Sunteți pe pagina 1din 16
An III N R . 23 (123) 01.07 - 08.07 2015 16 pagini 1,5 0
An III N R . 23 (123) 01.07 - 08.07 2015 16 pagini 1,5 0
An III N R . 23 (123) 01.07 - 08.07 2015 16 pagini 1,5 0
An III
An III
An III N R . 23 (123) 01.07 - 08.07 2015 16 pagini 1,5 0 lei

N R . 23 (123)

An III N R . 23 (123) 01.07 - 08.07 2015 16 pagini 1,5 0 lei

01.07 - 08.07 2015

16 pagini 1,50 lei

R . 23 (123) 01.07 - 08.07 2015 16 pagini 1,5 0 lei A m lansat
A m lansat cu două săptămânii în urma un apel la inițiativă civică, mia Islandei
A m lansat cu două săptămânii în
urma un apel la inițiativă civică,
mia Islandei se află la nivelul pe care îl
avea înainte de criza economică globală.
scriam atunci și întăresc acum cele scrie.
Este un moment dificil. Trebuie să
luăm decizii împreună, cu gândul la vii-
tor. România are nevoie de o Societate
Civilă puternică, capabilă să înțeleagă
lecțiile primite și să acționeze în consecin-
ță. Lupta nu este pentru niște posturi gu-
vernamentale. Lupta este pentru a nu per-
Și alte țări, inclusiv România, au ajuns
la PIB-ul din 2008. Islanda este singurul
stat care nu a adoptat politici de austerita-
te. Refacerea economică nu a afectat mo-
delul bunăstării sociale, sistemul de edu-
cație sau sănătate, conform raportului
anual al FMI. Rata șomajului, care a explo-
dat la începutul crizei, a revenit la valori
mite revenirea la populismul comunist ori
„normale”, comparabile cu cele ale state-
cel de extremă dreapta, trebuie să facem
ceva pentru liberul exercițiu al drepturilor
și libertăților cetățenești, pentru recâștiga-
rea respectului față de noi înșine dar mai
lor unde s-au aplicat măsurile de austeri-
tate resimțite dur de populație.
mult pentru generațiile ce ne vor urma.
Dacă fiecare dintre noi am adopta o
atitudine potrivită, oferind gesturi auten-
tice, cu siguranţă am reuşi să urcăm pe
scară a valorilor socio-umane. Un ,,ingre-
dient’’ primordial este să acționăm pozitiv
şi prompt, inițiativele propuse să devină
Aceste rezultate au fost posibile dato-
rită deciziei luate în urmă cu șase ani de
mica țară atlantică. Islanda a hotărât să nu
salveze băncile cu probleme și să urmă-
rească în Justiție bancherii vinovați pentru
falimentul acestora, spre deosebire de
țările europene și SUA, care au naționali-
zat pierderile și i-au lăsat pe bancheri să
scape nepedepsiți.
o ,,lege’’ îmbinată cu libertatea de alegere.
Astfel, vom putea ,,condimenta’’ evoluția
gândirii şi atitudinii în relaționarea interu-
mană, iar cazurile vor fi parțial soluționa-
te. Numai acționând în mod răspunzător
Islanda a sprijinit doar băncile de stat
și a impus cetățenilor restricții privind
valuta, în ciuda acuzațiilor de comporta-
ment anti-concurențial.
Planul a funcționat, iar acum Islanda
putem deveni un model.
Modelul Islandei este modelul ce-mi
revine în minte ori de câte ori mă gândesc
să fac referire la victorii ale societății civi-
le, islandezi au putut noi de cu am putea.
se pregătește să deschidă, iar, piața finan-
ciară. În stil islandez: cei care vor să scoată
bani din țară plătesc o taxă de 39%, care
va descuraja hemoragia de valută, după
liberalizare.
F.M.I. a recunoscut oficial că econo-
Dan Orghci

În urma cu ceva timp partea

din spate (coada Lupului de la

stindardul Dacic, care a fost sur- sa de inspirație a sculptorului Orăștian, Nicolae Adam) a căzut din cauza vântului puternic (zic unele surse) sau din cauza mate- rialului din care este turnat, adică bronz (zic cârcotașii). De-o fi una, de-o fi alta nu avem de unde știi. Tot ce se vede și se poate ști este

soclul gol de pe care acum rămâ-

ne loc gol pentru vre-o pasăre.

„Izvorul de Aur al Dacilor” fiind dus la reparat. Asta însemnând că o vreme, sperăm că nu lungă, soclul va fi gol. Trăiesc cu speranța că cârco- tași doar cârcotesc și vom reve- dea opera maestrului Nicolae Adam la locul ei.

Dan Orghici

„Se poate înțelege munca unui om care vrea să nu mai fie dobitoc. Dar se
„Se poate înțelege munca
unui om care vrea să nu mai
fie dobitoc. Dar se înțelege
mai puțin munca fără preget
a celor care par a voi
să arăte tot mai mult
ce mai dobitoace sunt.”
Nicolae Iorga
Activitatea Goscom S.A. Orăștie, de „VORBA” domnul Ovidiu Laurenţiu Bălan, primarul municipiului Orăștie.
Activitatea Goscom S.A. Orăștie,
de „VORBA” domnul Ovidiu Laurenţiu Bălan,
primarul municipiului Orăștie.
menajere.
oada 16.07.2015 – 28.07.2015.
preţului aprobat în C.L ajustând
preţul la cantitatea reală cântări-
tă ce se va transporta şi depozita
în depozitul din localitatea Cris-
tian, judeţul Sibiu.

După cum scriam în numere- le anterioare Activitatea Gos- com SA Orăştie are un nou Consiliu de Administraţie, des- pre aceasta și despre problema deponeului de deșeuri menaje- re am intervievat pe domnul Ovidiu Laurenţiu Bălan, prima- rul municipiului Orăștie.

Dan Orghici: Avem o nouă conducere, de două săptămâni instalată, ce spuneți despre pro-

gramul de administrare al socie-

ții? din discuțiile avute cu di- rectorul acestei societăți se înțe- legea necesitatea unui audit pen- tru a stabili concret situația la Activitatea Goscom SA Orăştie. Domnul Primar: După câte ştiu eu a fost făcut un audit ex- tern în luna decembrie, iar ra- portul a fost prezentat şi aprobat în unanimitate de Adunarea Generală a Acţionarilor. Este

problema conducerii dacă do- reşte un nou audit, eu cred că este mai important ca acesta să- şi propună şi să aprobe în AGA un program de măsuri privind

administrarea societăţii. Trebuie de asemenea propusă şi aproba-

tă în AGA noua organigramă a societăţii. Noul Consiliu de Ad- ministraţie nu a prezentat măsu- rile preconizate a fi luate în peri- oada următoare privind activita- tea apă-canal şi colectare deşeuri

Dan Orghici: Acum, vizavi de acea hotărâre pe care a înaintat-o domnul Călinescu, de majorarea inerentă a prețului serviciul de colectare a deșeurilor menajere. (N.R. Redăm o parte din hotă-

în totalitate se poate

consulta pe site-ul nostru:

http://vorba.info/.) „Hotărârea C.L privind aproba-

rea preţurilor şi tarifelor practicate

de Activitatea Goscom SA Orăştie

pentru activităţile de precolectare, colectare gunoi menajer, transport şi depozitare deşeuri menajere urba- ne care a avut în vedere adresa soci- etății Activitatea Goscom S A” Orăştie prin care solicită modifica- rea preţurilor şi tarifelor practicate de SC Activitatea Goscom SA Orăştie la activităţile de precolecta- re, pentru populație şi agenții are la bază analiza costurilor ce se vor efectua în perioada următoare care corespunde cu intervalul de la data când se va închide depozitul de deşeuri al municipiului Orăştie şi data la care contractual de delegare al gestiunii serviciului de salubrita-

te al localităţii încheiat între Socie-

rârea C.L

tatea Comercială şi Autoritatea Publică Locală încetează. In fişa de fundamentare a tarifu- lui pe perioada de mai sus s-au luat în calcul:

- Costurile de precolectare şi co- lectare la nivel de localitate în peri-

- Costurile de transport executate

de o firmă specializată în transpor- tul deşeurilor cu utilaje specific de mare tonaj,

- Tariful de depozitare lei/tonă în

depozit. Tarifele includ colectarea gunoiu- lui menajer, transport şi depozitare deşeuri menajere urbane începând cu data de 16.07.2015, după cum

urmează:”

     

Tarif

Tarif

Nr.

