Sunteți pe pagina 1din 338

STEFAN GR. BERECHET.

Pro cedura de Judecata

Ia Slavi si Romani

1rM

CHISINAU

Tipografia Eparhiala Cartea RomAneascá"

1 9 2 6

www.dacoromanica.ro

"I'EFAN GR. BERECHET.

Procedura de judecata

la Slavi .i Romani

CHISINAU

Tipografia Eparhiald Cartea Romãneasci"

I 9 2 6

www.dacoromanica.ro

0 LAMURIRE

Am socotit cd Procedura de judecatd" este o clzes-

tiune de seamd in istoria vechiului nostru drept. De a-

ceia o indelungatd vreme m'am sdrguit sd adun de prin

colectille de documente materiale model in

legdturd cu

subiectul ales. In aceia# mdsurd am cdutat V acele frag- mente sigure din cdldtoriZ streini, cari in curgerea

vea-

curilor au strdbdtut tam noastrd V au avut impreprarea

sd cunoascd judecata strdmoVlor novcri.

Acestui modest studiu ii premerge o scurtd expune-

re a procedurei de judecatd la Slavi spre a se vedea

asemdnarea qi deosebirea itztre aceasta V cea romdneas-

cd: aceasta din urmd suferind influenta celei dintdi. Am

cdutat, ca acolo, unde este cazul, sd fac legdtura compa-

rativd intre cele cloud proceduri pentru a se vedea in ce

mdsurd apa mdloVlor afluenti bizantino-sudslavi a

tul-

burat limpezimea marelui curent al principiilor de drept roman, cari zac in temelia vechiului drept romdn.

Ne oprim in pragul anului 1848 dupd care

curen-

tul juridic apusean prinde tot mai puternice rdddcini.

Nu afirmdm nimic fdrd sprijinul documentelor.

Intre numeroasele lucrdri ce am cercetat am avut

ca model lucrul sdvdr#t in vol. II al d-lui profesor u-

niversitar loan Peretz, ctitorul

vechi romdnesc in fara noastrd.

Viintei istoriei

dreptului

24. II. 1926.

www.dacoromanica.ro

PARTEA I-a

PROCEDURA

DE

JUDECATA LA SLAV!

www.dacoromanica.ro

I.

PROCEDURA

DE JUDECATA LA. SLAVI.

Procedura de judecatd, in vremea veche la Sud-

slavi in particular

si Slavi in general, se manifesta prin

3 momente: a) chemarea si

identificarea partilor;

b)

lupta partilor inaintea iudeceitei $i prezentarea dovezilor

pentru hotärdrea afacerei §i c) executarea.

E caracteristic, ea judecata vremei vechi nu fdcea deosebire intre procesul penal si cel civil. Statul nu se

amesteca la inceput de loc, ci numai ajuta reclamantu-

Idsa urmdri-

lui sd urmdreascd pe invinuit, dupd aceia

rea in seama comunitatei, ca mai talrziu sd se amestece

in chip mai activ.

Partite in proces. Astazi pdrtile intr'un proces ci-

vil se numesc in procedura rusd: istet" PICTelVb, adicd

reclamant,

§i

otvietcic"

OTBtr-H4K1, adicd reclamant,

nomenclatural juridical care a trecut si la Bulgari,

ludnd

forma

de:

isteldt", lic-remyr-b, si otvietnicdt", OTBIT-

HLIK13T'b, iar in cel penal, infractorul se numeste priestup-

nic" nptc-rymimcb si cel ce acuzd este procurorul qobvi-

niteli", 061311HilTenb, din partea statului, and in bulgd-

reste pe priestdpnicdt",

npIcTAI1HHIMT%, §i obvinitelat",

0613/4HPITel1brb. In vremea veche notiunea de pärti era pu-

tin mai larga. In timpul evului mediu, zadruga, comu-

www.dacoromanica.ro

4

Stefan Gr. Berechet

mitatea apärea ca 041 in proces in locul unui membru

al lor. Sub

particulare,

in cea mai adanca

persoane

vechime, se Intelegeau persoanele nefizice: familia, nea-

mul §i comunitatea in sanul carora se gdsiau atat recla-

mantul cat §i reclamatul. In dreptul rus ca§i al celorlalte

popoare slave responsabilitatea comunitatei in materie de

crimã ramanea numai in cercul lor. Nu se presupunea

niciun fel de Indoialä. De aici vine §i responsabilitatea soli-

dara crugovaea poruca", (kpyrosag nopyka), bulgarqte:

94(1'0E41 nopica §i eMCTBOTO, polone§te ruka spolee'na, a

tuturor membrilor comunitatei. Mal tarziu chestiunea s'a

aranjat Dreptul cutumiar a stabilit cine anume poate sa razbune pentru tata, fiu, frate etc. Pentru orice afacere,

care se desbätea inaintea judecdtei, se prezenta dintr'o

parte §i alta drujini

reclamantii §i

reclamatii §i de obicei In complectul membrilor sai ca

i notiunea de

intregi de rude §i vecini.

ca§i

Persoa-

nele

juridice apareau deasemenea

persoane fizice '). Mu lt mai tarziu apare

persoand in dreptul particular, ca parte in proces.

Cuvantul istet", HCTEWL, vine de la verbul iscati"

lintATH, care inseamnd a cduta, deci dar substantivul in-

semneaza persoana care cauta, care Incepe procesul; iar

otvietcic" OrraT91-11M, bulg. OTIATH 1-11MT71 vine de la verbul

omt9a-rb, care Insemneazd a raspunde, deci persoana

de la care se cere ceva, care e datoare sä dea raspuns.

In vechile

monumente juridice

ruse,

celalt, se numiau cu

tut

singur nume

ty11911HIM ori

ryTA:KtINIM 3).

atat unul cat

i

11VVE11,71

2)

sau

1) BYra,romnpexiiiBy,aanort7,: 0630p1 nuropin pycoltaro npana"

ed. 11 S. Peterburg §i Cbiev, 1888, pag. 513.

2) B. Cepreeurprb: jleinkia no 11cTopin pycettaro npana" pag. 447

1) Baamanpcitictl Bygauous, op. cit

pag, 513.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatä la Slavi 0 Romani

5

In vechiul drept bulgar, In cel mai vechi monument ju-

ridic,Legea pentru judecarea mirendor,Intalnim pentru

expresiunea infractiune", vind", delict",

expresiunile

vechi slave:

nripx, KAEKETHHK% §i warn", iar pärtile

se

numiau: cynErmum, KAEBETHHEO §i WhflOTHHU,H". Iatä cum se

exprimä art. 2 din aceastä lege: In orice

neintelegere,

Invinuire §i denuntare, cneazul §i

jiidecätorul trebuie sa

nu judece (asculte) fdrä destui martori, ci sä zica

ce nu se inteleg,

celor

celor ce invinuesc §i

denuntãtorilor:

dacd nu infAti§ati (aduceti) martori, cum porunce§te legea

dumnezeeascA, veti primi aceia§i pedeapsd pe care o ce-

reti pentru

protivnic" 4) = E% Krimioy map) H KAEKE.roy ii

tworrm AotT6wr% KHA3E0 H rOyAHH HE HOEA0yWATH KE3 CKEI

A+TEAli MHOF7o HO rAttrOAATH

ISIB

royrhttimcom, 11

KAEKE911:41H,

ISOM% H IllbflOTHHKOM70 AV HE I1UT7AKHETE nocnoyari (a-

Komi., H 3AIS0117. 60ASHH H KEAHT711 flpHFOrPH TOrKE KA3Hli %MITE 6).

Aceia§i lege imparte delictele In mad"

AWN" pentru cele mari se cer 11 martori, iar pentru cele

mici 7 §i 3 martori, (art. 3). IMO WE flOCAOMA Aa &M

i mici" KFAFIICH §i

KATETA OAHHAAECATE A AIME CEr0 fOKA H K% mandp. nik W g Ao

1":, A HAFI Alfa aro pOKA. 6)

II

Chemarea 0 Infatiprea la judecata.

In vremea veche pärtile se prezentau de bunä voie

la judecatä fdrã amestecul autoritatei. Mai tarziu

vino-

vatul §i vätämatul se Intelegeau intre sine ca s'a" apard inteo

anumitä vreme inaintea mijlocitorilor sau Impäciuitorilor sau

mai tArziu In fata unor anumite instante de judecatd.

4) Vezi: p. 111, pag. 10.

5) Ibidem : pag. 3-4.

6) lbidem: pag. 4.

www.dacoromanica.ro

6

$tefan Gr. Berechet

La toate popoarele arice

ca§i

la vechii Romani,

*tile se 'Infati§au Inaintea judecatei de bund voie. Atunci

se prezentau cloud cazuri:

a) and persoana,

care a sävâr§it

delictul a fost

ca drept pedeapsä urma

prinsa asupra faptului, atunci

rdzbunarea sau ducerea vinovatului inaintea judecdtoru-

Iui §i räscumpärarea (compositio) 7).

2) §i când persoana invinovatita era numai banuitä,

atunci trebuia sa." se dovediascd vinovätia ei.

Persoana vätämatä trebuia sä arAte indiciile delictu-

lui §i faptul trebuia constatat de societate in persoana a

CA torva din reprezentantii ei. Dupd aceia numai vAtäma-

tul se adresa cdtre

cel

bdnuit cu intentiunea

de a-I

chem a la judecatä (mannitio, in jus

putea sä nu se prezinte

la judecatä,

vocatio). Bdnuitul

dar in acest caz

societatea avea motiv sä banuiascd, CA el este adevdra-

tul vinovat §i in urma acestui fapt, asupra lui cu drep-

pentru rdzbunare.

tate cddea invinuirea §i rdspunderea

Dacä cduta sä evite aceastä rdspundere, bdnuitul trebuia

sä alerge la mijlocitori", noicop,

cari trebuia sa Inchee

intelegerea cu un räscumpärätor, ornignA, compositio.

Intelegerea pärtilor de bund voie de a aparea la jude-

catä a fost multä vreme regula obi§nuitä.

nu se impunea nici din partea judecatei, nici din partea

partei vätdmate. Astfel ca dacA aceasta nu se executa

Aceasta frisa

dintr'o parte sau cealaltä, protivnicului ii rämänea iard§i sä-.

