Sunteți pe pagina 1din 55

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA “TURISM şi SERVICII HOTELIERE”

Girleanu Liliana ROLUL EGIPT ÎN TURISMUL MONDIAL DE LITORAL

TEZĂ DE LICENŢĂ

Specialitatea TURISM

Admis la susţinere Şef catedră:

Prof. univ., dr. hab. E. Turcov ________________

Autor:

Student gr. T-294 Învăţământ cu frecvenţă zi _______________ Conducător ştiinţific:

Lector superior univ. ______________

Chisinau 2012

Declaraţia pe propria răspundere

Subsemnata,Girleanu Liliana, absolventa a facultăţii Business şi Administrarea Afacerilor a Academiei de Studii Economice din Moldova, specialitatea Turism, declar pe propria răspundere că teza de licenţă pe tema Rolul Egipt în dezvoltarea turismului de litoral internaţional a fost elaborată

de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţămînt superior din ţară sau din străinătate.

De asemenea,

declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu

respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

  • - Fragmentele de text sunt reproduse întocmai, deţinînd referinţa precisă a sursei;

  • - Redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;

  • - Rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

__________

Cuprins

Introducere

Capitolul I – Locul şi rolul turismului în economia Egiptului.

  • 1.1. Egiptul. Aşezarea geografică, clima. Populaţia şi resursele naturale.

    • 1.2 Impactul turismului asupra economiei Egiptului.

      • 1.3. Formele de turism practicate în Egipt.

Capitolul II. Turismul de litoral în Egipt.

  • 2.1 Turism de litoral (definiţii, concepţii).

  • 2.2 Oraşele-staţiuni ale litoralului egiptean.

    • 2.3. Obiectivele turistice ale Egiptului şi rolul lor în promovarea turismului de litoral.

Capitolul III Aportul Egiptului în turismul de litoral mondial

  • 3.1. Rolul Egipt în turismul de litoral mondial.

  • 3.2. Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de litoral al Egiptului

  • 3.2. Pachete turistice de odihnă şi recreere în Egipt pentru turiştii din Republica Moldova.

Încheiere

Bibliografie

Introducere

Tema tezei de licenţă “Rolul Egipt în turismul mondial de litoral” îşi demonstrează actualitatea, prin importanţa strategică a acestei ţări pe piaţa turistică globală, iar una din cea mai atractivă formă de turism a ţării, care înregistrează mari venituri este – turismul de litoral. De-a lungul a multor ani Egipt este printre popularele destinaţii turistice. Deschiderea Egipt spre turism a fost o strategie economică hotărîtoare pentru evoluţia ţării, din

aceasta au avut de ciştigat atît turiştii care astăzi sunt încîntaţi de vacanţele petrecute pe litoral, cît şi statul care a înregistrat un profit considerabil. Turismul s-a transformat într-o industrie, devenind generator atît de locuri de munca bine plătite, dar dezvoltator a unei infrastructuri care să corespundă unor standarde specifice perioadei actuale. Litoralul Egipt este vizitat de turişti, dornici să savureze băile solare şi frumuseţile ce le oferă natura. Destinaţiile de litoral ale Egipt sunt cunoscute şi pentru viaţa dinamică de noapte, precum şi pentru varietatea mare de modalităţi de petrecere a timpului liber. Ponderea industriei turistice în cadrul economiei Egipt, este importantă, astfel în mare parte creşterea PIB-lui se datorează evoluţiei industriei turismului.

Obiectivele tezei :

- studierea formelor de turism practicate în Egipt;

  • - evaluarea litoralului Egiptului şi caracteristicile lui;

  • - aportul turismului de litoral al Egipt în turismul mondial;

  • - problemele cu care se confruntă turismul în Egipt şi căile de aplanare;

  • - utilizarea diferitor surse de informare, ce ar oferi un grad mai înalt al veridicităţii;

  • - formularea unor concluzii generale în baza informaţiei expuse; Scopul tezei de licenţă este de a analiza, cerceta, evalua, rolul Egipt în turismul mondial de litoral, precum şi importanţa acestuia in cadrul ţării. Teza este alcatuit din 3 capitole, care la rîndul lor cuprind subcapitore, astfel: Cap. I – 3 subcapitole; Cap. II – 3 subcapitole; Cap. III – 3 subcapitole. Conţinutul de bază al tezei are ca scop desfăşurarea temei alese. Descrierea dezvoltării turismului în Egipt, cercetarea a tuturor laturilor pozitive şi negative a acestui fenomen. Ca suport teoretic au fost utilizate cărţi, reviste, articole, site-uri. Din autorii acestor surse putem menţiona: sunt scriitori europeni şi români, cărţile fiind publicate de edituri de peste hotare. În cadrul tezei este efectuată o evaluare a turismului de litoral egiptean, evidenţiindu-se şi unele probleme cu care se confruntă această activitate în prezent. Se încheie teza cu concluzii referitor la temă, la informaţia studiată.

Egipt este o ţară care minunează şi atrage prin istorie, cultura egipteană. Cu multe milenii înaintea erei noastre s-a format o veche civilizaţie a lumii mediteraneene, aceea a Egiptului Antic. Ea ne înfăţişează cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o administraţie, o fiscalitate, o justiţie şi o armată comparabile cu cele ce-au luat naştere mai apoi în ţările de pe toate continentele, înainte şi după era noastră. Lumea Egiptului antic a creat o cultură spirituală, pe care o admiră turiştii, ce vizitează templele, piramidele. Condiţiile climaterice unice creează posibilităţi nelimitate pentru turismul de litoral. Egiptul a fascinat din toate timpurile, prin civilizatia avansata si ingenioasa, prin misterele piramidelor si desertul infinit. Egiptul din prezent este o imbinare perfecta a celor doua lumi: pe de-o parte se intinde Cairo, cea mai mare metropola a Africii, iar la limita sa, te uimeste desertul cu piramidele si monumentele istorice ce dateaza de mii de ani. Piramidele nu sunt singura atractie a Egiptului, nici pe departe: peisajele absolut mirifice oferite de peninsula Sinai, farmecul unor statiuni de lux ca si Sharm el Sheikh, vietuitoarele uimitoare din Marea Rosie, papirusul si alabastrul, civilizatia araba si nu in ultimul rand Nilul, fac din Egipt una dintre

cele mai cautate destinatii turistice

viziteaza.Marea Rosie ofera oportunitati

inedite pentru cei îndragostiti de scufundari si sporturi nautice, iar pentru cei

pasionati de arheologie si istorie reprezinta senzatii nepretuite misterele unei

civilizatii de 5000 de ani.

Aflat in Topul celor mai cautate destinatii turistice,

Egiptul ofera combinatia ideala de pachete turistice pentru toate grupele de

turisti cu preturile competitive. Anul trecut, a avut o crestere in preferintele turistilor moldoveni, iar impresiile de vacanta au depasit asteptarile.Miṣr,

numele

arab

oficial al Egiptului, este de origine

semitică, însemnând probabil "o

țară" sau "un stat". Numele

cuvântul

grecesc

țară" sau "un stat". Numele cuvântul grecesc Egipt își are originea în latinul <a href=l Aegyptus derivat din antic Αἴγύπτος "aiguptos", Egiptul, tara faraonilor si a zeului " id="pdf-obj-4-43" src="pdf-obj-4-43.jpg">

Egipt

țară" sau "un stat". Numele cuvântul grecesc Egipt își are originea în latinul <a href=l Aegyptus derivat din antic Αἴγύπτος "aiguptos", Egiptul, tara faraonilor si a zeului " id="pdf-obj-4-47" src="pdf-obj-4-47.jpg">

își are originea în latinull Aegyptus

derivat din

antic Αἴγύπτος "aiguptos", Egiptul, tara faraonilor si a zeului

Ra, cu radacini care se pierd intr-o istorie de peste sapte milenii, este o veritabila tara-muzeu in care s-au contopit ca intr-un creuzet cele mai ma ri civilizatii de-a lungul epocilor. Un straniu si armonios amestec intre istoria faraonica, greaca, romana, crestina si islamica, un taram incarcat de istorie si legende, locul in care s-au nascut stiintele, au crescut religiile, au inflorit artele. Cu o suprafata de aproape un milion km2, Egiptul este alcatuit in mare parte din desert. Situat in nordul Africii, intre Libia si fasia Gaza, este marginit de Marea Mediterana la nord, de Marea Rosie si Israel la est, Sudan la sud, si include parta asiatica a Peninsulei Sinai. Raul Nil strabate tara de la nord la sud.

Teritoriul Egiptului este format in mare parte din desert, desertul Egiptului fiind

o prelungire a marelui Desert Sahara.

Teritoriul Egiptului este format in mare parte din desert, desertul Egiptului fiind o prelungire a marelui

Egiptul ,numit de Herodot 'darul Nilului ',

este patria unei civilizatii stravechi, fascinante si misterioase, ale carei taine au ramas ascunse pana in ziua de azi. Egiptul cucereste prin antichitatile arhitectonice ce amintesc intr-un mod extrem de vizibil gloria unui imperiu colosal de la inceputul istoriei. Egiptul este una din cele mai populare destinatii turistice din lume. Principalele atractii sunt vestigiile civilizatiei egiptene antica reprezentate prin ramasitele fostelor temple ale faraonilor egipteni, muzee cu artifacte gasite in mormintele faraonilor sau in urma altor sapaturi arheologice si culminand cu renumitul complex de piramide egiptene de langa Cairo. Cea mai mare piramida din Egipt este Marea Piramida a lui Khufu (cunoscuta ca si Piramida lui Keops) din complexul de piramide Giza, amplasat pe Platoul Giza, aceasta fiind cea mai inalta structura construita de oameni pana aproape de sfarsitul secolului ai

XVIII-lea. In partea estica a acestui complex de piramide se gaseste si Marele Sfinx, egiptologii considerand ca acesta reprezinta capul lui Khafre Istoria

Egiptului Antic

este caracterizată de o incredibilă longevitate întinzându-se pe

mai bine de trei milenii. Apogeul a fost fără îndoială atins sub conducerea faraonilor, regi și intermediari. Egiptul este cu siguranta destinatia celor pasionati de istorie, de inceputurile primei civilizatii umane, unde au domnit faraonii, grecii, romanii, arabii, turcii si englezii, Egiptul de azi fiind un amestec

al acestor mosteniri cu influente islamice, dar si cu ceea ce a insemnat secolul

  • 20. Casutele din faianta stau alaturi de ruinele faraonice, inconjurate de cladiri

din beton, otel si sticla. Beduinii traiesc in corturi din piei de capra, iar fermierii

inca mai lucreaza pamantul cu unelte arhaice asemenea inaintasilor lor. O destinatie frecventata de turisti o constituie Giza, platoul situat pe malul vestic al Nilului, pe care se afla una dintre cele sapte minuni ale lumii, piramidele egiptene, dominate de Marea Piramida si de faimosul Sfinx. Valea Regilor, Luxorul si Karnakul sunt alte cateva atractii care reprezinta civilizatia egipteana. Arhitectura islamica, intalnita in moschei, palate, scoli, mausoleuri, intregesc seria de monumente ale unei tari ce se poate fi comparata cu un muzeu urias in aer liber, deschis de-a lungul Nilului.Una dintre cele mai renumite statiuni din Egipt, este situata pe malul Marii Rosii, la 500 km de Cairo. Marea cristalina dispune de plaje acoperite cu nisip fin, in unele locuri patrund in mare recifuri de coral, a caror frumusete subacvatica este o incantare pentru pasionatii de scufundari. În pictură și în sculptură artiștii egipteni folosesc o serie de reguli cu privire la proporțiile corpului omenesc, canon: reprezentarea feței și chipul omenesc în general urmează o convenție

impusă de fondul magic și mitic al artei egiptene.

CAPITOLUL

I. LOCUL ŞI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIA EGIPTULUI.

1.1 Egiptul. Aşezarea geografică, clima. Populaţia şi resursele naturale.

Egipt este o ţară arabă situată în nordul Africii şi în Orientul Mijlociu. Este scăldată la nord de Marea Mediterană. La nord-est Egiptul se învecinează cu Fâşia Gaza, cu Israel, cu Golful Aqaba (prin intermediul căruia are contact cu Iordania şi cu Arabia Saudită) şi Marea Roşie. La sud se învecinează cu Sudan, iar la vest cu Libia. Ţara controlează canalul Suez, care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie. Egiptul are amplasare strategică, ca punte terestră între Africa şi Asia. Egiptul este situat pe aproximativ 1,002,450 km2, clasificîndu-se pe poziţia a 30-a după dimensiune. Clima este subtropicală pe litoralul Mării Mediterane şi în Delta Nilului. Precipitaţiile sunt scăzute şi cad îndeosebi în timpul iernii. Capitala sa este Cairo. La sud de capitală clima este tropical-deşertică cu precipitaţii aproape inexistente şi valori ridicate ale temperaturilor, ceea ce permite dezvoltarea turismului de litoral pe tot parcursul anului. [2.4]

Fig. 1.1. Harta fizico-geografică a Egipt Sursa: http://hartainfoturism.ro Mai mult de 90% din teritoriu Egiptului estemediteranean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală şi Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de km² şi aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume. Apele sale, care scaldă cele trei peninsule ale Europei (Iberică, Italică şi Balcanică) , comunică cu Atlanticul prin intermediul strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele şi cu Marea Roşie prin canalul Suez . Suprafaţă: 2,51 milioane km² Dimensiuni: 4.000 km de la vest la est, 800 km de la nord la sud; 46.000 km de litoral Adâncime: medie: 1.370 m, maximă: 5.210 m (la Matapan, Grecia) Schimbarea apei: la fiecare 90 ani Producţie de peşte: 2 % din totalul mondial Salinitate medie: 3,5 % Râuri şi fluvii care se varsă în Mediterană: 69 râuri, care aduc o cantitate de 283 km³ de apă. Râuri importante: Ebro, Po, Nil . Cele mai importante insule din Mediterana sunt:        10 " id="pdf-obj-7-2" src="pdf-obj-7-2.jpg">

Fig. 1.1. Harta fizico-geografică a Egipt Sursa: http://hartainfoturism.ro

Mai mult de 90% din teritoriu Egiptului este ocupat de pustiuri, printre care Deşertul Libian, o parte a Deşertului Sahara şi Deşertul Arabic (Estic). Fluviul Nil cu lungime de 6.671 km desparte, în cursul său, Deşertul Libian la vest (500-1.083 m) cu dune şi oaze cu plantaţii de curmali şi Deşertul Arabic la est, stâncos şi accidentat, presărat cu ueduri şi se varsă printr-o imensă deltă în Marea Mediteraneană. [1, p. 320] Marea Mediterană este o mare de tip mediteranean cuprinsă între Europa centrală, Asia occidentală şi Africa de nord, care comunică cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de km² şi aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume. Apele sale, care scaldă cele trei peninsule ale Europei (Iberică, Italică şi Balcanică), comunică cu Atlanticul prin intermediul strâmtorii Gibraltar, cu Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele şi cu Marea Roşie prin canalul Suez. Suprafaţă: 2,51 milioane km² Dimensiuni: 4.000 km de la vest la est, 800 km de la nord la sud; 46.000 km de litoral Adâncime: medie: 1.370 m, maximă: 5.210 m (la Matapan, Grecia) Schimbarea apei: la fiecare 90 ani Producţie de peşte: 2 % din totalul mondial Salinitate medie: 3,5 % Râuri şi fluvii care se varsă în Mediterană: 69 râuri, care aduc o cantitate de 283 km³ de apă. Râuri importante: Ebro, Po, Nil. Cele mai importante insule din Mediterana sunt:

Cipru, Creta (Grecia) şi Rodos (Grecia) în est; Corsica (Franţa), Sardinia (Italia), Sicilia (Italia) şi Malta în centru; Mallorca şi Menorca (Minorca) (ambele Spania) în vest (ţinând de Insulele Baleare). Țările situate pe coasta Mediteranei sunt:

Spania, Franţa, Monaco, Italia, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Albania, Grecia şi Turcia pe coasta nordică; Siria, Liban şi Israel pe coasta estică; Egipt, Libia, Tunisia, Algeria şi Maroc, pe coasta sudică. [2.4] Coasta mediteraneană a Egiptului se întinde pe circa 1050 kilometri de la Rafah la est pănă la Sallum la vest, graniţa cu Libia. Este cel mai mare litoral din nordul Africii. Marea Roşie este situată între Africa de Asia. Legătura cu oceanul Indian se face prin strâmtoarea Bab el-Mandeb şi prin Golful Aden. În nord se află peninsula Sinai, Golful Aqaba şi Golful Suez (care face legătura cu canalul Suez). Marea are circa 1 900 km lungime şi o lăţime maximă de 300 km. Fundul mării are o adâncime maximă de 2 500 m şi o adâncime medie de 500 m. Marea are o suprafaţă de circa 450 000 km² . Temperaturile la suprafaţa apei rămâne relativ constantă la circa 21–25 °C, iar temperatura şi vizibilitatea rămân bune până la o adâncime de 200 m. Marea Roşie are o salinitate mai mare decât media planetară. Fig. Localizarea Mării Roşii Sursa: www.ro.wikipedia.org Marea este cunoscută pentru locurile de scufundare, fiind o destinaţie turistică căutată. A fost "descoperită" ca o destinaţie pentru scufundări de către Hans Hass în anii 1950, iar mai târziu de către Jacques-Yves Cousteau. Printre staţiunile cele mai populare se numără Sharm-El-Sheikh şi Hurghada în Egipt, într-o zonă cunoscută ca Riviera Mării Roşii. Țările riverane sunt:

<a href=Cipru, Creta (Grecia) şi Rodos (Grecia) în est; Corsica (Franţa), Sardinia (Italia), Sicilia (Italia) şi Malta în centru; Mallorca şi Menorca (Minorca) (ambele Spania) în vest (ţinând de Insulele Baleare) . Ț ările situate pe coasta Mediteranei sunt:    Spania, Franţa , Monaco, Italia, Slovenia, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina , Muntenegru, Albania, Grecia şi Turcia pe coasta nordică; Siria, Liban şi Israel pe coasta estică; Egipt, Libia, Tunisia , Algeria şi Maroc, pe coasta sudică. [2.4] Coasta mediteraneană a Egiptului se întinde pe circa 1050 kilometri de la Rafah la est pănă la Sallum la vest, graniţa cu Libia. Este cel mai mare litoral din nordul Africii. Marea Roşie este situată între Africa de Asia . Legătura cu oceanul Indian se face prin strâmtoarea Bab el-Mandeb şi prin Golful Aden . În nord se află peninsula Sinai, Golful Aqaba şi Golful Suez (care face legătura cu canalul Suez) . Marea are circa 1 900 km lungime şi o lăţime maximă de 300 km. Fundul mării are o adâncime maximă de 2 500 m şi o adâncime medie de 500 m. Marea are o suprafaţă de circa 450 000 km² . Temperaturile la suprafaţa apei rămâne relativ constantă la circa 21–25 °C, iar temperatura şi vizibilitatea rămân bune până la o adâncime de 200 m. Marea Roşie are o salinitate mai mare decât media planetară. Fig. Localizarea Mării Roşii Sursa: www.ro.wikipedia.org Marea este cunoscută pentru locurile de scufundare, fiind o destina ţ ie turistică căutată. A fost "descoperită" ca o destina ţ ie pentru scufundări de către Hans Hass în anii 1950, iar mai târziu de către Jacques-Yves Cousteau . Printre staţiunile cele mai populare se numără Sharm-El-Sheikh şi Hurghada în Egipt, într-o zonă cunoscută ca Riviera Mării Roşii . Ț ările riverane sunt:    malul vestic: Sudan, Egipt malul nordic: Egipt, Israel, Iordania malul vestic: Sudan, Egipt malul estic: Arabia Saudită , Yemen malul sudic: Somalia, Djibouti, Eritreea Printre oraşele de pe coasta Mării Roşii se numără: Assab , Massawa , Hala'ib , Marsa Alam , Port Sudan, Port Safaga, Hurghada, El Suweis, Sharm el Sheikh, Dahab, Eilat , Aqaba, Jeddah, Al Hudaydah . [2.4] Egiptul este împărţit în 27 de regiuni: Aswan , Asyut , Al Bahr al Ahmar , Bani Suwayf , al- Buhayrah , Bur Sa'id , ad-Daqahliyah , Dumyat , al-Fayyum , al-Gharbiyah , al-Iskandariyah      11 " id="pdf-obj-8-108" src="pdf-obj-8-108.jpg">

(Alexandria), al-Isma'iliyah, Janub Sina', al-Jizah, Kafr ash Shaykh, Luxor, Matruh, al-Minufiyah, al-Minya, al-Qahirah, al-Qalyubiyah, Qina, Shamal Sina', ash-Sharqiyah, Suhaj, as-Suways, al-Wadi al-Jadid. Pe lângă capitala Cairo, alte oraşe importante ale Egiptului sunt Alexandria, al-Mansurah, Aswan, Asyut, El-Mahalla El-Kubra, Giza, Hurghada, Luxor, Kom Ombo, Port Safaga, Port Said, Sharm el-Sheikh, Shubra-El-Khema, Suez şi Zagazig. Oraşele îmbină arhitectură veche cu cea modernă. Populaţia Egiptului este de circa 82,5 milioane de locuitori, densitatea fiind de 82.1/km2 de persoane. de religie islamică, restul fiind creştini (în pincipal copţi)- 17%. [2.4]

Tabel. 1.1.

Densitatea populaţiei în Egipt

 

locuitori/km 2

Densitatea

2008

2009

2010

2011

2012

(locuitori/km 2 )

76.1

77.6

79.2

80.7

82.1

Sursa: www.ro.wikipedia.org

(Alexandria), <a href=al-Isma'iliyah , Janub Sina' , al-Jizah , Kafr ash Shaykh , Luxor , Matruh , al-Minufiyah , al-Minya , al-Qahirah , al-Qalyubiyah , Qina , Shamal Sina' , ash-Sharqiyah , Suhaj , as-Suways , al-Wadi al-Jadid . Pe lângă capitala Cairo , alte oraşe importante ale Egiptului sunt Alexandria , al-Mansurah , Aswan , Asyut , El-Mahalla El-Kubra , Giza , Hurghada , Luxor , Kom Ombo , Port Safaga , Port Said , Sharm el-Sheikh , Shubra-El-Khema , Suez şi Zagazig . Oraşele îmbină arhitectură veche cu cea modernă. Populaţia Egiptului este de circa 82,5 milioane de locuitori, densitatea fiind de 82.1/km2 de persoane. de religie islamică , restul fiind creştini (în pincipal copţi ) - 17%. [2.4] Tabel. 1.1. Densitatea populaţiei în Egipt locuitori/km Densitatea 2008 2009 2010 2011 2012 (locuitori/km ) 76.1 77.6 79.2 80.7 82.1 Sursa: www.ro.wikipedia.org Fig. 1.2. Densitatea populaţiei în Egipt Sursa: www.ro.wikipedia.org Structura pe vîrste: - 0-14 ani: 32,6% - 15-64 ani: 62,9% - 65 ani şi peste: 4,5% Rata natalităţii: 22,94 naşteri/1000 locuitori Rata mortalităţii este de 5,23 decese/1000 locuitori. [2, p. 450] Tabel 1.2. Populaţia celor mai importante oraşe Top Oraşul Populaţia Top Oraşul Populaţia 12 " id="pdf-obj-9-123" src="pdf-obj-9-123.jpg">

Fig. 1.2. Densitatea populaţiei în Egipt Sursa: www.ro.wikipedia.org

Structura pe vîrste:

  • - 0-14 ani: 32,6%

  • - 15-64 ani: 62,9%

  • - 65 ani şi peste: 4,5% Rata natalităţii: 22,94 naşteri/1000 locuitori Rata mortalităţii este de 5,23 decese/1000 locuitori. [2, p. 450]

Tabel 1.2.

Populaţia celor mai importante oraşe

Top
Top

Populaţia

Top

Populaţia

  • 1 8,105,071

11

403,202

  • 2 4,388,219

12

352,411

  • 3 3,348,401

13

338,959

 
  • 4 1,072,951

14

314,331

  • 5 607,353

15

299,296

  • 6 547,352

16

281,891

  • 7 487,896

17

253,767

  • 8 480,494

18

252,017

 
  • 9 458,297

19

223,789

10

437,793

20

223,124

Sursa: www.ro.wikipedia.org

Delta Nilului, brăzdată de cele nouă braţe ale fluviului, are o suprafaţă de peste 24.000 kmp şi o lungime de 257 km, fiind irigată pe cca 80% din teritoriu (aici se află cel mai vechi sistem de irigaţii din lume, din mileniul 4 î.Hr.) şi intens populată (98% din populaţia ţării). Mai puţin de o zecime din teritoriul ţării este ocupat de teren agricol, aflîndu-se în delta Nilului, oaze în deşert şi pe pământurile de-a lungul Canalului Suez, printre care se află Bahariya, Dakhleh, Farafra, Kharga sau Siwa. Construirea barajului de la Aswan, în 1971 şi a lacului Nasser, rezultat în urma acestuia, au alterat poziţia Nilului în agricultura şi ecologia Egiptului. [2.4] Egiptul dispune de resurse de petrol, gaz natural, cărbune ş.a. Populaţia Egiptului este în creştere, cea mai mare din lumea arabă. Dispune de teren arabil limitat. Dependenţa de Nil determină suprataxarea resurselor. Regimul redus al precipitaţiilor, bioclimatul marin, numărul mare de zile însorite, puritatea aerului, crează mediu favorabil condiţiilor de odihnă şi de cură heliomarină, condiţii prielnice pentru dezvoltarea turismului, în special turismului de litoral.

  • 1.2. Impactul turismului asupra economiei Egiptului.

Principalele criterii ce reliefează importanţa economică a turismului într-o ţară, sunt următoarele:

  • 1. contribuţia turismului la crearea produsului intern brut;

  • 2. ponderea populaţiei ocupate în unităţile şi instituţiile cu profil turistic în totalul populaţiei ocupate a ţării;

  • 3. investiţiile în turism. [ 12, p.53

Economia Egiptului se dezvoltă datorită industriei turismului. Turismul este unul dintre cele mai promitatoare sectoare ale economiei egiptene avand un rol important in cresterea venitului national si in crearea de noi locuri de munca pentru tineri. Turismul antrenează în dezvoltarea sa, o serie de servicii conexe precum sistemele de transport, tehnologiile informaţionale şi de comunicare, alternativele de recreere si relaxare. Turismul are un aport semnificativ la crearea PIB.

Economia Egiptului se dezvoltă datorită industriei <a href=turism u lui. Turismul este unul dintre cele mai promitatoare sectoare ale economiei egiptene avand un rol important in cresterea venitului national si in crearea de noi locuri de munca pentru tineri. Turismul antrenează în dezvoltarea sa, o serie de servicii conexe precum sistemele de transport, tehnologiile informaţionale şi de comunicare, alternativele de recreere si relaxare. Turismul are un aport semnificativ la crearea PIB. Fig.1.3. Contribuţia industriei turismului la crearea PIB în Egipt, %. Sursa: wttc.org În anul 2011 turismul egiptean a contribuit cu 14,8 % la crearea PIB, clasîndu-se pe locul 29 după Turcia, Grecia. În anul 2012 contribuţia turismului se aşteaptă să fie 14,3 % la PIB, iar în 2022 se prognozează să fie 13,8 % . Tabel 1.3. Contribuţia turismului la PIB în Egipt în 2011 mld $ SUA Contribuţia Turismului la PIB Anul 2011 7 Italia 189,5 14 Turcia 84,8 24 Grecia 44,8 29 Egipt 34,3 30 Arabia Saudită 31,0 42 Israel 19,9 45 Maroc 18,9 52 Liban 14,9 67 Tunisia 6,6 102 Sudan 2,2 Sursa: wttc.org Turismul creează noi locuri de munca, participând astfel la atragerea excedentului de forţă de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea şomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicaţie faptul ca posibilităţile de mecanizare-automatizare a operaţiunilor turistice sunt limitate. 14 " id="pdf-obj-11-7" src="pdf-obj-11-7.jpg">

Fig.1.3. Contribuţia industriei turismului la crearea PIB în Egipt, %. Sursa: wttc.org În anul 2011 turismul egiptean a contribuit cu 14,8 % la crearea PIB, clasîndu-se pe locul 29 după Turcia, Grecia. În anul 2012 contribuţia turismului se aşteaptă să fie 14,3 % la PIB, iar în 2022 se prognozează să fie 13,8 % .

Tabel 1.3. Contribuţia turismului la PIB în Egipt în 2011 mld $ SUA

Contribuţia Turismului la PIB

Anul 2011

7

Italia

189,5

14

Turcia

84,8

24

Grecia

44,8

29

Egipt

34,3

30

Arabia Saudită

31,0

42

Israel

19,9

45

Maroc

18,9

52

Liban

14,9

67

Tunisia

6,6

102 Sudan

2,2

Sursa: wttc.org

 

Turismul creează noi locuri de munca, participând astfel la atragerea excedentului de forţă de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea şomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicaţie faptul ca posibilităţile de mecanizare-automatizare a operaţiunilor turistice sunt limitate.

Turismul ca fiind cel mai dinamic sector, datorită creării de locuri de muncă sub diferite forme care au determinat stabilirea următoarelor tipuri de angajări:

  • - angajare directă – persoanele care lucrează într-o întreprindere turistică, precum hoteluri, restaurante, magazine pentru turişti, agenţii de voiaj, touroperatori;

  • - angajare indirectă – locuri de muncă produse în sectoarele de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi nealimentare, respectiv industrie, agricultură, piscicultură;

  • - angajare indusă – personal suplimentar angajat pe baza cheltuirii cîştigurilor salariale realizate de

angajaţii direcţi şi indirecţi;

  • - angajare în domeniul construcţiilor – locuri de muncă în domeniul construcţiei infrastructurii şi capacităţii de turism; acestea, de regulă, sunt temporare, dar pot dura o perioadă mai îndelungată în acele zone unde are loc o dezvoltare continuă a turismului. [4, p. 37]

Turismul ca fiind cel mai dinamic sector, datorită creării de locuri de muncă sub diferite forme

Fig.1.4. Ponderea locurilor de muncă în unităţile şi instituţiile cu profil turistic în totalul locurilor de muncă pe economie în Egipt, %. Sursa: wttc.org

Este prezentată ponderea locurilor de muncă pentru populaţia ocupată în unităţile cu profil turistic în totalul locurilor de muncă pe economie. Tabel 1.3. Contribuţia turismului la crearea locurilor de muncă în Egipt în 2011,mii locuri de muncă

Contribuţia directă a Turismului la crearea locuri de

Locuri de muncă

 

muncă

  • 11 Egipt

1352,9

  • 17 Italia

868,7

 
  • 19 Maroc

834,3

  • 27 Turcia

509,6

  • 39 Grecia

349,3

  • 49 Arabia Saudită

234,3

 
  • 57 Tunisia

191,7

  • 72 Sudan

125,8

  • 73 Liban

125,7

  • 89 Israel

85,9

Fig.1.5. Contribuţia directă a turismul la ocuparea forţei de muncă în Egipt, mii locuri de muncă.

În

Sursa: wttc.org Egipt contribuţia directă a turismului la crearea locurilor de muncă în anul 2011 a fost-

1,352 mln locuri de muncă, deţinînd al 11 loc în clasamentul ţărilor cu turismul dezvoltat. Potrivit estimărilor World Travel & Tourism Council în anul 2012 contribuţia totală a turismului la crearea locurilor de muncă va fi - 3,06 mln locuri de muncă, iar în anul 2022 se prognozează crearea 3,81 mln locuri de muncă.

Tabel 1.3. Numărul angajaţilor în industria turismului în Egipt în 2011

Total

gen

activitatea

1,35 mln angajaţi în industria

97% bărbaţi

30% în industria ospitalităţii

turismului

3% femei

51% în transporturi

( 6% din total angajărilor)

19% alte industrii

Sursa: Tourism Satellite Acounts: The case of Egipt, 2011

În hoteluri şi restaurante sînt angajaţi 451000 oameni, ce reprezintă 2% din total angajărilor în economia Egiptului. [14, p.10]

19 Maroc 834,3 27 Turcia 509,6 39 Grecia 349,3 49 Arabia Saudită 234,3 57 Tunisia 191,7

Fig.1.7. Dinamica investiţiilor în turism în Egipt Sursa: wttc.org Investiţiile în turism în anul 2011 în Egipt au fost de 31.4 miliarde lire egiptene, sau 12.0% din totalul investiţiilor.

Fig.1.7. Dinamica investiţiilor în turism în Egipt Sursa: wttc.org Investiţiile în turism în anul 2011 în

Fig. 1.8. Investiţiile în turism în anul 2012 în Egipt,% Sursa: wttc.org

Se aşteaptă scăderi a investiţiilor în turismul Egiptului cu 5,9% în 2012. În decurs de 10 ani va

creşte cu 5,8%

pînă la 52,1 miliarde lire egiptene. (11,4%)

Fig.1.7. Dinamica investiţiilor în turism în Egipt Sursa: wttc.org Investiţiile în turism în anul 2011 în

Fig. 1.9. Prognoza investiţiilor în turism în anul 2022 în Egipt,% Sursa: wttc.org

Către anul 2022 investiţiile în turism în Egipt vor creşte, situându-se în clasament după ţări ca:

Maroc, Israel, Sudan. Turismul este o activitate economică cu un impact pozitiv asupra creşterii economice şi ocupării forţei de muncă. Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei egiptene. Investiţiile în turism au un rol decisiv în dezvoltarea acestei industrii, a venitului naţional şi în crearea de noi locuri de muncă.

1.3 Formele de turism practicate în Egipt.

Turismul cultural şi istoric sunt considerate cele mai dezvoltate forme de turism din Egipt. Produsul turistic egiptean a fost creat pentru mai multe segmente de turişti prin apariţia unor noi tipuri de turism: turismul de vacanţă, turismul arheologic, turismul religios, turismul de litoral, turismul balnear, safari în desert, conferinţe internaţionale şi expoziţii, eco-turism, turism sportiv. Centrele de plonjări subacvatice au cunoscut o creştere impresionantă datorită turismului, ajungând la un număr de peste 400 de centre în 2011.

A fost activ promovat turismul „caselor de vacanţă”. În unele noi zone urbane şi în unele zone turistice li se oferă cetăţenilor străini drept de proprietate asupra unor unităţi mici: Sidi Abd el- Rahman, Hurghada, staţiunile de la Marea Rosie şi Marsa Matrouh. Aceste proprietăţi pot fi folosite ca locuinţe.

Turismul istoric este considerat cea dezvoltată formă de turism din Egipt. S-a depus efort pentru a reface drumul lui A’al Al-Beit (familia profetului Mohamed).