Denu-

mirea

Lei/

solicitat

solicitat

crt

activi-

U.M.

Fără

Cu TVA

tății

TVA

 

Tran-

     

1.

sport

gunoi

-

mc

ptr.

ag.

101,3

125,28

econo-

mici

 

2. Gunoi

Lei/

   

popula-

pers/

10,10

12,52

ție

-

lună

blocuri

 

3. Gunoi

Lei/

   

popula-

pers/

15,15

18,18

ție

-

lună

case

Domnul Primar: Nu am fost de acord cu proiectul de hotărâ-

re privind majorarea tarifelor la gunoi menajer întrucât acesta nu

avea o fundamentare reală. Creşterea de preţ se baza pe o cantitate estimativă care era transportată şi depozitată la un depozit din judeţul Sibiu. Cred că trebuie revenit asupra

Dan Orghici: Deci nu se poate cântări și aici pe cântarul nostru? Căci știu că aveam și noi un cân-

tar la intrarea în deponeu. Nu

aveam acolo, era cândva. Acuma nu știu. De aceea întreb? Domnul Primar: Nu există.

Dan Orghici:. Deci îl duc la Cristian și-l cântăresc acolo și

se factu-

rează către Activitatea Goscom

cantitatea transportată şi depozi- tată, acest lucru l-am spus în ședința C.L., creșterea asta se

datorează în principal transpor- tului deșeurilor în noua locație și plăţii taxei de depozitare.

Dan Orghici: Pe estimarea aceasta s-a mers și în trecut; pe aceeași estimare. Domnul Primar: Da, şi îmi

doresc ca cetăţenii să nu plăteas- că un preţ nereal. Consilierii locali PNL și noua conducere a Activității Goscom să vină cu soluții privind gestio- narea deșeurilor pentru perioada

până la deschiderea gropii de

gunoi de la Bârcea şi să nu arun- ce responsabilitatea exclusiv în sarcina Primăriei. Din momentul în care și-au asumat responsabilitatea admi- nistrării acestei societăți trebuie -și asume și responsabilitatea

Domnul Primar:

gestionării activităților pe care această societate le desfășura.

Dan Orghici: Deci, să nu pase- ze exclusiv în sarcina Primăriei și să-și asume responsabilitatea și asupra tuturor activităților pe care le-a desfășurat până în pre- zent? Domnul Primar: Una dintre propunerile de eficientizare a activității (pentru Activitatea

Goscom), ar trebui să fie și redu-

cerea cheltuielilor salariale ale conducerii, Consiliului de Ad- ministraţie şi a Comisiei de cen- zori , cu 50%.

Dan Orghici: Cu 50%, pentru astea de conducere, și benevol pentru Consiliul de Administra- ție. Spuneți în ședința de Consi- liu Local. Domnul Primar: Făcând preci- zarea că lunar, Activitatea Gos- com are cheltuiala de salarizare de un cuantum de aproximativ de 20.000 lei.

Dan Orghici: 200 de milioane

lei vechi?

Domnul Primar :Da.

Dan Orghici: Cu salarizarea? Domnul Primar: Da, povara creșterii prețurilor, povara închi- derii gropii de gunoi ar trebui să fie suportată în egală măsură și de către conducerea societății.

egală măsură ș i de către conducerea societă ț ii. Despre „bucuria” de a fi client
Despre „bucuria” de a fi client Telekom

Despre „bucuria” de a fi client Telekom

Despre „bucuria” de a fi client Telekom

Uite că dorința de a per-

manentiza accesarea serviciilor

oferite de societăți românești, mi se poticni în noile servicii oferite de colosul german, exponent, cel

puțin publicitare, al celor mai bune opțiuni în domeniul teleco- municațiilor. Dacă până acum, defunctul Romtelecom-Cosmote mi-a oferit satisfacția unei

promptitudini constante în des- fășurarea serviciilor, fără chiar a mă penaliza pentru cele două- trei zile întârziere la plata factu- rii, datorata evident, faptului că nu exista poștaș în localitatea de domiciliu, Telekom, care cred că nu e decât o societate tipic româ-

nească în sensul prost al definirii

ei, îmi oferă primele surprize:

stikul de internet Romtelecom e scos din uz, așa că accesez prin cumpărare un altul. Prima carte- lă nu poate fi activată două săp- tămâni iar oficianta de la locația Telekom Deva, după multiple

sesizări la „superiorii” de la Bu-

curești rămase fără efect, îmi

schimbă cartela. Bucurie mare, funcționează și mă bucur de folosirea ei până în 25 mai 2015. Îmi afișează ceea ce toți și-ar dori, 5 linii, 3 G dar accesul la internet, ioc. Aflu că și cartela SIM al telefonului mobil asociat numărului de fix nu mai poate fi folosită, așa ca 1234 e accesat zilnic, cu trimiteri de la un com- partiment la altul, în data de 04 iunie 2015 făcând cunoștință cu 6 operatori care nu mi-au oferit nu rezolvare, ci numai ridicări din umeri, politicoase și plicti- coase, șabloane învățate pe dina-

ș i plicti- coase, ș abloane învă ț ate pe dina- fară. Impasul e total, probabil

fară. Impasul e total, probabil va fi o rezolvare dar rămâne aspec-

tul moral al acestui fapt. Atâtea zile în care un telefon nu a putut fi folosit, la fel, rețeaua internet nu a putut fi folosită, aducându- mi grave insatisfacții morale și personale trebuie să aibă o expli-

cație pe care eu nu vreau să o pun pe superficialitate, ignora- rea unui client obișnuit de către personalul Telekom, dar vreau

să remarc faptul că de la străluci-

rea cu care sunt prezentate servi- ciile Telekom și avantajele oferi- te tuturor, cel puțin declarativ, la radio și mai ales la TV și soluțio-

narea eventualelor disfuncționa- lități ale serviciilor promovate e o distanță de la cer la pământ. Deja încep să mă gândesc, ca mulți alții, dacă mai rămân client Telekom sau nu. În rest, factura se desfășoară ca și până acum, plătită la timp, pentru că Tele- kom penalizează întârzierile de o zi, două… Culoare mov și me- sajele asociate îmi dau o senzație de dezgust, cea pe care o simți descoperind că în pachetul cu

dezgust, cea pe care o sim ț i descoperind că în pachetul cu bomboane mult dorit,

bomboane mult dorit, găsești

ciocolată expirată.

PS. N-aș fi vrut sa fac publi- că această dezamăgire dacă nu ar fi recidivat. Azi, 26.06.2015 acces internet 0. Un client „mulțumit”

26.06.2015 acces internet 0. Un client „mul ț umit” Librăria situată în Orăștie, str. N. lorga,

Librăria situată în Orăștie, str. N. lorga, nr. 5

vă oferă:

rechizite marca Herlitz, cărți de colorat, puzzle-uri, precum şi o gamă diversificată de jocuri pentru copii de diferite vârste.

diversificată de jocuri pentru copii de diferite vârste . Magazinul HORTICOM din zona Spitalului Municipal

Magazinul HORTICOM

din zona Spitalului Municipal PROGRAM:

LUNI - VINERI: 8-20

SÂMBĂTĂ: 8-17 DUMINICĂ: 9-17

Pagina 2
Pagina 2
Să -i nume ș ti „puturo ș i” pe greci, este cum marinarii sovietici naufragia

-i

numești

„puturoși” pe greci, este cum marinarii sovietici naufragiați pe insulă o violau toată noaptea pe bucătăreasă, iar dimineața o puneau la gazeta de pe- rete că-i curvă.

Astăzi, ceasul dato-

riilor indică, în dreptul Greciei, suma de 338 de miliarde de euro, (dar „cifra de lucru” pentru

presă este de 330 de miliar- de); la sfârșitul lui 2011,

înainte de "programul de

salvare", datoria guverna- mentală era de 162% din PIB, iar acum se ridică la 180%; economia Greciei este cu 20% mai măruntă decât estimările FMI din 2010, când a început „procesul de solidarizare europeană".