§i facä singur dreptate": camocg,4%, bulg. cam OC,RAID. La Fran-

ci vinovatul trebuia sä se infatiseze neapdrat, afard de ca- zurile scusabile 8). Reclamantul II a§teaptd pana noaptea

§i constatä lipsa lui, pentru aceasta, cel absent este su-

') Brissaud: Manuel d'histoire du droit franfais" pag. 568, Paris, 1910,

9 Brissaud. op. cit. pag. 568.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi

i Romani

7

pus la gloaba. Daca nu apare astfel de cateva ori, el se

cheama inaintea regelui. punandu-se in

acest chip in

afard de lege.

Chemarea personala a vinovatului din partea recta-

mantului este modul cel

mai obisnuit.

11

gasim si

in

legea celor XII table si in alte monumente vechi legislative.

De asemenea il aflam si la Bulgari sub dominatia tura.

Astfel Ca partile trite() anumita epoca printr'o inte-

legere reciproca aranjau prezentarea lor personala inaintea

judecatei. Cand vinovatul socotia de bine sa evite aceasta,

reclamantul avea voie sa-1

lege si sa-1

aduca la jude-

cata. Vinovatul, in asemenea imprejurari,

era inchis

si

nu era pus in libertate de cat sub garantie.

Chemarea partilor la judecata prin anumite organe

judecatoresti este un mijloc intrat in vigoare mult mai tarziu.

Aceasta slujbä o indeplinia in dreptul sud-slav asa

numitul pristav" ITICTAIVA, 9) jar in cel ceh comornic-ul,

komornik, un fel

decata.

de servitor oranduit pe langa ju-

.

Pristavul la Slavii din sudul Dunarei, casi in Rusia, era

un executator

al

poruncilor institutiunilor judecatoresti

si administrative El chema partile, dar putea sä

apere uneori. Executa si sentintele.

si

le

In limba vulgara

sarba de azi pristav

insemneaza sluga". La Bulgari

expresia npHcraBpurb cc" sau Toil e

npPicraBeErb"

insemneaza s'a bagat sluga", s'a conditionat sä slu-

jasca". Pristavii slujau pe langa judecatorii, dar nu erau

ai judecatei si ii

inlesneau atingerea scopului activitatei ei de la inceput

adevarati functionari. Ei erau ajutatori

'Ana la sfarsit. Ei serviau ca ajutatori

partilor pe cari

9) C. JireCek In

Archiv für slavische Philologie" vol. XXII

p. 1-2.

1900 in art: ,,Des Gesetzbuch des serbischen Caren Stephan Duschan pag. 181.

www.dacoromanica.ro

8

$tefan Gr. Berechet

uneori le si aparau. Aceastä

definitie ne-o clA Zaconi-

cul lui Dusan (art, 91) si istoricul

ski-Budanov.

jurist rus Vladimir-

Ca pristavul sä cheme pe cineva la judecatä trebuia

sd se observe o anumitd regula. In Serbia pristavul ca sa

cheme pe cineva la judecatä trebuia sa aibA o carte",

litHira, dupä cum ne spune art. 162 din Zaconicul

Dusan. Fara cartea aceasta el, nu putea executa nimic.

In caz contrar, era supus unei foarte grele pedepse: ii

tdiau mAinile si limba. Pristavul rus chema pArtile fiind

lui

inarmat cu pozAvnaia gramota", 1103bIBHa5i

rpawyra.

Reclamatul urma de obicet pe pristav, când acesta

Ii

arAta aceastA gramota. Pentru acest serviciu, pristavul

primia din partea partilor o plata*, dupd o taxA anume

stabilitä, numitA pogon", noroum, ceia ce corespunde cu

,,treapAdul romAnesc". Pristavul nu putea sä aparA Inteo

casd streind pentru chemarea cuiva, and in casA era nu-

mai sotia so si

el lipsia: astfel glasueste

art.

104 din

Zaconicul lui Dusan. Deasemenea sotia WA bArbatul ei

nu se putea chema la judecatA. Si sa ,nu

se ducä

pristav la femeie, cAnd nu e bArbatul

ei acasä; nici sä

nu se cheme femeia Med bärbat, ci sä-i dea de

veste

femeia bärbatului sä vie la judecatä; de aceia nu e vino-

vat bArbatul 'Ana ii clA de veste" = II Aa LE

HE HAVUAE

flpHCTAKID HA 7tZEHOy [MAN

311Ka

WEHA

6E3b Ara;

Irgtirb

ft%

AA

iiiyAza

Aonia; HH AA LE HO-

CH

AAA WM ArCy IlArr,

AA rtEAE HA

tyAb;

oy

FroAt3TH AIWA ALM 191111111v, Aorm

my MAE rAArtl.

Din Zaconicul

lui Dusan 10)

reese cA

insAsi pArtile puteau sd se invite la

pristav. In evul mediu, in cAteva din

judecatA

si

fdrA

tarile slave, cum

10) CT. 1-10BaROBWK:

3attonnlm Rapa C.reepana Aymana" 1898

Belgrad, pag. 209; cf, Ion Peretz pag. 32; cf. p. III, pag. 20.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi

i Romani

9

este

in Cehia komornik-ul,

niciodata nu indraznia sa

mearga singur sa cheme pe cineva, ci era insotit cel pu-

tin de doi martori vecini, oraAa, astfel

ca el, nu numai

sa-§i paziasca viata sa de pericol; ci §i ca nimeni sa nu poata

ascunde chemarea

a stfel de cazuri, era o sarcind ob§teasca, pe care trebuia

sa o execute toti locuitorii unei comunitati.

Prezentarea la proces. La inceput prezentarea perso-

legala la judecata. Prezentarea, in

nala la judecata a partilor direct interesate era obligatorie

i

necesara. Mai tarziu intalnim §tiri privitoare la iinfati§area la

judecata in toate tarile slave. Daca in Russkaia Pravda"

nu gasim nimic privitor lt prezentarea la judecatä, totu§i in

Gramota sudnaia a Novgorodului §i cea a Pscovulai"

aflam informatii despre o larga desvoltare a prezentarei la judecatd. Zaconicul lui Du§an ne da deasemenea ca-

teva indicatiuni despre aceasta chestiune in Wile balcanice.

Orfanul dupd Zaconicul lui Du§an, (art. 73), care nu

se putea apara singur, putea sa-§i prezinte un1aparator",

nassiya,

advocat:

Orfanul, care nu e in stare sa se

judece sau sa se apere, sa dea -advocat, care-I va apd-

ra",

(011tOTA Kea HCTII

MICA HOTH HAN OTIITTHI

Afi

oirmicavni).1 Pristavii, despre cari am

vorbit deja, puteau fi nu numai ajutatori, ci §i reprezen-

tanti ai partilor. Acest lucru este similar atat in Zaco-

AF nhp'u,a KOH ISE

nicul lui Du§an, cat §i

in dreptul

rus,

uncle

nu era un slujitor de stat,

ci reclamantul

§i-I

pristavul

cerea ca

aparator, ca sa-i aduca acest serviciu de mijlocitor 12).

")

11)

loan Peretz: op. cit. pag. 25.

&nag. By,gaH0131: op. cit. pag. 515.

www.dacoromanica.ro

10

$tefan Gr. Berechet

Dovedirea prin

Martorii

martori

se intAlneste in cele mai

bAtrane vremuri

si

anume in cartea Numerilor XXXV, 30 si in Deutere7

nom XIX, 15. Legea aceasta a lui Moisi cere ca martorii

sä fie cercetati cu tot dinadinsul, pe fata, si sä fie multi.

Aceastä reguld a fost imprumutatA din Vechhil Testament

de dreptul canonic. Ace las lucru Ii intAlnim si in dreptul romano-bizantin de unde a trecut in Legea pentru judeca-

i mai in-

rea mirenilor" de la Bulgari. Totusi in vremuri

i legiuiri. 0 aflAm si in legea ebraical

depArtate, inainte de aparitia

martorilor, intAlnim o altä

institutie, care, lard indoialä, a slujit ca origine a insti-

tutiei martorilor. Este vorba despre asa numitii: cojurato-

res", sacramentales", cojureurs"

, Eideshelfer", MISAETKEHH.

011itTHH11,11 sau

AVUHMI4M

juratori au

fost

la

toate popoarele

primitive.

Ei

erau rude si persoane apropiate

ale

pul lor

consta in

aceia ca sa jure

unei

parti.

Sco-

si sa incredinteze,

impreund cu reclamatul, CA invinuirea, care i se aduce, nu

este adevAratä, cd el este un om cinstit

i

ca.' nu a sà-

vArsit fapta rea ce i se pune in sarcinA. Cu alte cuvinte,

ei erau un fel de garanti, martori pentru numele bun al

invinuitului,

pentru

onorabilitatea

acuzatului,

ei

erau

testes de credulitate, iar nu testes pe veritate". 0 aseme-

nea mArturie era o sarcind impusä de rudenie.

Numärul jurAtorilor se schimba dupä obiceiuri, im-

portanta procesului

i

situatia sociald a persoanei. De

obicei ei erau 24, 12 sau 6, uneori 11 si 5 si cu acu-

zatul 12 si 6. Ei jurau la fel casi acuzatul sau jurau CA

declaratia acuzatului este dreaptA, demnd de credinta; daca

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi §i Rom Ani

11

el e un sperjur, §i ei sunt la fel. Ei raspund Impreuna

cu el. Mai tarziu ei devenira un fel

acuzat. In unele monumente juridice

de garanti pentru

slave,

cojurätorii

se schimba in jurdtori (koTruiH sau notorrnino), cuvinte,

cari vin de la cuvantul rota",torra, care Insemneaza jurd-

mant". Potrivit art. 156 din Zaconicul lui Du§an, jurdtorii

jura §i indreptatesc, dupa lege, pe un invinuit. Daca, totu§i,

mai apoi reese, Ca Impotriva persoanei, pentru care au

jurat juratorii, sunt dovezi, ca-i nedrept, ei platesc impa-

ratiei cafe 1000 perperi §i unor asemenea juratori nu li

se mai da crezamant in viitor: Cari jurätori se blesteama

§i indreptätesc pe acela, dupd lege, §i daca dupa aceasta

se gase§te dovedit adevarul la Indreptarea

indreptatire

celuia ce 1-a indreptatit juramantul; sä ia domnia mea,

acestor juratori ate 1000 de perperi §i mai mult; dupa

aceia sä nu fie a ce§ti juratori crezuti; nici cineva dintre

ei

sa se märite sau insoare", (RON CI

110i/0THH1H

KAblICS

n

OneAH'Il

onor4-3n no

3dISOIN,

H

dICO

CI

110

TO-3H OnpEt

nOrnitITE

09/gill ULTIMO

OHOr4-314

0441E144

KONI-110 le

OfIVZHAd

1101)0Tdj

Ad $;3ME

lid?C'( 40 MN Rd TIN.-3111

110?0TNI1tli4ip

d URIC 110

TOAlb Ad

III

Coy TA-3ill

110?0TIIIHAH

CIO

TAatul4; IlEilnIN

li'40HdlITH; NH

A4

ci

KTO OTZ NT NH Akin NH MIIIIH) 13).