Turismul de conferinţe şi de expoziţii reprezintă o formă importantă de turism în dezvoltarea acestei industrii şi s-a dezvoltat remarcabil. Centrul Internaţional de Conferinţe de la Cairo este foarte bine echipat cu facilităţi. Egiptul a găzduit prima bursă de turism numita Bursa Mediteraneană. Acest tip de turism a înregistrat o creştere continuă, numărul total al evenimentelor desfăşurate în cadrul Centrul Internaţional de Conferinţe de la Cairo a fost peste 700: expoziţii, conferinţe naţionale şi internaţionale. Datorita cererii foarte mari de spaţii pentru conferinţe şi expoziţii internaţionale, o sală de 6000 de mp a fost adăugata la Centrul Internaţional de Conferinţe de la Cairo, crescînd astfel veniturile la aproximativ 115.3 milioane lire egiptene. Conferinţe de o importanţă mare au avut loc în Egipt, Forumul Economic Davos în Sharm el Sheikh, Conferita femeilor de afaceri în Cairo ş.a. În oraşul Aswan pe 27 septembrie 2011 s-a organizat celebrarea oficială a Zile Mondiale a Turismului cu tema: Turismul – uneşte culturile. La 13 octombrie 2011 în Cairo s-a desfăşurat Mouled. "Mouled", una din cele mai vechi sarbatori traditionale din Egipt. Este un eveniment spectaculos ce oferă turiştilor o atmosferă reală egipteană. [2.1]

Festivalurile sunt o sursă importantă pentru creşterea turismului şi pentru promovare, generând încasări importante. În Egipt s-au organizat următoarele festivaluri: Festivalul Internaţional de Film de la Cairo, Festivalul internaţional de muzică de la Cairo, Campionatul Internaţional de Bowling de la Sharm el Sheikh, Festivalul de turism şi cumpărături, Festivalul Internaţional de sporturi nautice în Dahab, Festivalul Internaţional de Yoga în Sharm El Sheikh. . În Egipt este dezvoltat turismul balnear datorită izvoarelor de ape minerale şi sulfuroase cu proprietăţi curative, terapeutice, datorită nisipului, pentru climatul uscat în tratarea anumitor boli ale oaselor, gastrointestinale şi boli de piele. În Al Wadi al-Gadid sînt izvoare sulfuroase, devenind astfel una dintre zonele preferate de turisti atat pentru turismul balnear, ecologic ş.a.

Teritoriul Egiptului este prielnic pentru dezvoltarea turismului de aventură şi distracţie, turismul de safari, deoarece este acoperit de un vast deşert, de munţi. Acest tip de turism poate fi întâlnit în următoarele zone: Saint Catherine, Mount Moses, al-Dakhla si al-Kharga Oasis, al-Ein as- Sokhna, al-Qoseir, Sharm el-Sheikh si Safaga. Turiştii pot admira viaţa animalelor sălbatice şi migraţia pasărilor.

Activitatea sportivă este una dintre atracţiile oamenilor din toată lumea. Turismul sportiv se dezvoltă, deoarece există spaţiul şi dotarea necesară. Cele mai importante zone turistice pentru practicarea sporturilor sunt: clubul de echitatie al-Gezira, clubul de golf, clubul de trageri şi

cluburile sportive de la Marea Roşie. Cluburi pentru sporturi acvatice au fost deschise în Hurghada,

Sharm el Sheikh ş.a

Dezvoltarea Sharm El Sheikh ca cel mai mare centru de scufundari din lume.

.. Orasul are un potential natural unic.A devenit un centru, atat pentru turismul intern, cat si pentru

turismul international. Hurghada -un important centru turistic pentru practicare sporturilor acvatice pentru amatori.

Turismul de Golf este o formă de turism, atractiv pentru turiştii cu un nivel înalt al venitului. Ministerul Turismului promovează această formă de turism pentru a creste încasările din activitatea de turism. S-au făcut investiti de circa 17 milioane lire egiptene în terenuri de golf,

infrastructură. Egiptul oferă golferilor începători şansa de a practica sportul lor

favorit pe terenuri

echipate la nivel corespunzător, localizate în importante zone turistice: Luxor, Sharm el Sheikh şi Hurghada. Aceste localităţi au obţinut titlul de „Cele mai fascinante destinaţii turistice” În Egipt se

organizează Campionatele Finale de Golf, desfăşurate în Stella de Mary, Al-Ein al Sokhna. Presa internaţională a apreciat favorabil aceste evenimente, organizate pe terenuri echipate adecvat şi într- o atmosferă autentic egipteană.

Locurile unde se practică turismul ecologic sunt: rezervaţiile naturale: Ra’s Mohammad, Saint Katherine, Naqabin Sudul Sinaiului. Zona de coasta a Marii Roşii, ce se întinde pe mai mult de 1000 km, se plănuieşte să fie creată a doua ca mărime din lume rezervaţie naturală. [2.3]

Datorita climatului sau moderat pe tot parcursul anului si a claritatii apei marii pot fi admirate unele dintre cele mai spectaculoase recifuri de corali.

În Egipt se dezvoltă turismul cultural, arheologic, turismul religios, turismul balnear, turismul de afaceri, safari în desert, eco-turism, turism sportiv, turismul de litoral.

Capitolul II. Turismul de litoral în Egipt.

2.1. Turism de litoral (definiţii generale)

Cel mai important, dintre toate tipurile de turism internaţional, este turismul de litoral sau balneo-maritim, care concentreaza cca 80% din fluxurile anuale. În unele regiuni de pe Glob (Egipt) turismul de litoral se practică tot timpul anului datorită climei favorabile. Relieful litoralului este rezultat în urma acţiunii apelor marine asupra uscatului ţărmurilor, prezintă atracţie din doua motive principale: pe de o parte prin formele specifice rezultate (golfuri, estuare, faleze, plaje, capuri, strîmtori, peninsule şi insule), pe de altă parte prin suportul oferit amenajării de staţiunile balneo-maritime, prezente pe întreaga planetă la latitudini tropicale şi temperate, remarcîndu-se adevărate lanţuri de asemenea puncte de atracţie. Într-o perioadă destul de scurtă varietatea staţiunilor balneo-maritime, concentrate intr-un spaţiu a condus la formarea de destinaţii pentru turismul de litoral. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului turismul de litoral face parte din grupa “loisir, recreere şi vacanţă (odihnă)”. Acest tip de activitate presupune un ansamblu de activităţi turistice care se desfăşoară spaţial în imediata apropiere a unei suprafeţe de apă dar şi pe oglinda acesteia. Se include dezvoltarea staţiunilor, hotelurilor, restaurantelor, cateringului, infrastructura necesară: drumuri spre plajă amenajate, activităţi de comerţ. Ecoturismul şi sporturile acvatice (plonjări subacvatice, înot, admirarea faunei) fac parte din turismul de litoral. Turismul de litoral se dezvoltă pe litoralul mărilor, oceanelor. Resursa principală pentru dezvoltarea turismului de litoral este apa mării, oceanului prin compoziţia ei chimică, contrastul termic cu aerul. Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spaţiu de locuire propice. Din trecut pănă în prezent locuitorii zonei de litoral utilizează apele pentru a se deplasa în alte localităţi. Prezenţa apei ca element fundamental al vieţii, climatul favorabil şi posibilităţile de deplasare dezvoltă litoralul, în special pentru odihnă şi petrecerea vacanţei. Prezenţa unor factori de cură a determinat

construirea unor spaţii destinate tratamentelor şi prevenirii diferitelor afecţiuni. Talasoterapia presupune un tratamentul cu apă de mare. Apa Mării este o soluţie clorurată, sulfatată, sodică,

magneziană, cu o mineralizare totală variabilă (13-18 g % ). Concentraţia clorului şi a sodiului creşte pe direcţia N-S. Bromul se găseşte în concentraţie de 5-8 mg %, pe cînd iodul fixat total de alge nu apare în apa mării. Substanţele organice din apa mării, alcătuite din proteine şi hidraţi de carbon, provin din organismele vii ce o populează. [2.3] Factori importanţi de cură în forme specifice ca băile de mare şi talasoterapia reprezintă apa de mare, prin compoziţia chimică, salinitatea, contrastul termic, acţiunea valurilor, prezenţa aerosolilor etc. Nisipul este una dintre formele sub care se găseşte siliciul în natură. Calităţile fizico - chimice ale nisipului sunt folosite in talasoterapie. Folosirea terapeutică a nisipurilor se bazează pe calităţile fizice ale acestora. Granulaţia nisipului constituie un excitant fin al receptorilor pielii ce vin în contact cu nisipul. [1, p. 67] Combinarea acestor forme de turism poate crea dificultăţi sub aspectul numărului de călători, în special în zonele pentru cura helio-marină. Practicarea turismului de litoral prevede amenajarea plajelor. A devenit important păstrarea echilibrului între natură şi activitatea umană. S-au elaborat unele criterii cărora trebuie să le corespundă toate plajele existente. Motivaţiile pentru practicarea turismului de litoral sunt factorii naturali de cură, pentru odihnă şi recreere, fiind completate de practicarea sporturilor nautice. Fauna subacvatică este un element de mare atractivitate. Tendinţele turismului de litoral. Fragmentarea vacantelor, ce apare ca urmare a mai multor factori:

  • - Dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii corespunzătoare, care permite deplasarea la destinaţie într-un timp relativ scurt. - Stresul de la locul de muncă, ce determina pauze mai frecvente.

    • - Apariţia călătoriilor de tip “incentive travel” prin acordarea de premii - odihna pe litoral.

Consumatorii sunt mai pretenţioşi faţă de calitatea plajelor şi faţă de dotările din staţiuni. [6, p.25]

2.2 Oraşele - staţiuni ale litoralului egiptean.

Coasta mediteraneană a Egiptului se întinde pe circa 1050 kilometri. Este cel mai mare litoral

din nordul Africii. Sunt amplasate circa 23 staţiuni de litoral.

Fig. 2.1. Amplasarea staţiunilor de litoral a Egiptului Sursa: <a href=www.en.wikipedia.org Riviera Mării Roşii constă din mai mult de 40 staţiuni de litoral amplasate pe mii de kilometri. Litoralul egiptean al Mării Roşii este considerat unul dintre cele ma frumoase litoraluri, chiar mai frumos decît litoralul mediteranean. Sunt preferatele destinaţii turistice de litoral a turiştilor, datorită condiţiilor climaterice unice, posibilităţilor nelimitate pentru odihnă, surfing şi diving pe tot parcursul anului. Una din staţiunile litoralului egiptean este Şarm el Şeih . Se află la extremitatea sudică a Peninsulei Sinai. Staţiunea este formată din Şarm şi Naiama Bay, aflate în două golfuri pitoreşti: Şarm el Maya şi Naiama Bay. Regiunea Naiama Bay se află la 8 km de regiunea Şarm. Această regiune a fost construită pentru turişti. Se consideră una din cele mai frumoase staţiuni din lume. Locurile, înconjurate de munţi, lipsa oricăror oraşe, uzine, fabrici fac această staţiune ecologic pură. Fig. 2.2. Şarm el Şeih Sursa: www.en.wikipedia.org 22 " id="pdf-obj-19-2" src="pdf-obj-19-2.jpg">

Fig. 2.1. Amplasarea staţiunilor de litoral a Egiptului Sursa: www.en.wikipedia.org

Riviera Mării Roşii constă din mai mult de 40 staţiuni de litoral amplasate pe mii de kilometri. Litoralul egiptean al Mării Roşii este considerat unul dintre cele ma frumoase litoraluri, chiar mai frumos decît litoralul mediteranean. Sunt preferatele destinaţii turistice de litoral a turiştilor, datorită condiţiilor climaterice unice, posibilităţilor nelimitate pentru odihnă, surfing şi diving pe tot parcursul anului. Una din staţiunile litoralului egiptean este Şarm el Şeih. Se află la extremitatea sudică a Peninsulei Sinai. Staţiunea este formată din Şarm şi Naiama Bay, aflate în două golfuri pitoreşti:

Şarm el Maya şi Naiama Bay. Regiunea Naiama Bay se află la 8 km de regiunea Şarm. Această regiune a fost construită pentru turişti. Se consideră una din cele mai frumoase staţiuni din lume. Locurile, înconjurate de munţi, lipsa oricăror oraşe, uzine, fabrici fac această staţiune ecologic pură.

Fig. 2.1. Amplasarea staţiunilor de litoral a Egiptului Sursa: <a href=www.en.wikipedia.org Riviera Mării Roşii constă din mai mult de 40 staţiuni de litoral amplasate pe mii de kilometri. Litoralul egiptean al Mării Roşii este considerat unul dintre cele ma frumoase litoraluri, chiar mai frumos decît litoralul mediteranean. Sunt preferatele destinaţii turistice de litoral a turiştilor, datorită condiţiilor climaterice unice, posibilităţilor nelimitate pentru odihnă, surfing şi diving pe tot parcursul anului. Una din staţiunile litoralului egiptean este Şarm el Şeih . Se află la extremitatea sudică a Peninsulei Sinai. Staţiunea este formată din Şarm şi Naiama Bay, aflate în două golfuri pitoreşti: Şarm el Maya şi Naiama Bay. Regiunea Naiama Bay se află la 8 km de regiunea Şarm. Această regiune a fost construită pentru turişti. Se consideră una din cele mai frumoase staţiuni din lume. Locurile, înconjurate de munţi, lipsa oricăror oraşe, uzine, fabrici fac această staţiune ecologic pură. Fig. 2.2. Şarm el Şeih Sursa: www.en.wikipedia.org 22 " id="pdf-obj-19-13" src="pdf-obj-19-13.jpg">
Fig. 2.1. Amplasarea staţiunilor de litoral a Egiptului Sursa: <a href=www.en.wikipedia.org Riviera Mării Roşii constă din mai mult de 40 staţiuni de litoral amplasate pe mii de kilometri. Litoralul egiptean al Mării Roşii este considerat unul dintre cele ma frumoase litoraluri, chiar mai frumos decît litoralul mediteranean. Sunt preferatele destinaţii turistice de litoral a turiştilor, datorită condiţiilor climaterice unice, posibilităţilor nelimitate pentru odihnă, surfing şi diving pe tot parcursul anului. Una din staţiunile litoralului egiptean este Şarm el Şeih . Se află la extremitatea sudică a Peninsulei Sinai. Staţiunea este formată din Şarm şi Naiama Bay, aflate în două golfuri pitoreşti: Şarm el Maya şi Naiama Bay. Regiunea Naiama Bay se află la 8 km de regiunea Şarm. Această regiune a fost construită pentru turişti. Se consideră una din cele mai frumoase staţiuni din lume. Locurile, înconjurate de munţi, lipsa oricăror oraşe, uzine, fabrici fac această staţiune ecologic pură. Fig. 2.2. Şarm el Şeih Sursa: www.en.wikipedia.org 22 " id="pdf-obj-19-15" src="pdf-obj-19-15.jpg">

Fig.

2.2. Şarm el Şeih

Sursa: www.en.wikipedia.org

Sharm el-Sheikh, una dintre destinaţiile turistice cele mai accesibile şi cu dezvoltare rapidă. Există hoteluri mici cu design modern, dar şi complexe hoteliere mari, aparţinând lanţurilor internaţionale cu renume. În Şarm el Şeih sunt în jur de 50 hoteluri, şi numărul lor creşte. Sunt dotate cu toate facilităţile necesare pentru un centru turistic, inclusiv cazinouri, discoteci şi cluburi de noapte, cursuri de golf şi servicii pentru întremare a sănătaţi. Datorită recifelor sale de corali şi climei calde ea a devenit populară în toată lumea. Este locul ideal pentru scufundări, windsurfing şi alte sporturi de apă. Pentru practicarea plonjărilor subacvatice este necesar certificatul internaţional PADI sau CMAS şi echipamentul necesar. Se organizează şi safari în deşert, plimbări pe cai şi cămile şi vizitarea atracţiilor istorice şi arhitecturale din antichitate. Se găsiesc magazine mici de suveniruri, mini-markete, cafenele. Viaţa nocturnă este cunoscută prin discotecile sale, barurile, cluburile de noapte, cazinourile şi show-prezentaţiile în hoteluri. Este şi centru de bowling, patinoar cu gheaţă artificială. În direcţia aeroportului, în localitatea Ras Nasrani, se află un golf, care a devenit popular datorită hotelurilor noi deschise aici. În toate golfurile de-a lungul liniei ţărmului se întind kilometri de recife de corali. Hurgada se află pe malul Mării Roşii la 500 kilometri la sud-est de Cairo şi a evoluat dintr-o aşezare pescărească mică Es-Sakkal. În câteva decenii sătucul de pe mal Hurgada s-a transformat într-o staţiune ce se dezvoltă rapid. La moment după numărul de hoteluri pe cap de locuitor acest oraş ocupă unul din primele locuri din lume.