De atunci, FMI, UE

şi BCE i-au dat cu împru- mut guvernului Greciei 252 de miliarde euro (restul creditelor au fost acordate de „diverși”, sau de speculatori foarte calcu-

lați), suma care a fost folo-

sită după cum urmează:

- 34,5 miliarde, ca să

"înmoaie" sectorul privat, să accepte restructurarea datoriei, în 2012;

- 48,2 miliarde, ca să

sprijine băncile din Grecia;

- 149,2 miliarde, ca să plătească datoriile iniţiale. Dar băncile din Grecia nu sunt greceşti. Asta înseamnă că doar 20 de miliarde (eventual) vor fi ajuns pentru sprijini- rea efectivă a economiei Greciei, adică puțin mai mult de 9% din banii îm- prumutați de la "Troica". Până la câştigarea ale- gerilor de către Syriza, a existat o crevasă între po- porul grec şi guvernul său - este o ţară canibalizată de

corupţie (cam cum e şi la

noi), disciplina fiscală a fost percepută drept încu-

rajarea hoţiei de stat.

În

mai

plus,

are

ce

rost

munceşti,

când datoria creşte?!

Dacă hărnicia gre-

cească nu mai contează, atunci ce înţeles mai are să- i faci „puturoşi” pe greci?!

Gre-

Băncile

din

cia sunt deţinute majoritar de investitori străini (daca socotim drept "investitor

străin de stat" pe "Hellenic

Financial Stability Fund",

întemeiat de EFSF, în 2010, cu 50 de miliarde de euro, ca să recapitalizeze băncile din Grecia).

Între

aceştia,

se

Florian Goldstein (MAKE) distinge grupul celor mai mari fonduri de in- vestiţii din lume, (despre
Florian Goldstein (MAKE)
distinge grupul celor
mai mari fonduri de in-
vestiţii din lume, (despre
care nu se poate zice, ca
despre creditaţii noştri în
franci elveţieni, că n-ar fi
fost atenţi atunci când au
cumpărat acţiuni ale bănci-
lor greceşti).

De pildă, la Alpha

Bank, în poziţia a doua, figurează şi Paulson & Co.,

Inc., al lui John Alfred Pa- ulson, o legendă vie, fai- mos pentru averea de mili-

arde de dolari, facută în

2007, prin specularea CDS- urilor (poliţe de asigurări contra falimentului, care îl pot face pe deţinător să-şi dorească falimentul socie- tăţii la care deţine acţiuni, ca să se înavuţească cu profituri uriaşe).

Din 2012 şi până

astăzi, băncile şi entităţile financiare străine şi gre- ceşti care împrumutaseră statul grec şi-au recuperat investiţiile şi au dispărut dintre potenţialii păgubaşi; fuseseră francezi, nemţi,

italieni şi greci.

Programul

euro-

pean de emisiune mone- tară a urmărit să-i salveze pe aceştia. El nu reprezintă decât confiscare de avuţie de la

popoarele europene.

Pe

organismele

bancare şi financiare centrale europene nu le-a costat nimic să emită euro.

mic: banii nu au fost nici măcar tipăriţi, ca să soco- teşti hârtia, electricitatea şi salariile muncitorilor tipo- grafi; nu, a fost doar o oră de salariu pentru un conta- bil şi electricitatea pentru computerul lui.

În astfel de con-

diţii, nu văd de ce Uniu- nea Europeană nu i-ar da Greciei, un trilion de euro, gratis.

Şi-ar putea să ne

dea, aşijderea şi nouă.

Eventual, fiecăru-

ia.

Oricum, ţinta pare

ca euro să nu mai aibă nici o valoare

BURSA 30.06.2015

Sau

aproape

ni-

Știți unde se vorbește așa?

Angajaților contractuali

le este interzis să exprime

în public aprecieri necon-

forme cu realitatea, să dez- văluie informații care nu

au caracter public. Are obligația de a avea un comportament profesio- nist, să respecte Constitu-

ția, legile țării, să acționeze pentru punerea în aplicare

a dispozițiilor legale, res-

pectând etica profesională,

să apere prestigiul autorită- ții, inclusiv al instituției publice în care își desfășoa- ră activitatea. Se abține de la orice act

ori fapt ce ar produce pre- judicii imaginii sau intere-

selor legate ale acesteia. De a respecta demnita-

tea funcției deținute, core- lând libertatea dialogului cu promovarea intereselor sau a instituției publice în care își desfășoară activita- tea. De a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențat de considerente personale. Să aibă o atitudine con- ciliantă, să evite generarea conflictelor datorate schim- bului de păreri.

Totodată, în relațiile cu

mijloacele de informare în masă, se asigură de către persoanele desemnate în acest sens, de către condu- cătorul instituției publice Personalul contractual are obligația de a nu per-

mite utilizarea numelui sau

a imaginii proprii în acțiuni publicitare pentru promo-

varea unei activități comer-

ciale

Să aibă un comporta-

ment bazat pe respect, bu- -credință, corectitudine, amabilitate. Să nu aducă atingere onoarei, reputației demni- ții persoanelor din cadrul autorității sau instituției

publice. Întrebuințarea unor

expresii jignitoare, aspecte ale vieții private, sau for- mularea unor sesizări sau plângeri calomnioase. Organele cu atribuții disciplinare pot lua anumi- te măsuri împotriva acestor persoane care au încălcat

normele de conduită profe-

sională sau a prevederilor legale ce-aduc prejudicii persoanelor fizice sau juri- dice.

Angajatul trebuie să știe Că a dat o declarație să-

i spun că nu vom divulga

informații de interes perso- nal și instituțional privitoa-

re la instituție, la persona- lul angajat, la elevi, dacă nu ai acea autorizație. Dacă prin acestea sunt afectate interesele sau acti- vitatea unei persoane, se pedepsește cu închisoare

de la trei luni la trei ani sau

patru. Divulgarea fără drept sau care nu sunt destinate publicității, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu o amendă.

scopuri electorale.

Răspunsul în nr. viitor

C e vor face cei 6.500 de angajaţi care vor rămîne

fără locuri de muncă? Ce-au făcut milioane de români ajunşi în aceeaşi situaţie. Ce au făcut cei 65 de angajaţi cu care am început ziarul “Hunedoreanul”, editat de Media Pro, şi de care s-

a ales praful, ca de întreg proiec-

tul PRO din judeţul Hunedoara – ziar, televiziune, radio, agenţie de ştiri, peste 100 de oameni. Nimeni nu ne-a întrebat de să- nătate, niciun politician n-a oftat de grija noastră, deşi foamea era aceeaşi şi pîinea costa mai mult. Contăm doar cînd sîntem o tur- mă mai mare, să zicem de 100 de ori mai mare, cam 6.500? Şi cînd avem o îndeletnicire sănă- toasă, proletară, cu care empati- zează masele largi populare?

C e-aţi zice să ne reîntîl- nim în economia reală,

aia care produce, mult-puţin dar

sănătos? Există, pentru a exem-

plifica doar din aceeaşi zonă a economiei, cîteva mari proiecte în domeniul extracţiei de mine- reuri, în judeţul Hunedoara, care sînt blocate de laşitatea şi incompetenţa unui guvern care nu-şi asumă responsabilităţi.

Grecia judeţului Hunedoara

A stăzi este ziua sca- denţei, zi în care Grecia trebuie să ramburseze

Fondului Monetar Internaţional

o tranşă a împrumutului, în

valoare de 1,5 miliarde de euro. Guvernul elen susţine că nu are

aceşti bani, aşa încît Grecia ar putea fi declarată în insolvenţă. Creditorii au propus un plan de măsuri de austeritate (de bun- simţ, de altfel), menit a redresa economia, pe care politicienii populişti şi zgomotoşi care con- duc Grecia nu se arată dispuşi

să îl accepte. O ţară în falment,

multă gargară socialistă şi un popor de 11 milioane de suflete,

care speră că poate sta la infinit,

cu burta la soare şi mîna în bu-

zunarul altuia, cu un salariu

mediu de 1.000 de euro şi un

deficit bugetar care creşte în fiecare secundă.