Cojuratorii sunt .un institut,

cunoscut nu numai in

vechiul drept §i cel barbar, dar §i la popoarele semipri- mitive de acum, cum sunt Albanezii. Cand reclamantul

nu poate cu märturia denuntatorului sa dovedeasca in-

vinuirea ce o face, atunci el Ingadue invinuitului un jura-

mant de curatie, care nu se margine§te numai la

soana sa, ci mai aduce Inca 4,

per-

6,

8 sau

12

juratori,

cari trebuie sa fie rude ale acuzatului §i oameni cinstiti.

Acestora li se da un ragaz

de o luna sau cloud ca sa

13) loan Peretz: op. cit." pag. 45 cf. p. III, pag. 23.

www.dacoromanica.ro

12

$tefan Gr. Berechet

afle §i sa se incredinteze cum sta lucrul. Dupa aceia se

chiama In biserica sau geamie acuzatul, dupa aceasta §i cojuratorii. Dacd unul din ace§tia refuza sa jure, acuza-

tul este declarat vinovat. Caz.uri

foarte rari.

de acestea sunt insa

Din cojurdtorii de categoria zadu§niti-lor

sarbi

§i

juratori a aparut judecata populara a juratilor,

judecata-

cu rnembrii de judecatä jurati;

din

cojurätori,

chemati

ca oarneni buni §i priceputi pentru afaceri civile, a apa-

rut In general mai tarziu

aceia ce se cheamd In drept

oameni de ocol §1 cercetarea facutd prin ei. Intru tarziu

din cojuratori au ie§it adevaratii martori cum se inteleg in vremea de astazi. WA' cum s'a petrecut aceasta:

Atata vreme cat rudele au trait in viata de zadru-

ga, aproape unele de

un nurnar suficient de cojuratori. Indata insd ce condi-

altele,

era u§or sa se

gaseasca

tiunile economice §i cele

sociale provocara un §ir

de

schimbari, apropiind pe rude de nerude, aparu absoluta

nevoie de o se chema ca cojuratori §i persoane nerude.

Acestea din urma nu se intelegeau

ca

sa jure

§i ca

streini cu greu erau crezuti, neputandu-se sa-i socoteasca

, ca raspunzatori in caz de juramant mincinos pentru cin-

Persoanelor streine,

inteun asemenea cas, li se opuneau, noi cereri §i condi-

stea §i nevinovatia unei persoane.

tiuni grele ca sa se confirme, in acest chip, expunerea

adevärului.

Daca vom cauta sa studiem

situatia martorilor -ne-

rude, In istoria veche, vom vedea ca nu erau crezuti cu

u§urinta §i li se cerea o multime de conditiuni. In co- dicele lui Manu se cerea 60-70 de conditiuni ca sa se

poata (là crezare declaratiunilor unui martor. La Osetini, o

nationalitate in Caucaz, §i pana astazi se cere ca martori

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatd la Slavi

i Rom Ani

11

numai rude sau cunoscuti de aproape. Martorii streini

sunt socotiti ca ni§te spionig , comzoc. Apar insä §i de ace§tia pentru Ca §i acolo viata tntre rude in zadruga a

suferit o oarecare schimbare.

Martorul apare in istoria dreptului cu particularita- tile sale moderne sub impulsul noilor conditiuni econo-

mice §i sociale ale vietei actuale. Dreptul roman §i ca-

nonic au ajutat la primirea unor regule privitoare la chema-

rea §i ascultarea martorilor §i la aprecierea märturiilor lor.

Iv.

Martoril dupa. Legea pentru judecarea mirenilor".

Cel mai vechi monument bulgar juridic scris

este :

Legea pentru judecarea mirenilor". El coprinde cateva

articole asupra martorilor. Ei se mai numesc, afard de

emigkTum,

§i nor/63"H. Posluhii sunt martorii,

cari

pot sa

marturiseascd in anumite conditiuni §i despre cari se dau

amanunte in art. 2 §i 3 ") (sau art, special din Cormceia

tiparita 19 §i 21, despre posluhi) cari opresc pe martori

ca sa declare ceva din auzite: Martorii dupà auz sä nu

marturiseascd". Din aceasta prescriptie urmeazd, ca po-

sluhii nu sunt martori, cari §tiu despre ceva dupa auz.

Din potriva, cuvantul notAxs insemneaza martorul ocular.

. In vechiul drept slay

intalnim numirile:

MI4AOKZ

§i

flotAqp, Aceste numiri

au facut

pe cativa

istorici-juri§ti

sa-i confunde cu CMETEEHH-I1,

A.§a socote§te §i cunoscutul

Sergheevici, fostul profesor de vechiul drept rus. El aduce

ca Intarire a parerei sale

(cOpia Troitcaia) In care se vorbe§te, cä atunci and se

arunca o vind asupra cuiva nolintnua Blip", care fapta n'a fost

15 din Russkaia Pravda

art.

vazuta de nimeni §i

la sdvar§irea careia acuzatul nu

14) Partea HI, pp. 2 §i 11.

www.dacoromanica.ro

14

$tefan Gr. Berechet

a

fost

prins

in

flagrant

delict

ceia

ce

insemneazd

Este

invinuire de faptd rea,

atunci se cer 7 posluhi,

clar, zice Segheevici, cd acesti posluhi nu au putut

martori pentru faptd, ci numai martori pentru cinstea

numele cel bun al acuzatului. Afard de aceasta, numai

i

fi

numärul de 7 a servit deasemenea ca bazd ca sä

priveasca acestia ca cojurdtori (

CZKAETEEHH11)

-

.,

Martorii,

ATEMI, puteau

fi

dupd imprejurAri 2, 3 si

mai

se

(EH-

multi.

Argumentarea aceasta nu-i destul de convingtoare. Nu

se poate spune cd Legea pentru judecarea mirenilor" face

o asemenea confuzie, fiindCd si In ea :

a) martorii (CKH -

ATM) se mai numesc si

norArcH ;

b) ei

pot

fi

inteun

numär determinat : 3, 7, 11, In orice caz nu mai putin

de 3;

c)

Ecloga, din

care sunt luate

prescriptiunile

privitoare la martori, nu coprinde acel numär determi-

nat. Martorii se numesc riornyr Inca din cea mai adâncä

vechime a traducerei

in

bulgara veche a cuvântului

Optus = martor. Expresia: HE AVKIMSHA ITEACTR-11

y

e tradusd in

Ostromirovo Evanghelie cu : wizam notngz HE Bymi". Chiar in

Eclogd ca §i in bulgara veche cuvântul norAyr e tradu-

cerea din ti.Optopes. Este posibil totusi ca numdrul poslu-

hilor din Legea pentru judecarea mirenilor" s'a fie primit

dupd obicei ca num6r pentru cojurátori. Dar astfel cum

sunt prescriptiile pentru posluhi In Legea pentru jude-

carea mirenilor" ele se referà la institutia martorilor, iar

nu a cojurAtorilor.

Numdrul martorilor. Dupd cum se spune in Legea

pentru judecarea mirenilor" trebuia sä

fie insemnat : in

orke neintelegere

set nu se judece fdrd destui martori" ").

Ecloga stie numai 4 martori. In

adevär, in cap. V art.

4, sunt 3, 5, si 7 martori, dar nurnärul acesta se intrebuinta

15) Vezi: p. HI, pag. 3 0 pag. 10.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi §i Romani

15

numai la iscAlirea unui testament. Acest lucru ne dä drept

sa presupunem, ca numarul posluhilor din Legea pentru

judecarea mirenilor" luat din dreptul cutumiar al popo-

Dreptul vechi

-rului bulgar dupd numArul cojurAtorilor.

rus cunoaste numai Cate 2 martori de fiecare parte, cand

este vorba de ofense personale.

de Pscov ci cea de Novgorod" se vorbeste numai de 1

posluh. In Legea pentru judecarea mirenilor" se prescrie

In Gramota sudnaia

nu mai putin de 3:

dupd Zaconicul lui

nd NAHA Crro e0ICA" In dreptul skbesc,

Dusan", nu se vede o prescriptie

specialA cu privire la numärul martorilor, cari in art. 80

par'cA se confundA cu jurAtorii (

La hotarele

sätesti, sA dea amândoi, cari cer martori, unul jumdtate

si altul jumdtate, dupa lege, unde zic martorii asa sä fie",

(34

41Erle CiA7CHE, Ad A4A0y OROH KOH HWTOy CEEAOKE, OH&

4 onb n0do1nn0y, no 34K0ul,

Ad

no)rAi

e EK

flIEVIVII,

HOAOKHHOy,

Tort:Mid-3H

Ad FETb`6). Din monumentele de mai tdrziu se vede insä

cd 7 martori (rsuAatv) se jurau pe un D-zeu si pe su-

flet" Inaintea cmetilor" pentru ucidere.

Obligatiunea de a prezenta martori era a fie,drei

pcir(i litigante.

Acest lucru

reese din studierea

stirilor

istorice ale vechiului drept al

Partea invinuitä putea totdeauna sä contrapunä martorii

sAi contra reclamantilor.

tuturor popoarelor slave.