Sharm el-Sheikh, una dintre destinaţiile turistice cele mai accesibile şi cu dezvoltare rapidă. Există hoteluri mici
Sharm el-Sheikh, una dintre destinaţiile turistice cele mai accesibile şi cu dezvoltare rapidă. Există hoteluri mici

Fig. 2.3 Amplasarea Hurgadei, litoral Hugada Sursa: www.ask-aladdin.com Mai mult de 200 hoteluri moderne se întind de-a lungul ţărmului pe zeci de km, complexe hoteliere noi se construiesc şi în prezent. În Hurgada sunt două sectoare interesante Sakkalea şi Dahar, sau, cum îl numesc aici – „Down Town”. Sakkalea este toată Hurgada de acum 15-20 ani: câteva cartiere de construcţii vechi, magazine de anticariat. Un

magazin nou Duty Free se găseşte la 50 m. Hotelul Grand Hotel. „Down Town” – este centrul activităţilor de afaceri locale şi locul amplasării tuturor magazinelor mari. Dar Hurgada are două centre comerciale mari, o piaţă orientală şi un colorit specific. Tipică pentru Hurgada este briza permanentă care face plăcută aflarea pe plajă chiar şi în lunile toride de vară. Condiţiile climaterice unice creează posibilităţi nelimitate pentru surfing şi diving anul împrejur. Iubitorii de diving apreciază la justa valoare lumea subacvatică a Mării Roşii, care de drept se consideră cea mai bogată şi colorată în emisfera nordică. Plajele sunt de nisip, iar coralii ajung la ţărm doar în unele locuri. Show-ul fantastic „1001 de nopţi” şi show-ul cu lumini şi muzică a havuzurilor sînt incluse în programa de divertisment a turiştilor. Hurgada este pentru iubitorii de plaje cu nisip, pentru toţi ce iubesc să se plimbe seara prin pieţe şi magazine orientale zgomotoase. raportul calitate preţ servicii turistice Makadi Bey este o staţiune balneară a Mării Roşii, ce se află într-un golf la 20 km de la aeroportul or. Hurgada la sud pe ţărmul Mării Roşii. În prezent hotelurile, construite aici, din punct de vedere administrativ se referă la Hurgada. Este un centru turistic modern cu infrastructura şi hoteluri, care se dezvoltă ca staţiuni balneare separate. Hotelurile, asemănătoare cu temple egiptene antice, se întind pe malul lagunei azurii cu plaje de nisip. Trăsătura caracteristică a Маkadi Bey este: hotelurile amplasate nu au în preajmă alte localităţi. Baruri, restaurante, magazine, discoteci şi altă infrastructură sînt numai pe teritoriul hotelurilor. Soma Bay – este o regiune turistică nouă de perspectivă, aflată la malul Mării Roşii, în golfuri pitoreşti izolate. Soma Bay – se află la 47 km de la Hurgada. Valorificarea lui a început la mijlocul anilor 1990. Investitorii au fost atraşi de marea cristalină, plajele bogate, flora şi fauna subacvatică. S-a construit primul hotel mare cu toate comunicaţiile necesare, o staţie de desalinizare. În baza infrastructurii existente au apărut alte hoteluri. Hotelurile din Soma Bay au majoritatea categorii de clasificare de 4-5* Sînt administrate de lanţurile de hoteluri: Sheraton, Iberotel, Swiss Inn, Le Meridien. În apropiere nu sunt localităţi. Barurile, restaurantele, magazinele, discotecile şi altă infrastructură sunt numai pe teritoriul hotelului. În jur doar deşert, munţi şi mare. Soma Bay oferă odihnă pe litoral, sporturi acvatice, deservirea calitativă. În Soma Bay în 2001 s-a deschis unul din două cluburi de golf de pe ţărmul african al Egiptului. La 60 km la sud de Hurgada se află o altă staţiune cunoscută pe Marea Roşie - Safaga. Sunt bancuri frumoase de recife şi condiţii ideale pentru plonjări subacvatice şi wind-surfing. Safaga şi-a obţinut recunoaştere internaţională ca una din staţiunile, cunoscute pentru nisipul său unic ecologic pur, capabil să vindece o serie de boli ale sistemului locomotor, bolilor de piele. Ca şi alte staţiuni din Egipt, Safaga este dotată pentru odihnă de calitate tot anul. Turiştii au

posibilitatea să plece în excursii în centrele tradiţionale de pelerinaj – Cairo şi Luxor. Safaga este şi un port. Construcţiile sale subacvatice au fost recent efectuate. Madinat Makadi, aflată în apropiere de Safaga în direcţia Hurgada, este o staţiune balneară a Egiptului. Această staţiune este renumită cu plajele de nisip şi marea cristalină şi oferă odihnă numai în hoteluri de 4* şi 5*. Aici este foarte răspândit sistemul all inclusive. Hotelurile confortabile abundate de verdeaţă, construite, majoritar, în stil arab, plajele de nisip, frumuseţea recifelor de corali – toate acestea atrag la noile staţiuni iubitorii de înot subacvatic şi sporturilor nautice. Dahab este pentru iubitorii de diving. Sunt în jur de 50 de centre de diving. Majoritatea locurilor sunt accesibile prin deplasarea cu maşinile de teren. Intrarea în apă – de pe mal. Reciful începe nu mai departe de 50 metri de ţărm, uneori foarte aproape de mal. De obicei se strâng grupuri mici cu un instructor şi echipament. [2.4]

posibilitatea să plece în excursii în centrele tradiţionale de pelerinaj – Cairo şi Luxor. Safaga este
posibilitatea să plece în excursii în centrele tradiţionale de pelerinaj – Cairo şi Luxor. Safaga este

Fig. 2.4.Dahab Sursa. www.ask-aladdin.com În Dahab sunt în jur de 20 locuri de scufundare, accesibile de pe mal, inclusiv Groapa Albastră. În afară de scufundările locale se beneficiază de dive-safari spre Tissel Gorm, Ras Mohhamed şi alte locuri. Dahab, Nuveiba, Taba sunt renumite pentru plajele lor de nisip şi hotelurile noi. Din Taba se deschide o privelişte spre Golful Akab şi spre trei ţări simultan: Israel (Eilat), Iordania (Akaba) şi Arabia Saudită. Principala atracţie din Taba – statutul său frontalier. Pe ţărm în regiunea Tabei există o atracţie istorică interesantă – o insulă mică a Faraonilor cu o cetate bine-păstrată din secolul XIII. Pentru turişti se organizează plimbări pe mare cu vizionarea cetăţii, scăldat de pe plaja insulei şi vizionarea recifelor de corali.

El Guna este amplasată pe insule. A fost construită la marginea Saharei în decurs de 7 ani. În planificarea acestei staţiuni se simte abordarea artistică: clădiri din teracotă, roze şi galbene, construite în stil arab. Malurile lagunei sunt unite cu punţi din lemn şi piatră. Toate hotelurile au infrastructură comună, de aceea oaspeţii El Guna se folosesc gratuit de autocare şi bărci pentru deplasări pe teritoriul staţiunii. Centrul staţiunii – Kafr El Guna este întotdeauna plin de turişti, ce vizitează piaţă orientală, arcade comerciale, muzeul, acvariu, cinematograf, restaurante, cafenele şi discoteci. Marsa Alam – este o staţiune tânără în dezvoltare. Se află pe Marea Roşie, la 240 km la sud de Hurgada.

El Guna este amplasată pe insule. A fost construită la marginea Saharei în decurs de 7www.ask-aladdin.com Principala atracţie a staţiunii Marsa Alam a fost şi este ţărmul cu corali a Mării Roşii: recifele de corali se află chiar lângă mal, astfel încât în timpul refluxului ele pot fi văzute deasupra apei. Aici apa e cristalin pură, flora şi fauna subacvatică - foarte bogată. Avantajele acestui loc: liniştea şi calmul vieţii în deşert, comoditatea de scufundări de pe mal, recifele foarte frumoase de lângă mal, broaştele ţestoase. Scufundările sunt pentru toate nivelurile de pregătire. Staţiunea Marsa Alam este pentru iubitorii de diving, constituie puterea de atracţie a acestei staţiuni. În staţiune de 10 ani există şcoală de diving. Doritorii învaţă un curs pentru orice nivel sub îndrumarea unui instructor experimentat. Programele de diving în staţiune prevăd călătorii cu barca, cu plonjări subacvatice dimineaţa devreme şi noaptea. Dolphins House sau „Casa Delfinilor”este un recif imens, încovoiat în formă de potcoavă. Transparenţa apei impresionează. Pot fi întâlnite familii de delfini. Staţiunea Marsa Alam sau „Satul pescăresc” deţine foarte multe hoteluri. Cazarea calitativă la preţuri rezonabile este avantajul tuturor staţiunilor noi. În regiunea Marsa Alam în golful Koraya se află Madinat Koraya. Golful Koraya se află în raza Mării Roşii. Madinat Koraya se află aproximativ la 5 km de la Aeroportul internaţional Marsa Alam şi Portul Galeb, şi la 240 km de la Luxor. Madinat Koraya oferă deservire în condiţii confortabile şi relaxante. Apele de smarald şi turcoază ale Madinat Koraya sînt cunoscute în toată 26 " id="pdf-obj-23-4" src="pdf-obj-23-4.jpg">
El Guna este amplasată pe insule. A fost construită la marginea Saharei în decurs de 7www.ask-aladdin.com Principala atracţie a staţiunii Marsa Alam a fost şi este ţărmul cu corali a Mării Roşii: recifele de corali se află chiar lângă mal, astfel încât în timpul refluxului ele pot fi văzute deasupra apei. Aici apa e cristalin pură, flora şi fauna subacvatică - foarte bogată. Avantajele acestui loc: liniştea şi calmul vieţii în deşert, comoditatea de scufundări de pe mal, recifele foarte frumoase de lângă mal, broaştele ţestoase. Scufundările sunt pentru toate nivelurile de pregătire. Staţiunea Marsa Alam este pentru iubitorii de diving, constituie puterea de atracţie a acestei staţiuni. În staţiune de 10 ani există şcoală de diving. Doritorii învaţă un curs pentru orice nivel sub îndrumarea unui instructor experimentat. Programele de diving în staţiune prevăd călătorii cu barca, cu plonjări subacvatice dimineaţa devreme şi noaptea. Dolphins House sau „Casa Delfinilor”este un recif imens, încovoiat în formă de potcoavă. Transparenţa apei impresionează. Pot fi întâlnite familii de delfini. Staţiunea Marsa Alam sau „Satul pescăresc” deţine foarte multe hoteluri. Cazarea calitativă la preţuri rezonabile este avantajul tuturor staţiunilor noi. În regiunea Marsa Alam în golful Koraya se află Madinat Koraya. Golful Koraya se află în raza Mării Roşii. Madinat Koraya se află aproximativ la 5 km de la Aeroportul internaţional Marsa Alam şi Portul Galeb, şi la 240 km de la Luxor. Madinat Koraya oferă deservire în condiţii confortabile şi relaxante. Apele de smarald şi turcoază ale Madinat Koraya sînt cunoscute în toată 26 " id="pdf-obj-23-6" src="pdf-obj-23-6.jpg">

Fig. 2.5 Marsa Alam, flora şi fauna subacvatică www.ask-aladdin.com

Principala atracţie a staţiunii Marsa Alam a fost şi este ţărmul cu corali a Mării Roşii: recifele de corali se află chiar lângă mal, astfel încât în timpul refluxului ele pot fi văzute deasupra apei. Aici apa e cristalin pură, flora şi fauna subacvatică - foarte bogată. Avantajele acestui loc: liniştea şi calmul vieţii în deşert, comoditatea de scufundări de pe mal, recifele foarte frumoase de lângă mal, broaştele ţestoase. Scufundările sunt pentru toate nivelurile de pregătire. Staţiunea Marsa Alam este pentru iubitorii de diving, constituie puterea de atracţie a acestei staţiuni. În staţiune de 10 ani există şcoală de diving. Doritorii învaţă un curs pentru orice nivel sub îndrumarea unui instructor experimentat. Programele de diving în staţiune prevăd călătorii cu barca, cu plonjări subacvatice dimineaţa devreme şi noaptea. Dolphins House sau „Casa Delfinilor”este un recif imens, încovoiat în formă de potcoavă. Transparenţa apei impresionează. Pot fi întâlnite familii de delfini. Staţiunea Marsa Alam sau „Satul pescăresc” deţine foarte multe hoteluri. Cazarea calitativă la preţuri rezonabile este avantajul tuturor staţiunilor noi. În regiunea Marsa Alam în golful Koraya se află Madinat Koraya. Golful Koraya se află în raza Mării Roşii. Madinat Koraya se află aproximativ la 5 km de la Aeroportul internaţional Marsa Alam şi Portul Galeb, şi la 240 km de la Luxor. Madinat Koraya oferă deservire în condiţii confortabile şi relaxante. Apele de smarald şi turcoază ale Madinat Koraya sînt cunoscute în toată

lumea. Culorile mării, munţii impunători, şi recifele, viaţa marină – sunt numai unele din aspectele Madinat Koraya. Toată linia de ţărm a Golfului Koraya – este un recif imens. Locuri pentru scufundări ca Ellinstone şi Reciful Delfinului sint accesibile prin comandarea unei călătorii de o zi cu barca din Ras Halib, care se află la doar 3 km de la hotelul Iberotel Coraya Beach Resort. Hotelurile confortabile abundate de verdeaţă, construite, în principal în stil arab, plajele de nisip, frumuseţea recifelor de corali – toate acestea atrag aici iubitorii de înot subacvatic şi sporturilor active. [2.4]

Tabel 2.1.

Hotelurile în Egipt. Categoria de confort este de la 5 la 2 stele.

 

Capacitatea

   

Numărul unităţilor

(camere)

Capacitatea

Rata de ocupare a

hoteliere

(paturi)

unităţilor hoteliere,%

1458

214.533

429.066

68,7

Sursa: Tourism Satellite Acounts: The case of Egipt, 2011

Turismul nu se poate dezvolta în mod satisfăcător decât în condiţiile în care se oferă suficiente posibilităţi de cazare, masă, agrement etc. conform cerinţelor pieţei. Staţiunile litoralului egiptean au o bază tehnico-materială dezvoltată care cuprinde:

- baza tehnico-materială specific turistică, formată din: hoteluri mici, dar şi complexe hoteliere mari, aparţinând lanţurilor internaţionale cu renume, unităţi de alimentaţie, mijloace de transport, agrement, şi infrastructura: căi de comunicaţie, instalaţii de telecomunicaţii, reţele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, unităţi comerciale, sanitare, culturale etc. .

2.3. Obiectivele turistice ale Egiptului şi rolul lor în promovarea turismului de litoral.

Egiptul este una dintre popularele destinaţii turistice din lume, turişti alegând să îşi petreacă vacanţa în această ţară. Pe teritoriul Egiptului sunt un mare număr de monumente istorice, unele dintre ele de dimensiuni colosale. Printre cele mai faimoase vestigii istorice egiptene sînt piramidele din Giza, Sfinxul, oraşul Luxor din sudul ţării, precum şi mormintele din Valea Regilor ş.a. Egiptul antic are o civilizaţie milenară ce s-a constituit în mileniul 4 î.Hr. între cataracte şi Delta Nilului şi a cunoscut mai multe perioade: Regatul Timpuriu (mileniile 4-3 î.Hr.) cu capitala la Thinis şi cu primele morminte dreptunghiulare; Regatul Vechi (sfârşitul mii. 3 î.Hr.) - capitala Memphis (Memfis); Regatul Mijlociu (sec.21-18 î.Hr.)- Teba (Iheba), apogeul politic, economic şi

cultural, cu templele de la Luxor şi Karnak; Regatul Târziu (secolul 10-6 î.Hr.) - Sais, după care începe decăderea politică şi economică. Urmează ocupaţiile assiriană, persană, greacă, romană, bizantină, arabă, otomană, franceză şi britanică până în anul 1922, când Egiptul devine independent. [1, p.31] Principalele atracţii turistice. Cairo este capitala Egiptului, cel mai mare oraş din Africa, fiind situat la 161 km de Marea Mediterană, pe cele două maluri ale Nilului, la marginea deşertului.

cultural, cu templele de la Luxor şi Karnak; Regatul Târziu (secolul 10-6 î.Hr.) - Sais, dupăwww.ask-aladdin.com Fig.2.7 Muzeul Egiptean Sursa: www.en.wikipedia.org Oraşul Cairo-El Qahirah , vechi castru roman (969), cetate cu fortificaţii şi obiective turistice valoroase: Tumul cu înfăţişare de floare de lotus acoperit cu 12.000 de plăcuţe de faianţă colorată; muzee (de istorie, al parfumului, papirusului), între care Muzeul de Egiptologie este cel mai reprezentativ cu sarcofagele faraonilor dinastiei Ramses şi faraonului Tutankhamon; galerii de artă. [1, p. 321] O mare parte dintre cele peste 120.000 de piese sînt expuse în vitrine, restul aflându-se în depozite. Centrul vechi Cairo reprezintă ruinele fostelor oraşe care au existat înaintea Cairo, cum este Fustat. Sânt multe ruine ale fortificaţiilor si bisericilor romane. Centrul vechi al oraşului Cairo este înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În Cairo există peste 1000 de moschei, moschei, cele mai importante fiind Moscheea Al-Azhar, Al Rifai, Mohamed Ali, Sultanului Hassan. [2.4] Fig. 2.8. Moscheea Mohamed Ali, Moscheea Sultanului Hassan, Moscheea AlAzhar Sursa: www.en.wikipedia.org 28 " id="pdf-obj-25-4" src="pdf-obj-25-4.jpg">
cultural, cu templele de la Luxor şi Karnak; Regatul Târziu (secolul 10-6 î.Hr.) - Sais, dupăwww.ask-aladdin.com Fig.2.7 Muzeul Egiptean Sursa: www.en.wikipedia.org Oraşul Cairo-El Qahirah , vechi castru roman (969), cetate cu fortificaţii şi obiective turistice valoroase: Tumul cu înfăţişare de floare de lotus acoperit cu 12.000 de plăcuţe de faianţă colorată; muzee (de istorie, al parfumului, papirusului), între care Muzeul de Egiptologie este cel mai reprezentativ cu sarcofagele faraonilor dinastiei Ramses şi faraonului Tutankhamon; galerii de artă. [1, p. 321] O mare parte dintre cele peste 120.000 de piese sînt expuse în vitrine, restul aflându-se în depozite. Centrul vechi Cairo reprezintă ruinele fostelor oraşe care au existat înaintea Cairo, cum este Fustat. Sânt multe ruine ale fortificaţiilor si bisericilor romane. Centrul vechi al oraşului Cairo este înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În Cairo există peste 1000 de moschei, moschei, cele mai importante fiind Moscheea Al-Azhar, Al Rifai, Mohamed Ali, Sultanului Hassan. [2.4] Fig. 2.8. Moscheea Mohamed Ali, Moscheea Sultanului Hassan, Moscheea AlAzhar Sursa: www.en.wikipedia.org 28 " id="pdf-obj-25-6" src="pdf-obj-25-6.jpg">

Fig. 2.6. Cairo Sursa: www.ask-aladdin.com

Fig.2.7 Muzeul Egiptean Sursa: www.en.wikipedia.org

Oraşul Cairo-El Qahirah, vechi castru roman (969), cetate cu fortificaţii şi obiective turistice valoroase: Tumul cu înfăţişare de floare de lotus acoperit cu 12.000 de plăcuţe de faianţă colorată; muzee (de istorie, al parfumului, papirusului), între care Muzeul de Egiptologie este cel mai reprezentativ cu sarcofagele faraonilor dinastiei Ramses şi faraonului Tutankhamon; galerii de artă. [1, p. 321]

O mare parte dintre cele peste 120.000 de piese sînt expuse în vitrine, restul aflându-se în depozite. Centrul vechi Cairo reprezintă ruinele fostelor oraşe care au existat înaintea Cairo, cum este

Fustat. Sânt multe ruine ale fortificaţiilor si bisericilor romane.

