Sunteți pe pagina 1din 21

Subiecte partial cte

Subiectul 30
30. Racirea indirecta cu aer a centralelor electrice cu ciclu cu abur (sistem Heller).

Aceasta utilizeaza turnuri de racire uscate (schimbatoare de caldura de suprafata apa aer, la care apa
circula prin tevi, iar aerul prin exteriorul lor), sistem Heller , fiind singura solutie de racire uscata care
poate evacua puteri termice mari si foarte mari. Ideea de baza a racirii uscate indirecte este separarea
functiunilor.
Ca si la racirea cu turnuri umede:
- Condensatorul, amplasat lnga turbina, asigura condensarea aburului evacuat din aceasta.
-Turnul de racire uscata, amplasat la distanta de condensator, asigura evacuarea caldurii spre atmosfera.
n varianta clasica a schemei Heller:
- Condensatorul este un schimbator de caldura si masa prin amestec, avnd volumul si costul mai mic
dect un aparat de suprafata cu tevi si manta.
- Apa racita n turnul uscat este chiar condensatul principal.
- Turnul uscat are tevi cu aripioare pentru extensia suprafetei de schimb de caldura spre aer. Aceasta
reduce consumul de metal si costul TR uscat.Presiunea apei n T.R. e supra atmosferica, iar n
condensator sub atmosferica.
Ca urmare circuitul de racire cuprinde un sistem motor electric + pompa + turbina hidraulica de
recuperare, toate pe aceeasi linie de arbori. Motorul acopera diferenta dintre productia de L mecanic a
turbinei si consumul de L mecanic al pompei.
Pentru a evita folosirea n T.R. a apei total demineralizate, al carei pret e ridicat, se poate folosi schema
Heller cu condensator de suprafata. n acest caz apa de racire e pompata n circuit nchis (eliminnd
turbina hidraulica de recuperare) si are un grad mai redus de tratare: e dedurizata sau, cel mult,
demineralizata partial.

SUBIECTUL 29
29. Racirea cu aer: probleme generale. Racirea directa cu aer a condensatoarelor de abur
(S.C.S. abur aer).
La racirea uscata, cu aer, cei doi agenti nu vin n contact, iar la transferul de caldura nu are loc si
schimb de masa prin evaporare. Un proces ideal ar putea aduce apa pna la temperatura termometrului
uscat, mai mare dect cea a termometrului umed.
Ca urmare, performanta unui turn de racire uscat e definita prin apropierea dintre temperatura
termometrului uscat si cea a apei racite n turn. Aceasta diferenta de temperatura e mai mare dect la
turnurile umede, iar referinta este mai ridicata, deci temperatura apei racite este mai mare. Ca urmare a
acestui tip de proces, racirea uscata are urmatoarele dezavantaje, n raport cu cea umeda:
A) mareste investitia (datorita costului mare al suprafetelor de transfer de caldura);
B) reduce randamentul termic (din cauza temperaturii ridicate la condensator)
C) majoreaza consumul de energie al serviciilor proprii (datorita debitelor volumetrice mari de aer).
Solutia se aplica, totusi , din considerente:
a) economice (cost mare al apei de adaos, n amplasamente secetoase);
b) climatice (n zone cu clima foarte rece, unde apa e n stare solida, iar racirea cu aer permite atingerea
unor temperaturi de condensare coborte, fara a mari investitiile);
c) ecologice (evitarea umidificarii atmosferei prin panasul turnurilor de racire umede).
Racirea uscata directa
n acest caz condensatorul este un aparat de transfer de caldura de suprafata abur aer. Deoarece
transferul de caldura la condensare este mult mai intens dect cel prin convectie de la perete la aer,
suprafata de schimb de caldura este dictata de al doilea proces. Dupa constructia condensatorului si modul
de amplasare a lui avem 2 variante:
a) Cu condensatorul amplasat sub turbine. Aerul (mai dens) circula prin tevi, iar aburul (cu volume
specifice mari) prin manta. Aburul este evacuat din turbina n jos, iar legatura este scurta si pierderile de
presiune pe partea de abur sunt mici. Principala limitare este datorata dificultatii extensiei suprafetei de
transfer de caldura, prin convectie, de la peretele interior al tevilor spre aer.

b) Cu condensatorul amplasat deasupra turbinei. Aburul evacuat din turbina n sus, spre un colector
central, se distribuie spre tevi nclinate, legate n pieptene, care au la exterior, pe unde circula aerul,
aripioare pentru extensia suprafetei de schimb de caldura ntre perete si aer. Aceasta reduce consumul de
metal si costul condensatorului .
Vitezele de curgere a aerului sunt mici si pierderile de presiune scad , aceasta reduce consumul de energie
pentru condensare. Principala limitare e datorata pierderilor mai mari de presiune pe partea de abur.

SUBIECTUL 28
28. Racirea cu apa n circuit mixt cu turnuri umede: principiu, scheme avantaje, dezavantaje,
domenii de aplicare.
Circuitul mixt este o combinatie ntre circuitul nchis si cel deschis. O parte din caldura reziduala se
evacueaza la un ru si restul n atmosfera. Se foloseste cnd debitul rului este:
1) ca medie anuala, comparabil cu cel necesar n centrala,
2) ca valori instantanee, cel putin o parte din an, mai mic dect acesta.
Dupa modul de returnare a apei ncalzite catre ru, avem doua tipuri de scheme :
- circuite serie, la care returnarea se face dupa racirea apei la turn
-circuite paralel, la care returnarea se face de la bazinul de apa calda

Comparnd ntre ele schemele serie si paralel se observa :


- Principalul dezavantaj al schemei serie este ca TR trebuie sa raceasca tot debitul de apa, fapt ce
mareste investitia si consumul de energie de pompare.Avantajul ecologic este acela ca temperatura apei
returnate n schema serie e mai coborta, reducnd poluarea termica a emisarului.
-TR din schema paralel e dimensionat pentru un debit mai mic dect cel total, ceea ce reduce investitia,
dar temperatura apei returnate n acest caz este mai ridicata, fapt ce mareste impactul ecologic asupra
emisarului.

n ambele scheme de legaturi, circuitul mixt permite ca:


sa se poata evacua puterea termica si n perioadele secetoase, cu debite mai mici de apa de ru;
sa se coboare temperatura apei la intrarea n condensator sub cea de la racirea n circuit deschis, marind
randamentul termic;
sa se mentina t aval de centrala n limite admisibile ecologic, prin variatia cotei de apa preluata din ru.