C omplexul Energetic Hu- nedoara (CEH) are, în

acest moment, o datorie în va- loare de 1,5 miliarde de euro la

bugetul cumulat al statului ro- mân. Exact cît datoria scadentă astăzi a Greciei, care poate tri-

mite întreaga ţară în faliment.

Complexul Energetic Hunedoa- ra are aproximativ 6.500 de an- gajaţi şi deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia

de energie electrică din România dar este, de departe, cel mai mare datornic al României. O gaură neagră, mică dar viguroa- să, care suge taxele plătite, cum

altfel, de sectorul privat, viabil, al unei ţări întregi, ronţăie din

taxele şi impozitele fiecărui ro- mân. O firmă în faliment care are parte, ca şi Grecia, de multă gargară socialistă de pe margine şi de puţine soluţii de redresare. La fel ca Grecia, CEH se împru-

mută (de la acelaşi buget de stat

căruia îi este dator), pentru a-şi

putea plăti o parte din datorii, afundîndu-se şi mai mult în mlaştina unor combinaţii finan- ciare diperate şi fără viitor. CEH funcţionează cu taxele tale. Leta-

Alin Bena
Alin Bena

le. CEH, Grecia judeţului Hune-

doara, e o bombă cu ceas.

A r fi cineva dispus, cu responsabilitate, realism

şi curaj, să spună lucrurilor pe nume, adică FALIMENT - fără a mai invoca ridicola “importanţă strategică” a unei societăţi co- merciale cu 5% participare la producţia de energie electrică din România? Politicianul care ar face acest lucru şi-ar lua adio

de la politică. Soluţiile economi- ce corecte nu pot fi aplicate fără susţinere populară, corectitudi- nea şi realismul înseamnă moar- te pentru politicienii care trăiesc din voturi. Băsescu, Boc şi MRU

au simţit-o pe propria piele,

poporul îi urăşte şi acum pentru austeritatea care n-a transformat România într-o Grecie avant-la- lettre dar care a ciugulit un sfert din bănuţii, şi aşa puţini, ai bu- getarilor.

sfert din bănuţii, şi aşa puţini, ai bu- getarilor. Sînt bune şi voturile eco - teroriştilor,

Sînt bune şi voturile eco- teroriştilor, nu? Şi ale hipsterilor de facebook, gregari şi gălăgioşi. Aceste proiecte pot absorbi, în mare parte, disponibilizaţii de la CEH. E drept că îţi trebuie curaj să renunţi la bocetul populist,

dar e singura soluţie. Şi e greu,

cum e şi pentru greci, să te tre- zeşti din visul socialist, încă la mare preţ în Balcani. Dar a cam sunat ceasul.

Zorba, teach me to dance!