Centrul vechi al oraşului Cairo este

înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În Cairo există peste 1000 de moschei, moschei, cele mai importante fiind Moscheea Al-Azhar, Al Rifai, Mohamed Ali, Sultanului Hassan. [2.4]

cultural, cu templele de la Luxor şi Karnak; Regatul Târziu (secolul 10-6 î.Hr.) - Sais, dupăwww.ask-aladdin.com Fig.2.7 Muzeul Egiptean Sursa: www.en.wikipedia.org Oraşul Cairo-El Qahirah , vechi castru roman (969), cetate cu fortificaţii şi obiective turistice valoroase: Tumul cu înfăţişare de floare de lotus acoperit cu 12.000 de plăcuţe de faianţă colorată; muzee (de istorie, al parfumului, papirusului), între care Muzeul de Egiptologie este cel mai reprezentativ cu sarcofagele faraonilor dinastiei Ramses şi faraonului Tutankhamon; galerii de artă. [1, p. 321] O mare parte dintre cele peste 120.000 de piese sînt expuse în vitrine, restul aflându-se în depozite. Centrul vechi Cairo reprezintă ruinele fostelor oraşe care au existat înaintea Cairo, cum este Fustat. Sânt multe ruine ale fortificaţiilor si bisericilor romane. Centrul vechi al oraşului Cairo este înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În Cairo există peste 1000 de moschei, moschei, cele mai importante fiind Moscheea Al-Azhar, Al Rifai, Mohamed Ali, Sultanului Hassan. [2.4] Fig. 2.8. Moscheea Mohamed Ali, Moscheea Sultanului Hassan, Moscheea AlAzhar Sursa: www.en.wikipedia.org 28 " id="pdf-obj-25-26" src="pdf-obj-25-26.jpg">
cultural, cu templele de la Luxor şi Karnak; Regatul Târziu (secolul 10-6 î.Hr.) - Sais, dupăwww.ask-aladdin.com Fig.2.7 Muzeul Egiptean Sursa: www.en.wikipedia.org Oraşul Cairo-El Qahirah , vechi castru roman (969), cetate cu fortificaţii şi obiective turistice valoroase: Tumul cu înfăţişare de floare de lotus acoperit cu 12.000 de plăcuţe de faianţă colorată; muzee (de istorie, al parfumului, papirusului), între care Muzeul de Egiptologie este cel mai reprezentativ cu sarcofagele faraonilor dinastiei Ramses şi faraonului Tutankhamon; galerii de artă. [1, p. 321] O mare parte dintre cele peste 120.000 de piese sînt expuse în vitrine, restul aflându-se în depozite. Centrul vechi Cairo reprezintă ruinele fostelor oraşe care au existat înaintea Cairo, cum este Fustat. Sânt multe ruine ale fortificaţiilor si bisericilor romane. Centrul vechi al oraşului Cairo este înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În Cairo există peste 1000 de moschei, moschei, cele mai importante fiind Moscheea Al-Azhar, Al Rifai, Mohamed Ali, Sultanului Hassan. [2.4] Fig. 2.8. Moscheea Mohamed Ali, Moscheea Sultanului Hassan, Moscheea AlAzhar Sursa: www.en.wikipedia.org 28 " id="pdf-obj-25-28" src="pdf-obj-25-28.jpg">
cultural, cu templele de la Luxor şi Karnak; Regatul Târziu (secolul 10-6 î.Hr.) - Sais, dupăwww.ask-aladdin.com Fig.2.7 Muzeul Egiptean Sursa: www.en.wikipedia.org Oraşul Cairo-El Qahirah , vechi castru roman (969), cetate cu fortificaţii şi obiective turistice valoroase: Tumul cu înfăţişare de floare de lotus acoperit cu 12.000 de plăcuţe de faianţă colorată; muzee (de istorie, al parfumului, papirusului), între care Muzeul de Egiptologie este cel mai reprezentativ cu sarcofagele faraonilor dinastiei Ramses şi faraonului Tutankhamon; galerii de artă. [1, p. 321] O mare parte dintre cele peste 120.000 de piese sînt expuse în vitrine, restul aflându-se în depozite. Centrul vechi Cairo reprezintă ruinele fostelor oraşe care au existat înaintea Cairo, cum este Fustat. Sânt multe ruine ale fortificaţiilor si bisericilor romane. Centrul vechi al oraşului Cairo este înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. În Cairo există peste 1000 de moschei, moschei, cele mai importante fiind Moscheea Al-Azhar, Al Rifai, Mohamed Ali, Sultanului Hassan. [2.4] Fig. 2.8. Moscheea Mohamed Ali, Moscheea Sultanului Hassan, Moscheea AlAzhar Sursa: www.en.wikipedia.org 28 " id="pdf-obj-25-30" src="pdf-obj-25-30.jpg">

Fig. 2.8. Moscheea Mohamed Ali, Moscheea Sultanului Hassan, Moscheea AlAzhar Sursa: www.en.wikipedia.org

Platoul din Giza include Marea Piramidă a lui Keops, singura din cele şapte minuni ale lumii antice care a supravieţuit trecerii timpului. La început avea 146 de metri înălţime (astăzi are doar 138 de metri), latura de 227 de metri şi este formată din 2.521.000 de metri cubi de piatră. Piramida a fost construită la ordinul faraonului Keops, în jurul anului 2.560 î.Hr., pentru a-i servi drept mormânt. Platoul din Giza mai cuprinde şi alte piramide ceva mai mici, Sfinxul, statuia gigantică reprezentând un leu cu înfăţişare de om. Sînt incluse în Patrimoniului Mondial UNESCO.

Platoul din Giza include Marea Piramidă a lui Keops, singura din cele şapte minuni ale lumiiwww.en.wikipedia.org Fig. 2.10 Sfinxul Sursa: www.en.wikipedia.org Valea Regilor este o vale din Egipt unde, între secolele al XVI-lea şi al XI-lea î.Hr., au fost construite morminte pentru faraonii şi nobilii din Noul Regat Egiptean. Valea este situată pe malul de vest al Nilului, în dreptul oraşului Teba. Zona a fost cercetată arheologic începând cu finele secolului al XVIII-lea, mormintele de acolo fiind studiate şi în prezent. Valea Regilor a devenit faimoasă după anul 1922, ca urmare a descoperirii mormântului lui Tutankhamon. Din nefericire, cele mai multe dintre morminte nu pot fi vizitate de turişti, doar 16 dintre ele fiind deschise uneori. Pe parcursul vizitelor, ghizii nu au voie să vorbească, iar turiştilor nu le este permis să facă zgomot sau să fotografieze. [2.4] Fig. 2.11 Valea Regilor, Vedere cu zona din jurul mormântului Sursa: www.en.wikipedia.org Luxor este un oraş situat pe malul Nilului, cu aproximativ 150.000 de locuitori. În Luxor se găsesc unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice din perioada Egiptului antic. Unul dintre punctele cele mai importante vizitate de turişti este Templul din Luxor, clădit la ordinul 29 " id="pdf-obj-26-4" src="pdf-obj-26-4.jpg">

Fig. 2.9 Piramidele din Platoul Giza Sursa: www.en.wikipedia.org

Fig. 2.10 Sfinxul Sursa: www.en.wikipedia.org

Valea Regilor este o vale din Egipt unde, între secolele al XVI-lea şi al XI-lea î.Hr., au fost construite morminte pentru faraonii şi nobilii din Noul Regat Egiptean. Valea este situată pe malul de vest al Nilului, în dreptul oraşului Teba. Zona a fost cercetată arheologic începând cu finele secolului al XVIII-lea, mormintele de acolo fiind studiate şi în prezent. Valea Regilor a devenit faimoasă după anul 1922, ca urmare a descoperirii mormântului lui Tutankhamon. Din nefericire, cele mai multe dintre morminte nu pot fi vizitate de turişti, doar 16 dintre ele fiind deschise uneori. Pe parcursul vizitelor, ghizii nu au voie să vorbească, iar turiştilor nu le este permis să facă zgomot sau să fotografieze. [2.4]

Platoul din Giza include Marea Piramidă a lui Keops, singura din cele şapte minuni ale lumiiwww.en.wikipedia.org Fig. 2.10 Sfinxul Sursa: www.en.wikipedia.org Valea Regilor este o vale din Egipt unde, între secolele al XVI-lea şi al XI-lea î.Hr., au fost construite morminte pentru faraonii şi nobilii din Noul Regat Egiptean. Valea este situată pe malul de vest al Nilului, în dreptul oraşului Teba. Zona a fost cercetată arheologic începând cu finele secolului al XVIII-lea, mormintele de acolo fiind studiate şi în prezent. Valea Regilor a devenit faimoasă după anul 1922, ca urmare a descoperirii mormântului lui Tutankhamon. Din nefericire, cele mai multe dintre morminte nu pot fi vizitate de turişti, doar 16 dintre ele fiind deschise uneori. Pe parcursul vizitelor, ghizii nu au voie să vorbească, iar turiştilor nu le este permis să facă zgomot sau să fotografieze. [2.4] Fig. 2.11 Valea Regilor, Vedere cu zona din jurul mormântului Sursa: www.en.wikipedia.org Luxor este un oraş situat pe malul Nilului, cu aproximativ 150.000 de locuitori. În Luxor se găsesc unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice din perioada Egiptului antic. Unul dintre punctele cele mai importante vizitate de turişti este Templul din Luxor, clădit la ordinul 29 " id="pdf-obj-26-13" src="pdf-obj-26-13.jpg">
Platoul din Giza include Marea Piramidă a lui Keops, singura din cele şapte minuni ale lumiiwww.en.wikipedia.org Fig. 2.10 Sfinxul Sursa: www.en.wikipedia.org Valea Regilor este o vale din Egipt unde, între secolele al XVI-lea şi al XI-lea î.Hr., au fost construite morminte pentru faraonii şi nobilii din Noul Regat Egiptean. Valea este situată pe malul de vest al Nilului, în dreptul oraşului Teba. Zona a fost cercetată arheologic începând cu finele secolului al XVIII-lea, mormintele de acolo fiind studiate şi în prezent. Valea Regilor a devenit faimoasă după anul 1922, ca urmare a descoperirii mormântului lui Tutankhamon. Din nefericire, cele mai multe dintre morminte nu pot fi vizitate de turişti, doar 16 dintre ele fiind deschise uneori. Pe parcursul vizitelor, ghizii nu au voie să vorbească, iar turiştilor nu le este permis să facă zgomot sau să fotografieze. [2.4] Fig. 2.11 Valea Regilor, Vedere cu zona din jurul mormântului Sursa: www.en.wikipedia.org Luxor este un oraş situat pe malul Nilului, cu aproximativ 150.000 de locuitori. În Luxor se găsesc unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice din perioada Egiptului antic. Unul dintre punctele cele mai importante vizitate de turişti este Templul din Luxor, clădit la ordinul 29 " id="pdf-obj-26-15" src="pdf-obj-26-15.jpg">

Fig. 2.11 Valea Regilor,

Vedere cu zona din jurul mormântului

Sursa: www.en.wikipedia.org

Luxor este un oraş situat pe malul Nilului, cu aproximativ 150.000 de locuitori. În Luxor se găsesc unele dintre cele mai importante descoperiri arheologice din perioada Egiptului antic. Unul dintre punctele cele mai importante vizitate de turişti este Templul din Luxor, clădit la ordinul

faraonului Amenophis III, în cinstea zeului Amon-Ra. Templul este străjuit de statuia monumentală al lui Ramses II. Din Luxor unul din obeliscurile de granit a fost dus la Paris, în piaţa Concorde.

faraonului Amenophis III, în cinstea zeului Amon-Ra. Templul este străjuit de statuia monumentală al lui Ramses

Fig. 2.12 Templul din Luxor Sursa: www.en.wikipedia.org

Peninsula Sinai este un deşert în formă triunghiulară situat între golfurile Suez şi Aqaba, care desparte Egiptul de Peninsula Arabă. Această regiune a avut importanţă majoră în istoria Egiptului. Principala atracţie a Sinaiului este Mănăstirea Sfânta Ecaterina, construită în stil bizantin. Asezata

la poalele muntelui Sinai, Manastirea Sfanta Ecaterina este, de aproape un mileniu si jumatate, unul

din cele mai celebre centre de pelerinaj ale Ortodoxiei si o cetate a spiritualitatii. Patrimoniului Mondial UNESCO. [2.4]

Este inclusă în

faraonului Amenophis III, în cinstea zeului Amon-Ra. Templul este străjuit de statuia monumentală al lui Ramses
faraonului Amenophis III, în cinstea zeului Amon-Ra. Templul este străjuit de statuia monumentală al lui Ramses

Fig. 2.13 Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai Sursa: www.en.wikipedia.org

Abu Simbel: templele săpate în stâncă cu cele patru busturi (20 m înălţime) ale faraonului Ramses al II-lea (secolul XIII î.Hr.) sculptate în gresie roşie, ridicate cu 60 m, o dată cu apariţia lacului Nasser. Templele Abu Simbel sunt în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

faraonului Amenophis III, în cinstea zeului Amon-Ra. Templul este străjuit de statuia monumentală al lui Ramses
faraonului Amenophis III, în cinstea zeului Amon-Ra. Templul este străjuit de statuia monumentală al lui Ramses

Fig. 2.14 Templul of Ramesses II şi Neftari din Abu Simbel Sursa: www.en.wikipedia.org Marile capitale ale Egiptului: Memfis, Teba, o multime de centre orasenesti, au fost construite şi infrumuseţate vreme de sute de ani. Pe parcursul timpului au fost construite ziduri de apărare, palate, temple, pieţe şi necropole. Egiptul a moştenit din antichitate monumente trainice şi gigantice: temple, necropole, infrastructură, dar foarte puţine fortificaţii. Pentru temple şi necropole se foloseau cele mai durabile materiale. Palatele, locuinţele şi locurile publice se construiau din materiale perisabile în timp. [2.4]

Valea Balenelor este o zonă iîn mijlocul desertului din Egipt. Valea Balenelor este considerată o adevrata enciclopedie, deoarece se gasesc foarte multe fosile de dinozauri, din diferite ere, care oferă foarte multe informaţii despre evoluţia animalelor. Peisajul este creat de vînturile săpătoare în stîncă.

Fig. 2.14 Templul of Ramesses II şi Neftari din <a href=Abu Simbel Sursa: www.en.wikipedia.org Marile capitale ale Egiptului: Memfis, Teba, o multime de centre orasenesti, au fost construite şi infrumuseţate vreme de sute de ani. Pe parcursul timpului au fost construite ziduri de apărare, palate, temple, pieţe şi necropole. Egiptul a moştenit din antichitate monumente trainice şi gigantice: temple, necropole, infrastructură, dar foarte puţine fortificaţii. Pentru temple şi necropole se foloseau cele mai durabile materiale. Palatele, locuinţele şi locurile publice se construiau din materiale perisabile în timp. [2.4] Valea Balenelor este o zonă iîn mijlocul desertului din Egipt. Valea Balenelor este considerată o adevrata enciclopedie, deoarece se gasesc foarte multe fosile de dinozauri, din diferite ere, care oferă foarte multe informaţii despre evoluţia animalelor. Peisajul este creat de vînturile săpătoare în stîncă. Fig. 2.15.Wadi Al-Hitan ( Valea Balenelor) Sursa: www.en.wikipedia.org Fig. 2.16 Amplasarea Alexandiei Sursa: www.ask-aladdin.com Alexandria este al doilea oraş ca mărime din Marea Mediterană Egipt după Cairo, la distanţă de 225 km. Oraşul este situat la vărsarea în a braţului vestic, componentă a Deltei Nilului. Alexandria este principalul centru turistic al arealului, întemeiat de Alexandru Macedon (332 î.Hr ), capitală a lumii elenistice şi romane . În lumea antică era celebră prin Farul din Insula Pharos, din faţa portului (285-246 î.Hr., a durat 1500 ani), înalt de 135 m, fiind cea mai înaltă clădire din acea epocă. E cunoscut în istorie ca a 7-a minune a Antichităţii: “Farul din Alexandria”. În virful sau se gasea statuia lui Poseidon, înaltă de 7 m. "Biblioteca" din Alexandria a fost cea mai mare biblioteca a Antichitatii, cu 900.000 de pergamente . Aici lucrau filozofi, matematicieni, poeti, medici. Ei au pus bazele calendarului iulian si ale geometriei moderne. Biblioteca a fost distrusă prin incendiere. In anul 2001 a fost inaugurată noua bibliotecă din Alexandria. Oraş modern, cu vestigii greceşti, romane, arabe prezintă interes prin: Muzeul de Arheologie, Muzeul greco-roman, Amfiteatml şi Palatul roman, celebrele 31 " id="pdf-obj-28-9" src="pdf-obj-28-9.jpg">
Fig. 2.14 Templul of Ramesses II şi Neftari din <a href=Abu Simbel Sursa: www.en.wikipedia.org Marile capitale ale Egiptului: Memfis, Teba, o multime de centre orasenesti, au fost construite şi infrumuseţate vreme de sute de ani. Pe parcursul timpului au fost construite ziduri de apărare, palate, temple, pieţe şi necropole. Egiptul a moştenit din antichitate monumente trainice şi gigantice: temple, necropole, infrastructură, dar foarte puţine fortificaţii. Pentru temple şi necropole se foloseau cele mai durabile materiale. Palatele, locuinţele şi locurile publice se construiau din materiale perisabile în timp. [2.4] Valea Balenelor este o zonă iîn mijlocul desertului din Egipt. Valea Balenelor este considerată o adevrata enciclopedie, deoarece se gasesc foarte multe fosile de dinozauri, din diferite ere, care oferă foarte multe informaţii despre evoluţia animalelor. Peisajul este creat de vînturile săpătoare în stîncă. Fig. 2.15.Wadi Al-Hitan ( Valea Balenelor) Sursa: www.en.wikipedia.org Fig. 2.16 Amplasarea Alexandiei Sursa: www.ask-aladdin.com Alexandria este al doilea oraş ca mărime din Marea Mediterană Egipt după Cairo, la distanţă de 225 km. Oraşul este situat la vărsarea în a braţului vestic, componentă a Deltei Nilului. Alexandria este principalul centru turistic al arealului, întemeiat de Alexandru Macedon (332 î.Hr ), capitală a lumii elenistice şi romane . În lumea antică era celebră prin Farul din Insula Pharos, din faţa portului (285-246 î.Hr., a durat 1500 ani), înalt de 135 m, fiind cea mai înaltă clădire din acea epocă. E cunoscut în istorie ca a 7-a minune a Antichităţii: “Farul din Alexandria”. În virful sau se gasea statuia lui Poseidon, înaltă de 7 m. "Biblioteca" din Alexandria a fost cea mai mare biblioteca a Antichitatii, cu 900.000 de pergamente . Aici lucrau filozofi, matematicieni, poeti, medici. Ei au pus bazele calendarului iulian si ale geometriei moderne. Biblioteca a fost distrusă prin incendiere. In anul 2001 a fost inaugurată noua bibliotecă din Alexandria. Oraş modern, cu vestigii greceşti, romane, arabe prezintă interes prin: Muzeul de Arheologie, Muzeul greco-roman, Amfiteatml şi Palatul roman, celebrele 31 " id="pdf-obj-28-11" src="pdf-obj-28-11.jpg">