SUBIECTUL 27
27. Racirea cu apa cu turnuri umede: principiu, avantaje, dezavantaje, tipuri de TR umede,
alegerea tipului de TR functie de caracteristicile centralei.
Turnurile umede sunt aparate n care apa se raceste prin evaporare si convectie . Procesul de schimb de
caldura si masa ar putea aduce apa, n cazul unui turn ideal, pna la temperatura termometrului umed.
Performanta unui turn de racire umed este definita prin apropierea dintre temperatura termometrului
umed si cea a apei racite n turn.
n toate tipurile de turnuri umede apa circula gravitational, prin cadere libera. Pentru a mari suprafata de
contact direct dintre apa si aer se pot folosi procedee bazate pe:
A) divizarea fluxului de apa n picaturi si /sau suvite stropire si /sau picurare;
B) fenomene de adeziune a apei pe umpluturi diferite ca forme si materiale folosite prelingere;
C) combinatii ntre stropire / picurare si prelingere.
Dupa circulatia relativa n zona de racire a aerului n raport cu apa, deosebim turnuri:
n contracurent (aerul circula vertical ascendent si apa descendent);
n curent ncrucisat (aerul circula orizontal si apa descendent).
Dupa modul n care se asigura circulatia aerului, turnurile de racire pot fi cu tiraj:
- natural, bazat pe diferenta de densitate ntre aerul cald din cosul turnului si aerul rece din exterior;
- fortat, realizat cu ajutorul unor ventilatoare de aer;
- mixt la turnuri ce pot functiona iarna n tiraj natural si vara cu ventilatoare

Tirajul natural nu cere consum de energie electrica la V.A.. Intensitatea tirajului este dependenta de
marimea turnului si de conditiile climatice, fapt care:
4

A) limiteaza intensitatea schimbului de caldura si masa,


B) creste gabaritul, consumul de material si costul TR,
TR cu tiraj natural se recomanda la ncarcari n regim de baza ale sursei reci: ex. C(T)E de mare putere.

Tirajul fortat creste viteza aerului, intensifica schimbul de caldura si de masa ,reduce mult dimensiunile
si costul T.R si coboara temperatura apei racite sub cea de la tirajul natural. Principalul dezavantaj al TR
cu tiraj fortat este dat de consumul de energie electrica al V.A.
Dupa. modul amplasarii ventilatorului de aer n raport cu zona de schimb de caldura si masa deosebim
turnuri:
A) cu tiraj suflat
B) cu tiraj
Folosirea tirajului fortat se recomanda:
a) la ncarcari ale sursei reci n regim de semi baza semi vrf: ex. C.E.T. urbane cu I.T.A. de
condensatie cu priza reglabila care lucreaza cu variatii mari ale puterii termice evacuate;
b) n amplasamente cu umiditate mare a aerului unde evaporarea este slaba, iar tirajul fortat poate asigura
un schimb de caldura mai intens, prin convectie.
Turnurile cu tiraj mixt permit combinarea avantajelor celor doua solutii, astfel:
A) reduc investitia ;
B) micsoreaza consumul de energie
Efectele ecologice ale turnurilor umede sunt locale si se datoreaza cresterii umiditatii aerului n panasul
turnului de racire, prin evaporarea unei cote din apa racita si prin antrenare de stropi.
n comparatie cu racirea n circuit deschis, la racirea cu apa n circuit nchis cu turnuri umede:
_ temperatura apei creste si randamentului termic al ciclului scade;
_ cresterile de presiune pe care trebuie sa le asigure pompele de racire sunt mai mari si consumul de
energie de pompare creste.
_ investitiile n partea rece a centralei sunt mai mari.
Totusi solutia este raspndita n amplasamente aflate departe de ruri cu debite mari, dar n care se poate
asigura cel putin apa de adaos.

SUBIECTUL 26
26. Racirea cu apa n circuit deschis: scheme pentru ruri de debite mari si pentru ape statatoare
a)scheme pt rauri de debite mari
n acest caz se utilizeaza un baraj care creeaza n amonte un lac de acumulare avnd nivel cvasi constant
si mai ridicat dect cel uzual al rului. Aceasta permite preluarea apei printr-o priza amplasata pe malul
lacului. Pomparea apei, n schema mono treapta se poate face la preluare, sau, daca aducerea ei spre
centrala se realizeaza prin canale cu nivel liber, n zona salii de masini.
Apa calda, de la iesirea din circuitul de racire, cu presiune diferita de cea atmosferica, e transportata prin
conducte nchise pna la punctul de returnare n Aici se poate valorifica suprapresiunea ntr-o micro CHE
de recuperare.

26 subiectul 26 b)scheme pt ape statatoare


Pentru un fluviu mare constructia barajului e prea costisitoare, iar lacul de acumulare poate inunda o
suprafata mare de teren. Pentru ape statatoare, constructia unui baraj nu are sens. n ambele scheme,
nivelul apei n punctul de preluare e variabil. Ca urmare:
Casa pompelor se amplaseaza pe malul apei ntr-o constructie etansa, cheson, cu punctu de aspiratie
sub cel mai cobort nivel al apei.
Pompele axiale sau diagonale au ax vertical si aspiratie necata, iar motoarele lor se amplaseaza pe o
cota greu inundabila.
Circulatia apei n centala are loc doar n conducte nchise, iar la returnare se poate valorifica n micro
CHE doar suprapresiunea datorata pomparii apei.
La racirea cu apa de ru, sau fluviu, curgerea emisarului evita recircularea apei ncalzite. n cazul apelor
statatoare pentru a reduce recircularea apei ncalzite se pot folosi curentii maritimi din zona si/sau
forma coastei.
Cnd aceste metode nu sunt suficiente se construiesc lucrari hidrotehnice: diguri. mbunatatirea
amestecului apei calde cu cea din mare (lac, ocean) poate sa ceara deplasarea punctului de returnare spre
zonele de ape adnci . Solutia este folosita pe plan mondial pentru C.T.E. si C.N.E. racite cu apa de mare
sau ocean.
Un avantaj suplimentar pentru C.T.E., este acela ca, daca emisarul este navigabil, se poate face
transportul naval