http://cioaravopsita.ro/

cam sunat ceasul. Zorba, teach me to dance! http://cioaravopsita.ro/ VORBA se ascultă dar se și citește
VORBA se ascultă dar se și citește Pagina 3
VORBA se ascultă dar se și citește
Pagina 3
C e a mai rămas din marea civilizaţie euro- peană? Cândva, Gre- cia şi Europa
C e a mai rămas din
marea civilizaţie euro-
peană? Cândva, Gre-
cia şi Europa îi dădeau pe Ho-
Petru Romoșan
mer, pe Aristotel şi pe Platon, pe
Eschil, Sofocle şi Euripide. Azi,
aliştii. Averile familiilor care au
MCV în cazul României şi Bulga-
e cinci luni, miniştrii de
urmaşii europenilor de altădată,
răspândiţi pe tot continentul, cu
minţi de contabili şi suflete de
cămătari, încearcă să reinventeze
Viţelul de Aur, Moneda Euro. Şi,
iată, Viţelul lor fără suflet e pe
cale să plesnească.
D
riei?
Finanţe din ţările bogate
din nordul Europei încearcă să le
bage pe gât grecilor un plan de
condus Grecia în ultimii 50 de ani
sunt, de altfel, direct proporţio-
nale cu enormitatea datoriei sta-
tului elen.
M oneda euro a fost una
dintre cele mai mari şi
salvare care să-i transforme în
sclavi până în 2050. În numele
civilizaţiei. În numele demo-
craţiei. În numele misti-
cului Euro. De câţiva ani,
grecii s-au trezit însă. Au
angajat experţi – istorici,
economişti, avocaţi – care
sunt pe cale să probeze
că partea cea mai mare a
faraonicei lor datorii e
datorie odioasă, datorie
ilegală. Jaf şi furt. De
T imp de cinci luni,
miniştrii de Finanţe din
Zona Euro, plus şefa FMI şi şeful
BCE nu au fost capabili să propu-
nă un plan cât de cât realist de
reintegrare a Greciei în economia
europeană. Preocuparea lor a fost
doar aceea de a-şi salva băncile
proprii şi, eventual, de a da de
pământ cu guvernul democratic
ales de poporul grec. Au ratat.
Dacă între statele Europei nu
mai teribile prostii inventate de
nişte europeni împotriva altor
europeni, cei mai săraci, din Sud
şi din Est. Noul Viţel de Aur a
crăpat, va crăpa. Istoria merge
totuşi mai departe. De când ne
ştim, de când ne scriem istoria, în
Europa nu am avut lideri mai
mărunţi, mai detestabili, mai
vânduţi, mai fantoşe. E foarte
probabil ca istoria mare să se
mute în altă parte, în Asia, în
America de Sud, în Africa. Cu
zare ca niciodată. Dacă europenii
nu se dezmeticesc acum, imediat,
din visul lor grotesc de îmbogăţi-
re, Rusia lui Vladimir Putin se va
putea instala foarte curând ca
stăpân al Mediteranei. Chinezii
vor fi şi ei pe aproape. Imperiul
European, gândit în secret de
Germania pentru Germania, e pe
cale să eşueze lamentabil a treia
oară.
fapt, datorie privată, iar
există solidaritate, la ce mai e
asemenea lideri, o vom duce din
O are ce-ar spune Socrate
despre europenii de azi?
nu datorie publică. Făcu-
tă cu ajutorul celor două
partide istorice care au
dominat Grecia alterna-
tiv, conservatorii şi soci-
bună Europa? Nu e mai bine să
ne întoarcem definitiv la statele
noastre naţionale, fără monedă
euro, fără Spaţiu Schengen şi fără
faliment în faliment, până la
dezastrul final.
Î n orice caz, visul lui Petru
cel Mare şi, odată cu el, al
Arogantul ministru de Finanţe
olandez, preşedinte al Eurogru-
pului, Jeroen Dijsselbloem, amin-
teşte în chip nefericit de Hippias,
care voia să creadă că ştie totul.
Rusiei pare mai aproape de reali-
O anchetă jurna-
listică pe care n-am
chef s-o scriu
operează subdomeniul
librărie.arsenieboca.ro? Ar
fi ciudat să fie așa, pentru
că, potrivit legii, pe site-ul
unui magazin online tre-
buie să apară fix entitatea
fiscală care emite factura
și bonul aferent tranzacții-
lor, așa că, dacă băieții de
la Prislop respecta legea,
CNC. Utilaje de-alea care
gravează materiale dure. I
-au făcut și un site, charis-
macnc.ro. Site-ul este deți-
nut însă de altă firmă,
Unitech Computer SRL,
dar care are sediul la ace-
eași adresă cu Charisma
Advertising SRL: pe stra-
da Nicolae Iorga nr.24,
Afacerea Arsenie Boca
Bogdan Stoica
Unul dintre motivele
pentru care m-am lăsat de
jurnalism este modul în
log COM SRL din comună
Brad a cumpărat echipa-
mente de birotica tot de la
Charisma Advertising.
sing SRL. În decontare,
scrie acolo.
Gata, mă opresc. N-am
care a început să fie făcută
meseria asta. Jurnaliștii,
deși au mai multe surse
În 2011, de vreo 17.000
de euro. Vă spun din ex-
chef să mai caut informații
despre acționarii Charis-
ma Advertising SRL, ai
de oameni credincioși și
mișto, care pun leu pe leu
pentru lucruri bune. Din
păcate, nu i-am găsit
Accept ideea că tocmai
site-ul ar trebui să fie deți-
Hunedoara.
de informare, mai multe
periență, dacă-ți cumperi
Cuvinte Vii SRL, ai Uni-
drepturi, mai multe tehno-
logie și mai mulți contri-
butorii decât oricând, sunt
blocați în două clișee: fie
scriu monden, fie scriu
politică. Astea vrea publi-
cul să citească, aud peste
tot, deși toată lumea nu dă
doi bani pe curvele din
showbiz sau din parla-
ment.
nut de Cuvinte Vii SRL.
Ori, RNC spune altceva…
rechizite de banii ăștia,
am scris un text prost. Că
lucrurile sunt perfect în
umpli un TIR.
acord cu legea, în toate
Câștigătorii
Observați cum totul
devine de-a dreptul haios:
entitățile de mai sus, și că
n-am înțeles eu ce și cum.
site-ul arseniaboca.ro este
deținut de un SRL care
promovează un alt SRL și
- cireașa de pe colivă -
colectează donații în nu-
Pe vrăjitorul.eu, Cha-
risma Advertising figurea-
ză că firma de sondaje, nu
ca editură sau firmă de
gravat cruci.
Același Interlog, ace-
lași furnizor Charismatic,
același an, alta achiziție:
tech Computer SRL, des-
pre misteriosul Tudor sau
despre cine/cum/câți
bani face pe cârca lui Ar-
senie Boca sau în numele
influenței mănăstiri Pris-
Într-un document din
2010, Charisma Adverti-
sing livra servere către o
entitate, într-un contract
finanțat prin programul
POSDRU. Hârtia e semna-
tă de un Tudor, din partea
cartușe de toner, piese și
accesorii pentru fotocopia-
toare, kituri pentru cup-
tor. Prețul contractului:
mele mănăstirii, fix în
IBAN-ul RO29 TREZ 3715
007X XX00 0055. Dacă
logica mea e corectă, mă-
năstirea Prislop se afla în
spatele celor două SRL-
uri, că altfel nu le-ar fi
90.000 lei plus TVA. Ce
copiator aveți, frate, aco-
lo???
lop din tot felul de activi-
tăți comerciale, ce-are
Sfântul Ardealului cu ser-
verele, copiatoarele, gra-
vură și fondurile europe-
Că am amestecat niște
informații banale într-o
manieră superficială. În
fond, nu (mai) sunt jurna-
list, sunt fotograf…
ne
S-o facă un jurnalist
De fapt, românii sunt
interesați cu adevărat de
SRL-ului dedicat aparent
lui Arsenie Boca. O fi ace-
lași Tudor desemnat ca
persoană de contact pen-
2012.
Dosar penal la
cu totul alte chestii: sex,
fotbal, mâncare bio, drep-
Primăria Deva, pentru
fraudarea de fonduri eu-
activ, d-asta cu redacție,
șefi și apariții la tv ca ana-
list, nu unul în retragere,
Dar tot țin să vă spun
un lucru, după cele 30 de
minute petrecute pe net
căutând banii lui Arsenie
Boca. Pentru că mi se pare
important: Arsenie Boca a
ca mine.
turi civile
Mai nou - reli-
ropene. Ghici pentru cine
lăsat să vândă cea mai
gie…
tru Unitech Computer
Eu sunt sătul în avans
scris o singură carte, nu-
mită „Cărarea Împărăți-
bună marfa religioasă a
momentului.
SRL, pe rnc.ro?
Ce se poartă zilele as-
tea, la modul serios? Ce e
la modă? Domnu' din
spate, mai tare, vă rog.
Cum? Arsenie Boca? Per-
fect!
au încălcat legea funcțio-
nării? Pentru Interlog.
Am mai găsit un link
mișto, dar care duce spre
2013.
Soția city-
managerului orașului
o
foaie albă. Cum vă suna
„ajofm hd Anunț Atribuire
Achiziție monitoare LCD"
de la Charisma? Mie îmi
Arsenie Boca este o
afacere. Domeniul arseni-
aboca.ro este un magazin
online de cărţi scrise de
sau despre sfântul Ardea-
lului. Cărţile sunt editate
de Editura Charisma. Ai
crede că editura e a mă-
năstirii Prislop, nu? Ei
Și aici avem o proble-
mă: dacă strângeam eu
bani din donații, pe per-
soana fizică, folosind in-
frastructura unui SRL la
care eram acționar, eram
acuzat imediat de evaziu-
ne fiscală și spălare de
bani. Sau poate mănăstiri-
le au alt regim fiscal, totul
e legal și eu nu știu
Next! Asta nu e o anchetă
jurnalistică, vă reamintesc,
doar niște observații…
sună interesant
De-aia o
fi
albă foaia? [UPDATE -
salvați și deschideți docu-
de cretinii care o să spună
chestii de genul „Bogdan
Stoica e un sectant și tex-
tul ăsta e un atac”, „Blog-
gerul e un vrăjmaș al Bise-
ricii Ortodoxe” sau „o să
vă spunem noi cine l-a
pus pe Bogdan Stoica să
facă ĂSTA”. Eu am fost
doar curios să văd cine
face bani de pe urma lui
mentul într-un cititor de
pdf-uri]
Deva apare în declarația
de avere a soțului ca fiind
salariata a Charisma Ad-
vertising SRL, cu 9.000 de
lei pe an. Cam puțin, dar
nici Deva nu-i București.
Tipa lucrează la Charisma,
care livra către Interlog
mărfuri extrem de scum-
pe, iar pentru Interlog
Arsenie Boca. Mi-ar fi
plăcut să găsesc o mână
ei”. Una, da? Restul de 45
de titluri din librarii, bise-
rici, de pe tarabe și de pe
net nu-i aparțin. Este, cum
ar veni, doar marketing,
de vreo câteva milioane
de euro pe an, dacă vânză-
rile de carte raportate în
România sunt corecte.
Marketing d-ăla fin, orto-
dox! Pentru bani, nu pen-
tru liniștea sufletelor voas-
tre.
Încă o foaie albă, dar
cu cealaltă firmă, Unitech
Computer: ”ajofm hd
încalcă legea cineva
din Primărie. Mai vede
GRĂDINA DE VARĂ COROANA
bine, nu. De fapt, nu știu.
cineva vreo legătură?
Am mai căutat una-
Bere la halbă= 3 Lei
Editura Charisma o fi tot
Anunț Atribuire Achiziție
Stații de lucru multiplica-
2014.
Uitați-vă pe
alta
Mare prostie! Dacă
ăia cu Charisma Adverti-
sing SRL, din Deva, care
deține site-ul? Sau e tot
una cu o altă firmă, Cu-
vinte Vii SRL, care deține
librăria cu același nume și
Ceafă de porc la grătar (100gr.) = 6 lei
mai cauți informații, te ia
capul!
Dincolo de cărţi și do-
nații, Charisma Adverti-
sing mai are o divizie, de
toare video laptop”.
[UPDATE - salvați și des-
chideți documentul într-
un cititor de pdf-uri]
Încă un link bun: Inter-
lista Programul Mihail
Kogălniceanu pentru
Întreprinderi Mici și
Mijlocii și-o să găsiți
iar Charisma Adverti-
Piept de pui la grătar (100gr.) = 6 lei
Mici la grătar = 3 Lei buc.
POFTĂ BUNĂ
LA GRĂTAR !!!
P
P

MagazinUl „Kenia”

