Violena domestic
n conformitate cu legislaia naional n vigoare (L217/2003), violena n familie este definit
drept: orice aciune sau inaciune intenionat, cu excepia aciunilor de autoaprare ori de
aprare, manifestat fizic sau verbal, svrit de ctre un membru de familie mpotriva altui
membru al aceleiai familii, care provoac ori poate cauza un prejudiciu sau suferine fizice,
psihice, sexuale, emoionale ori psihologice, inclusiv ameninarea cu asemenea acte,
constrngerea sau privarea arbitrar de libertate. Metodele de identificare, precum i msurile de
protecie i de raportare a violenei domestice sunt detaliate n HG49/2011, aici fiind prezentate
doar cteva elemente.
Mai exact, VD include urmtoarele aspecte:

violenta verbal - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte,
amenintri, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;
violenta psihologic - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stri
de tensiune si de suferint psihic n orice mod si prin orice mijloace, violent
demonstrativ asupra obiectelor si animalelor, prin amenintri verbale, afisare ostentativ
a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrngerile de orice fel,
precum si alte actiuni cu efect similar;

violenta fizic - vtmarea corporal ori a snttii prin lovire, mbrncire, trntire,
tragere de pr, ntepare, tiere, ardere, strangulare, muscare, n orice form si de orice
intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrvire, intoxicare,
precum si alte actiuni cu efect similar;

violenta sexual - agresiune sexual, impunere de acte degradante, hrtuire, intimidare,

manipulare, brutalitate n vederea ntretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;

violenta economic - interzicerea activittii profesionale, privare de mijloace economice,

inclusiv lipsire de mijloace de existent primar, cum ar fi hran, medicamente, obiecte
de prim necesitate, actiunea de sustragere intentionat a bunurilor persoanei, interzicerea
dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra
bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si
nocive n detrimentul snttii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte
actiuni cu efect similar;

violenta social - impunerea izolrii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni,

interzicerea frecventrii institutiei de nvtmnt, impunerea izolrii prin detentie,
1

inclusiv n locuinta familial, privare intentionat de acces la informatie, precum si alte

actiuni cu efect similar;

violenta spiritual - subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesittilor

moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor
de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea
aderrii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni
cu efect similar sau cu repercusiuni similare.17, 18

Aspectele lezionale nu sunt caracteristice n cazul violenei domestice. Cu toate acestea, ne

putem gndi la aceasta dac persoana are leziuni traumatice de vechimi diferite, localizate cu
precdere la nivelul capului i a membrelor superioare (leziuni de aprare)19, 20. Identificarea este
depedent de o serie de factori contextuali printre care amintim:

pierderea ncrederii n sine, a valorii de sine si a controlului;

neglijent personal, mai ales n privinta igienei si nutritiei;

stres ridicat si fric ducnd la declansarea unor boli psihosomatice (ulcer, migrene etc.);

agravarea bolilor cronice (astm, boli coronariene etc.);

cresterea consumului de droguri si de alcool, mai ales n cazurile n care existau tendinte
de consum al acestora;

posibilitatea deplasrii furiei asupra copiilor, victima devenind violent la rndul su.18, 20

Agresiuni intrafamiliale repetate pot genera un sindrom posttraumatic, ce are dou faze:
1. Faza acut nemijlocit, ce include o serie de comportamente specifice, dup cum
urmeaz:
2. Faza reorganizrii. Poate dura luni sau ani ntregi. Sunt mai multe circumstante care
asigur iesirea din criz: stilul personal al victimei, particularittile ei psihologice,
oamenii care o nconjoar, sustinerea si ajutorul lor, precum si atitudinea acestora fat de
ea dup incident. Pe parcursul procesului de reorganizare victimele trebuie s depseasc
urmtoarele momente:

reactia nemijlocit - imediat dup actul agresiv victima poate manifesta un comportament
isteric si fobic. Totodat, reactia fizic si emotional poate fi att de intens, nct victima
poate fi marcat de soc si depresie. Se evidentiaz dou tipuri principale de reactii:
exprimate si controlate. n cazul stilului expresiv, n timpul interviului victima manifest
fobii, furie, iar n cazul stilului de control, reactiile sunt dirijate si controlate, victima se
comport de parc nu s-ar fi ntmplat nimic, emotiile reale sunt camuflate;
reactia fiziologic - dureri n tot corpul sau n unele prti ale corpului, ndeosebi mini,
picioare, cap, piept etc. Totodat se nregistreaz dereglarea somnului (insomnii,
cosmaruri) si dereglri ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burt, stri de
vom, pierderea sau diminuarea simtului gustativ);