SUBIECTUL 25
25 Racirea cu apa n circuit deschis: principii, avantaje, dezavantaje, cazul D ru>D necesar CTE si

comparabile ntre ele


Preluarea apei de racire direct dintr-un emisar ofera avantaje, deoarece:
_ temperatura apei la intrarea n condensator este mai redusa dect a celei de la turnurile de racire, aceasta
permite coborrea presiunii de condensare si cresterea randamentului termic al ciclului;
_ pierderile de presiune a apei de racire sunt mici si consumul de energie de pompare este redus.
_ schema de pompare este cu o singura treapta;
_ investitiile n partea rece a centralei sunt mai mici dect la schemele care necesita turnuri.
Principalele restrictii sunt cele hidrologice (lipsa resurselor de apa) si ecologice (poluarea termica a
emisarului).
Schemele circuitelor deschise de racire se adapteaza, n principal, tipului emisarului din care se face
preluarea apei reci, respectiv n care se returneaza apa ncalzita.
Chiar cnd restrictia hidrologica D apa ru>D racire C.T.E, este satisfacuta, utilizarea racirii n circuit
deschis este limitata de impactului ei ecologic, prin ncalzirea emisarului. Curgerea apei din emisar
permite evitarea recircularii apei ncalzite, prin returnarea apei calde n aval de preluare.

SUBIECTUL 24
24. Instalatii de racire: generalitati, raciri tehnologice si raciri termodinamice.

La C.T.E., C.E.T. si C.N.E., caldura care nu se transforma n L mecanic trebuie evacuata n mediul
ambiant. Disiparea n mediu a caldurii deseu se poate realiza prin:
Evacuare directa a gazelor de ardere fierbinti, n mediul ambiant (la ITG si MP).
Racire cu apa ( la condensatoarele I.T.A.).

Racire directa sau indirecta cu aer.


Dupa scop, nivel termic si pretentiile de calitate a mediului de racire, avem raciri:
Tehnologice, care urmaresc mentinerea temperaturii unor piese, componente sau fluide la un nivelul
termic cerut de buna functionare a instalatiilor. Variatia temperaturilor de lucru n domeniul admis nu
afecteaza performantele energetice, dar iesirea temperaturii n afara lui scurteaza durata de viata a
echipamentelor.
Unele raciri tehnologice pot avea cerinte severe de calitate a mediului de racire sau de continuitate n
functionare. n aceste cazuri se folosesc circuite nchise cu fluid caloportor tratat (apa dedurizata sau
demineralizata, antigel, .), fluidul caloportor fiind apoi racit cu apa netratata, mai putin tratata, sau cu aer.
Exemple de raciri tehnologice: racirea uleiului de ungere si reglare, a generatoarelor electrice, a blocului
motor (la M.P.), a morilor de carbune, a ventilatoarelor de gaze.

Termodinamice, cu rol de sursa rece si/sau efecte asupra performantelor ciclului de conversie. O racire
termodinamica mai eficienta permite coborrea temperaturii medii inferioare si cresterea randamentului
termic. Exemple: racirea condensatorului la I.T.A., racirea intermediara la supraalimentarea
turbointercooler a M.P. sau la unele I.T.G. s. a..
Cnd debitele necesare sunt mari se foloseste un agent de racire netratat sau foarte slab tratat (apa de ru,
).
Agentul de racire poate fi aer sau apa. Principalele avantaje tehnice ale folosirii apei ca agent de racire
sunt:
_ Apa este ieftina, netoxica, nepoluanta, putin coroziva, usor de manipulat si de stocat
_ Caldura specifica masica a apei este mare, fapt ce reduce debitul masic necesar, iar densitatea mai mare
ca a aerului duce la debite volumetrice mici si consumuri mici de energie de pompare.
_ Vscozitatea redusa a apei micsoreaza pierderile de presiune la curgere
_ Conductivitatea termica mare a apei permite realizarea unor coeficienti buni de schimb de caldura
Principalele limitari ale racirii umede, cu apa, sunt de natura:
hidrologica
ecologica
economica
Dupa modul de circulatie a apei, deosebim raciri umede:
a) n circuit deschis (cu apa preluata dintr-o sursa naturala si returnata apoi la aceasta sursa);
b) n circuit nchis, cu turnuri umede;
c) n circuit mixt (combinatie ntre cele doua metode ).

SUBIECTUL 23
23. Optimizare cicluri si scheme termice C.E.T. preponderent urbane, cu I.T.A..

C.E.T. urbane trebuie sa acopere o curba de consum cu diferente sezoniere mari si durata scazuta de
utilizare a puterii de vrf.

n sezonul cald livrarile de caldura trebuie sa acopere consumul pentru prepararea apei calde sanitare si
menajere. Nivelul termic este cobort si constant, variatiile de consum sunt mici, dar necesarul de caldura
este mult mai redus dect n sezonul rece.