P MagazinUl „Kenia” Bucuria culorilor ce se deprind din diversita- tea formelor de relief fac din
Bucuria culorilor ce se deprind din diversita- tea formelor de relief fac din Kenia -
Bucuria culorilor ce
se deprind din diversita-
tea formelor de relief fac
din Kenia - țara în formă
de inimă – un port dra-
pel al frumuseților ce se
pot vedea doar pe conti-
nentul African. Ați auzit
de Lacul Nakuru? Poate
că nu, dar de Flamingo
ați auzit, cu siguranță.
îndrăgostiții de ce au
văzut, s-au gândit că nu
ar fi lipsit de interes o
pată de Africa la noi
acasă.
Noi dăm acces direct
către producător, astfel
încât meșterul este me-
reu în văzul cumpărăto-
rului sau a viitorului
partener de afaceri!
Toate produsele sunt
fabricate din materiale
naturale, polimeri, poli-
esteri și alte produse de
sinteză nu au „poluat”,
încă, micul producător
Kenian.
Rețeaua de magazine
„KENIA”?
Da, rețea de magazi-
Deșertul și marea se
ne, cel deschis luni, 29
îngemănează în coloris-
tica Keniei, soarele ar-
zând în flăcări îl poți
găsi în culorile unei ro-
chii, la fel cum albastrul
clar al cerului se reflectă
într-o bijuterie. „Curcu-
beul” mai poate egala
multitudinea acestora.
Frumusețea natu-
rii, care desfată privirea
și îndemnă la meditație .
Noi nu ne-am propus
să facem lumea mai bu-
nă, Noi iubim Kenia, şi
tot ce e legat de ea, de
aceasta, credem că prin
activitatea noastră, o să
aducem un pic de lumi-
nă în sufletele tuturor
cumpărătorilor autoh-
toni, şi nu numai!
iunie, la Orăștie este
prima verigă dintr-un
lanț pe care-l dorim
extins în toată țara. În
curând vom inaugura
magazinele din Bucu-
rești și Constanța. Pri-
mul l-am dorit acasă
deoarece, așa cum mai
spuneam, suntem doi
orăștieni.
Vă veți întreba ce are
Kenia cu Orăștia?
Așteptăm să ne vizi-
tați magazinele, și veți
găsi accesorii, decorați-
uni, artizanat, îmbrăcă-
minte, încălțăminte,
genți, țesături, şi toată
Aici ne veți găsi în
zona centrului vechi
(str. N. Bălcescu, nr. 11)
de luni până vineri între
Ei bine are, deoarece
orele 9 - 18 și sâmbăta
doi Orăștieni, ce au avut
bucuria pornită propria
de la 9 la 12.
diferite contacte și con-
tracte în țara africană,
lor inimă!
Vă așteptăm!
VORBA se ascultă dar se şi citeşte Pagina 05
VORBA se ascultă dar se şi citeşte
Pagina 05
și con- tracte în țara africană, lor inimă! Vă așteptăm! VORBA se ascultă dar se şi
și con- tracte în țara africană, lor inimă! Vă așteptăm! VORBA se ascultă dar se şi
Falimentul Greciei sau falimentul UE? 1 . Nu asistăm la falimen- e u r o

Falimentul Greciei sau falimentul UE?

1

. Nu asistăm la falimen-

e u r

o

porturilor germane, așa cum a

7

tul Greciei ci la falimen-

știu ce este de făcut dar dacă fac ceea ce este de făcut pierd alege- rile; nici un popor nu acceptă soluții care, fie și pe termen scurt, îi afectează nivelul de via- ță, oricât de corecte și de necesa-

re ar fi; conducerea pentru popor

și conducerea de către popor se exclud.

5 . Criza modelului econo-

mic european: gândită

inițial ca un sistem economic prin care exporturile germane să susțină refacerea postbelică a

statelor occidentale, UE nu mai poate funcționa ca o economie centrată pe ideea susținerii ex-

ajuns să fie; concepută ca sistem al solidarității transnaționale care să asigure pacea prin dez- voltare comună și coeziune eco- nomică, socială și teritorială, UE a revenit la competiția economi- co-socială dintre națiuni ceea ce o obligă să înlocuiască politicile de stimulare a economiei și de sindicalizare a datoriilor suvera- ne prin politici de austeritate impuse în primul rând săracilor uniunii.

6 . Criza de conducere:

recurgerea la referen-

dum, atât în Grecia cât și în Ma-

rea Britanie, mai ales atunci când

în discuție sunt probleme strate- gice complicate precum rămâne- rea sau ieșirea din zona euro/ UE, nu arată respect pentru po- por ci reprezintă dezertarea de la datorie a unor conducători inca- pabili să determine poporul a-i urma; incapacitatea liderilor naționali și federali ai UE de a găsi o soluție crizei grecești do- vedește lipsa lor de viziune stra- tegică, incompetența lor tactică și impotența lor morală (se pare că alegerile democratice nu mai pot produce decât lideri mediocri sau submediocri - adică „reprezentativi”!).

. „Falimentul” statului

grec (nu există nici o

reglementare legală pentru insol- vența statelor, așa cum se întâm- plă în cazul societăților comerci- ale) nu înseamnă și falimentul întreprinderilor/băncilor gre- cești, după cum nu înseamnă nici obligația ieșirii Greciei din zona euro. De aceea panica la bancomate nu se justifică iar sprijinul dat băncilor de către Banca Centrală Europeană este salutar.

8 . Soluția nu este refinan- țarea datoriei grecești

(adică să împrumuți Grecia cu

bani pe care să îi restituie prin

tăieri de salarii și impunerea de noi taxe) ci reconvertirea/ restructurarea datoriei grecești (adică ștergerea datoriei și/sau preluarea ei la nivelul UE, con- comitent cu asistarea Greciei la aplicarea unui program de sti-

mulare a economiei prin investi- ții în sectoare industriale apte a produce creștere economică du-

rabilă). 9

. Chiar dacă Grecia are și ea partea sa de vină, pe-

depsirea ei pentru păcatele tre- cutului - de altfel copios încura- jate de criticii ei de azi - este inu- tilă. Soluția trebuie să vizeze

tul UE.

2 .

Falimentul UE este con-

secința unei crize struc-

turale cu mai multe dimensiuni.

3 Principalele trei dimen- siuni ale acestei crize

.

sunt:

I.

criza democrației;

II.

criza modelului econo-

mic european;

III. criza de conducători și

de conducere.

4 . Criza democrației: gu- vernele statelor din zona

4 . Criza democra ț iei: gu- vernele statelor din zona Adrian Severin viitorul iar aceasta

Adrian Severin

viitorul iar aceasta presu- pune și o reformă structurală a UE.

10 În lipsa unei soluții „europene” juste,

fezabile și durabile la problema greacă, nimeni nu trebuie să se mire dacă Grecia - chiar și răma- să membru al UE, așa cum majo-

ritatea grecilor și-o dorește - va vira strategic spre Rusia și Chi- na, afectând astfel echilibrul geo- politic în Europa de sud-est și în Mediterana orientală, precum și antrenând colapsul politicii ger- mane/occidentale față de Turcia,

cu efecte grave asupra stabilității

întregului spațiu levantin.

11 Faptul că România nu este membră a

zonei euro nu înseamnă că nu este membră a UE și că ceea ce se întâmplă în zona euro nu o afec- tează. De aici rezultă atât dreptul

cât și obligația României de a se pronunța în chestiunea greacă.

E ste urgent să o facă. Nu de pe poziția subalternu-

lui servil al „protagoniștilor” U.E. ci de pe aceea demnă a soli- darității militante cu o națiune mică pe care primadonele Euro- pei vor să o umilească după ce

au sărăcit-o (a se citi „înșelat-o”

sau chiar „furat-o”).

.

.

„în ș elat- o” sau chiar „furat - o”). . . (și a autorităților in- capabile

(și a autorităților in- capabile să înțeleagă ceva.)

L a începutul lunii iunie, se deschi-

dea în Codlea, prima

„autoservire pentru oa- meni cinstiți”: inspirat de ideile asemănătoare puse în practică în alte țări ale lumii civilizate, Erwin Albu a scos în fața curții sale surplusul de fructe,

legume și flori produse în

propria grădină invitând trecătorii cinstiți să se ser- vească după bunul plac,

să își aleagă fructele și legumele dorite, să le cân- tărească singuri și, înainte să plece, să doneze în cu- tia poștală cât consideră ei că ar trebui să coste pro- dusele alese.