reactia emotional - victima se simte vinovat, njosit, rusinat, este marcat de fobie,
stres, depresie si anxietate. Tririle emotionale variaz de la remuscri, degradare,
vinovtie, rusine, disconfort, pn la furie, dorinta de a se rzbuna, ur fat de partener.
Varietatea tririlor emotionale determin modificarea frecvent a dispozitiei;

reactia cognitiv - victimele ncearc s se debaraseze de gndurile negative, dureroase,

dar constientizeaz c acestea nu le dau pace. Se gndesc cum ar fi putut evita violenta,
ce ar fi trebuit s fac sau s nu fac pentru a nu o provoca. Se simt vinovate. Mult mai
greu le este victimelor care ncearc s si controleze, s si camufleze reactiile si
sentimentele. n exterior ele par a fi foarte calme, de parc nu li s-ar fi ntmplat nimic,
interiorul ns este perturbat de emotii negative. Durata acestei faze are caracter
individual, de la caz la caz, ea poate dura de la cteva zile la cteva sptmni.

schimbri n stilul de viat - unele victime continu s ndeplineasc obligatiile cotidiene,

merg la lucru, studii, dar se simt incapabile de a se ncadra n activitate. O alt categorie
de victime aplic alt stil de viat: prefer s si petreac timpul acas, practic nu ies
nicieri, nu lucreaz. Cel mai adesea, victima caut ajutor la familia de origine, de la care
este sigur c va primi sustinere si n cadrul creia se simte n sigurant. n alte cazuri,
victimele simt nevoia de a se misca, de a pleca undeva, de a schimba locul de trai.
Probabil aceast dorint este generat de nevoia de a fi n sigurant, de frica de partener
si de aceea si schimb adresa si numrul de telefon;
visurile si cosmarurile - reprezint sindromul principal care continu s se manifeste n
perioada de reorganizare: cosmaruri care actualizeaz actul de violent n urma cruia
victima a avut de suferit (viseaz agresorul de care ncearc s se apere, dar nu reuseste)
si visuri care reflect faza terminal a actului de violent (apar mai trziu: victima este
cea care svrseste actul de violent);

fobiile dezvoltate ca mecanism de autoaprare - victima se teme s rmn singur, s

aib relatii sexuale, s se ntlneasc cu agresorul. La evaluare este necesar a se constata
dac fobiile sunt generate de realitate sau de fantezii;/

reactia complex la violenta n familie - depresia de lung durat, abuzul de alcool sau
utilizarea altor substante psihoactive, comportamentul suicidal sau psihopat, regresie,
refuzul de a tri o viat normal, dorinta de a declansa conflicte familiale;

reactia slab la violenta n familie - acest tip de reactie apare la victimele care nu vorbesc
cu nimeni despre cele ntmplate, nu si exteriorizeaz emotiile. Ca rezultat, victima se
nchide n sine. De aceea, la evaluare este necesar s i se adreseze o serie de ntrebri
adecvate situatiei, s i se insufle curaj si optimism si s se nteleag motivele care
determin o victim a violentei s pstreze tcerea.17, 18

Violena mpotriva copilului

Este definit drept orice form de rele tratamente produse de ctre printi sau de orice alt
persoan aflat n pozitie de rspundere, putere ori n relatie de ncredere cu copilul, care produc
vtmare actual sau potential asupra snttii acestuia si i pun n pericol viata, dezvoltarea,
3

demnitatea si moralitatea. Legislaia relevant este reprezentat de L272/2004 i HG49/2011 de