_ Iarna apare consumul de ncalzire. Necesarul de caldura creste apreciabil, variatiile de consum asociate
conditiilor climatice sunt mari iar nivelul termic solicitat este mai ridicat si variabil n functie de marimea
cererii.
Agentul termic de transport este Apa Fierbinte, AF, n circuit practic nchis. n afara acestuia se mai
utilizeaza la distributie apa calda sanitara si menajera (n circuit deschis) si un circuit nchis de ncalzire
cu apa calda. Parametrii de livrare a AF la gardul C.E.T. depind de marimea consumului si pot varia n
functie de sezon.
Datorita variatiilor cererii de caldura, ca flux si ca nivel termic, reglajul P termice livrate se face prin
variatia:
_ debitului de agent termic n circuit reglaj cantitativ;
_ ecartului de temperatura ntre retur si tur, reglaj calitativ.
Pentru a asigura continuitatea n alimentare a consumatorilor termici, C.E.T. urbane folosesc:
_ Scheme cu bare de colectoare pe partea de AF. Aceasta permite fragmentarea ncalzirii AF pe trepte de
temperatura si conectarea ntre ele a unor sisteme de ncalzire diferite.
_ Cazane de Apa Fierbinte, CAF, ca surse de rezerva si vrf. Acestea produc caldura n regim de
CT..
Pe partea rece a ciclurilor C.E.T. urbane degradarile exergetice apar la transferul de caldura de la agentul
motor spre cel caloportor.

SUBIECTUL 22
22. Optimizare cicluri si scheme termice C.E.T. preponderent industriale, cu I.T.A..

C.E.T. industriale (sau preponderent industriale) trebuie sa acopere o curba de consum termic relativ
aplatizata, cu diferente sezoniere mici si durata ridicata de utilizare a puterii de vrf .Aceasta conduce la
interesul pentru utilizarea T.A. de contrapresiune, eventual cu prize reglabile.
Nivelul termic de livrare este constant n cursul anului, iar agentul termic este aburul extras din turbina la
prize reglabile sau evacuat la contrapresiunea acestora. Reglajul P termice se face exclusiv cantitativ, prin
modificarea debitului de abur. Cea mai mare parte din caldura aburului (cea latenta) se cedeaza prin
condensare.
9

C.E.T. industriale folosesc generatoare de abur viu cu circulatie multipla n vaporizator si punct fix de
vaporizare la tambur. Acestea au urmatoarele avantaje:
Au inertie termica mare, fapt care permite un raspuns rapid la variatia debitului de abur consumat.
Sunt mai putin pretentioase d.p.d.v. al calitatii apei permitnd mentinerea salinitatii prin purjare

Pentru a asigura continuitatea n alimentare a consumatorilor termici, C.E.T. industriale folosesc


scheme cu bare colectoare pe partea de abur.

Generatoare de abur de rezerva si vrf. Acestea pot produce abur de I.P. sau direct abur la parametri
pentru consum
Instalatii de Reducere (a presiunii) si Racire a aburului (prin injectie de apa), IRR, care pot descarca
excesul de abur de pe o bara de presiune superioara pe una de presiune inferioara.
Pe partea de sursa rece a ciclurilor C.E.T. industriale degradarile exergetice apar n sistemul de
transport si distributie a aburului. Apropierea de necesarul la consum a procesului de la sursa rece cere:
- Destinderea aburului n T.A. pna la presiuni ct mai apropiate de cele la consum
- O data fixat numarul de bare se poate actiona n reteaua de transport si distributie a aburului pentru
10

reducerea pierderilor de presiune si temperatura pe traseu.

Subiectul 18
Reducerea efectelor apei din abur asupra V intern si a cheltuielilor de mentenanta ale T.A. cu abur saturat
cere scaderea umiditatii aburului n T.A.. Cea mai folosita cale este fragmentarea destinderii, cu
introducerea, cel putin, a unui Separator de umiditate Extern SE . Umiditatea separata (si, implicit
caldura acesteia) se recupereaza n circuitul de prencalzire regenerativa. La retinerea fazei lichide n SE
participa forte mecanice:
a) inertiale
b) moleculare
c) gravitationale

11

Subiectul 19
Sursele reci ale C.E. cu I.T.A. sunt:
A) la C.T.E - mediul ambiant;
B) la C.E.T-consumatorul(ii) termic(i)
Indiferent de tipul de ciclu cu abur, coborrea temperaturii la sursa rece, cu aceiasi parametri la sursa
calda, are urmatoarele efecte pozitive:
1)reduce Tmi (la C.T.E. cu I.T.A. cu condensare izobar-izoterma Tmi C.T.E.=T condensare);
2) majoreaza suprafata utila aciclului, deci productia de lucru mecanic si
3) reduce Q2 evacuata spre sursa rece.

Efectele generale ale coborrii T sursa rece, asupra celor doua tipuri de cicluri sunt diferite:
- Pentru C.T.E.: reducerea pierderilor de caldura spre mediul ambiant si cresterea randamentului de
conversie a energiei primare n electricitate.
-Pentru C.E.T.: majorarea cotei productiei de energie ordonata si a indicelui de termoficare.
n cazul I.T.A. de condensatie apar urmatoarele dezavantaje si limitari: D) cresterea umiditatii aburului
evacuat si a efectelor negative asociate ei; E) marirea volumului specific al aburului uzat, a debitelor
volumetrice si a sectiunii de evacuare din turbina; F) functionarea partii reci la presiuni sub-atmosferice;
aceasta cere etanseitati sporite si prevederea unor instalatii de creare a vidului (la pornire) si mentinere a
sa (n functionare); G) necesitatea majorarii investitiei n instalatiile si echipamentele din partea rece.
n cazul C.E.T. cu I.T.A., la care sursa rece este consumatorul termic, presiunea si temperatura pna la
care se poate destinde aburul n turbina sunt limitate de nivelul termic la care trebuie sa se livreze caldura
evacuata din ciclu.
Din acest punct de vedere deosebim doua situatii:
_ C.E.T. industriale livreaza direct abur pentru consumatori tehnologici, la presiuni supra-atmosferice.
. Dezavantajul este ca procesul de la sursa rece nu mai este izoterm. Degradarile exergetice n zona rece a
ciclurilor C.E.T. industriale sunt datorate sistemului de transport si distributie a aburului. Apropierea
procesului de la sursa rece a ciclului motor de necesarul la consum cere reducerea pierderilor de presiune
si temperatura pe traseu.
_ C.E.T. urbane alimenteaza consumatori de ncalzire si apa calda de consum, prin intermediul
agentului termic apa fierbinte. Aburul de presiune comparabila cu cea atmosferica cedeaza caldura
agentului termic n schimbatoare de caldura prin suprafata . Principala sursa a degradarilor exergetice la
C.E.T. urbane n zona rece a ciclului este transferul de caldura de la agentul motor spre cel caloportor.
Apropierea procesului de la sursa rece a ciclului motor de necesarul pentru sistemul de transport si
distributie a caldurii impune reducerea diferentelor de temperatura, inclusiv aplicarea ncalzirii n trepte a
agentului caloportor.