E xperimentul lui Erwin a avut

rezultate nesperate: clien- ții s-au dovedit cinstiți și,

brusc, despre oamenii din

Codlea a început să vor-

bească, în termeni lauda- tivi, mai toată lumea. Cu toate acestea, primarul localității era nemulțumit. Așa că i-a trimis lui Erwin Albu o somație – „având

in vedere faptul ca desfă- șurați activități pe dome- niul public al municipiu- lui Codlea” – prin care îl somează să achite taxa de ocupare a domeniului public “conform H.C.L. nr. 136/15.12.2015″ și să obțină atestatul de produ-

cător, altfel va fi amendat.

E rwin Albu i-a răspuns prima-

rului printr-o scrisoare deschisă. O scrisoare pe

care vă invit să o citiți în

cele ce urmează.

Către Primăria Codlea

Subsemnatul Erwin Albu, domiciliat în muni- cipiul Codlea, strada Late- rală nr.82, județul Brașov, confirm prin prezenta că am primit somația dum- neavoastră cu număr 13473/19.06.2015. Vă anunț cu mare mâhnire că nu ați înțeles nimic din

ceea ce se întâmplă în

municipiul pe care îl ad- ministrați vremelnic.

De peste o săptămână, o țară întreagă se uită cu mare respect și admirație

România oamenilor cinstiți

la comunitatea noastră și la felul în care cetățenii simpli știu să se comporte

între ei. Nu îmi amintesc când s-a mai vorbit în ultima vreme despre mu- nicipiul Codlea cu atâta apreciere. Este un experi- ment civic prin care ară- tăm lumii cum suntem cu

adevărat ca popor și prin

care încercăm să găsim soluții pentru micile gos- podării și care a luat o

amploare de neimaginat ca ecou de susținere în societatea românească.

Din surplusul din gos- podărie, din munca mea țărănească, am expus la poartă niște produse agri- cole, flori, legume, fructe și altele derivate, și am invitat oamenii să se auto- servească cu toată încre-

derea și bunăcredința, iar

dacă aceștia consideră, pot lăsa o mică donație în cutia poștală. Am numit

acest experiment de un real succes până în pre- zent : ”Autoservirea din

gospodărie pentru oameni cinstiți”. Peste tot în Euro- pa civilizată se practică această activitate de sub- zistență, dar în România autoritățile știu să înnăbu- șească orice inițiativă care nu trece printr-un filtru ultrabirocratic. Poporul român este hulit a fi un

popor necinstit, iar tocmai

această acțiune scoate în evidență ceea ce autorită- țile încearcă să blocheze:

solidaritatea și cinstea populară și soluțiile alter- native cetățenești.

Referitor la ocuparea domeniului public pentru care mă somați să efectuez în regim de urgență de- mersuri privind achitarea taxelor, pentru că am ex- pus niște produse țără- nești la poartă, vă rog și

eu respectuos să trimiteți

inspectorii primăriei, pen- tru a-și justifica și aceștia

existența, să constate și să calculeze ”de urgență” impunerile de plată.

Referitor la invitația de

a obține certificatul de

producător agricol, vă atrag atenția că vă depă-

șiți

competențele de unita-

te

administrativ-teritorial-

ă, din următoarele motive:

– eu nu efectuez abso-

lut nicio activitate comer-

cială la adresa menționată,

produsele țărănești expu-

se la poartă nefiind expu-

se la vânzare, neexistând

vreun preț impus, oricine putând să se servească

după bunul plac. Donația lăsată în cutia poștală este benevolă și poate să aibă sau poate să nu aibă de-a face cu expunerea de pro- duse țărănești. – impuneți obținerea unui certificat de producă-

tor agricol, însă omiteți cu

rea-credință sau din nești- ință gravă că există și alte

forme de organizare prin

care micii întreprinzători

pot activa. Printre acestea, menționez activitatea de desfacere directă din gos-

podărie, reglementată la nivel european, dar ne- promovată și chiar vitregi-

De Sorin Tudor

tă de către autorități, toc- mai pentru a îngreuna orice inițiativă care să înlesnească supraviețuirea țăranului și a micului pro- ducător român. – vă aduc aminte, că

acum aproximativ o lună

am purtat o convorbire

telefonică concludentă cu unul din cosemnatarii somației dvs., consilier în cadrul Primăriei Codlea, prin care acesta îmi expli- ca, conform legii, că obți- nerea certificatului de producător agricol se poa- te face doar în legătură

directă cu producția agri- colă aferentă unui teren aflat în circuit agricol, nicidecum pentru niște ceapă sau niște flori culti- vate în propria curte, casă

sau balcon. Așadar ce

încercați să îmi impuneți acum? Cu mare mâhnire,

Erwin Albu, Cetățean păsător și țăran urban

Pagina 6 VORBA se ascultă dar se şi citeşte
Pagina 6
VORBA se ascultă dar se şi citeşte
Iată o întrebare care face Sorin Roșca Stănescu
Iată o întrebare care face
Sorin Roșca Stănescu

Copreşedinta

major, deficitul de democraţie este atât de pronunţat încât, din această cauză, România se afla într-un pericol mult mai mare decât invocatul şi realul pericol

extern. Nu este acum momentul să intrăm în detalii. Dar, cu cer- titudine, atunci când puterile, care ar trebui să fie independen- te într-un stat, se substituie una alteia, se afla în conflict, în loc să coopereze, ascund adevărul, în loc să fie transparente, încalca norme constituţionale, iar repre- zentanţii lor norme penale, presa ar putea juca un rol pozitiv şi ar putea deveni, pentru a doua

oară în istoria ultimilor două-

actele şi faptele Legislativului să devină pur formale. Un fel de pantomimă. Cealaltă putere, puterea executivă, este ineficien- tă şi blocată într-o competiţie cu ea însăşi şi cu celelalte două pu- teri în stat. Competiţia cu ea în- săşi. în esenţă, este războiul dur, purtat de cele două părţi ale Exe- cu ti vul ui, G uv er n ul şi preşedinţia. În fine, justiţia, a treia putere constituţională, căre- ia un CSM puternic al trebui să-i garanteze independenta, a deve- nit, la rândul ei, o prizonieră a sistemului. În afara celor trei

puteri în stat, nu mai există altce-

va decât societatea civilă, care şi

rândul lor, prizoniere. Şi că ziariştii să aibă, realmente, posi- bilitatea de a face public ceea ce afla şi de a se exprima aşa cum ei doresc să se exprime. Dar este oare posibil ca presa să fie decu- pata din sistem?

Alina Gorghiu şi-ar putea

lua un angajament care o ono- rează, cu singura condiţie ca ea să dispună de suficiente mijloace

pentru a face ceea ce îşi propune. Cum să faci presa mai puternică?

Cum să faci presa mai indepen-

tora, care fie au devenit pur for- male, fie sunt şi ele prizonierele sistemului. Şi, desigur, apoi ur- mează să existe şi voinţa politică necesară.

Dacă poate fi cu ceva de

folos, eu unul, pun la dispoziţia opiniei publice şi clasei politice una dintre cele trei lucrări pe care le-am elaborate în penitenci- ar şi care se numeşte ”Unsfert de

secol de presă postcomunista”. Precum şi o a doua lucrare, inti-

toţi banii. Mai ales acum. Într-o secvenţă de timp în care toate instituţiile fundamentale ale statului sunt sfâşiate. Începând chiar cu cele trei puteri. Răspun- sul devine însă complicat, dacă luăm în calcul starea în care se găseşte presă la capătul a două- zeci şi cinci de ani de existenţa postcomunistă.

PNL, Ali-

na Gorghiu a lansat un semnal în acest sens. A sugerat, chiar, că ar fi necesară declanşarea unui proces politic, care să conducă la

ameliorarea situaţiei presei. Bă-

nuiesc că ea vizează tocmai această şansă, pe care ar putea-o avea presa, de a îmbunătăţii sta- rea de lucruri din România. De a funcţiona într-un moment greu, ca un colac de salvare. Cum îşi poate ţine cuvântul Alina Gor- ghiu şi ce s-ar întâmpla dacă presa ar deveni mai puternică financiar şi, în felul acesta, mai liberă?

zeci şi cinci de ani, un motor al dezvoltării societăţii. Aşa cum s-

a întâmplat în ultimul deceniu al secolului trecut. Adică în anii

ea este făcută ferfeliţa, fiind aproape, în totalitate, parazitată

de sistem şi mass-media.

dentă? În esenţă, şi despre presa se poate spune, aşa cum s-a spus, fără acoperire, şi despre alte instituţii, că are atâta liberta- te cât îşi ia. Dar poate să-şi ia presa libertate, atât timp cât ea se afla în stare de faliment? Un fali- ment la care au contribuit, din plin, toate guvernele pe care le- am avut şi toate parlamentele pe care le-am avut în ultimii două- zeci şi cinci de ani.

tulata „Criza financiară a presei scrise din România”. Ambele vor fi publicate, în serial, pe Co- rectnews.com, pe blog personal, pe Facebook şi pe Twitter.

rectnews.com, pe blog personal, pe Facebook şi pe Twitter. ‘90. Iar când spun sistem , nu

‘90.