unde au fost preluate cele mai importante elemente.
Principalele forme de abuz mpotriva copilului sunt:
I. Abuzul mpotriva copilului. Este definit drept orice aciune voluntar a unei persoane care se
afl ntr-o relaie de rspundere, ncredere sau de autoritate fa de acesta, prin care este
periclitat viaa, dezvoltarea fizic, mental, spiritual, moral sau social, integritatea corporal,
sntatea fizic sau psihic. Poate fi:
A.fizic, respectiv vtmarea corporal a copilului n cadrul interactiunii, singular sau
repetat, cu o persoan aflat n pozitie de rspundere, putere ori n relatie de ncredere
cu acesta, fiind un rezultat al unor acte intentionate care produc suferint copilului n
prezent sau n viitor.
B.emoional, ce const n expunerea repetat a copilului la situatii al cror impact
emotional depseste capacitatea sa de integrare psihologic. Abuzul emotional vine din
partea unui adult care se afl n relatie de ncredere, rspundere sau putere cu copilul.
Ex: umiliri verbale si nonverbale, intimidri, amenintri, terorizri, restrngeri ale
liberttii de actiune, denigrri, acuzatii nedrepte, discriminri, ridiculizri si alte
atitudini ostile sau de respingere fat de copil.
C. psihologic - abuz emoional repetitiv i susinut, ce genereaz afectarea diverselor
paliere ale psihicului copilului (structura de personalitate, afectele, cognitiile, adaptarea,
perceptia)
II. Abuz sexual, definit drept implicarea unui copil sau a unui adolescent minor dependent si
imatur din punctul de vedere al dezvoltrii psihosexuale n activitti sexuale pe care nu este n
msur s le nteleag, care sunt nepotrivite pentru vrsta sa ori pentru dezvoltarea sa
psihosexual, activitti sexuale pe care le suport fiind constrns prin violent sau seductie ori
care transgreseaz tabuurile sociale legate de rolurile familiale; aceste activitti includ, de regul,
contact fizic, cu sau fr penetrare sexual. Aici sunt incluse:
1.molestarea sexual, respectiv expunerea copilului la injurii sau limbaj cu conotatie
sexual, precum si atingerea copilului n zonele erogene cu mna sau prin srut,
indiferent de vrsta copilului;
2.situatiile care duc la satisfacerea nevoilor sexuale ale unui adult sau ale unui alt copil
care se afl ntr-o pozitie de responsabilitate, putere ori n relatie de ncredere cu copilul
victim;
3.atragerea sau obligarea copilului la actiuni obscene;
4.expunerea copilului la materiale obscene sau furnizarea de astfel de materiale acestuia
etc.;
4

5.cstoria timpurie sau logodna copiilor care implic relatii sexuale (mai ales n
comunittile de romi);
6.mutilarea genital;
7.hrtuirea sexual, respectiv abuzul sexual al minorului la locul de munc (n cazul n
care acesta muncete)
III. Neglijarea, definit drept omisiunea, voluntar sau involuntar, a unei persoane care are
responsabilitatea creterii, ngrijirii sau educrii copilului de a lua orice msur subordonat
acestei responsabiliti, fapt care pune n pericol viaa, dezvoltarea fizic, mental, spiritual,
moral sau social, integritatea corporal, sntatea fizic sau psihic a copilului. Ea include:
1. neglijarea alimentar - privarea de hran, absenta mai multor alimente esentiale pentru
crestere, mese neregulate, alimente nepotrivite sau administrate necorespunztor vrstei
copilului;
2. neglijarea vestimentar - haine nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici, haine
murdare, lipsa hainelor;
3. neglijarea igienei - lipsa igienei corporale, mirosuri respingtoare, paraziti;
4. neglijarea medical - absenta ngrijirilor necesare, omiterea vaccinrilor si a vizitelor de
control, neaplicarea tratamentelor prescrise de medic, neprezentarea la programe de
recuperare;
5. neglijarea educational - substimulare, instabilitatea sistemului de pedepse si
recompense, lipsa de urmrire a progreselor scolare;
6. neglijarea emotional - lipsa atentiei, a contactelor fizice, a semnelor de afectiune, a
cuvintelor de apreciere.
7. prsirea copilului/abandonul de familie, care reprezint cea mai grav form de
neglijare.
IV. Exploatarea. Reprezint o practic prin intermediul creia o persoan, de regul un adult,
obtine o gratificatie sexual, un cstig financiar sau o avansare, abuznd de/exploatnd
sexualitatea unui copil, nclcnd drepturile acestuia la demnitate, egalitate, autonomie si
bunstare fizic si psihic; exemple: prostitutia, turismul sexual, comertul cu cstorii (inclusiv
prin post), pornografia, striptease-ul
V. Traficul de copii, respectiv recrutarea, transportarea, transferarea, gzduirea sau primirea unui
minor, n scopul exploatrii acesteia18
Forme particulare:
1. Intoxicatii nonaccidentale ale copilului ca urmare a obligrii acestuia de a bea buturi
alcoolice sau de a nghiti tranchilizante pentru a obtine calmul ori somnul copilului,
precum si situatia nou-nscutului din mam toxicoman.
5