Fig. 2.15.Wadi Al-Hitan (Valea Balenelor) Sursa: www.en.wikipedia.org

Fig. 2.16 Amplasarea Alexandiei Sursa: www.ask-aladdin.com

Alexandria este al doilea oraş ca mărime din

Fig. 2.14 Templul of Ramesses II şi Neftari din <a href=Abu Simbel Sursa: www.en.wikipedia.org Marile capitale ale Egiptului: Memfis, Teba, o multime de centre orasenesti, au fost construite şi infrumuseţate vreme de sute de ani. Pe parcursul timpului au fost construite ziduri de apărare, palate, temple, pieţe şi necropole. Egiptul a moştenit din antichitate monumente trainice şi gigantice: temple, necropole, infrastructură, dar foarte puţine fortificaţii. Pentru temple şi necropole se foloseau cele mai durabile materiale. Palatele, locuinţele şi locurile publice se construiau din materiale perisabile în timp. [2.4] Valea Balenelor este o zonă iîn mijlocul desertului din Egipt. Valea Balenelor este considerată o adevrata enciclopedie, deoarece se gasesc foarte multe fosile de dinozauri, din diferite ere, care oferă foarte multe informaţii despre evoluţia animalelor. Peisajul este creat de vînturile săpătoare în stîncă. Fig. 2.15.Wadi Al-Hitan ( Valea Balenelor) Sursa: www.en.wikipedia.org Fig. 2.16 Amplasarea Alexandiei Sursa: www.ask-aladdin.com Alexandria este al doilea oraş ca mărime din Marea Mediterană Egipt după Cairo, la distanţă de 225 km. Oraşul este situat la vărsarea în a braţului vestic, componentă a Deltei Nilului. Alexandria este principalul centru turistic al arealului, întemeiat de Alexandru Macedon (332 î.Hr ), capitală a lumii elenistice şi romane . În lumea antică era celebră prin Farul din Insula Pharos, din faţa portului (285-246 î.Hr., a durat 1500 ani), înalt de 135 m, fiind cea mai înaltă clădire din acea epocă. E cunoscut în istorie ca a 7-a minune a Antichităţii: “Farul din Alexandria”. În virful sau se gasea statuia lui Poseidon, înaltă de 7 m. "Biblioteca" din Alexandria a fost cea mai mare biblioteca a Antichitatii, cu 900.000 de pergamente . Aici lucrau filozofi, matematicieni, poeti, medici. Ei au pus bazele calendarului iulian si ale geometriei moderne. Biblioteca a fost distrusă prin incendiere. In anul 2001 a fost inaugurată noua bibliotecă din Alexandria. Oraş modern, cu vestigii greceşti, romane, arabe prezintă interes prin: Muzeul de Arheologie, Muzeul greco-roman, Amfiteatml şi Palatul roman, celebrele 31 " id="pdf-obj-28-25" src="pdf-obj-28-25.jpg">

după

Cairo, la distanţă de 225 km.

Oraşul este situat la vărsarea în

a braţului vestic, componentă a Deltei Nilului.

Alexandria este principalul centru turistic al arealului, întemeiat de Alexandru Macedon (332 î.Hr ), capitală a lumii elenistice şi romane. În lumea antică era celebră prin Farul din Insula Pharos, din faţa portului (285-246 î.Hr., a durat 1500 ani), înalt de 135 m, fiind cea mai înaltă clădire din acea epocă. E cunoscut în istorie ca a 7-a minune a Antichităţii: “Farul din Alexandria”. În virful sau se gasea statuia lui Poseidon, înaltă de 7 m. "Biblioteca" din Alexandria a fost cea mai mare biblioteca a Antichitatii, cu 900.000 de pergamente. Aici lucrau filozofi, matematicieni, poeti, medici. Ei au pus bazele calendarului iulian si ale geometriei moderne. Biblioteca a fost distrusă prin incendiere. In anul 2001 a fost inaugurată noua bibliotecă din Alexandria. Oraş modern, cu vestigii greceşti, romane, arabe prezintă interes prin: Muzeul de Arheologie, Muzeul greco-roman, Amfiteatml şi Palatul roman, celebrele

catacombe, Serapeumul cu marea sa coloană numită "a lui Pompei" şi subteranele sale, mormintele cu etaj de la Com es-Sugafa, numeroase moschei, bazaruri, faleza, parcuri. [1, p. 180]

catacombe, Serapeumul cu marea sa coloană numită "a lui Pompei" şi subteranele sale, mormintele cu etajAlexandria Sursa: www.en.wikipedia.org Fig. 2.18 Alexandria, sfinx din granit, Ptolemaic Sursa: www.en.wikipedia.org Egiptul este cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o cultură spirituală, pe care o admiră turiştii, ce vizitează templele, piramidele . Bogatul patrimoniu artistic, arhitectural şi arheologic al ţării oferă culturii egiptene caracteristici unice la nivel mondial. Deoarece cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turişti, promovarea obiectivelor turistice ar dezvolta turismul în Egipt, inclusiv turismul de litoral. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural. 32 " id="pdf-obj-29-4" src="pdf-obj-29-4.jpg">

Fig. 2.17 Teatrul Roman din Alexandria Sursa: www.en.wikipedia.org

catacombe, Serapeumul cu marea sa coloană numită "a lui Pompei" şi subteranele sale, mormintele cu etajAlexandria Sursa: www.en.wikipedia.org Fig. 2.18 Alexandria, sfinx din granit, Ptolemaic Sursa: www.en.wikipedia.org Egiptul este cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o cultură spirituală, pe care o admiră turiştii, ce vizitează templele, piramidele . Bogatul patrimoniu artistic, arhitectural şi arheologic al ţării oferă culturii egiptene caracteristici unice la nivel mondial. Deoarece cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turişti, promovarea obiectivelor turistice ar dezvolta turismul în Egipt, inclusiv turismul de litoral. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural. 32 " id="pdf-obj-29-11" src="pdf-obj-29-11.jpg">
catacombe, Serapeumul cu marea sa coloană numită "a lui Pompei" şi subteranele sale, mormintele cu etajAlexandria Sursa: www.en.wikipedia.org Fig. 2.18 Alexandria, sfinx din granit, Ptolemaic Sursa: www.en.wikipedia.org Egiptul este cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o cultură spirituală, pe care o admiră turiştii, ce vizitează templele, piramidele . Bogatul patrimoniu artistic, arhitectural şi arheologic al ţării oferă culturii egiptene caracteristici unice la nivel mondial. Deoarece cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turişti, promovarea obiectivelor turistice ar dezvolta turismul în Egipt, inclusiv turismul de litoral. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural. 32 " id="pdf-obj-29-13" src="pdf-obj-29-13.jpg">

Fig. 2.18 Alexandria, sfinx din granit,

Egiptul este cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o cultură spirituală, pe care o admiră turiştii, ce vizitează templele, piramidele. Bogatul patrimoniu artistic, arhitectural şi arheologic al ţării oferă culturii egiptene caracteristici unice la nivel mondial. Deoarece cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turişti, promovarea obiectivelor turistice ar dezvolta turismul în Egipt, inclusiv turismul de litoral. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural.

CAPITOLUL III. APORTUL EGIPTULUI ÎN TURISMUL DE LITORAL MONDIAL

  • 3.1. Rolul Egiptului în turismul de litoral mondial

Turismul este o activitate economică cu un impact pozitiv asupra creşterii economice şi ocupării forţei de muncă în lumea întreagă. Oferta turistică sub forma produselor şi serviciilor turistice, se concentrează pe piaţa turistică mondială pe anumite destinaţii, denumite bazine ale ofertei turistice. Aceste destinaţii turistice sunt localizate în raport cu concentrarea şi specificul resurselor turistice, nivelul de echipare tehnică şi de diversificare şi specializare a ofertei turistice, care conferă o atractivitate turistică exprimată prin volumul fluxurilor şi încasărilor turistice. Destinaţiile turistice tradiţionale sunt localizate în Europa şi America de Nord. Europa reprezintă cel mai vechi şi mai important bazin de ofertă turistică din lume. Europa de Sud etalează o ofertă culturală dar şi una de litoral. Oferta de litoral este una dintre cele mai complexe şi plurispecializată în odihnă şi recreere, sporturi nautice, plaje, divertisment cultural, croaziere etc. şi cu o dotare dintre cele mai moderne, fiind recunoscute plajele de pe Costa Brava, Costa Duarada, Costa del Sol, insulele Baleare din Spania; Riviera Lyoneză, Coasta de Azur din Franţa; Coasta Lidi, Riviera Ligurică, Riviera tiremană şi insulară din Italia; Riviera Dalmaţiană în Croaţia; litoralul şi insulele greceşti, litoralul Turciei mediteraneene. [2, 25 ] Europa occidentală este una dintre cele mai reprezentative destinaţii turistice, specializată în oferta de litoral atlantic. Litoral atlantic european cuprinde localizări turistice dispersate (Portugalia, Spania). Intre concentrările de ofertă de litoral amintim în Portugalia: Estorial, Sintro, Faro; Spania: staţiunile de pe Costa d’Argent, Costa Esmerlada, Costa Cantabrică; Franţa: Biaritz, Bayonne, Le Sables, La Rochelle; Anglia: Blackpool, Great Yarmout, Plymouth, Brighton etc. Oferta de litoral a ţărilor Europei Central-Estice este prezentă în bazinul Mării Negre în Bulgaria - Coasta de Argint, Coasta de Aur; România - Mamaia, Eforie, Mangalia, Neptun; Ukraina - litoralul Crimeii (Yalta, Alupka, Hersan etc.). Oferta de litoral a Ţărillor Americii de Nord se concentrează pe Coasta Atlantică şi Coasta Pacifică. Coasta Atlantică etalează o ofertă mixtă vacanţiera, de litoral, culturală şi de cunoaştere, în partea de nord, între oraşele Portland (Maine) şi Norfolk (Virginia). [1, 75 ]

Litoralul nordic cu mulţimea de insule deţine o ofertă de agrement şi divertisment variată. Coasta Floridei este un alt pol de atracţie prin grandioasele staţiuni de litoral cu dotări de agrement şi divertisment. Coasta Pacifică de la San Francisco la San Diego este o altă destinaţie vacanţieră, care se

înscrie cu un lanţ de staţiuni de odihnă şi recreere, a căror ofertă de cazare şi divertisment, alături de cadrul natural de mare pitoresc şi plajele însorite, le impun printre cele mai atractive oferte de litoral din lume. Între bazinele ofertei turistice situate în apropierea destinaţiilor tradiţionale se remarcă destinaţii turistice noi ca: Mexic cu o ofertă specializată în vacanţe de litoral, croaziere şi culturală: Puerto Rico, R. Dominicană, Cuba, Jamaica, Costa Rica , Guatemala, Honduras etc. O localizare mai îndepărtată faţă de bazinele tradiţionale o constituie pieţele ofertelor de litoral: Malaysia, Thailanda, Singapore, Indonesia, Filipine.

Litoralul nord-african cu oferte de litoral: Tunisia, Maroc,

Algeria..

Orientul Apropiat se

remarcă cu ofertă de litoral Siria, Iordania, Liban etc. Egiptul este o destinaţie turistică cu oferta culturală pe Valea Nilului şi din oraşele Cairo şi Alexandria, precum şi cea vacanţieră şi de agrement nautic la Marea Roşie cu staţiunile Hurghada şi Sharm el Shkeik. 3, p. 6La nivel mondial evoluţia turismului internaţional se caracterizează, printr-o tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor economici, politici, demografici, sociali. Turismul internaţional are o importantă creştere datorită dorinţei oamenilor de a vizita alte ţări, de a cunoşte alte civilizaţii, obiceiuri. Evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea indicatorilor: sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul internaţional. 3, p.6Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale de Turism, încasările internaţionale de turism au fost circa 1.030 miliarde de dolari (740 miliarde de euro) la nivel mondial, de la 928 miliarde dolari SUA (700 miliarde de euro), încasaţi în 2010. În funcţie de fluctuaţiile cursului de schimb şi a inflaţiei, încasările internaţionale de turism au crescut cu 3,8%. În anul 2011 în rezultatul creşterii cu 4,6% a sosirilor turistice internaţionale faţă de 2010, pentru prima dată, încasările din turismul internaţional au depăşit 1000 miliarde dolari SUA. Călătoriile pînă la destinaţiile alese au devenit mai rapide şi mai confortabile pe distanţe din ce în ce mai lungi. 3, p.6Încasările provenite din transportul internaţional de pasageri- 196 miliarde dolari SUA au influienţat exporturile totale generate de turism internaţional, în 2011 să fie 1200 miliarde dolari SUA.

World: Travel & Tourism's Direct Contribution to GDP - Business vs Leisure, 2011

Leisure spending 76.7% Business spending 23.3%
Leisure spending
76.7%
Business spending
23.3%

Fig. 3.1. Sosirile internaţionale de turişti în 2011 în scopuri de odihnă şi agrement în comparaţie cu turismul de afaceri, % sursa: Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) Se observă că majoritatea sosirilor turistice internaţionale sunt în scopuri de odihnă şi agrement

(76,7%).

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului Europa rămâne destinaţia principală pentru turism. În anul 2010 Americile cad de pe a doua pe a treia poziţie, după Asia şi zona Pacificului. Asia şi zona Pacificului a depăşit restul destinaţiilor cu o creştere a sosirilor turistice de 6,7 % pe an. Cota de piaţă a Asiei şi zonei Pacificului a crescut la 21, 3% în 2010 .

World: Travel & Tourism's Direct Contribution to GDP - Business vs Leisure, 2011 Leisure spending 76.7%

Fig. 3.2. Sosirile internaţionale de turişti în 2011 pe regiuni, mln sursa: UNWTO

În anul 2011 Europa la fel rămâne destinaţia principală pentru turism. E urmată de Asia şi zona Pacificului, Americi, Orientul Mijlociu şi Africa.

Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului în 2011 Americile au înregistrat cea mai mare creştere a încasărilor (5,7%), urmată de Europa (5.2%), Asia şi Pacific (4,3%) şi Africa (2,2%). Orientul Mijlociu a fost singura regiune care a înregistrat descreştere a încasărilor (-14%), încasînd aproximativ 50 miliarde dolari, iar Africa Nord - 10 miliarde de dolari.

Tabel 3.1.

Creşteri anuale a indicatorilor turismului la nivel mondial

Pasagerii turiştii cazati, % transportului Performanţele hotelurilor regionale, % aerian, % Europa Americi America de Nord
Pasagerii
turiştii cazati, %
transportului
Performanţele hotelurilor
regionale, %
aerian, %
Europa
Americi
America de Nord
America Latină
Asia/Pacific
Orientul Mijlociu
Africa
Africa de Nord
Africa Sub-sahariană
Total

Sursa: UNWTO

În 2011 creşterea numărului pasagerilor transportului aerian în America Latină este de 10,2% ca în 2010. America Latină investeşte din ce în ce mai mult în infrastructură, incercînd să atragă clienţii cu venituri mari. Această regiune are un potenţial imens pe segmentul turiştilor de lux. Deoarece se bucură de parcuri vaste şi curate, precum şi de o biodiversitate impresionantă, regiunea ar putea beneficia de o creştere a afluxului de turişti „eco-lux”. Trebuie de asemenea menţionat faptul ca Brazilia va fi gazda Cupei Mondiale de Fotbal în 2014 si a Jocurilor Olimpice în 2016, lucru care va incuraja cu siguranţa o creştere a turismului în regiune.