12

SUBIECTUL 11
11. Indicatori termodinamici cantitativi (< global) si calitativi (y termoficare) la C.E.T. cu I.T.A. de

contrapresiune
A) randamentul global
Puterea electrica bruta: Pel brut C.E.T. = Pt c*cazan*conducte*(1- Tmi
C.E.T./Tms)*mec*gen
Puterea termica bruta: Pt bruta C.E.T. = Pt c*cazan*conducte*[1-(1-t CET)]
Randamentul global brut: gl brut = (Pel brut C.E.T. + Pt bruta C.E.T.) / Pt c
gl C.E.T. = cazan*conducte*[mec*gen + (1-.mec*gen)* Tmi C.E.T./Tms]

Deoarece produsul mec*gen este apropiat de unitate, se observa ca randamentul global este usor mai
mic dect cel al unei Centrale Termice (C.T.), care ar produce numai caldura gl C.T. =
cazan*conducte. Pe de alta parte randamentul global maxim ar putea deveni egal cu cel al unei C.T.,
daca Tmi C.E.T.=Tms, respectiv n cazul n care nu sar produce electricitate. Cum energia electrica are
grad superior de ordonare, valoare mai mare de ntrebuintare si pret mai ridicat, rezulta ca randamentul
global al C.E.T. cu I.T.A. de contrapresiune nu este un indicator caracteristic din punct de vedere
energetic si economic
B) indicele de termoficare
Pentru caracterizarea calitativa, folosim indicele de structura a energiei utile brute ystr = Pel bruta/Pt
bruta, denumit n acest caz indice de termoficare.
ystr C.E.T. I.T.A. = ((Tms/ Tmi C.E.T.)-1)*mec*gen
Cresterea indicelui de termoficare al C.E.T. cu I.T.A. se poate realize :
-la sursa calda, pentru marirea Tms, folosind aceleasi masuri care conduc la cresterea randamentului termic al ciclului C.T.E. cu I.T.A. de condensatie;
-la sursa rece, prin apropierea Tmi C.E.T. de valoarea necesara consumatorului. Aceasta impune
reducerea
pierderilor si degradarilor la transferul de caldura, transportul si distributia caldurii.

SUBIECTUL 9
9. C.T.E. cu I.T.A. ca unitati de semi baza semi vrf. Evolutia n timp a ncadrarii C.T.E. n curba

de sarcina
n sistemele energetice cu grad de hidraulicitate redus acoperirea zonei de vrf semi vrf se face din
C.T.E. care permit porniri rapide si viteze mari de variatie a sarcinii, ca C.T.G. sau C.T.E. M.P. n mod
uzual C.T.E. cu I.T.A. sunt, dupa modul de ncadrare n curba de sarcina, unitati de baza.

13

Ele pot deveni, totusi, competitive n zona de semi baza, nu cu porniri-opriri zilnice, dar cu descarcari
pna la minimum tehnic pe perioada golurilor si eventual porniri-opriri saptamnale (n weekend).
Folosirea n zona semi baza a C.T.E. cu I.T.A. se aplica n una din urmatoarele situatii:
la C.T.E. cu I.T.A. noi, proiectate pentru acest scop;
la C.T.E. cu I.T.A. existente, care si modifica modul de ncadrare n curba de sarcina ca urmare a
aparitiei n SEN n cursul vietii acestora a unor unitati noi, cu performante tehnice si economice mai bune.
C.T.E. cu I.T.A. noi, dedicate zonei semi baza semi vrf se realizeaza astfel nct, din punct de vedere
economic, sa se poata reduce investitia specifica, acceptnd un sacrificiu de randament si, eventual, un
combustibil mai scump.
Aceasta poate presupune:
solutii tehnice care sa reduca inertia termica si sa scurteze pornirea, spre exemplu:
coborrea parametrilor aburului viu pentru a folosi materiale mai ieftine la sursa calda;
cresterea diametrului treptelor de turbina, n vederea maririi destinderii pe treapta
cresterea temperaturii si presiunii la condensator, pentru a reduce sectiunea de evacuare din turbina,
suprafata de schimb de caldura la condensator, investitia n circuitul de racire,
scaderea numarului de corpuri si fluxuri ale turbinei.
Din punct de vedere tehnico-economic:
- I.T.A. proiectate pentru regimuri de baza semi baza sunt dimensionate astfel nct sa realizeze
randamentul maxim n zona de sarcini apropiate de nominala, .
-I.T.A. proiectate pentru semi baza semi vrf sunt dimensionate astfel nct sa realizeze randamentul
maxim n zona de functionare curenta,
ncadrarea n curba de sarcina a CTE existente se poate modifica pe parcursul vietii lor, n functie de
evolutia pretului energiei primare si de performantele tehnico economice ale noilor centrale din S.E.N

SUBIECTU 8
8. C.T.E. noi de baza si vrf: elemente tehnico-economice; variatia costului electricitatii cu

utilizare a capacitatii
Participatia diferitelor cheltuieli n costul electricitatii depinde de:
_ investitia specifica, pe unitatea de putere neta
_ marimea relativa a celorlalte cheltuieli fixe si variabile (factor cu efect redus);
_ durata de utilizare a puterii instalate,
_ costul energiei primare (combustibilul)
_ randamentul de conversie a energiei primare n electricitate;
Din punct de vedere al corelarii performantelor tehnice cu cele economice:
- C.T.G. si C.T.E. - M.P. cu porniri rapide si viteze mari de variatie a sarcinii, pot fi ncadrate n curba de
sarcina n vrf - semi vrf. Ele au investitii specifice mici, fapt ce reduce componenta cheltuielilor fixe,
dar utilizeaza combustibili scumpi, fapt ce majoreaza componenta cheltuielilor variabile.
- C.T.E. cu I.T.A. au inertie mare, porniri lente si viteze reduse de variatie a sarcinii si pot lucra doar ca
surse de baza sau semi baza. Au investitii specifice ridicate, ceea ce majoreaza componenta cheltuielilor
fixe, dar pot utiliza combustibili ieftini, reducnd astfel componenta cheltuielilor variabile.