2. Sindromul copilului scuturat este o form de abuz fizic asupra copilului cu vrsta sub un
an si se datoreaz scuturrilor bruste si brutale, voluntare sau datorate unor
comportamente inadecvate ale printilor/altor persoane, unele dintre acestea fiind
considerate o form de joac cu copilul. Aceste scuturri conduc la aparitia hemoragiilor
intracraniene (cu precdere hematom subdural si hemoragii retiniene).
3. Sindromul Munchausen prin transfer reprezint crearea artificial de ctre printe (de
regul, mama) a unei boli a copilului; boala este indus prin administrarea voluntar a
unor medicamente sau substante ori prin sustinerea existentei unor simptome la copil care
nu au fost niciodat confirmate de ctre specialisti. n ambele cazuri, printii solicit
medicilor numeroase investigatii medicale sau chirurgicale, victimiznd repetat copilul.
Orice semn functional poate fi invocat de ctre printi pentru a obtine investigatii si
proceduri dureroase si intruzive pentru copil.
4. Sindromul Stockholm, cunoscut n psihologie ca fenomenul prin care victima exprim
adulatie, gratitudine si alte sentimente pozitive fat de abuzator, aparent irational, n
lumina pericolului si a riscurilor suportate de ctre victim (descoperit initial la ostatici).
Acesta poate face dificil identificarea abuzului.
5. Violenta prin internet se produce prin intermediul calculatorului sau al telefonului mobil
si cuprinde urmtoarele categorii:
1. continut ilegal si/sau ofensator (pornografie, pornografie infantil, imagini erotice
tip fotografii sau desene cu copii - de exemplu, fenomenul Lolita, desene animate
erotice si/sau pornografice -, rasism si xenofobie, discriminare, intimidare);
2. contacte on-line si n lumea real (prin chat si e-mail, agresorul cstig ncrederea
copilului, care furnizeaz informatii ce pot duce la identificarea copilului si/sau a
adresei unde locuieste, cu comiterea ulterioar de abuzuri si infractiuni, prin
ntlnirea fat n fat cu copilul sau nu);
3. dependenta de jocuri si internet (utilizarea excesiv a calculatorului si navigarea
pe internet mai mult de 4 ore pe zi au efecte devastatoare asupra snttii fizice, a
performantelor scolare, capacittii de socializare a copilului si relatiilor cu
printii);
4. comert si publicitate (comertul electronic fr supravegherea printilor poate
conduce la utilizarea frauduloas a datelor personale, de exemplu, utilizarea
ilegal a crtilor de credit, furtul de identitate).
6. Perceperea negativ a copiilor de ctre propriii printi, uneori chiar de la nastere, conduce
la diferite grade de respingere a copiilor: sunt trecuti cu vederea, ridiculizati, respinsi sau
vzuti ca surs a problemelor printilor.
7. Amenintarea repetat a copilului cu pedepse, cu prsirea sau alungarea conduce la o
stare de anxietate creia copilul cu greu i face fat si care las urme pe termen lung.
8. Neglijarea copilului conduce adesea la asumarea de responsabilitti crora copiii, nefiind
suficient de maturi, nu le pot face fat. Drept consecint, nu le mai rmne dect foarte
6

putin energie si bucurie pe care s o investeasc n joac, n relatiile cu alti copii si n