Calikifile cerute posluhilor:

a) sä fie

vrednici de credinta, drepti si temAtori

de D-zeu"

(HLTHHH11

11

Hoimpluo

Bora) se

zice in Legea

pentru

judecarea mirenilor";

b) sA fie

stiutori

ai

care sunt intrebati (

faptei, ai

intAmplärei despre

16) Vezi: loan Peretz: op. cit. pag. 27.

www.dacoromanica.ro

16

$tefan Gr. Berechet

c) sd nu ODA urd, nici ceartä, nici neintelegere cu

persoana pentru care dd märturia, ci

adevdrul.

sd spund numai

Nu pot sd fie martori :

a) aceia cari §tiu ceva din auz;

b) pariniii §i copii, cAnd trebuie sd vorbiascd unii

contra altora §i

c) soful impotriva sofului. Este caracteristicA prescrip-

fia din ultimul aliniat al art. 18 din Legea pentru jude-

carea

Pan

mirenilor" dupd cOpia din muzeul Rumeantev :

A H, CHOSOAHHKZ AH, AA nornyxz 611HAETZ":= ori rob, ori

liber

aceleia

sd fie posluh ") AceastA prescriptie e contrarie

din Eclogd. Din aceasta reese, cd robul, care pe teritoriul

prin muncd

(art. 19 resp. 20), putea sa fie martor. Aceasta confirmd pdrerea, cd robul In Bulgaria nu era, prin situatia lui ju-

ridicd §i socialä, o flit-0 tocmai färd niciun drept, cum

era res la Romani.

bulgar se liberd, fie prin rAscumparare, fie

Nil avem nicio indicatie

sa fie

martord, adicA

nocAncz.

precisA, dacd sofia

putea

Unii

istorici-juri§ti, ple-

cAnd de la ideia robului, ca cojurdtor, confirmd Ca

fe-

meia nu poate sa fie posluh "). In dreptul bulgar, ad-

mitAnd, cd posluhul a fost martor, cel putin dupd Legea

pentru judecarea mirenilor" avem §i o indicatie indirectd,

18, dupd cO-

cd femeia putea sd fie posluh : adicd art.

pia din muzeul Rumeantev, in care se spune, cd soful

nu poate sd mArturiseascA impotriva sofului ski.

Martorii mincino§i erau pedepsiti cu aceia§i pedeap-

sA, care trebuia sd cadd asupra persoanei impotriva sau

pentru care se dd mArturie.

17) Vezi: p. III pag. 7 0 pag. 14.

18) BnaA. Byganons : op. cit. pag. 644.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatA la Slavi

i Pomaii

17

V.

Dovezile scrise.

Pentru a se crede o mArturie se cerea jurdmânt. Ca

sA se dea incredere

documentelor

scrise, la

inceputul

aparatiei lor, nu era de ajuns vrednicia de credinta a

scrisoarei. Dovada scrisA era o dovadA mutA, care avea nevoie de insufletire, de inviere prin declaratiuni de mar-

trebuiau sä confirme

faptul la care

In acest mod, traditia, obi§nuitä cu martori, nu a renun-

tat la ei §i al doilea din cauza ne§tiintei de carte a par-

tilor, martorii luminau mai bine caracterul

tori. Doi martori sau mai

se

multi

referea documentul, actul, scrisoarea.

§i

coprinsul

documentelor. Pentru aceste motive, multe din documen-

tele scrise erau iscAlite

AceastA regula e generard pentru toate procedurile vechi.

Dovezile scrise au insemnAtate mai cu seamA in pro-

cesele civile. La inceput, ele erau numai ni§te documente

particulare sau familiare, scanduri

sau purtau pecetiile martorilor.

§i

tab*. Mai apoi

apärurA acte formale privitoare la transactiuni de cum

pArare sau vAnzafe. In Rusia primele documente nu ex-

cludeau posibilitatea nici a nevoei de declaratiuni de mar-

tori, nici a ordaliilor. In Pscov documentele nu pierdeau

tAria adevArului spus in ele.

Nu se

indoia

nimeni de

seriozitatea lor, pentru cd se pästrau in

Sf. Treime.

läzile

bisericei

In dreptul bulgar, sub influenta celui canonic, dupA

cum se vede, au apärut de cu vreme documentele

seri-

_3KH, (JAGOIIIHTi).

se. IncA mai inainte existau rdboajele

Acte scrise se alcAtuiau mai cu seamd când se fAceau

testamente §i danii de averi imobile prin ora§e.

In vremea stApAnirei turce§ti asemenea documente

nu sunt raritati. Astfel erau testamentele (dietele), AHETHIAH-

www.dacoromanica.ro

18

tefan Gr. Berechet

rh, actele

dotale, (zestre) (

vnenlioxarni

sau

4lITH40311)

acte

de logodnd (norolormititi)§i de divort (943,01,011-64Nii) 9). Unele

din aceste documente sunt scrise greceste sau bulgareste

cu litere grecesti.

RAboajele (

au jucat un rol insemnat In re-

latiunile juridice ale vechilor bulgari si erau o importantä

dovada. RAbojul este un baston

in

formä de

prizma,.

lung de 30-60 cm

si gros de 1

2 c. m. care consta.

CI:Via se da

din 2 pärti: matca (mathca) §i cOpia (pm).

debitorului, iar matca se pastrA la creditor. Ele se intrebuin--

Morarii si

tau mai mult de strangatorii de biruri (

brutarii le intrebuinteaza pAnd astazi si codul civil bulgar

prevede anume prescriptiuni pentru conditiunile puterei do-

veditoare a raboajelor (art. 394 si 395 Cod. civil bulgar

Confruntarea (cRoA7,)

Vi.

i corpul delict (Ally).

Afard de aceste dovezi, vechiul drept slay mai cu--

nostea Inca si alte mijleace pentru cdutarea infractorului

cor--

sau criminalului. Acestea stint confruntarea (clioAz si

pul delict (my). Confruntarea se numia in vechiul drept slay svod"

(fEnz), la Cehi tot svod, in actualul cod rus onaia stafca",.

crixasi c.rasica. Ea consta in intalnirea sau punerea fata in fa-

la a infractorului cu complicii sau rnartorii. Confruntarea.

se intrebuinta pentru cautarea hotului de dobitoAce. Wä .

cum se proceda: Se fura ceva.

stia. Se gAsia la unul

puma fata in fata vAtAmatul cu acela care i-a

crul, acesta al doilea trebuia sa arAte pe al treilea si asa

mai departe panA se terminA cu

Cine era

furat.

hotul, nu

se

se

lu-:

lucrul

Era nevoie sd

furat

aceia

cA o persoanä

19) C. C. BoCtiera,: .C6opHHas Ha BlJtrapcicHTrt, topH,aliitecHH o6H--

man" p. 11 (AlpHtanHo ripaso) pp 179-181, Sofia, 1908,

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi §i Romani

19

indicatd nu mai poate sä spund de la cine a cumpdrat

sau a luat acel obiect. In

acest caz, ultimul

indicat se

socoteste ca vinovat, ca hot. Cumpärarea in

sau la tArg public libereazd persoana la care

streindtate

s'a

gasit

lucrul de confruntare. In primul caz, bdnuitul se justified

prin mdrturia autoritatei de hotar, in al doilea prin co-

jurätori

IZKAETEEK41), cari au azistat la vânzarea

pe fatd a lucrului. Informatiuni interesante cu privire la

confruntare ne dA Zaconicul lui Dusan in

193. Art. 182. Dacd cineva apucd ceva rdpit, sau lucru

-furat ca corp delict, sau luat cu sila, toti de la acela sä

dea svod; dad va fi cumpdrat undeva, sau pe pdmântul

domniei mele, sau pe alt pdmânt, trebuie sd dea pentru

art.

182

si

acela svod; iar dacd nu dd

svod, sä

platiased

dupd

lege", ((I

WTE

tiTO WTO 4;X6dTH rVuuno, HAIL, IRKVAI110 AHUIEMZ, HAH

411A0MX

BfTO

.,

KZEdlihl

0 omb Act Ad

010Ab; WTI KTO

RVArk &limb

r.0 AHRO, HAH

Ming Ad Ad 0 TOMb IK0Ab; dinTe All HE Ad CEOAd, Ad nAdKni nO 3dKOHS) 20).

31AA4H

$i

Tld Mu, HAH

H11;114 BEMAH

(yrrild

$:?

g

Art. 193

svod la cal si la alte animale fie ori-

care, dreptate e. Ce sä furd sau se rdpeste, aceluia

jdea svodnic, sà pläteased tot de sapte ori. Iar dad zicer

am cumparat in acea tard", sd-1 apere arbitrii de gloat*

iar daca nu II apärd arbitrii, sä pläteased pentru gloa-

bd", (H CEOAL KOHniblH

II

IthblH A0661ThKh HAN KOH

['OA,

flptiKAd.

TITO

II

1'42;101

HAH VITLAE, TOA Ad MA EKOAHHICd,

Aei nAdTH KZ CAM

,IAMOCEAMO. fIKO

All ?NI oliqfillp V Toro. 3141411" Ad OnedKE AqWEEHHIAH

OTb ['AOKI :

dKO All 'Id HE ONAKE AWE/114HlAH, Aa fliUTb 3b l'it060Mb 21).

Dupd aceste prescriptiuni, la eine se &este ceva de fu-

rat, trebuie sa se facd confruntare, dacd nu face acea-

sta, pläteste dupd lege. Când cel indicat ca vinovat zice:

29 Vezi: p. IP, pp. 27-28.

21) Vezi: p. III, pag. 30.

www.dacoromanica.ro

20

$tefan Gr. Berechet

l-am cumpdrat din altä tara", trebuie sa-1 indreptateasca

cojuratorii; dacd nu, el plate§te afara de valoarea intrin-

la confruntare

seca a obiectului §i gloabd. Cu

privire

avem prescriptiuni speciale

In Legea lui Conrad, ceha.

§i in Russkaia Pravda ca§i

Corpul delict, (corpus delicti, AI -10. De aici vine §i

cuvantul uoJrntia, a da de gol, a

descoperi

pe

vinovat.

El este cunoscut la vechii Ru§i §i Sdrbi. La Ru§i el vine

de la verbul

IICIIIIITIt", 06al1geTil",

care

Insemneazd

in

bulgard expresiunile uouria CH, JIIVILI CH Bete.

In drep-

tul sarb o6Jrnilearie" Insemneaza §i mai mult : crima sa-

var§itä de infractor prins la fata locului ;

mand. Asemenea

TaT o6invam"

este hotul prins cu corpul

delict

in

hoti §i talhari se pedepsiau cu orbirea

WA' cum se

§i spanzurarea.

se

roste§te

art. 151: In acest chip sa

pedepseasca talharul §i hotul prins asupra faptului; §i a§a

este

prinderea, daca vreun

daca 14 apuca In talarie sau

lucru se apuca la

ei, s'au

in hotie, sau and ii pre-

da, judetului sau satelor, sau stapanilor, sau boerului, care

este asupra lor, cum este scris mai sus, acei talhari §i

hoti sa nu se ierte; ci sa se orbeasca §i spanzure" (Chm-311

oy30411, A4

CE KAM rgfdp

11

'1E0E9

dliO

CE WTO

roA.it

AHIVAth

TATH OKAHVITH; 11 Td110-341

VX64TH V

liblp

HAH

(fiz) Mu-

dNO

(Hp)

VXHATE g rVIII

KAdeTEAHIN KOH

HMI g KVrle, HMI lip firkAdAV nigfit, HMI CEAOMb HAH

le

HdAb

HbIMb, K410

ieCTb KUM VIHI(dNO,

MI-3111

rgfAVE H TdTH Ad

CE

HE 110MH4VIO; (lib) Ad CE OCAEHE 11 0AfE22).