Pe de alta parte, din cele doua componente ale cheltuielilor C.T.E. n costul electricitatii:

14

- Componenta cheltuielilor variabile e fixata prin proiect, la alegerea combustibilului si a solutiei tehnice,
deci a randamentului de conversie.
-Componenta cheltuielilor fixe are variatii mari cu durata de utilizare a capacitatii instalate, u, dupa o
lege de tipul 1/u.
Rezulta ca pe un domeniu larg de variatie a u:
_ C.T.G. si C.T.E. - M.P. pot valorifica n vrf - semi vrf avantajul investitiei specifice mici.
_ C.T.E. cu I.T.A. pot valorifica n baza sau semi baza avantajul combustibilului ieftin.
Considernd o variatie a u, de la 1 800 h/an (C.T.E. de vrf), la 7 200 h/an (C.T.E. de baza), componenta
cheltuielilor fixe va creste, n fiecare caz, de 4 ori la scaderea u. Curbele de variatie a costului unitar al
electricitatii functie de u se vor intersecta pe acest domeniu. La u mici va fi mai ieftina electricitatea
produsa de C.T.G. si C.T.E.

SUBIECTUL 7
7. Componenta Ch fixe n costul unitar al electricitatii, I specifica n C.E.; cazul celor cu pe
conversia termodinamica
Componenta cheltuielilor fixe :

Ca urmare, componenta cheltuielilor fixe n costul unitar al electricitatii este variabila n functie de
productie, scaznd la marirea duratei de utilizare a puterii instalate.
Pentru o putere unitara data, investitia specifica depinde de energia primara utilizata si de caracteristicile
filierei de conversie a acesteia n electricitate. n general, aceasta creste cnd:
forma de energie primara este dispersa sau saraca
filiera de conversie a energiei are componente scumpe
randamentul de conversie este redus (pentru aceeasi P electrica, creste P intrata).

15

SUBIECTUL 6
6. Componenta Ch variabile n costul unitar al electricitatii produse de C.T.E.. Influenta costului W
primare si a conversie
Componenta cheltuielilor variabile:

Ca urmare, componenta cheltuielilor variabile ale CTE n costul unitar al electricitatii e aproape fixa.
Ea e proportionala cu costul energiei primare si invers proportionala cu randamentul net mediu anual al
centralei. Pentru minimizarea acestei componente trebuie sa se utilizeze combustibili ct mai ieftini, si sa
se realizeze randamente de conversie ct mai ridicate.

SUBIECTUL 5
5. Tipuri de cheltuieli la producerea electricitatii. Costul unitar operational si costul unitar total al
electricitatii
Cheltuielile (costurile) centralelor electrice se pot clasifica dupa diferite criterii.
Criteriul A, dupa scop si momentul cnd se realizeaza respectivele cheltuieli:
A1) costuri de exploatare (sau operationale ) legate exclusiv de activitatile de productie.
A2) cheltuieli financiare si exceptionale, care nu au legatura directa cu activitatile de productie.
Criteriul B, dupa modul de variatie a cheltuielilor cu productia:
B1) Cheltuieli Fixe, ce nu variaza cu productia;
B2) Cheltuieli Variabile, direct proportionale cu marimea productiei.
Cele doua criterii nu sunt independente. Astfel:
- Pentru orice tip de centrala, cele mai importante costuri fixe sunt cheltuielile financiare asociate
investitiei de capital .
-Pentru o centrala cu ciclu termodinamic, cele mai importante costuri variabile sunt cele operationale
associate achizitionarii energiei primare, respectiv combustibilului.
Raportnd suma cheltuielilor anuale operationale (Ch an operat, n ) la productia neta (W el neta, n
MWhe) rezulta costul operational unitar al electricitatii, Cu Op E, exprimat n /MWhe:

16

Acest cost este mic la centralele cu cheltuieli operationale reduse, ca de exemplu C.H.E. si C.N.E., la care
cheltuielile cu energia primara au ponderi mici. Vnzarea electricitatii spre transportator la un pret usor
superior costului unitar operational asigura un profit operational, dar nu permite recuperarea cheltuielilor
financiare asociate returnarii investitiei electricitatii.
Costul unitar total al electricitatii, CU E, exprimat n /MWhe, care se defineste ca un raport
ntre suma cheltuielilor anuale totale (Ch anuale, n ) si productia neta:

SUBIECTUL 4
4. Analiza comparativa a I.T.A., I.T.G. si M.P.E. dupa 6) modul de adaptare la cogenerare (C.E.T.)
si 7) gabaritul instalatiei, duratele de pornire / vitezele de ncarcare.
A) Modul de adaptare la cogenerare
La I.T.A. cogenerarea n contrapresiune se face utiliznd consumatorul termic drept sursa rece; ea
necesita ntreruperea destinderii aburului n turbina la un nivel de presiune acoperitor n raport cu
cerintele consumului de caldura.
Ca urmare productia de lucru mecanic raportata la kilogramul de fluid sau la cantitatea de caldura intrata
n ciclu se reduce cnd nivelul termic al caldurii livrate creste. Randamentul global este mare, apropiat de
cel al unei C.T. cu C.A.I. sau C.A.F., dar cogenerarea este rigida, eficienta producerii electricitatii fiind
conditionata de existenta consumului termic.
La M.P.E. si I.T.G. cogenerarea este recuperativa. La I.T.G. o mare parte din caldura evacuata n
atmosfera cu gazele de ardere se poate recupera la nivel termic ridicat. La M.P. se poate recupera caldura
g.a. (la nivel ridicat) si cea din agentul ce asigura racirea tehnologica a motorului.
Randamentul global maxim al instalatiei de cogenerare, realizat la recuperarea maxima a caldurii este
comparabil cu cel de la I.T.A. cu contrapresiune, iar cota din energia primara ce se transforma n
electricitate este mai mare.
B) Gabaritele instalatiei,duratele de pornire,viteze de incarcare
I.T.A. au gabarite si consumuri mari de material investitii specifice ridicate si inertie mare. Ele necesita
durate de ncalzire la pornire de ordinul orelor. Consumul de energie la pornire este ridicat, dar cea mai
mare parte (caldura) nu provine din SEN. Consumul de durata de viata la porniri accelerate este mare.
Dupa cuplarea la retea, viteza de variatie a ncarcarii este limitata. Aceste caracteristici determina
folosirea ca centrale de baza sau semi baza.
I.T.G. si M.P.E. sunt compacte, au consumuri mici de material, investitii specifice mici si inertie redusa.
Ele necesita durate de incalzire la pornire de ordinul minutelor, cel mult al zecilor de minute. Consumul
de durata de viata si de energie la pornire este mic, dar ambele necesita la pornire Lmecanic de antrenare.
Viteza de variatie a ncarcarii poate fi mare. Acestea permit folosirea ca centrale de semi vrf, vrf si
rezerva - siguranta.
17