Europa are o creştere numărului pasagerilor transportului aerian de 9,5%. Orientul Mijlociu a în registrat o creştere de 8,9% a numărului pasagerilor transportului aerian, în 2010 fiind de 17,8%. În 2011 Africa a înregistrat o creştere de doar 2,4%, în 2010 fiind de 12,9%.

La capitolul creşterea turiştilor cazaţi în hoteluri în 2011 în Europa este o creştere de 6,0%, iar în Orientul Mijlociu s-a înregistrat o descreştere de - 8,4% a numărului turiştilor cazaţi, în 2010 fiind de 14,9%. În 2011 Africa a înregistrat o creştere de doar 0,4%, în 2010 fiind de 8,4%. Asia şi Pacific a înregistrat o creşterea turiştilor cazaţi în hoteluri de 6,2% .

Asiaticii sunt foarte atraşi de golf. Astfel, există destinaţii care incearcă să atragă din ce în ce mai mulţi turişti regionali si internaţionali, pentru acest segment. Creştrea economică rapidă din China a creat o noua „elită”, interesată de golf. De altfel, China se află pe locul cinci în lume ca piaţa turistică pentru iubitorii golfului, această ţară avînd 310 terenuri de golf si sute altele in curs de amenajare.

Tabel 3.2
Tabel 3.2

Top 10 sosiri internaţionale de turişti, mln

La capitolul creşterea turiştilor cazaţi în hoteluri în 2011 în Europa este o creştere de 6,0%,
La capitolul creşterea turiştilor cazaţi în hoteluri în 2011 în Europa este o creştere de 6,0%,
La capitolul creşterea turiştilor cazaţi în hoteluri în 2011 în Europa este o creştere de 6,0%,

sursa: Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO)

La nivel global, conform datelor statistice Organizaţia Mondială a Turismului pentru anul 2010, Franţa şi Statele Unite ale Americii şi-au păstrat poziţiile de lideri după numărul de sosiri a turiştilor. Numărul sosirilor în Franţa au fost de 76,8 mln vizitatori. Statele Unite a înregistrat o creştere de 8,7% şi 59,7 mln turişti. Spania a fost dată mai jos cu o poziţie de către China, care a înregistrat 55,7 mln sosiri şi o creştere de 9,4% a sosirilor turistice. În anul 2010 în Spania au sosit 52,7 mil de turişti străini, înregistrând o creştere cu 1% a numărului acestora faţă de anul trecut. Italia a înregistrat 43,6 mln turişti, iar Marea Britanie 28,1 mln turişti. Creşteri considerabile la sosiri internaţionale au înregistrat Germania (10,9%), Turcia (5,9%), Mexica (4,4%), Malazia ş.a.

Fig. 3.3 Creşterea numărului de turişti la nivel mondial în 2011, % Sursa: Organizaţia Mondială a

Fig. 3.3 Creşterea numărului de turişti la nivel mondial în 2011, % Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO)

În 2011 Arabia Saudită a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de turişti (60%), urmată de Bhutan (39%), Georgia (39%), Macedonia (25%), Azerbaijan (23%) ş.a.

Tabel 3.3
Tabel 3.3

Dinamica sosirilor internaţionale de turişti în Orientul Mijlociu, mln

Fig. 3.3 Creşterea numărului de turişti la nivel mondial în 2011, % Sursa: Organizaţia Mondială a

sursa: Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO)

În 2010 sosirile turistilor internationali în Orientul Mijlociu au fost de 60,332 milioane turişti, iar în 2011 a pierdut aproximativ şapte milioane de turişti din cauza situaţiei politice din regiune. În 2010 Egiptul era pe poziţia întîi la capitolul sosiri a turiştilor internationali în regiune cu 14.051 mln şi cu o creştere de17,9 % faţă de 2009. E urmat de Arabia Saudită cu 10.850 mln turişti, Siria cu 8.546 şi Emiratele Unite Arabe cu 7,432 mln sosiri internaţionale.

Fig. 3.4 Descreşterea numărului de turişti la nivel mondial în 2011,% Sursa: Organizaţia Mondială a Turismulu

Fig. 3.4 Descreşterea numărului de turişti la nivel mondial în 2011,% Sursa: Organizaţia Mondială a Turismulu (UNWTO)

Din cauza schimbărilor sociale, politice ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au înregistrat descreştere a numărului de turişti, printre care şi Egipt (-32%). Japonia a înregistrat descreştere de 28% din cauza calamităţilor naturale.

Tabel 3.3

Dinamica încasărilor internaţionale în Orientul Mijlociu, mln dolari SUA

În 2010 sosirile turistilor internationali în Orientul Mijlociu au fost de 60,332 milioane turişti, iar în

sursa: Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO)

Încasările din turismul internaţional a ajuns la US $ 60 miliarde (50 miliarde dolari în Orientul Mijlociu şi 10 miliarde de dolari în Africa de Nord) în 2010. În 2011, datorită dezvoltării politice recente, sosirile turistice internaţionale în Orientul Mijlociu au scazut cu 8%, la 55 milioane de euro şi în Africa de Nord cu 10%, la 17 milioane de euro. Potrivit datelor Organizaţiaei Mondiale a Turismului anul 2011 a adus schimbări şi în cadrul caracteristicilor socio-demografice a turiştilor străini mondiali, astfel 42,4% din turiştii sosiţi au avut vîrsta cuprinsă între 25 - 44 ani, ceea ce presupune o creştere de 9% în comparaţie cu anul 2010. Pe cînd turiştii cu vîrsta cuprinsă între 45 – 64 ani au constituit 32,3%, ceea ce presupune o scădere cu 3,5% în raport cu anul precedent. Astfel putem constata că în anul 2010 litoralul a fost în special preferat de turiştii tineri. În ceea ce priveşte cheltuielile totale distribuite pe vîrstă, media cheltuielilor pe persoană a turiştilor mondiali a fost cea mai mare pentru cei de peste 64 de ani, 1037.3 EUR, fapt ce a fost asociat cu sejururi mari în medie15 zile. În acelaşi timp, cheltuielile medii zilnice au atins cea mai mare valoare în grupul de turişti între 22 şi 44 ani (110.7 euro). În Egipt cheltuielile medii zilnice a turiştilor s-au micşorat de la 85 $ în 2010 la 72$ în anul 2011. WTO consideră ca în anul 2020 numărul de sosiri din turismul internaţional va ajunge la 1,56 mld. Din acest număr 1,2 mld vor reprezenta călătoriile în ţările învecinate (regionale) si 0.4 mld vor fi călatorii pe distanăe lungi (inter-regionale). Se poate observa creşterea susţinută a zonei Asia-Pacific care, în perioada 2010-2020 îsi va dubla numărul de sosiri internaţionale şi va devansa în ceea ce priveşte cota de piaţă continentul american. Cea mai mare rată de creştere anuală o are zona Orientului Apropiat, această dublându-şi numărul de sosiri internaţionale în acelaşi interval. Repartizarea sosirilor internaţionale pe regiuni geografice confirmă poziţia de lider a Europei (717 milioane), urmată de Asia de Est si Pacific (397 milioane)şi de continentul american (282 milioane). Urmează Africa, Orientul Apropiat si sudul Asiei. Călătoriile pe distanţe lungi vor avea o tendinţă de creştere mai accentuată (5.4%/an) decât călătoriile pe distanţe scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a călătoriilor pe distanţe scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca acestea să deţină aproape 76% din piaţa turismului internaţional. În privinţa încasărilor din turismul internaţional se apreciază atingerea sumei de 2000 mld USD în anul 2020. Astfel se apreciază că se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga lume. Pâna în anul 2020, numărul turiştilor, la nivel mondial, va ajunge la 1,6 miliarde, mai mult decît dublu fată de evidentele existente la nivelul anului 2005, aproximativ 700 milioane. Referitor la piaţa europeană din care face parte si România, WTO identifică urmatoarele tendinţe macroeconomice care se vor manifesta în viitorul apropiat:

• Se previzionează că sosirile internaţionale de turisti sa atinge 1,56 miliarde în 2020 cu o creştere medie anuală de 4,1%. Se estimează ca vor creşte călătoriile pe distanţe lungi (de la 18% la 24% în 2020) în detrimentul călătoriilor inter-regionaţe. • Pînă în 2020 Europa Centrală şi de Est va atrage mai mulţi turişti decît ţările din Europa de Vest. • Sosirile internaţionale de turişti în Europa vor ajunge la 717 milioane în 2020, cu o creştere anuală de 3%, sub media mondială de 4,1% fapt care va diminua cota de piaţă a Europei. • Franţa va ramâne cea mai importanta ţară receptoare de turişti din Europa (pâna în 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turişti internaţionali). Pe lânga aceste previziuni de natura pur economică sunt necesare si anumite previziuni de natură social-psihologică pentru a putea înţelege nevoile / dorinţele noilor turişti şi a veni în întîmpinarea lor cu produse şi servicii care să satisfacă întocmai aşteptările acestora. OMT identifica tendinţele care se vor manifesta, în acest sens, pe piaţa europeană:

• Turismul este promovat de către guverne mai mult pentru profiturile economice obţinute decît pentru beneficiile sociale şi îmbunatăţirea calităţii vieţii. • Creşterea concurenţei între destinaţiile de vacanţa si alte forme de petrecere a timpului liber. • Creşterea importanţei Internetului ca mijloc de promovare şi vânzare. • Parcurile de distracţii tematice vor deveni din ce în ce mai populare prin oferirea unei game largi de atracţii şi facilitaţi într-o zona relativ compactă. • Creşterea rapidă a numărului de „low cost airlines" va avea ca efect creşterea călătoriilor intraregionale. • Consolidarea tour-operatorilor europeni va continua prin „înghiţirea" operatorilor de dimensiuni medii lăsînd marii operatori si micii operatori specializaţi să deservească piaţa. • În societăţile vestice se manifestă o tendinţă de creştere a numărului persoanelor în vîrsta, a ratei divorţurilor, a familiilor monoparentale şi a căsătoriilor la vîrste mai înaintate. [2.5] Aceste previziuni, atît cele de natură economică, cît şi cele psiho - sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzătoare evoluţiei şi cerinţelor pieţei. Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundată prin analize pe termen scurt ale pieţei. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului Europa rămâne destinaţia principală pentru turism. Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului Americile au înregistrat cea mai mare creştere a încasărilor, urmată de Europa, Asia şi Pacific şi Africa. Orientul Mijlociu a fost singura regiune care a înregistrat descreştere a încasărilor. Din cauza schimbărilor sociale şi politice a ţării Egipt a înregistrat descreştere a numărului de turişti în anul 2011.

3.2. Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de litoral al Egiptului

Turismul pe litoralul egiptean - analiză SWOT Puncte tari:

Înzestrarea cu factori naturali: Marea Mediterană, Marea Roşie, Nilul, ape minerale, climă potrivită turismului estival. O alta caracteristica favorabila turismului este pozitionarea geografica si climaterica. Intinderile mari de coaste de-a lungul Marii Mediterane si a Marii Rosii sunt bine cunoscute datorita staţiunilor, ce atrag mii de turisti dar şi pentru reciful de coral care ofera privelisti minunate. De asemenea, de-a lungul Nilului, care strabate Egiptul din sud pana in nord, sunt situate o mare parte din atractiile turistice culturale ale Egiptului. De la inceputul anilor 1990, o noua politica de dezvoltare a fost adoptata prin intrarea in vigoare a Decretului Prezidential nr. 425 din 1992 ce a stability infiintarea Autoritatii Generale pentru Dezvoltarea Turismului acum Ministerul Turismului. Aceasta autoritate, utilizand expertiza nationala si internationala, are rolul de a realiza o dezvoltare planificata si intergrata utilizand expertiza nationala si internationala. Este si o importata garantie pentru investitiile externe in plaje, staţiuni, aeroporturi si drumuri in adancul desertului si de-a lungul coastelor, modernizarea transportului pentru turişti etc. Transportul utilizat de turişti pentru a se deplasa în Egipt este cel aerian – 88%.

3.2. Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de litoral al Egiptului Turismul pe litoralul

Fig. 3.5 Transportul utilizat de turişti pentru a se deplasa în Egipt.

Căile ferate fac legătura între principalele oraşe ale Egiptului. Sunt preferabile pentru distanţe mari. Transporturile interurbane de autocare cuprind toată ţara, fiind dotate cu aer condiţionat. În

transportul public bărbaţii şi femeile stau separat. În cazul apelării la serviciile de taxi, trebuie de convenit preţul serviciului cu şoferul înainte de urcare, deoarece taxiul nu este dotat cu contor. Nu sunt necesare autorizaţii pentru deplasare prin ţară, cu excepţia regiunilor lângă frontierele cu Libia, Sudan, linia de demarcare cu Israelul şi partea de sud a ţărmului Mării Roşii. [2.4] Porturile existente intre Cairo si Aswan au cunoscut o dezvoltare. Au fost create noi porturi pentru ambarcatiuni. Alexandria este caracterizata de porturile sale naturale si o coasta lunga ce se intinde de la est la vest pe o lungime de 70 de km si de plaje. Infrastructură - suport pentru activitatea turistică: extinderea staţiunilor, cunoaşterea efectelor benefice a factorilor climatici pentru sănătatea oamenilor. Construcţia a 6 hoteluri cu o capacitate de pe o suprafata de 3000000 mp, cu o investitie de aproximativ 1 miliard de lire egiptene. Dezvoltarea zonei Sidi Abd el-Rahman: transformarea zonei intr-o staţiune de nivel international. Suprafaţa ei de 6.200.000 mp, cu investitii totale de circa 7 miliarde lire egiptene. S-a creat 3000 noi camere de hotel, terenuri de golf si un port de iahturi, facilitati de recreere, de sport, cumparaturi. Existenta pe piata turistica din Egipt a unor grupuri hoteliere, marci recunoscute, ce ofera servicii standardizate: Sheraton, Accor, Meridien, Marriott, Iberotel, Swiss Inn. Ele creeaza o imagine favorabila asupra serviciilor turistice oferite in statiunile si orasele egiptene. A fost creat turismul „caselor de vacanta”. Cetatenii straini au drept de proprietate asupra unor unitati mici situate in unele noi zone urbane si in unele zone turistice de vaza ce de exemplu: Sidi Abd el-Rahman, Hurghada, statiunile de la Marea Rosie si Marsa Matrouh, aceste proprietati pot fi folosite ca locuinte. Dezvoltarea Sharm El Sheikh ca cel mai mare centru de scufundari din lume. Orasul are un potential natural unic.A devenit un centru atat pentru turismul intern cat si pentru turismul international atat in timpul veriii, cat si in timpul iernii. [2.3] Hurghada -un important centru turistic pentru practicare sporturilor acvatice pentru amatori. Datorita climatului sau moderat pe tot parcursul anului si a claritatii apei marii pot fi admirate unele dintre cele mai spectaculoase recifuri de corali. Al Wadi al-Gadid izvoarele sulfuroase, devenind astfel una dintre zonele preferate de turisti atat pentru turismul balnear, ecologic safari, istoric, sportiv. S-au făcut investiti de circa 17 milioane lire egiptene în terenuri de golf, infrastructură. Locurile unde se practica turismul ecologic includ rezervatiile naturale: Ra’s Mohammad, Saint Katherine, Naqabin Sudul Sinaiului. Mediul inconjurator din Safaga se distinge printr-o combinatie de mare, munte si desert.

Capacitatea de a produce în oaze alimente şi băuturi la un număr de turişti. Posibilitatea ca alimentele şi băuturile să fie producţie ecologică. Ca sa atraga turisti din intreaga lume, în cadrul procesului de promovare turistica a Egiptului a fost creata o „poarta electronica integrata”. In scopul de a reinnoi informatia despre Egipt si pentru

a-i tine la curent cu noile poiecte turistice dezvolate, s-a tradus in 7 limbi informaţiile şi s-a făcut legături catre mai multe site-uri ce ofera informatii turistice. Importanţa acestui proiect este de a crea şi un sistem educational electronic pentru agentiile de turism din alte tari. Din anul 2006 pana in 2011 statul s-a implicat in implementarea unui progam pentru promovarea turismului egiptean. Principalul scop al acestui program a fost de a atrage investitiile private, estimate la aproximativ 8 miliarde lire egiptene in domeniul investitiilor turistice.Datorită acestor investitii s-au creat locuri de munca pentru tineri. Una dintre campaniile lansate pentru promovarea Egiptului ca destinatie turistica a fost

lansata la inceputul anului 2006 sub motto-ul: „Darul Soarelui” si „Egiptul

Incopmparabil”.

... Campania urmarea evidentierea produsului turistic ca un tot in scopul cresterii numarului de turisti. Aceasta campanie s-a desfăşurat şi se desfasoara prin toate metodele de promovare: mass media, ziare, reviste, televiziune, postere stradale si in mijloacele de transport. [2.3]

Puncte slabe:

Concurenţa staţiunilor din ţările vecine. Ordinea socială şi comportamentele populaţiei, imaginea negativa a Egiptului, fiind considerata o tara islamica cu un nivel de securitate scazut. Bombardamentle din 2005 din Sharm el Sheikh dar si atacurile teroriste din 1992-94 a, a avut si un impact important in scaderea numarului de turisti cu aproape 800.000. In timp aceasta teama a fost atenuata dar reprezinta inca un risc evident. La 25 ianuarie 2011 au avut loc confruntari, revoluţia “Lotus”, care a durat 18 zile contra regimului Mubarak. Situaţia politică nestabilă a afectat sectorul turismului, micşorînd fluxul de turişti cu 32%, iar a încasărilor de la 12,5 miliarde $ pînă la 8,8 miliarde $. La fel atacurile rechinilor pe litoralul Egiptului în 2010, avănd de suferit turişti din Germania şi Rusia.