Este

destul de caracteristica prescriptia cu privire

delict in aceasta lege (art.

un corp delict la un om §i acesta va fi la munte, in pus-

92): Dacd cineva cunoa§te

la

corpul

tietate, trebuie sa-1 ducd, sa-1

dea judecatorilor.

Daca,

2') Vezi: p. ill, pag. 22.

2') Vesi: p. Ill, pp. 19-20.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecatà la Slavi

i Români

21

inteun asemenca caz, satul nu-I predd judecdtorilor, ce-

aratd judecata sä

plätiascd satul

acela",

(11

KO KTO 1103HA-

4lty 110Ab IMOKEKOAIZ, 4 EVAi V Fork

EIVCTOWTHj Ad

Pd

ROAM,-

Ad ra Ad Ali Nag. coyAliunin; WTO flOKCEt CVO, Ad IlAd TN CIAO TO-3TH 23).

VII.

Pôtera §i denuntarea.

Potera este mergerea pe urmele criminalului ca

sd-I.

descopere

§i

sd-I

pedepsiascd. Ea se

fdcea

sau din

partea comunitätilor s'au din partea unui singur individ,.

Ca organizatie

din partea comunitatilor,

drujinilor, ea_

era foarte rdspánditä. Se recurgea la

asemenea pOtere mai cu deosebire in

organizarea unor

tirnpul stdpânirei.

turce§ti. Ea se aranja de locuitorii unuia sau mai multe_

sate. POtera I§i avea conducdtorii ei (BoAatle).

De obicei, persoana, care era a tacatd sau care afla

despre aparitia unuia sau mai multi rdifäcdtori, cid de veste

(nolimi4H) §i facea sgomot (OR) printre cunoscuti §i ve-

autoritatei

cini. Se Incepea astfel pOtera dupd initiativa

säte§ti sau a statului §i o pornia pe urmele rduräcdto

rulut sau atacatorului pand i se

pierdeau urmele.

Per--

soana pAnd la averea cdreia au ajuns urmele era obli-

gatd sd arate pe criminal sau

sd-i

arate mai departe ur--

mele. Asupra locului unde se pierd urmele,

cddea rds-

punderea penald. Persoana bdnuitd era datoare sd do-

vediascd prin jurdmânt, cä nici nu a sävdr§it §i nici nu

§tie cine a fdcut crima. and in sfdr§it,

väratul vinovat, acesta se judeca

pentru

s'a gdsit ade-

tuna-bieda"

(Tgim-RiA4)24). In monumentele sdrbe§ti juridice se cunoa§te-

cuvantul noviowilia u=despdgubire, care se impunea per-

i pro-

verbele Bulgare: ,,Bors ja nant Orb Tylia-6tAa" = Sd fereascd D-zeu de

24) Tuna-bieda era o mare nenorocire pentru populatie. De aid

tuna-bieda", - .Boace, 0na3n ors Tyna-613/0,"=Doamne,fereVe de tuna-bieda

www.dacoromanica.ro

22

Stefan Gr. Berechet

soanei asupra cdreia cddea tuna-bieda. Pe

lângä mer-

_gerea

pOterei

pe urmele criminalului,

mai existd

.§i

un alt mijloc de aflare a lui : acesta era denuntarea (no-

cotmaBe, o6azcztaue sau uaKomazzaue).

In vremea veche la

SArbi exista institutia asa numitä a denuntätorului" (cot:),

cäruia pentru serviciile aduse i se plätia asa numita so-

cibina"

(ccomill,1).

Datoria denuntatorului era nu numai SA

-observe, sä arate pe faptuitorul

unei

crime, dar

§i

dovediscä inaintea autoritätei; cä in adevär persoana de-

acuzatul, afarã de

nuntata de el este

vinovatd. Atunci

pedeapsa ce-i va cddea asupra sa, va plati

despAgubi-

rea

i socibina. Dacd nu poate dovedi vinovatia persoa-

nei bänuite, adicd dacd iese Ca s'a sävArsit o tuna-bieda,

denuntatorul (roK) Insusi pläteste cheltuelele si se pedep-

seste ca un inselätor

(noTKorm, noAnedKaTz sau H341c1MIIHKZ)

Art. 165 din Zaconicul lui Dusan gläsueste :

Dacã se

descopere Ca cineva cste insäldtor,

(nOTKOrtiKS, HMAMIIHKZ),

-§i

va denunta pe cineva prin

inselkiune, minciund

§i

intrigi sa se pedepseascd ca un hot si tAlhar". Pedeapsa

-era orbirea

i spanzurarea.x Denuntarea

i

denuntatorul

amintesc pe sicofantul

i sicofantia din vechiul drept grec 25).

Mai tarziu

In

dreptul sarb tOK insemneazd

§i

martor (EKEA0K).

Iui

viii

Ordaliile (rAA%

EomIH).

In monumentul-juridic al Sarbilor Zaconicul taru-

tefan Dusan" se pomeneste de cloud ori despre Incer-

-carea prin cäldare (art. 152 si 106) si odatä despre in-

cercarea prin fier (art. 152), pe cand Legea despre ju-

si

23) Cuvântul

O

auxopCoaric este format

verbul pLVU = declar, a vesti, de unde i

tAtorul contrabandei de smochine.

din subst. r

ctixov = smochind

coxocparct; insemneazd deaun-

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi §i Romani

23

decarea mirenilor nu aminteste nimic. in schimb, in nici

una din aceste cloud legi, nu se aminteste de loc des-

fel de Incer-

pre torturà ca mijloc de coerciune. Acest

Carl se numesc ordain ").

WA. In ce

consta aceste douA feluri

de incercAri

pentru aflarea adevärului :

1) Cu cdldarea (Icorm,), judicium aquae calidae. In-

cercarea aceasta o gAsim

la toate popdarele

primitive

si in Lex salica". De obicei ea se intrebuinta in cla-

sele de jos, cAci in general judecata trebuia sA" mearga

pe drumul ei legal. In acest sens se rosteste

din Zaconicul lui Dusan. Curtenii

vreun rAu cineva dintre ei; cine va

si art. 106

dacd face

boeresti,

fi (proniarevic), sA-1

judece comunitatea

pArinteasdi (cu

jurAtori)

e Oran, sä probeze cu

cAldarea", ABOVaIrk

iar

daca

RAACTEorIShIl.

AISO CrIlEIM Kole 3A0 ICTO OTII HNXIDA ICTO 6gArh (11/10114BNISI)),I.

AA FA OfItaa OTIIHNA Allg3:11HA (11910T0Mh);

Allo

AN

lerTh

map., Aa XhITH oy KOTbAh21). Ea consta in fierberea apei.

pand la fierbere inteun cazan, cAldare. In ea se arunca

un obiect oarecare: inel, cui, fier, piatra. Cel

care tre-

buia incercat, trebuia sa bage mAna sä apuce si sd scoatä

afarA acel obiect. DacA mâna avea arsuri, el era vino-

vat, iar dacd nu era arsd, atunci era

nevinovat. Uneori

se lega mâna timp de 3 zile

si cAnd o desfäcea, dacA

nu era arsä, aceasta dovedea cd nu-i vinovat.

In timpul stApAnirei turcesti, gasim in dreptul cutu-

miar sArb acest fel de incercare sub numele de ma-

zia" (Aia3ja), pad prin timpul lui Caragheorghe.

,

Cu fierul (mAE3o), judicium ferri candentis. Vinova-

2') Cuvantul ordal" este anglo-saxon. Ger manii intrebuinteaza doud

expresiuni: lirtheil", Gotesurtheil"; Francezii au expresiunea jugernent cle

Dieu" c t polonezii sd aibd traducerea acestui cuvaut sqd 1)1:4".

27) Vezi: p. 111, pag. 21.

www.dacoromanica.ro

24

Stefan Gr. Berechet

-tul trebuia sA. OM In mdriä o bucatd de fier Inro§itA

in

foc. El trebuia sà o dud o anurnita distanta. DupA art.

152 din Zaconicul lui Dudan trebuia sä

ia

bucatd de

fier de la up bisericei §i sd o pima' pe sf. masa' :

AA'

TA g3HMAIO oy KfATIp iprolinhip OTI, Orlitai H Aar& noc-

de obiceiuri,

juridice spaniolA a lui Fue'ro de Alcaron se descrie acest

fel de ordalie cu toate amAnuntele cu privire la dimen-

siunile, greutatea si procedura ei. Astfel se Incercau inain-

TARN HA IKETOH TtAHE3E" 28).

Intr'o

colectie

te vreme ereticii, cari totdeauna se gAsiau vinovati. MAI-

nele celor vinovati se examinau de judecAtori inainte de

-a lua fierul in micinA si dacA erau arse se bandajau cu

DupA

panzA dupa. ce mai Intdi le ungeau cu cearA si

trei zile judecAtorul examina din nou mdria

vinovatului

-si dad nu mai avea arsuri, atunci nu se socotea vinó-

vat si din potrivA. In dreptul

sud-slav

se supunea la

-acest 'fel de IncercAri numai hotii

si tdlharii, cdnd nu

-existau dovezi suficiente. Fierul se binecuvdnta de Episcop.

La Bizantini nu existau ordaliile casi in orasele din

:sudul Dalmatiei 29). La cei dintdi avem numai un singur

.caz izolat, care a avut loc sub

imperiul miceian 30).

ix

influenta

apuseanA

In

Blestemul (fikOISAIKAHEI MUMMA)

Vechea societate avea mare interes ca sä se desco- pere adevAratul vinovat al unei anume fapte criminale,

'pentru CA el era In atingere cu situatia ei economicA. Dad

'nu se descoperia vinovatul, care rAspundea personal de

26) Vezi: p.III, pag. 22.

29) C. Jirecek: art. cit. pag. 169

'vol. XXII, 1900.

in

Archiv fiir

slavische Philologie"

'°) Zachariae von Lingenthal: op. cit. pag. 408

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi §i Romani

25

fapta sa, avea loc raspunderea colectiva a satului, a co

munitatei, a jupei. a

stapanului

mosiei, (SOA+41111x, BEM -

KAnKkaiv), In cele din urma a statului.

Acolo unde se

gaseste corpul delict (thy), acel loc raspunde pentru ac-

tiunea criminala sal/al-sad.