SUBIECTUL 3
3. Analiza comparativa a I.T.A., I.T.G. si M.P.E. pentru C.T.E. (producere exclusiva de
electricitate), dupa: 5) modul
de evacuare a caldurii la sursa rece si influenta parametrilor externi asupra performantelor.

A) Modul de evacuare a caldurii de la sursa rece si influenta parametrilor externi asupra


performantelor
La I.T.A. agentul motor lucreaza n circuit nchis. Sursa rece (condensatorul) functioneaza sub vid si
necesita debite mari de agent de racire (termodinamica). Aceasta conduce la coborrea Tmi catre valori
apropiate de cea a mediului ambiant si permite realizarea unor randamente termice bune fara a creste mult
temperatura n zona calda a ciclului, dar poate sa conditioneze amplasarea centralei de condensatie.
Principalul parametru extern pe partea rece este temperatura apei de racire, care determina variatia
temperaturii si presiunii de condensare. Scaderea tc si pc conduce la coborrea Tmi si cresterea
randamentului termic, dar si la marirea volumului specific al aburului evacuat
si a sectiunii de iesire scumpind turbina si marind pierderile de energie cinetica reziduala
La M.P.E. si I.T.G. nchiderea ciclului termodinamic se face prin atmosfera (ambele aspira aer rece si
evacueaza gaze de ardere fierbinti). Necesarul de apa de racire este redus la cerintele tehnologice, iar
restrictiile de amplasament sunt mai mici. Tmi a ciclului este ridicata, fiind putin influentata de parametrii
apei de racire si mai mult de parametrii aerului si de caracteristicile instalatiei.
n ciuda Tms ridicate randamentul de conversie n lucru mechanic este limitat. Parametrii externi cu
influente pe partea rece sunt presiunea si temperatura aerului. Ambele modifica densitatea agentului si
debitul masic aspirat.

SUBIECTUL 2
2. Comparatia I.T.A., I.T.G. si M.P. pt. C.T.E., dupa: 3) tip masini mecano energetice si 4) curgerea
fluidului

A) Tip masini mecano energetic

I.T.A. si I.T.G. utilizeaza masini mecanoenergetice de compresie (pompe, compresoare) si destindere


(turbine) de tip rotativ. Ele functioneaza fara socuri si cu vibratii mici. Fortele inertiale (centrifugale)
solicita piesele mobile ntrun singur sens, la ntindere, fapt ce reduce oboseala materialului. Turatiile de
lucru pot fi mari, fiind limitate, n principal, de forta centrifuga. Punctele de frecare sunt putine (doar n
lagare) si pot fi bine controlate si unse. Ponderea frecarilor mecanice este mica si randamentele mecanice
sunt bune. Uzura prin frecare este redusa, iar degradarea uleiului este mica. Nu este necesara completarea
cu ulei si schimbarea uleiului se face rar. Rezulta caracteristici bune de fiabilitate, disponibilitate si
mentenabilitate.
M.P.E. folosesc aceeasi masina mecano - energetica, cu piston att pentru compresie, ct si pentru
destindere.
M.P. functioneaza cu socuri si vibratii mari, datorita schimbarii sensului de miscare a principalei piese
mobile (pistonul). Fortele inertiale solicita ciclic numeroase piese la ntindere si compresie, aceasta
mareste oboseala mecanica a materialelor. Turatiile de lucru sunt limitate att mecanic ct si
18

termodinamic (viteza de ardere). Punctele de frecare sunt numeroase si dificil de controlat (cilindru piston - bolt biela - arbore cotit - maneton).
Randamentele mecanice sunt reduse si uzura prin frecare accentuata. Degradarea mecanica si termica a
uleiului este mare, exista consum de ulei ce se compenseaza prin completare. Schimbarea uleiului se face
la intervale scurte.
Caracteristicile de fiabilitate, disponibilitate si mentenabilitate sunt inferioare celor de la I.T.A. si I.T.G.
B) Curgerea fluidului

La I.T.A. si I.T.G. curgerea este continua. Debitele masice si volumetrice mari favorizeaza cresterea
puterii unitare. Transformarea ciclica se realizeaza prin faptul ca fluidul parcurge, pe rnd, diferite
instalatii, care se pot optimiza separat. La I.T.A., aceste instalatii pot fi produse pe componente si sunt
asamblate la centrala.
Pentru I.T.G. mici si medii gradul de pre asamblare este mare.
La M.P.E. aceeasi masina mecano - energetica, cu piston, serveste pe rnd la compresie si la destindere.
Arderea are loc n interiorul spatiului delimitat de camasa cilindrului, piston si capacul chiulasei. Ca
urmare, gabaritul instalatiei este mic si gradul de tipizare este mare. M.P.E. au grad mare de pre
asamblare. Pe de alta parte curgerea este discontinua, debitele de agent sunt limitate si puterile unitare
realizabile sunt mai mici.

