UNIVERSITATEA CRESTINA

DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI
STRAINE

ATENTIA
Profesor : Lect. Univ. Dr.
Student:
AN :

MARIA CONDOR

MARIN ADELINA -GINA

ENGLEZA - TURCA

ATENTIA
Atentia presupune activarea selectiva, concentrarea si
orientarea energiei psihonervoase in vederea desfasurarii
optime a activitatii psihice, in special a proceselor cognitive.Se
disting mai multe forme de atentie, in functie de natura
reglajului implicat-atentia involuntara, voluntara si
postvoluntara. Acestea se dezvolta treptat, ca urmare a
maturizarii structural-functionale a creierului si antrenarii in
activitate (mai intai in cea de joc, apoi in cea scolara si
profesionala).
Selectivitatea atentiei este posibila prin activarea mecanismelor
de filtrare, care blocheaza trecerea informatiei nerelevante,
permitand accesul doar a celei semnificative.Astfel spus, atentia
este focalizata asupra stimulilor principali, ceilalti fiind ignorati.
Concentrarea optima a atentiei presupune investirea energiei
psihonervoaseasupra unui stimul care reprezinta obiectul
atentiei. Stimulii periferici sau chiar din afara campului atentiei
sunt vag receptionati sau ignorati.
Orientarea atentiei consta in directionarea acesteia asupra unui
obiect sau fenomen legat de sarcina care trebuie indeplinita.
Este necesara pe tot parcursul invatariiscolare in perspectiva
asigurarii eficientei acesteia.
Atentia involuntara apare fara intentie, fara efort sau
organizare speciala.Avantajele sale sunt: aparitia usoara si lipsa
de efort in mentinerea ei.Dezavantajele constau in: durata
relativ scurta (intre zece si cinsprezece minute)si imposibilitatea
manifestarii in secventele dificile si monotone care sunt
prezente in orice activitate umana. Factorii care determina
aparitia atentiei involuntare sunt:


a)Intensitatea crescuta a unor stimuli pe fondul celor
medii;
b)Noutatea simturilor;
c )Mobilitatea unui stimul de fondul unora statici;

Gradul de complexitate a stimulilor ( un stimul usor capteaza

doua minuteatentia involuntara, iar unul complex, pe masura ce
este explorat, poate starni interesul,mentinandu-se astfel mai
mult timp in centrul atentiei);
Stimulii care au generat situatii, trairi placute, vor induce usor
atentia involuntara;
Momentele de asteptare care pregatesc aparitia unor stimuli
faciliteaza activarea mecanismelor atentiei involuntare.
Atentia voluntara consta in orientarea selectiva si focalizarea
deliberata asupra unui obiect, sarcini sau activitati si in
mentinerea acestei focalizari cat timp este necesar pentru
finalizarea sau atingerea scopului propus.Intrucat este
declansata intentionat,aceasta forma de atentie este in stransa
interdependenta cu alte mecanisme psihice -reglatorii:limbajul
(structuri verbale- autocomanda de a fi atent) si vointa
(organizarea voluntara a orientarii, concentrarii si selectivitatii
energiei psihonervoase); integrative:anumite trasaturi de
personalitate (responsabilitatea fata de activitatea scolara).
Autoreglajul voluntar se exprima in : orientarea intentionata
spre obiectul atentiei,intensificarea activitatii psihice, inhibarea
voita a preocuparilor colaterale si izolarea de excitanti
perturbatori, efort de mentinere a concentrarii atentiei pe toata
durata activitatii( Cretu, 2004, p.75).Astfel, activitatea este
sustinuta in toate momentele ei, atat in celeatragatoare, cat si
in cele neplacute, in cele usoare, dar si in cele cu dificultate
marita.
Atentia postvoluntara este considerata un fel de deprindere de
a fi atent, cu unconsum foarte scazut de energie si pe o
perioada indelungata. Deprinderea de a fi atentare drept

fundament un anumit grad de automatizare a atentiti voluntare,

prin utilizarea sa repetata.De ce atentia postvoluntara necesita
mai putina energie psihonervoasa decat cea voluntara?Pe langa
faptul ca este la fel de bine organizata ca aceasta din
urma, beneficiaza in plus de prezenta automatismelor
voluntare, care elimina necesitatea unui efort sustinut, epuizant
la un moment dat.Atentia postvoluntara se dezvolta pe masura
ceexperienta scolara creste, antrenamentul cognitiv devenind
din ce in ce mai complex. Deasemenea, aceasta se manifesta in
special la disciplinele pentru care elevii au o motivatie
intrinseca.In atentia scolara sunt prezente toate cele trei forme
ale atentiei.Alternanta acestora este absolut necesara, pentru
evitarea instalarii oboselii si starii de somnolenta.Implicatii
pedagogice.Dezvoltarea calitatilor atentiei ( volum, stabilitate,
concentrare, distribuitate,mobilitate) trebuie sa realizeze
tinandu-se cont de particularitatile de varsta. Este cunoscut
faptul ca in primii ani de scoala volumul atentiei este relativ
redus, numarul de elemente asupra carora se poate focaliza
atentia simultan nefiind foarte mare. Elevilor le este dificil sa se
concentreze simultan asupra explicatiilor verbale, aspectelor
intuitive,raspunsurilor date de colegi, desfasurarii propriu-zise a
activitatii-distributivitatea atentiei. Stabilitatea
atentiei( persistenta cat mai indelungata ) se dezvolta odata cu
varsta.Daca cei de clasa intai isi pot mentine atentia intr-o
activitate maxim douazeci-douazeci si cinci de minute, in clasa
a patra-in jur de patruzeci si cinci de minute, lasfarsitul liceuluipauza poate veni si dupa mai mult de o ora. Concentrarea
atentiei(intensitatea optima a explicatiei anumitor centrii
corticali, raspunzatori de prelucrarea informatiei implicata in
sarcina respectiva) poate fi afectata in cazul suprasolicitarii
(prea multe sarcini)., dar si datorita pasivitatii (plictiseala duce
in mod inevitabil la neatentie).De aceea se recomanda:alternanta activitatii in plan mental cu aplicatiile
practice,manipularea de obiecte, pentru accesibilizarea
intelegerii unor notiuni complexe ( particularitatile stadiului
operatiilor concrete);-asigurarea unui tempou adecvat al lectiei,
eliminandu-se timpii morti, dar si graba;-modularea tonului
folosit de cadrul didactic, astfel sa se evite monotonia;modificarea pozitiei cadrului didactic in clasa, astfel incat sa nu
le fie distrasa atentia de sarcinile in care sunt implicati.

Bibliografie

AUSUBEL, D.P; ROBINSON, F.G.,

Invatarea in scoala. O introducere in psihologia
psihopedagogica.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981

CRETU, TINCA,
Psihologia educatiei
. Bucuresti, Credis , 2004

SALAVASTRU, DORINA,
Psihologia educatiei
. Iasi, Polirom, 2004

CHELCEA, S.
Enciclopedie de psihosociologie
, Bucuresti, Ed. Economica, 20