Aceasta era

un asezamant

vechi slay: garantia ( VAKA, noexact, flail4Ti4CTE0 sau

mo).Af ail de aceste constrangeri economice. cari sileau

pe toti sa caute pe criminal, aveau si consideratiuni reli-

gioase. Criminalul este si un pacatos. Daca nu se desco -

pere criminalul si nu se pedepseste, pentru pacatele

lui

pot suferi altii. D-zeu poate sa nu dea indestulare, sa

aduca boale, epidemii. Cum insa se descopere acel cri-

EMilltii, EM -

minal ? Aici oamenii au alergat

la concursul

puteri-

lor

supra

omenesti

a

spiritelor

si a zeitatilor.

se ascunde origina blestemului, anatemei. Poporul

Aici

se

aduna si

blestema pe necunoscutul raufacator sau cri-

minal. Dupa acest

blestem

se astepta ca puterea de-

sus sd pedepseasca pe acel necunoscut criminal sau

sa-i aduca board. De obicei, blestemul se rostia cu tm-

cunoscut fast. Prin unele

locuri asista

si

preotul, care-

pronunta cel dintai : cel care a fdcd aceasta, sd

fie

anatema !" In aIte locuri se striga : sd fie

blestematu ;-

sei nu mai vadd ziva albd ;4 sa nu mai vadd sdndta-

tea $i casa sd-i se prefacd in pre' .

In multe sate, In

Bulgaria, OM acum taranii arata case risipite si pus--

tiite din pricina unor asemenea crezute blesteme.

X.

Executarea hotaarilor gi sentintelor.

Hotararile judecatilor si sentintelor, inainte vreme, se-

executau sau lasandu-se libertate celui vdtamat ca sa-si

execute singur hotarárea sau sentinta, sau prin Intelege

www.dacoromanica.ro

26

*tefan Gr. Berechet

-

rea ambelor parti ca sä

aranjeze singure aceasta exe-

concluzia, a

cutare. Tocmai mai tarziu

s'a ajuns

la

dacd nu se executa sentinta de catre a treia persona,

si se lasä pe seama uneia din parti sau a celor cloud,

s'ar ajunge la un nesfarsit sir de

delicte, cari

sä aiba

in temelie vesnic

aceiasi mad. Aceasta ar avea loc

mai cu seama atunci and executarea

s'ar face de in-

susi cel vatämat:

volnica.

Organ* judecatoresti au cautat si

yreme o mäsura potrivita pentra Inlesnirea

Acest mijloc era gajul zalogul, (3anors) si garantia (110tA

s'ar ajunge

tot

la o judecata sama-

au gasit de cu

executarei.

,411TEACTKO). Cu aceasta se incepe al doilea stadiu In des-

voltarea procesului de executare.

proceda la lupta partilor

si

Inca Inainte de a se

inainte de a se afla, prin

urmare, sensul hotararei, partile dau un gaj, cum vedem

In procesul elen la Homer, In

sacramenti, sau pe vremea luptei din procesul ceh Ina-

intea trimisilor judecatoresti. Apropiat de gaj e garantia,

procesul roman la actio

care se

parti, ca ei vor executa aceia la

o parte sau alta. Garantul

cla de catre rude sau prieteni pentru cele cloud

se

ce va

fi condamnata

solidarizeazd cu partile.

Este foarte interesanta

executarea, savarsita in Rusia:

dacd vinovatul nu satisfacea pe reclamant de buna voie,

acest reclamant capata o hotarare si cu ea condamna pe

caz, momentul bataei

protivnicul sau.

Sosia,

in

acest

peste picioare, care se

facea

Ia

locul

judecatei,

care

avea ca scop sa actioneze asupra vointei

osanditului,

spre a-1 sili sä plateascd. Bätaea se prelungia in fiecare

zi de and incepeau judecatorii sa judece ,pana plecau.

Cei bogati plateau

ca

sa-i

batä

mai usor. Hotararea

itabilia

si

termenele

executatului:

pentru

fiecare

100

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecafd 1

Slavi

i Romani

27

de ruble datorie, executia putea sd se continue nu mai

mult de o lunA. Dacd in timpul acelei luni, vinovatul nu

satisfAcea pe reclamant, plAtindu-i datoria, atunci se lua

din averea celui

de toate se pretuiau curtea, casa §i mobilele vinovatului,

§i se dau reclamantului. DacA se osAndiau proprietarii

§i cei cari aveau votcine,

trebuia sä

dintai.

Intr'un

asemenea caz, inainte-

atunci datoria

ce

o dea, atingea §i averea oamenilor §i satenilor, cari de-

pindeau de ei. DacA debitorul, dupà aceastd executie, se

dovedia nesolvabil, atunci el era predat creditorului sAu

pAnA cAnd se plAtia de el prin muna dupd expresia

de atunci: cu capul pAnA se va plAti ronoBoio

en

Bbi-

cnyrm "). Oamenii, cari slujiau, nu se dau cu capul rono-

Bolo" §i executarea

lor se deosebia

prin aceia,

prezentau pe oamenii

lor pentru a fi executati.

cd ei

In vechiul drept roman orice horArAre a judecatei

putea sa se execute prin manus injectio, sau prin ares

tarea debitorului dupä ce i se (IA un termen de 30 zile,,

dupd legea celor 12

dehitorul nu prezenta un garant: el era inchis la credi

tor §i dacA dupd 60 zile datoria nu era pldtitä, credi-

table.

Urmärile erau

grele, daa

torul

avea

drept sä dispund de

debitor.

In toate tarile executarea trecea, in cele

din urmA,.

In mainele organelor speciale executive, cum sunt astAzi

portdreii judecatore§ti. OsAnditul este obligat sä se su-

puna invitatiei, care i se face de pristav

hotärAre intratä in vigoare. Cel care nu se supunea ace-

lei invitatiuui se

orice mAsuri de constrângere, cum,

putea lua contra lui

sä execute o-

socotia

vinovat de nesupunere §i se

era executia descrisä mai sus din dreptul

tul de Vista" din

rus. Statu-

1348 §i Statutul politienesc socotia

pe cel ce nu se supunea ca

pe unul care

merita pe

www.dacoromanica.ro

28

$tefan Gr. Berechet

deapsa confiscarei: el putand fi lipsit de avere §i locu- inta prin jefuire §i distrugere.

Vremea cea noud a stabilit regule permanente cum

trebue sä se procedeze la executare in procesele civile.

Codul civil prescrie o procedurd bine

fixatä cum tre-

buie sa

se actioneze,

cand executarea nu se face de

buna voie: se valid averile mobile §i imobile §i in cele

din urma poate sa se ajungd chiar §i la arestarea vino-

vatului pentru condamnare

In -Bulgaria veche erau organe speciale pentru exe-

cutarea judecatoreascä. Ele sunt amintite in monumen-

tele juridice §i

se numesc globari: globniti, sevasti §i

civild.

prahtori: (rno6apH,

rno6Finum, cesacTH

§i nparropz).

Despre ceBacni §i npaxTopH" ne

vorbesc hrisovul lui

Constantin Tih, dat manastirei Virpinski, Sf. Gheorghe §i

hrisovul lui loan Alexandru

Sf. Nicolae 31). Acestora li se interzice sä adune gloabele

dat

mandstirei Orehovski,

de pe moiiIe

mândstire§ti. In

hrisovul dat

mânastirei

Virpinski citim urmätoarea interzicere: nici sä judecati,

nici

(HH

legati, nici gloabe sa" luati, §i nici un venit 32),

1iRAHTH1 FlU CKABATKI HH rAOKA

KIIBATHn HU KOH A0-.

X0A0K6). Acest pasagiu ar putea sä se Inteleagd in sen-

sul, Ca dupà judecatä sosia momentul pentru executare,

cand era nevoie sa se recurga la a lega, CKA3ATH, adica

sa se lege condamnatul §i sä se arunce in Inchisoare"

.<TEA11-1H10, §i acela§ lucru se petrecea

§i cu strangerea

gloabelor" (rno6H) cerute de sentinta. Sevastii §i prah-

torii sunt opriti sä facd judecatä §i sa execute pe cei de

pe mo§iile mandstire§ti, de unde urmeaza, cd in afard de

$1) C. C. ,,130611eW13:

LSofia, 1903, pp. 149, 153

i

CTap061.ThrapC1C a IlpaBH11 rlame'rinzfuri" P.

160.

as) Ibidern, op. cit., pag. 150.

1,

www.dacoromanica.ro

Procedure de judecate la Slavi §i Romani

29

acestia, mAnAstirile isi aveau functionarii

era pusa sarcina

slujbei

executArei sentintelor.

judecAtoresti

si

asupra cdrora

obligatiunea

Vinovatul era obligat sA se supuna de bundvoie la

executare. DacA nu se supunea, atunci el se expunea

la grele consecinte: inchisoare, luarea cu sila a gloabe-

lor, cari purtau diferite numiri: vrajc12", razboi", tat"

consca vrajda", raspast" §i altele:

(Kkima,a,

ta3soli,

TAT",

ISOHCISA

executare

se

19)AWAA,

tafrigtr).

Aceastä

procedurA

confirmä

si

de urmAtorul pagagiu

de

din

,i

hrisovul lui Constantin Tih, dat ' mAndstirei Virpinski :

pentru orice

datorie sä judece egumenul

si de la

otrocul egumenesc sa se ia orice

datorie.

Cine

se va

gasi judecAnd pe omul SfAntului Gheorghe si va invinui

egumenului sa

pe otroc sau 'II

va lega

fArA

judecata

fie asupra lui blestemul dumnezeesc si al sfintilor

si a

drept credinciosilor tail,

acela

sA

plAtiascA

gloabd 9

zloti. -- Hit W liCAISOMA AMA AA

CACAHT6

HINMEHEI

HACTO.

All/HH

AAAVEL RTO AH

H

Cli

HrgMEHOREML WTrICWAM AA CA Illi3HMA RCAlcOH

CE

HANAE GRAMM 9EAOlirk lig

CIKATAro rEtur

1111tA

110CHAHEMI3

H WTtOKA AA (UKHHHT%

HAH

re,

CLE3AK1 t

RE3% HI'VMEHELA CACAA1

RACAH HA HE MIt KAATIKA &OWE] ti .