SUBIECTUL 1
1. Comparatia I.T.A., I.T.G. si M.P. pt. C.T.E., dupa: 1) preluarea caldurii de la sursa calda si 2)
agentul de lucru.
A) Preluarea caldurii de la sursa calda
I.T.A. utilizeaza arderea externa. Agentul motor (de lucru) nu e n contact direct cu sursa de caldura.
Aceasta permite folosirea multor tipuri de surse calde (combustibil inferior sau nuclear, caldura solara,
geotermala, etc.).
Arderea atmosferica a combustibililor reduce ncarcarea specifica si mareste volumul focarului.
Transferul de caldura de la sursa la agentul motor are loc printr-o suprafata, care mareste consumul de
metal si impune folosirea n zona fierbinte a ciclului a unor materiale speciale, care sa reziste la o
temperatura mai ridicata dect cea mai mare temperatura a agentului motor. Aceasta limiteaza
posibilitatile de crestere a temperaturii medii superioare Tms.
I.T.G. si M.P.E. folosesc arderea interna, sub presiune. Agentul motor este cel care ntretine arderea
(aer), respectiv cel care rezulta n urma acesteia (gaze de ardere). Pentru limitarea eroziunii si coroziunii
combustibilul folosit trebuie sa fie curat (fara cenusa, Sulf, Vanadiu, metale alcaline, Ca Na, K, .), care
impune arderea de combustibil gazos si / sau combustibil lichid tratat, marind cheltuielile operationale.
Arderea sub presiune n interiorul agentului de lucru mareste ncarcarea specifica si elimina necesitatea
transferului de caldura prin suprafata.
Aceasta reduce consumul de metal, volumul si costul instalatiilor. n zona fierbinte a ciclului materialele
pot fi racite la temperaturi mai mici dect cele ale agentului motor, fapt ce permite cresterea Tms.

B) Agentul de lucru

I.T.A. energetice utilizeaza apa-abur, fluid ieftin, nepoluant, stabil chimic, usor de transportat si depozitat.
Setul de transformari (2 izobare si 2 adiabate) cere schimbarea starii de agregare n ciclu (vaporizare la
sursa calda si condensare la cea rece). Compresia are loc n stare lichida la densitati mari si debite
volumetrice mici; aceasta reduce lucrul mecanic de compresie n raport cu cel de destindere si mareste
19

lucrul mecanic net pe kilogram. Agentul motor are caldura specifica mare si caldura latenta de vaporizare
mare. Cantitatile de caldura si de lucru mecanic pe kilogramul de agent sunt mari, fapt ce avantajeaza
unitatile de puteri mari.
I.T.G. si M.P.E. folosesc aer-gaze de ardere, fara schimbarea starii de agregare. Compresia aerului la
densitati mici si volume mari necesita un lucru mecanic ce poate atinge circa 50 % din cel de destindere;
aceasta reduce lucrul mecanic net pe kilogram.
Caldura specifica a aerului / gazelor de ardere este de circa patru ori mai mica dect a apei, respectiv de
circa 2,5 ori mai mica dect a aburului. Agentul motor schimba doar caldura sensibila, iar cantitatile de
caldura si de lucru mecanic pe kilogramul de agent sunt mai mici. Aceasta limiteaza posibilitatile de
crestere a puterii unitare.

SUBIECTUL 10
10.Comparatia fluxurilor energetice pt CTE cu ITA de condensatie si CTE cu ITA de
contrapresiune
A) Fluxuri energetice pentru CTE cu ITA de condensatie

Rezulta randamentele pe grupe de transformari:


brut, la bornele generatorului: brut C.T.E.-T.A.=Pbg/Pt c=cz*cnd*termic*mec*gen
net, la bornele centralei: net C.T.E.-T.A.=Pel net IT/Pt c=cz*cnd*termic*mec*gen*SP*trafo
Se observa ca pentru un sir de transformari simple nseriate, de tipul celor de mai sus, pentru care energia utila
iesita din transformarea n-1 devine energie intrata n transformarea n, randamentul sirului de transformari este
egal cu produsul randamentelor individuale. Ca urmare, acesta este mai mic dect cel mai mic dintre randamentele
individuale, respectiv dect randamentul termic.
Cresterea randamentului termic se poate realiza prin:
_ Coborrea Tmi, prin reducerea temperaturii si presiunii de condensare;
_ Cresterea Tms, prin a) ridicarea presiunii aburului viu si a temperaturii de vaporizare; b) cresterea temperaturii
aburului viu peste cea de saturatie, la ciclul Hirn; c) prencalzirea regenerativa a apei de alimentare si d)
suprancalzirea intermediara (s..i.), eventual repetata.
n practica, metodele de mai sus se aplica simultan si corelat.

20

B) Fluxuri energetice pentru CTE cu ITA de contrapresiune


Daca se ntrerupe destinderea aburului la un nivel de presiune acoperitor n raport cu cererea consumatorului termic,
folosind apoi caldura aburului evacuat pentru consum termic direct (la consumatori tehnologici, folosind drept agent
caloportor aburul) sau indirect (la consumatorii urbani, prin intermediul unui schimbator de caldura abur / apa
fierbinte sau apa calda), caldura evacuata din ciclu este energie utila, iar turbina devine una de contrapresiune.
Productia de electricitate se realizeaza exclusiv n cogenerare (folosind drept sursa rece consumatorul termic).
Pe partea de energie utila analiza s-a oprit n acest caz la cantitatile brute, fara a mai tine seama de consumurile
energetice proprii tehnologice.

Principalul dezavantaj tehnic al C.E.T. cu I.T.A. de contrapresiune este acela ca introduce o legatura rigida ntre
existenta consumului termic si posibilitatea producerii eficiente a electricitatii.
Pentru cazul cnd n aceeasi zona se afla doi consumatori termici de nivele diferite, din care cel putin unul are
variatii mici ale necesarului de caldura, se pot utiliza turbine cu contrapresiune (la nivelul termic mai scazut) si priza
reglabila (la presiunea superioara) .

21