nvttur. Multi ani mai trziu pot fi observate probleme de identitate ale acestor copii,
ale constientizrii propriei valori si ale identittii sexuale.
9. Copiii consumatorilor de droguri sunt afectati deja de la nivelul vietii intrauterine.
Sindromul de alcoolemie fetal se caracterizeaz prin: fizionomie specific, malformatii
congenitale, tulburri de crestere si retard mintal. n cazul mamelor care consum droguri
n timpul sarcinii, exist, de asemenea, riscul ca nou-nscutul s dezvolte simptome de
abstinent: tremurturi, agitatie motorie, vom, diaree, crampe abdominale. n cazul
copiilor mai mari, acestia observ c adultii sunt prea preocupati de propria lume, de
propriile lor nevoi si probleme, nct nu mai pot avea grij de ei si de nevoile lor. Drept
consecint, copiii si asum responsabilitti n locul printilor. n plus, consumatorii de
droguri folosesc adesea negarea si proiectia ca mecanism de aprare. Astfel, neag,
minimalizeaz si rationalizeaz abuzul pe care l svrsesc. Se ntmpl adesea ca acela
care consum droguri s realizeze o proiectie asupra copilului, pe care s-ar putea s l
fac s se simt rspunztor de orice problem care ar aprea. Un consumator de droguri
poate distorsiona perceptia copilului asupra realittii la fel de mult ca un printe psihotic.
10. Esecul nonorganic de dezvoltare este definit ca o form de neglijare emotional a crei
consecint este retardul n crestere si greutate. Este cunoscut n psihiatria copilului ca
tulburare de atasament primar, ce are drept consecint nanismul staturo-ponderal.
11. Divortul este un alt moment traumatizant pentru copil, care poate conduce la abuz
emotional. Astfel, copiii se vd aruncati n mijlocul unui conflict cronic n care unul
dintre printi l acuz pe cellalt, iar ei sunt fortati s "ia partea unuia dintre ei". Copilul
devine anxios si se ntmpl adesea s aib sentimente confuze. El pierde un printe fr
s i fie permis s fie necjit sau s cear si s primeasc ajutor. Furia, asociat cu acestea,
si disperarea copilului deseori nu sunt exprimate direct, acesta devenind deprimat si/sau
dificil. El trece printr-un proces care i poate afecta legturile cu cei apropiati, ntr-un
mod negativ si pe timp ndelungat. Pot fi identificate ca abuz emotional:
1. cazul n care copilul dezvolt o anxietate cronic de separare si sentimentul de
vin deoarece a fost de partea unuia dintre printi;
2. cazul n care copilul a fost folosit n mod constient sau inconstient spre a ajuta
"functionarea" unuia dintre printi, de exemplu trimiterea de mesaje, spionare
etc.; n asemenea situatii copilul va dezvolta tulburri psihosomatice si de
comportament;
3. cazul rpirii copilului sau al separrii ilegale a acestuia de unul dintre printi;
4. cazul n care printii se bat n prezenta copilului.18
Rolurile medicului (de orice specialitate) n violena mpotriva copilului sunt: s detecteze
violena, s o obiectiveze i s o raporteze.18

Detectarea violenei mpotriva copilului. Se bazeaz pe semne circumstaniale i

obiective. Semnele circumstaniale sunt:
7

prezentarea ntrziat la medic pentru traumatisme (familia explicnd aceasta prin

expresii precum copilul nu s-a plns

explicaii vagi, inadecvate referitoare la modul n care s-au produs leziunile

traumatice

discrepan ntre istoric i gravitatea, localizarea sau tipul leziunilor

comportament anormal al prinilor, lipsa de ngrijorare, ostilitatea fa de medic,

refuzul internrii

comportamente anormale ale prinilor n raport cu copii.

Dovezile obiective trebuie, att ct este posibil documentate - n cazul leziunilor se

descriu detaliat i dac este posibil se fotografiaz, se efectueaz radiografii, etc.

Principalele elemente ce pot sugera o violen mpotriva minorului sunt:

semne psihologice/comportamentale:
o Tulburri de comportament (apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate,
minciun, fuga de acas, furtul, consumul de alcool, de droguri, etc.)
o Tulburri de somn (insomnii, somnolent, somn agitat, cosmaruri etc.)

Tulburri de alimentatie (anorexie, bulimie)

Autostigmatizare, autoculpabilizare

Ticuri (clipit, rosul unghiilor etc.)

Enurezis, encoprezis;

Neglijent n ndeplinirea sarcinilor si incapacitate de a respecta un program

impus

Dificultti n relationare si comunicare

Scderea randamentului scolar, absenteism si abandon scolar

Stare depresiv, uneori cu tentative de suicid

Persistenta unor senzatii olfactive sau cutanate obsedante

Modificarea rapid a dispozitiei afective18

semne fizice:
o

leziuni cutanate, de obicei localizate n zone ce nu sunt afectate n cdere: faa

intern a coapselor, fa, organe genitale)

echimoze n form de degete localizate facial, cervical, la nivelul membrelor

superioare, trunchi
8

leziuni traumatice de vechimi diferite

urme de legare a minilor, picioarelor sau gurii

arsuri: cu mucul de igar, metale ncinse, prin frecare (trrea copilului cu vitez
mare), localizate preferenial la nivelul feei, capului, regiunii perineo-genitale,
feselor (pedeaps pentru enurezis/encoprezis)

alopecie traumatic (smulgerea prului)

hematoame ale scalpului (lovire cu pumnii)

ruptura frenulum lingual (introducerea forat a lingurii n gura copilului sau

introducere de clu)

leziuni ale timpanului (lovire cu palma peste ureche)

hemoragii retiniene, luxaie cristalin, hemoragii subdurale i subarahnoidiene, fr

leziuni externe - caracteristice shaken baby syndrome (scuturarea sau
zdruncinarea repetat a minorului, frecvent la sugari, ca metod de a i face s nu
mai plng)