H

CRATfiiiip npioarhuip ii,apH, ,A,A

CIAATH

AHMOCH tia, 3AA

Tillyi 33)". De aici reese cA Orli dau anumite drepturi de

imunitate mAnAstirilor. Egumenii aveau dreptul sä jude-

ce pe oamenii mAnAstirei si cine, in afara de egumenul

mAnAstirei, va IndrAsni sä judece

mosia mAnAstireascA, va fi globit.

pe

oamenii

de

pe

13) C. C. Bo6iiewb: op. cd., p

1, 1903. Sofia, pag. 152.

www.dacoromanica.ro

30

$tefan Gr. Berechet

xl

Apelui sau recursul inaintea unei instante mai inalte.

Vechiul drept nu cunoaste mijloacele juridice moderne

de sfärAmare a hotArArilor si sentintelor judecAtorest i. In Ro-

ma apelul a apArut foarte tArziuIn timpul imperiului. In

Franta el se nAscu la inceputul secolului al XII-lea;

iar

judecata la casatie Inca si mai tArziu. Dreptul la casare

al unei hotdrAri era in Franta un atribut al

puterei

im-

periale si infra In cercul de activitate al consiliului regal.

Procedura a fost orAnduitä in 1738 de unde a fost luata.

si de alte tad. Judecata la casatie a tost stabilità

defi-

nitiv de Adunarea constitutionala apelul s'a ivit in secolul al XIII-lea ;

din

iar

1791. In Anglia

in

Rusia sub

Petru cel Mare. Procedura casatiei si

instantele de ca-

satie din Europa s'au instituit dupA tipul

francez.

Ca-

racterul general al hotArdrilor din vremurile

vechi

este

acela al neschimbArei lor, al ideei cd ele nu pot fi da-

te gresit. Din moment ce judecata a dat o hotdrAre, o

sentintd, ea este cea dreapta. HotdrArea se executa pentru

ca ea era expresiunea supremei dreptati.

s'a confirmat si mai mult, cAnd stapAnitorul statului

Aceastd

ideie

se

socotia inaltul

Impartitor de dreptate. El era,un lumina-

tor ceresc, care lumineazd asupra tuturor. Cine ar fi in-

dräznit sä discute acest adevär?

CAnd stapanitorul statuluitarul" -- dau hotArAri si

sentinte, ei nu erau atacati prin niciun

mijloc

juridic?

fiindcA erau inatacabili. Acel stApAnitor, insd nu totdea-

una dA personal hotdrAri. Adesea era silit sä delege

acest scop alte persoane. Oare si

acesti

delegati

in

dau

hotärdri inatacabile ? La toate popoarele vechimei se in-

tAlnesc nemultumiri impotriva hotArArilor date de diferite

organe judecAtoresti. Aceste nemultumiri se manifestau

www.dacoromanica.ro

Rncedura de judecata la Slavi *i Romani

31

prin plangeri, cari se indreptau mai mult impotriva

sä§i judeatorilor, de

in-

cat contra hotararilor lor. Vechile

legiuiri, pentru acestea, IngAduiau

oarecari reveniri, un

-fel de revedere a hotdrarei date §i de aci se da o noua

hotarare.

La Roma, in timpul republicei nu exista atacuri im-

potriva hotararilor date. Tribunii insd puteau opri

exe-

'cutarea unei sentinte. Din vremea lui August s'a stabilit

un sistem regulat de atacare a hotärarilor ori carui func-

-tionar judecdtorsc Inaintea prefectului, preturei sau in fata

imparatului. Chestiunea aceasta a fost regulata arndnun-

tit sub Justinian, cand orice

apel

trebuia sà se facd in

termen de 10 zile dupd darea hotararei. Erau insd

multe afaceri cari se socotiau ca definitive.

§i

In evul mediu atacurile Inpotriva botdrarilor stäpa-

nitorilor feudali se dau seniorilor. Dar este caracteristic

pentru vremea aceia urmdtorul amanunt: pentru ca ape-

lul fdcut sa se respecte, apelantul trebuia sd cheme

la

duel pe ori ce membru judecdtor. Dupd Legea salicd",

pentru ca sa se poatd schimba o hotdrare a rahinbur-

gilor, era nevoie ca sd fie dati in judecatd :

secundum legem judicaverunt. Dacd in noul

dovedia, cd rahinburgii judecasera gre§it, atunci ei erau

globiti §i ca consecinta se schimba §i hotdrarea lor.

Chestiunea apelului in vechiul drept slay nu e stu-

diata §i de aceia nu putem sd vorbim de cat bazati pe

proces se

quod non

supozitii §i

analogii, smulse din judecata bisericeascd.

tirn cd la judecatile spirituale existd apelul ca §i in ju-

decata bizantina §i cd instantele de judecata superioare

§i autoritätile competinte erau datoare sa supravegheze

pe cele inferioare §i prin urmare §i la plangerile Impo-

triva lor sd revizuiascd hotdrarile date de instantele

in-

www.dacoromanica.ro

32

tefan Gr. Berechet

ferioare. Trebuie insd sä observam, ca aceste apeluri,

fie impotriva hotardrilor judecatei bisericeti, fie impotriva

organelor de judecatä populard §i de stat, nu puteau fi

In felul apelurilor moderne sau ale plângerilor fAcute la

casatie. Ele erau plângeri impotriva Insa§i judecdtorilor,

§i nu i'mpotriva nedreptelor lor hotärari. Dad cercetam

dreptul cutumiar al Slavilor,

plAngeri ; dar aceste plângeri nu erau organizate ca sd

fntelegem

c'a

aveau

loc

se dea prin ele o satisfactie poporului in

nejustificatele

hotarki, impotriva

bätranului satului cei nedreptatiti se plângeau la toti oa-

menii de seamä, can . puteau sä le fad. dreptate. In le-

gsaturd cu multele hotarari nedrepte date de judecAtorii

diferitelor instante, in timpul stäpânirei turceti, popoa-

relee slave din sudul Dundrei, In

anumite dictoane ca : Dumnezeu e sus, dar impdrata-i

lui.

Impotriva nedreptei

judecati a

deosebi, §i-au

creiat

departe" sau De nu poll cu dreptatea,

barda".

Incearcd cu

Acestea sunt punctele principale, cari trebuiau dez-

voltate in legatura cu procedura de judecata. la Slavi in

general, §i la popoarele de origind slava'

vestul ta'rei noastre ").

din

sudul

§i

")Vezi: H. Bt.lige13'13: Otlepirb uparia II nponecca Es anoxy Pyccitoil

npasAbt", Moscova 1895; cf. H. JI. ,RIonepnya: HCTOIMBICH npana n cy/ls

BT. ,npennett Poccia" Moscova, 1896; cf. JIanre: -,apennepyccxoe yronon-

}toe cygonponanucTno in X1V--XVII B." Sanct-Peterburg, 1884;

cf. Ane-

Rea C. loBaHOMPI: ,11,oica3aBB cpegcrrna y nantem urapom xaanenom

aatconapenty" Belgrad 1898; cf. cf. C. C. Bo5gess: CsIspaTetts yxte6tuncs

no norropun Ha 61.nrapcItoTo npano" §i HCTOpliSi na cTapo6sarapcnoTo

npano" Sofia, 1919 §i 1910; cf. H. II. BaaroeHl: JIeicuiH no HeTopHH Ha

61arapcicoTo npano" Sofia, 1919.

www.dacoromanica.ro

PARTEA 11-a

PROCEDURA

DE

JUDECATA LA ROMANI

www.dacoromanica.ro

I.

INSIANTELE DE JUDECATA

Domnul ca judecdtor. Din citirea documentelor slave e§ite din cancelariile

domne§ti vedem IndatA calitatile de judecAtor ale domnului

card. In ele aflAm expresiunile: rocnoAtille 1), ronloAap2) I--

domn, stApAn §i

cAgra"3)-_-_- slugA, supus, rob, cari fixeazA

calitatea §i rolul domnului Ord. Aceste expresiuni s'au

pdstrat §i in grain] documentelor redactate in limba ro-

mAnd din veacul al XVII-XIX-lea. Domnul este nu nutnai

inaltul ocrotitor

al locuitorilor Wei lui, dar §i judecä-

torul lor. Verbul niVirrh 4)=a judecA, redat sub diferite

forme ortografice infinitivale: C'AAHT111 GRAHTH pe care-I

gAsim aproape In toate formele lui verbale ca: c%,A,iixoAi

Hx"_-_-i-am judecat,

m41-9COM HA HIV

110

riihigAy

II

11011y 3MICOA1y" 5)=i-am judecat dupd dreptate §i

110 3A-

dupd

legea pAmântului, fac sa se gäseascA in acelegi acte de

judecatä substantivul

c%A.A,

cg,a,%, tx,a,s6)=judecatA,

care

s'a pAstrat pAnd tArziu

cu insemnarea de: judet, tinut

§i judecAtor, §i egA,MpE ca§i cgAiinHyr

locul de judecatA,

tribunal. AlAturi de acest termen juridic mai gäsim §i

1) Materiale privitoare la procedura de judecata la Slavi

i Romani".

par. III. pag. 35, 49, 52, 57,

63, 72,

85, 93,

97, 99.

2) !bidet» pag. 35,

46,

47,

48,

49, 52,

53, 57, 58, 67, 82, 86,

87, 90.

3)

.

,,

97

4)

65, 93.

 

5)

,

65,

67, 85.

 

6)

.

,,

35.

www.dacoromanica.ro

36

tefan Gr. Berechet

verbul: TrkrATH 1), rAntru, TErATH a parâ, a reclama,

deasemenea sub diferite forme verbale chiar si de per-

fect ca: Trkramic alga 34 6AHH CEAO" 2)

doi pentru un sat; WH Trkran

Ha

s'au pârAt amân-

=el

a pArAt pe

;

Tlran 34 AHly HA nwne 3)=a park de fatä pe slugile,

au pârat asupra slugi-

H Armal HA aril HAWN" 4),----§i

lor noastre,

(land substantivul :

Trba=para, proces, in

expresiuni ca : WHH T'krAAH tAAT (34) trtzl Trkw" 5)=ei au

park pentru aceastA pricind.

Toate actele de confirmare, date de domni, se ter-

mind prin formulele imperative, cum de pildA: Talc AA

BHAEWHe II H41160AWE HE KaAgEW IltEA EHA1 AHETOM l'OCHOUTKO.

Mite FOCHOAHH tri")=Asa sä sti.

SA nu mai invAluesti

inaintea acestei carti a domniei mele. Domnul a zis: TAW

AA 3HAETE. HHAIS HE OrIHHHTE 7)=A§a sä stiti.