Oportunităţi:

• Reconsiderarea turismului pe litoral după concepte moderne. • Atragerea de investitori, în special străini, cu aport de management, pieţe. • Diversificarea tarifelor pentru turişti în funcţie de confort şi sezon pentru a promova turismul pentru tineri, pentru turiştii cu venituri reduse, pentru şcolari.

• Diversificarea turismului cu pachete personalizate şi luarea în considerare a întreg potenţialului • Organizarea de şcoli de toate gradele pentru formarea personalului ce lucrează în turism, curriculă la nivel mondial, de asemenea, cadre didactice. • Punerea în valoare a unor atuuri proprii zonei pentru a rezista concurenţei externe, marketingul avantajelor comparative. • Schimbarea imaginii Egiptului prin gestiunea deşeurilor, instalarea plaselor speciale, în largul mării pentru a preveni atacurile rechinilor, instruirea/educaţia populaţiei.etc. • Activitate turistică diversificată pe tot timpul anului, extinderea turismului balnear, de afaceri, studii.

Ameninţări:

  • - Dirijarea investiţiilor în domeniile ce se găsesc la interfaţa nivel de trai – protecţia mediului;

  • - Asimilarea, suportarea unei anumite creşteri demografice, în limitele capacităţii-suport a ecosistemelor, fără diminuarea standardelor de trai; - Reducerea potenţialului de poluare antropică prin creşterea randamentelor cu care se valorifică resursele naturale; - Resursele antropice realizate în timp istoric prin eforturile multor generaţii umane trebuie valorificat în interesul societăţii pe ciclul de viaţă economică a lor . Există posibilităţi ca litoralul egiptean să se dezvolte în continuare prin identificarea unor obiective şi evaluarea unor eforturi ce pot fi mobilizate.

Propuneri de valorificare a litoralului egiptean:

Capitalul natural • Reconstrucţia ecologică a siturilor degradate; •Valorificarea deşeurilor orăşeneşti; •Menţinerea potenţialului natural al ecosistemelor; • Adoptarea unor tehnologii moderne, nepoluante sau cu potenţial poluant mai redus în toată zona litoralului. Capitalul uman • Pregătirea resursei umane pentru turism la performanţe mondiale; • Susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea turismului; • Privirea resursei umane ca motor al dezvoltării ţării. Capitalul antropic • Lansarea proiectelor de investiţii conform conceptului de eco-dezvoltare; • Ecologizarea căilor de transport, curăţenia in zonă;

• Utilizarea surselor neconvenţionale de energie şi instalaţiile corespunzătoare acestora.

Capital financiar • Crearea climatului favorabil atragerii capitalului străin; • Investiţii cu impact redus asupra mediului înconjurător; • Prioritatea dată infrastructurii: tratarea apelor reziduale şi deşeurilor solide.

  • 1. Asigurarea securităţii turiştilor.

  • 2. Îmbunătăţirea imaginii Egiptului.

  • 3. Stimularea competitivităţii sectorului turistic din Egipt.

  • 4. Promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil şi de calitate.

  • 5. Ecologizarea, întreţinerea, protecţia plajelor.

  • 6. Calitatea resursei umane.

  • 7. Promovarea turismului în străinătate .

  • 8. Atragere de capital şi investitori.

  • 9. Extinderea activităţii turistice.

    • 10. Aport semnificativ la formarea PIB.

3.3. Pachete turistice de odihnă şi recreere în Egipt pentru turiştii din Republica Moldova.

Tipologia produsului turistic :

  • I. În dependenţă de gradul de completare :

    • 1. integrale (produse complete, totul inclus);

    • 2. compuse (din componenţa cărora lipsesc unele servicii de bază).

II.

În funcţie de durata sejurului :

III.

1. sejur lung ( de la 4 zile şi mai mult); 2. sejur scurt (2-4 zile). În dependenţă de perioada de an în care se deplasează:

  • 1. de sezon;

  • 2. extrasezon;

  • 3. ocazionale.

IV.

În funcţie de modul în care derulează :

  • 1. itinerant- se vizitează obiective turistice amplasate în diferite locuri;

  • 2. de sejur – consumul turistic se realizează într-un singur loc. [2.3]

Motivaţia Comportamentul turistului este determinat de o multitudine de variabile de natura psihologică, socială, şi culturală, care se grupează în trei clase mari: factori personali, factori sociali şi factori situaţionali sau conjuncturali. Astfel, în dependenţă de obiectvitele prestabilite de investitori, cercetarea pieţii turistice, precum şi cercetarea necesităţilor şi dorinţelor turiştilor s-au stabilit următoarele motivaţii :

motivaţia socială (de adeziune, de apartenenţă la grup, comunitate culturală) se identifică în nevoia omului de a căuta grupul de excursionişti, de a se integra în acest grup.

motivaţia

cognitivă:

se

identifică

cu

nevoia

de

cunoaştere

a

tradiţiilor,

obiceiurilor,

mesteşugurilor, istoriei culturii altor centre de civilizaţie.

 

motivaţia de concordanţă între cunoaştere, simţire şi acţiune: contribuie la integrarea

personalităţii şi se regăseşte în acţiunile turistice cu caracter coparticipativ în nevoia de a găsi locuri liniştite în mijlocul naturii.

motivaţia de repaos şi de reconfortare ca principala motivaţie turistică este satisfacută printr-

un complex de condiţii şi de mijloace în afara reşedinţei indivizilor.

motivaţia estetică: exprimă tendinţa omului spre frumos, spre artă, cultură şi civilizaţie, spre

peisaj indit.

motivaţia ludică dorinţa de întoarcere în copilărie.

motivaţia etnică oportunitatea de întoarcere la rădăcini.

motivaţia de recuperare ca necesitate biologică.

Produs este adresat atît populaţiei autohtone, cît turiştilor internaţionali. categoriile de clienţi În funcţie de criteriul economic:

  • - turişti cu condiţie economică medie;

  • - turişti de lux, posesori de venituri mari. Înfuncţie de zonele teritoriale:

  • - turişti locali;

  • - turişti naţionali;

  • - turişti străini.

În funcţie de nivelul de educaţie:

  • - liberi profesionişti;

  • - muncitori;

  • - agricultori;

  • - funcţionari;

  • - populaţia inactivă;

  • - cadre superioare;

  • - cadre medii.

În funcţie de categoria de vîrstă:

  • - copii şi adolescenţi;

  • - tineri;

  • - adulţi;

  • - persoane de vîrsta a III-a În funcţie de personalitate:

  • - conservatori;

  • - deschişi la nou;

  • - economi;

  • - cheltuitori. [11, p.50]

Populaţia Republicii Moldova conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova la începutul anului 2011 a constituit 3560,4 mii persoane. Ponderea populaţiei ocupate este de 92,6% sau 1144 mii persoane, din care populaţia rurală 51,8% ( 592,6 mii persoane), iar urbană este 48,2% sau 551,4 mii persoane. În anul 2011 salariul mediu lunar din economia naţională a constituit 2971 lei şi s-a mărit faţă de anul 2010 în valoare nominală cu 8,2% iar ajustat la indicele preţurilor de consum - cu 0,7%.

- agricultori; - funcţionari; - populaţia inactivă; - cadre superioare; - cadre medii.  În funcţie

Fig. 3.6

Sursa. Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova prin intermediul

agenţiilor de turism şi

turoperatorilor în anul 2011 au plecat în străinătate 184,6 mii de turişti şi

excursionişti, cu 14,2% mai mult decît în anul 2010. Numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul receptor, emiţător şi intern în anul 2011 a fost în creştere, respectiv cu 20,5%, 16,1% şi 6,1% faţă de anul anterior.

Tabel 3.6 Numărul de turişti şi turişti-zile, participanţi la turismul organizat de agenţiile de turism şi turoperatori, după scopul vizitelor, se prezintă astfel:

 

2011

2011

 

în % faţă de 2010

 

turişti

turişti-zile

turişt

turişti-zile

TOTAL

184647

1370067

114,2

109,7

Turism emiţător - total

136095

1048242

116,1

110,8

odihnă şi agrement

132668

1020944

115,5

110,5

afaceri şi profesionale

898

4338

153,8

140,1

tratament

1597

16595

126,6

111,9

alte scopuri

932

6365

171,3

162,3

Sursa. Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova

Plecările turiştilor din Republica Moldova pe scopuri Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2011 au plecat în străinătate 136,1 mii de turişti şi excursionişti, cu 16,1% mai mult comparativ cu anul 2010. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă şi agrement . Se menţine tendinţa de preferinţe pentru litoral în anul 2011 ca şi în anii precedenţi.

Tabel 3.7

Numărul de plecări ale vizitatorilor moldoveni în străinătate, pe ţări de destinaţie

prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor

 
 

2006

2007

2008

2009

2010

Total

67826

81790

85085

93294

117204

din care, în:

Turcia

13802

25636

33560

36260

50305

Bulgaria

18639

13106

16228

26167

31303

Ucraina

13478

17379

15911

12192

11201

România

9186

15253

9864

9301

7938

Egipt

911

1827

2216

2775

6468

Grecia

671

590

916

811

2023

Federaţia Rusă

4530

3147

750

196

1294

Republica Cehă

96

506

868

1181

769

Austria

60

105

542

641

931

Franţa

307

371

771

548

626

Sursa: Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova

Cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească în 2010 în Turcia (42,9% din total plecaţi în străinătate), Bulgaria (26,7%), Ucraina (9,6%), România (6,8%), Egipt (5,5%) şi Grecia (1,7%). Pe parcursul celor 5 ani analizaţi a crescut de 7 ori numărul vizitatorilor din R. Moldova plecaţi în Egipt, de 4 ori vizitatorii Italiei, de 3,6 ori numărul vizitatorilor Turciei, de 3 ori vizitatorii Greciei, de 1,7 ori vizitatorii Bulgariei, de 2 ori vizitatorii Franţei ş.a., dar se observă o scădere de 3,5 a vizitatorilor Federaţiei Ruse şi a Ungariei. Este estimată o scădere de 1,2 ori a numărul vizitatorilor României. În 2011 cetăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (37,3% din total plecaţi în străinătate), Bulgaria (31,9%), România (9,4%), Ucraina (8,6%), Egipt (3,4%) şi Grecia (3,0%).

Pachete turistice

Sharm Grand Plaza Resort 5 * , Sharm El Sheikh: în de dependenţă perioada de odihnă 754Euro

Laguna Vista Garden Resort 4* (Sharm El Sheikh) 635 euro Preţul este pentru 1 persoană în cameră dublă şi include:

zborul din Chisinau şi spre Chişinău

cazare 7 nopti la hotel pensiune All Inclusive transferul aeroport-hotel-aeroport asigurarea medicala Aditional se achita viza 60 euro.

Concluzie

Populaţia Egiptului este în continuă creştere (cea mai mare din lumea arabă), teren arabil limitat şi dependenţa de Nil, determinînd suprataxarea resurselor şi stres social.

Regimul redus al precipitaţiilor, marea, bioclimatul marin, numărul mare de zile însorite, puritatea aerului, creiază mediu favorabil condiţiilor de odihnă şi de cură heliomarină, condiţii prielnice pentru dezvoltarea turismului, în special a turismului de litoral. Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei egiptene. Investiţiile în turism au un rol decisiv în dezvoltarea acestei industrii, a venitului naţional şi în crearea de noi locuri de muncă.

În

Egipt

se

dezvoltă

turismul

cultural,

arheologic,

turismul

religios,

turismul

balnear, safari în desert, turismul de afaceri, eco-turism, turism sportiv, turismul de litoral.

Staţiunile litoralului egiptean au o bază tehnico-materială dezvoltată care cuprinde:

baza tehnico-materială specific turistică, formată din: hoteluri mici, dar şi complexe hoteliere mari, aparţinând lanţurilor internaţionale cu renume, unităţi de alimentaţie, mijloace de transport, agrement, şi infrastructura: căi de comunicaţie, instalaţii de telecomunicaţii, reţele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, unităţi comerciale, sanitare, culturale etc. Egiptul este cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalte, înzestrat cu o cultură spirituală, pe care o admiră turiştii, ce vizitează templele, piramidele. Bogatul patrimoniu artistic, arhitectural şi arheologic al ţării oferă culturii egiptene caracteristici unice la nivel mondial. Deoarece cultura reprezintă o componentă a călătoriei la peste 60% dintre turişti, promovarea obiectivelor turistice ar dezvolta turismul în Egipt, inclusiv turismul de litoral. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului Europa rămâne destinaţia principală pentru turism. Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului Americile au înregistrat cea mai mare creştere a încasărilor, urmată de Europa, Asia şi Pacific şi Africa. Orientul Mijlociu a fost singura regiune care a înregistrat descreştere a încasărilor. Din cauza schimbărilor

sociale şi politice a ţării Egipt a înregistrat descreştere a numărului de turişti în anul 2011.

Propuneri de valorificare a litoralului egiptean:

Capitalul natural • Reconstrucţia ecologică a siturilor degradate; •Valorificarea deşeurilor orăşeneşti; •Menţinerea potenţialului natural al ecosistemelor; • Adoptarea unor tehnologii moderne, nepoluante sau cu potenţial poluant mai redus în toată zona litoralului. Capitalul uman

• Pregătirea resursei umane pentru turism la performanţe mondiale; • Susţinerea activităţii de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea turismului; • Privirea resursei umane ca motor al dezvoltării ţării. Capitalul antropic • Lansarea proiectelor de investiţii conform conceptului de eco-dezvoltare; • Ecologizarea căilor de transport, curăţenia in zonă; • Utilizarea surselor neconvenţionale de energie şi instalaţiile corespunzătoare acestora.

Capital financiar • Crearea climatului favorabil atragerii capitalului străin;

• Investiţii cu impact redus asupra mediului înconjurător; • Prioritatea dată infrastructurii: tratarea apelor reziduale şi deşeurilor solide.

Obiective strategice de dezvoltare durabilă a turismului în Egipt

Asigurarea securităţii turiştilor.

Îmbunătăţirea imaginii Egiptului.

Stimularea competitivităţii sectorului turistic din Egipt.

Promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil şi de calitate.

Ecologizarea, întreţinerea, protecţia plajelor.

Calitatea resursei umane.

Promovarea turismului în străinătate .

Atragere de capital şi investitori.

Extinderea activităţii turistice.

Aport semnificativ la formarea PIB.

I . Manuale, monografii şi lucrări didactice

  • 1. Glăvan Vasile. Geografia turismului, Bucureşti : Editura Fundaţiei "România de Mâine",

2005. 336 p.

  • 2. Muntele Ionel. Geografia turismului : concepte, metode şi forme de manifestare spaţio- temporală, Iaşi : Sedcom Libris, 2003. 327 p.

  • 3. Dinu Mihaela. Geografia turismului, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2004. 331 p.

  • 4. Istrate Ion. Economia turismului şi mediul înconjurător I. Istrate, F. Bran, A. G. Roşu, Bucureşti, Editura Economică, 1996. 288 p.

  • 5. Gherasim T., Gherasim D. Marketing turistic. – Bucureşti: Editura Economică, 1999. – 240 p.

  • 6. Ioncică M., Stănciulescu G.– Economia Turismului şi Serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti 2005, pag. 86

  • 7. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti 2004, pag. 134

  • 8. Nedelea Al., Piaţa turistică, Editura Didactică şi pedagogică, Bucucreşti 2003, pag.36

  • 9. Nistoreanu P., Management în turism, servicii, Editura ASE, Bucureşti 2005., pag

    • 10. Olteanu V., Marketingul serviciilor. Teorie şi practică, Editura Uranus, Bucureşti 1999, pag. 117

    • 11. Nistoreanu Puiu Economia turismului: teorie şi practică, Bucureşti : Editura A.S.E., Bucureşti, 2005. 135 p.

    • 12. Postelnicu Gheorghe, Introducere în teoria şi practica turismului, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, 53 p.

    • 13. Snak O., Baron P., Neacşu N., Economia turismului , Editura Expert, Bucureşti 2001,

621 p. 14. Tourism Satellite Acounts: The case of Egipt, 2011

2.1 http://en.egypt.travel

  • II Site – ografia

2.8. www.hartainfoturism.ro

ANEXA 1

Afiş de publicitate guvernamentală pentru conştientizarea populaţiei în ce priveşte rolul vital al turismului pentru economia Egiptului: bancnota egipteană de o liră care prezintă imaginea templului lui Ramses II este însoţită de textul „Graţie turismului, lira noastră e mai puternică.”

Afiş de publicitate guvernamentală pentru conştientizarea populaţiei în ce priveşte rolul vital al turismului pentru economia Egiptului: bancnota egipteană de o liră este prezentată fără imaginea templului lui Ramses II, însoţită de textul „Imaginaţi-vă ce ar fi lira noastră fără turism.”

ANEXA 2

56

Viza pentru Egipt

Cetatenii Republicii Moldova au nevoie de perfectarea prealabila a vizei pentru Egipt. Aceasta se

poate obtine la reprezentanta consulara a Ambasadei Egiptului in Romania.

Agentiile de turism acorda suport de viza.

Lista documentelor necesare:

  • 1. Pasaport valabil minimum 3 luni de la data sfirsitului calatoriei

  • 2. O fotografie 3x4

  • 3. Data personale pentru completarea formularului de viza

Copii mai mari de 14 ani trebuie sa detina pasaport personal. Copii pina la 14 ani pot avea fie pasaport personal, fie pot fi inscrisi in pasaportul unuia din parinti. Pentru copii mai mari de 6 ani inscrisi in pasaportul parintilor este obligatorie prezenta fotografiei. Costul vizei: 60 EUR Termenul de perfectare a vizei: maximum 7 zile. Termenul de prezentare a actelor: minimum 1 saptamina inainte de calatorie.

Ambasada Egiptului in Bucuresti:

Adresa: blvd. Dacia, 67, sector 1 Telefon: (40 1) 211 09 38, 211 09 39

57