hematoame subdurale, leziuni cerebrale

fracturi: piramid nazal, oase lungi (unice sau multiple, de vechimi diferite)1, 21, 22

semne sugestive pentru abuz sexual:

deflorare recent sau veche,

leziuni anale recente (fisuri multiple, radiare) sau vechi (cicatrici, anus
beant),

semne sugestive pentru contactarea unei afeciuni veneriene: vegetaii

veneriene, iritaie, miros neplcut, etc

identificarea spermei n vagin, anus sau regiunea perianal

identificarea unei sarcini n evoluie

comportament sexual inadecvat vrstei

team incontrolabil de brbai (n cazul fetelor)1, 18

semne sugestive pentru neglijarea copilului:

starea pielii (murdrie, excoriaii, dermite

denutriie, insuficien ponderal, carene nutriionale

hipotrofie staturo-ponderal non-organic

9

lipsa dezvoltrii limbajului, a abilitilor specifice vrstei18

Semnalarea violenei mpotriva copilului se face fie de ctre minor (sau unul dintre prin i),
fie de orice alt persoan care are suspiciuni rezonabile c se afl n fa a unui caz de violen
mpotriva copilului. Semnalarea se face fie personal, fie prin telefon, fie prin autosesizarea
autoritilor abilitate. Telefoanele utile sunt 983 i 9852 (ale Direciei Generale de Asisten i
Protecia Copilului) sau la 116111 (Asociaia Telefonul Copilului). Ea este obligatorie (vezi
L272/2004, art 91(1).

Violena mpotriva persoanelor n vrst

Portretul vrstnicului victim a violentei n familie:

persoan cu vrsta peste 65 de ani;

cel mai adesea - femeie singur;

persoan fr roluri n societate, marginalizat si exclus social, discriminat pe criteriul

vrstei;

prezenta afectiunilor fizice, mintale si senzoriale, cronice sau acute;

capacitatea de aprare diminuat;

mobilitate diminuat, pierderea autonomiei, incapacitate de autongrijire, necesitti de

ngrijire care depsesc capacittile ngrijitorului;

sociodependenta.

n cazul violentei asupra vrstnicilor exist o serie de aspecte specifice care trebuie luate n
considerare:
1. dificulttile economice: adeseori, cuplurile care au n ngrijire persoane vrstnice trebuie
s se ocupe n paralel si de propriii copii, iar nevoile crescute (de exemplu, ngrijirile
medicale) si solicitrile persoanei vrstnice, uneori n mod revendicativ si stresant,
contribuie la precipitarea actelor de violent mpotriva ei. Asemenea acte apar, de cele
mai multe ori, n familiile n care printii sunt complet dependenti de propriii lor copii, n
care nu exist nicio posibilitate de a angaja persoane care s se ocupe de ngrijirea lor;
2. mentalitatea: persoanele vrstnice sunt privite n societatea actual ca fiind persoane fr
ajutor, ale cror probleme impun msuri medicale si sociale distincte;
3. pierderea statusului de persoan activ: prin pensionarea si neimplicarea n alte tipuri de
activitti;
4. transmiterea transgenerational a abuzului: studiile arat c o parte nsemnat dintre cei
care si violenteaz printii au fost ei nsisi victime ale violentei exercitate de acestia;
10

5. determinarea persoanei vrstnice de a ceda bunuri, locuinta, alte valori n schimbul

promisiunii de a i se acorda ngrijire: unii dintre sustintori recurg la tot felul de acte de
presiune si violent pentru a obtine bunurile chiar nainte de decesul proprietarului;
6. conflictul dintre generatii si tendinta vrstnicilor de a-si trata copiii adulti ca si cum ar fi
nc copii, contestndu-le dreptul de a lua decizii, manifestnd irascibilitate n diferite
situatii, motiv pentru care se instaleaz un climat de tensiune. Acest climat este cu att
mai conflictual cu ct ntre copii si printi exist incompatibilitti n ceea ce priveste
valorile, atitudinile religioase, politice, morale si nu exist preocuparea pentru achitarea
reciproc a unor obligatii financiare;
7. tipul de personalitate a vrstnicului: poate influenta, n cea mai mare msur, reactiile
anturajului familial, determinnd, n cazul tipului pasiv-dependent si al celui indiferent,
tendinte frecvente de violent, agresivitate sau abuz;
8. internarea fr acordul vrstnicului ntr-un spital, azil, ospiciu reprezint o alt form de
violent.18
Vezi test site

11