Altfel sa nu

faceti; HMSO Aa HIM. 110 pf`i rOdllOACTKAAIEN II HE UM tf`i

rOfflOAETKOMH 8)=Altfel sd nu fie. Dupd cuvAntul domniei

mele. Insumi domnia mea a zis.

lithut HE EuET=Altfel

nu va fi9) si apoi formulele românesti : Intealt chip sä

*i alt nime sA nu se

nu hie si Aceasta facem sure

amestece". Din toate hotärkile se vede cA domnul de-

tinea in mâna sa cele trei puteri:

reascA si executivd.

legislativA,

judecato-

Ora

Domnul judecd tot felul de procese: TiMarrliMi=

pail, fie cA ele ar avea coprins civil, penal si

I) Materiale, pag. 36, 94, 100.

2) lbidem

3)

68, 94, 97.

.

35, 93, 94, 99 §1 doc. din 18.111. 1603 pag. 10-11 In

Ispisoace qi zapise" vol. 1, p. II.

4) lbidem

5)

6)

7)

8)

9)

,

.

pag. 85, 99.

9.

.

,

97, 98.

86, 98.

48, 82.

86.

49, 82.

www.dacoromanica.ro

Procedura de juiecata. la Slavi

i Románi

37

comercial, fie ca ar judeca §i pe streinii, cari au legatura cu

tam sa. 1naintea

lui

vine sa se planga

WAAOHATH [764-,

AOKAAH e1A1111;

WAAOKAAH HMV)

WA/1011AA HAM; AZAAOHMCt; M(A1

TH 311ATH 60 HAM WAAVHT

CAVVII

HAM] CU vreo plangere

WAAOR [60/1111/1/1

1M06; ale WAA06:,

WAAO6V; C& KEAHISON

Ic4-

AOKOKA

rA KSHISOF0

WA/106V],

toti

supu§ii sAi,

fie oameni

simpli no,A,AHEI, EAVSH",

boerii sal 609111/17v4 60I-Apfl 60/41111)i

60/11r4712)

episcopii precum §i egumenii de manAstiri.

El judeca ori unde se gase§te: in capitala3) la re-

§edintele de vard4),

prin

ora§ele

din

provincie5),

prin

sate') §i chiar and se gase§te In tabard la lupta, cum

se vede dupa localitatile

aratate la sfar§itul

cartilor de

judecata, a actelor de cumparare, de vanzare, de schimb,

a marturiilor, zapiselor

i citatiilor7).

Simpla parere a domnului cu privire la o" fapta a

supusului sau, data oriunde ar fi el §i ori in ce impre-

jurare s'ar gasi, este o sentinta, care trebue sA se exe-

cute.

Astfel

este

cazul cu pôrunca

lui

Alexandru cel

bun, In 1421, and dispuse sa se dea cei noua tâlhari

legati cu funia de gat, la hart au col, en ma franchise

de les faire morir", care

jefuisera

pe

cavalerul

Guil-

lebert de Lannoy cu tovard§ii sai de drum langa Ce-

tatea Alba, spre a fi omorati. Domnitorul, la rugaciunea

de ertare a cavalerului, le dArui viata, de oarece Intorsese

paguba§ilor marfa furata 8).

1) Materiale, pag. 35,' 93, 94.

lbidem pag. 35, 97,

3)

47, 48, 52, 62, 69, 71, 72, 74, 75, 77, 79, 87, 89.

4)

95.

9

,,

41, 44, 46, 49.

6)

,

70, 90.

1)

49.

Voyages et arnt a.sades de Messire Guillebert de Lannoy en 1399,

1450", Mons, 1840, in 8°., si B. P. Hajda.u:

,,Archiva istorial a Romdniei"

An. I, No 17. 1864, tom. I, p. 1, pag 130, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

:33

tefan Gr. Berechet

Nu-i de loc indreptätità pArerea cunoscuta, Ca dom-

dregAtori §i pe supu§ii de

nul judeca numai pe boeri,

seamd. Documentele Inldturd aceasta pArere. Eremia

Movild,

de ex. in 30.VI1 1604 ), hotAre§te ca un oarecare Miron sd

intoarcd nepotilor unui oarecare Ciolpan bdtranul, bucata

de pdmant din satul Bode§ti, cumpAratd fdrA §tirea aces-

tor nepoti, fiincicd, dupd lege, nu avea drept sd o cum-

pere. Dacd cercetdm documentul, observdm, cd el nu aratd

dregAtoria pe care ar fi avut-o pArtile, cari cer dreptate

de la domn §i Ca actul s'a scris in satul Bdiceni,

dar, and domnul se gdsia intamplator prin pktile ace-

deci

lea. FArd Indoialà, cA dacd s'ar fi putut pdstra toate ho-

tArarile de judecatd, mai cu seamd cele cu caracter pe-

nal, atunci ne-am incredinta, cA domnul fAcea dreptate

oricui din supu§ii sdi, fie simplu

locuitor,

fie dregAtor.

Multimea actelor de posesiune ne dovede§te cA numai

s'au pAstrat, care priviau stApanirea asupra

acele

acte

vreunui sat,

mo§ie sau mo§tenire, cdci posesorii

aveau

tot interesul sa le find cu grijä, pe and hotararile pe-

nale au dispdrut din pricina vitegiei vremurilor. Nu trebuie sd

uitdm nici situatia poporului de jos de lucrdtor pe m4a

astfel cd nu prea aveau obiecte

de litigiu, intru cat toate acestea se aflau in mana std-

panului mo§iei sau satului pe care el trdia.

boerului §i domnului,

Adesea domnul hotAra sentinta §i o executa singur

cand judeca WA divan. Aceasta se intampla uneori cand

era in conflict cu vreun boer puternic din divanul &au

sau cand se temea ca divanul sd-i fie fmpotrivA.

Puterea §i vointa domnului erau nemArginite mai cu

searnd and nu erau legi precise, scrise voluntatem tamen

1) Gh. Ghibãnescu: aspisoace

i

zapise"

vol. 1, p. 1, 1a0,

1907, pag

36; cf. Oh. Ghibánescu: Surete si izvoade vol. III, 1907, 14, pag. 38.

www.dacoromanica.ro

Procedura de judecata la Slavi si Romani

principium naturaeque jura legis scriptae vim et auctori-

tate' habuisse conjicere licet"1). Adesea, ori hotArArile dom:

nului erau in afarà de lege dupA cum ne spune'cronica.

Alexan-

Alexandru LApu§neanu ucide 47 de boeri :

dru vodd dacA s'a curatit de toatA grija dinafarà §i au

adus pre doamna-sa pre Roxanda §i fii sdi din tara

munteneascA, au vrut sA se curateasca §i de vrAjma§ii sai cei din casä, pre care ii prepusese el cA pentru vide-

nia lor au fost scos din domnie. $i au invatat cu tainA

inteo zi lefepii, carii au avut streini, de i-au supus in

curtea cea domneascA in la§i, §i au chemat pre obiceiu

boerii la curte, carii fArd nicio grijä de primejdie ca aceea

negandindu-se, dacd au intrat in curte,

slujitorii, dupd

InvätAtura ce-au avut, inchis-au portile §i ca ni§-te lupi

inteo turmA fArd nici o apArAturà au intrat intr'An§ii de+

ce §i slujitorii;'

snopia §i-i injunghia, nu numai boerii

nici alegea pre cei vinovati, ci unul ca altul Ii punea

supt sabie;

cAdea

multi,

de pre zAbrele afarA

sAria

de-§i frângia picioarele. $i au perit atuncea 47 de bo-

eri, fArA altd curte ce nu s'au bagat in seamA. $i aa

dupä atAla nedumnezeire, Ii pArea cA §i-au rAscumpA-

rat inima 2)u .

loan vodA cel cumplit 1572-1574 arde de viu pe

episcopul de Roman, Gheorghe,

sub presupunerea de

sodomie, pe cAnd adevärul era de a-i smulge bAnuite-

le-i averi: $i din zi in zi izvodia feliuri de munci no-

tiA: Bagat-au in foc de viu pre vlAdica

Gheorghe de

au ars, dAndu-i vinA de sodomie, auzind cd are Wan-

surd de avutie 3).

1) D. Cantemir: Descriptio Moldavia? cap. XI.

2) C. Giurescu: Letopiseful Tarei Molclovei pcInd la Aron Vodd (1359

1595), 1916, Buc. pag. 209. Ibidem, pag. 209-210.

www.dacoromanica.ro

40

8tefan Gr. Berechet

Cronicele vorbesc limpede de faptul cA domnul pe-

depsia atunci and viata §i domnia lui erau puse in pri-

mejdje, cum a facut Alexandru LApu§neanu (1-a oara

1552-1561 §i a 2-a oara 1564 1567). Dupd aceia ei

ucideau farA milA and erau

Dupd ce savAr§ia omorul le 'Area rau. Astfel: Duca vo-

cuprin§i de anumite vitii.

dA (1-a oara 1665-1666; a 2-a oard 1668

1672 §i a 3-a

oara 1678-1684) era mAnios, cad din cuvintele spuse

lui de lane Hadambul, reiese, cA: in zilele trecute te-ai

mAniat mAria ta pe mine,

ai trimis un arm§ sA ma

Inece in Bahlui;

pazit sA mA inece, ci rn-au Ingkluit

el, batA-1 Dumnezeu, arrna§ul, n-au

§i m-ai

ertat 3)a

pAnd te-ai

Prin urmare,

des-

iata

mAniat mAria ta

cum Duca vodk care omora Ma milk §i bAtea singur

cu huzduganul, pre cine se mania, murind multi

din

b`ataia lui, cA dupd ce trecea momentul supArkei, erta

pe cei sortiti mortei. Acestea sunt cazuri povestite de cronicarul Nicolae Costin in letopisetul sau.

Un caz de pribegire al boerilor in masa din cauza

rAutAtei domne§ti avern pe acela tot din timpul lui Duca

vodk cand fugit-au atunci DubAu vel spAtar §i Gavriil

Neniul vel stolnic, Ilie Nistor vel medelnicer, Hie DCA-

gutescu vel arma§. Nicolae Murgulet ftori logofdt, Savin

biv vel medelnicer §i frate-sAu GheorghitA postelnicul,

VArlan logolatul §i frate-sAu Sbiera §i alti multi T.

Pe sotiile a trei boeri, tot el, a dat porunca sd le

lege la ptwi: pre giupdneasa lui $tefan BrAescu §i pre

giupaneasa lui Bucium ce au fost vel medelnicer §i pre

giupAneasa Sandului Stamati comisul

de stau ziva le-

1) M. Cogalniceanu: Cronicele Roradniei sau Letopisefele Moldaviei 0