Iar când spun sistem, nu

Parlamentul, ca instituţie,

pot să nu mă gândesc la exem- plul nefast şi mult mai explicit al

Federaţiei Ruse, care are şi ea un Guvern şi un preşedinte, un Par- lament şi o justiţie, dar care toate funcţionează doar de ochii lumii, în realitate, fiind ostatice ale sis- temului militaro-securist. Care guvernează, în mod ferm, la Moscova. La Bucureşti, se întâm- pla acelaşi lucru, doar ambalajul fiind relativ diferit.

a încetat de a mai fi liderul celor

trei puteri în stat, reprezentativi-

tatea să devenind extrem de în- doielnică, prin comportamentul deviant al celor mai mulţi sena- tori şi deputaţi, dar şi prin lovi- turile sistematice, de-a dreptul

Pentru

a

încerca un răs-

puns este însă obligatoriu să facem, în prealabil, un bilanţ

succint. Să luăm temperatura societăţii româneşti. Şi să-i pu-

criminale, care au fost aplicate acestei instituţii. Credibilitatea şi forţa Parlamentului au scăzut

Prima condiţie ca angaja-

mentul liberal să poate fi îndepli- nit este că acesta să fie cât se poate de serios şi să se transpu-

nem un diagnostic. Începând cu

alarmant de mult, pentru că s-a

făcut tot ceea ce este posibil, de

către un sistem care a încercat şi

Ei bine, în aceste condiţii, presa, jurnalismul adevărat, ar

nă, cât se poate de repede, într-

sfârşitul, vom spune că România este un stat bolnav. Deşi suntem membrii NATO şi UE, atingând în acest fel un obiectiv naţional

un proiect bine elaborat şi făcut în baza unei consultări cu zi- ariştii şi cu casele de presă. Şi, în niciun caz, cu organizaţiile aces-

a reuşit să se instaleze la pupi-

trul de comandă al societăţii, că

putea juca un rol. Cu singura condiţie ca redacţiile să nu fie, la

Parlamentarii

noştri,

cât de cât, ameninţările ruseşti, Victor al nostru s- a dus, de capul lui, la Ba- ku, dar Putin nu l-a luat în seamă, însă Lavrov i-a transmis prin SMS:

unii responsabili, cei mai

Responsabili şi iresponsabili

Premierul

grec

se

ro, pe care Grecia nu-i are şi nici finanţare externă nu mai găseşte din cauza datoriei mari. Este ame- ninţată cu insolvenţa, dar şi premierul ameninţă cu

pentru imperiul european

numit UE. Vom vedea cum se va soluţiona acest clinci, dar până atunci este de admirat poziţia premierului în faţa FMI şi

(Pamflet)

mulţi iresponsabili şi sub euforia votării pensiilor nesimţite de până la 4000 lei, după numărul de mandate, au votat urgent strategia de apărare, fără

întrebări ,,în ce condiţii’’, au dat liber: ,,veniţi şi vedem după aia’’, aşa că

,,gaspodin and tavarişci Putin are responsabilităţi, altfel te plimba pe la Yalta şi Soci, sunt aproape, să vezi cum stă treaba cu

ţine tare şi nu cedează presiunilor creditorilor externi cărora trebuie să le ramburseze creditele şi dobânzile, în primă ur-

că Societatea civilă, ONG- uri, cei de la Mediu erau ocupaţi cu anularea pro-

genţă 1,5 miliarde de eu-

retragerea din zona euro,

ceea ce ar fi o lovitură

BM. Dacă cedează, atunci

iectului de construcţie a

unei micro- hidrocentrale

preşedintele de 2,10 m a

geopolitica în care poţi să-

va trebui să taie pensiile şi salariile, cum s-a făcut în 2010 ca să nu-şi vândă câteva insule şi împotriva

rămas mai mic la coloana vertebrală faţă de radicalii Alexis Tsipras şi Victor Orban. Zicala moder- nă ,,duşmanii tăi sunt şi

duşmanii mei pentru că suntem prieteni’’ este o insinuare ,,vedeţi că s-ar putea să fiţi atacaţi’’, aşa că am considerat bună încercarea de apropiere de China şi Rusia a lui Ponta, care nu ne sunt şi nu trebuie să ne fie duşmani, dar acest fapt i-a făcut pe americani să-l considere nesigur pe pre-

ţi rupi şi ligamentele şi gâtul’’. Speriat de irespon- sabilitate faţă de soarta ţării, Victor nu şi-a tras un glonte pe lângă, s-a inter- nat în Turcia pentru repa-

rarea rupturii de ligamen- te (şi de realitate) înaintea unei tornade cu rupere de nori şi a ruperii gâtului pentru că ar fi insuporta- bile deodată atâtea rup- turi. Ştim, el are de dus la capăt ,,programul USL’’ şi cu cei care l-au vizitat la clinică a discutat ,,lucruri extrem de importante

într-o ,,zonă protejată’’, pe Râul Alb din Retezat. Domnul Orban a făcut ce-

pe Râul Alb din Retezat. Domnul Orban a făcut ce - a făcut şi vor fi

a făcut şi vor fi amplasaţi

militari americani, tancuri

tăierii sunt deja ample manifestaţii la Atena, dar şi de susţinere a guvernu- lui grec. În aceeaşi perioa- dă, ca să nu mai împru- mute alţi bani, au tăiat şi guvernanţii noştri salariile şi pensiile, fapt ce a rămas temă de atac până azi în logoreea pesedistă.

şi armament greu de luptă

în toate ţările estice de la graniţa NATO, dar nu şi în Ungaria, care nu cum-

Mai este un premier

pără armament de la ame- ricani, cărora probabil le-a spus ,,Nem, avem altă treabă’’, deşi Ungaria are graniţă cu Ucraina. Gu- vernul ungar a anunţat

care îşi vede de treabă.

Cum, nu ştim, dar a în-

UE că nu primeşte imi-

mierul nostru şi să dea

pentru care ne batem în

zilele următoare în Gu- vern’’, adică cu miniştrii, proprii lui subordonaţi,

vins toate protestele pri- vind construirea unei Centrale atomice la 200 de km de graniţa României. N-a fost pe aici niciun protest împotriva acestui posibil Cernobâl, pentru

granţi pentru că ,,pro- tejează poporul ungar’’. Excelent! Bravo Orban! Victor, al nostru, ar fi în- trebat numai: câţi şi când vin?

semnalul de debarcare a lui, într-un mod onorabil, adică sub motivul ,,merge greu’’ şi ,,umblă cu cioara vopsită’’.

Sperând că va drege,

deşi niciunul nu vocife- rează în şedinţele de Gu- vern. Bravo Pontică! Ion Herdea

Pagina 7
Pagina 7

Primele bresle orăștiene

C onstituirea primelor bres- le în Orăștie este strâns

legată de un fenomen caracteris-

tic Transilvaniei secolelor al xn- lea şi al XIH-lea, anume masivă colonizare a sașilor. Aceasta a fost puternic încurajată de regii Ungariei din dorinţa de a-şi con- solida stăpânirea în teritoriile proaspăt cucerite dar şi pentru a- şi asigura paza frontierelor. În 1224 sunt menționați şi primii coloniști la Orăștie iar către sfâr- șitul secolului, sașii încep să se organizeze în Scaune sau sedes. În componenta Scaunului săsesc

al Orastiei intrau şi 13 localități din jur. Oraşul se dezvolta neîn- trerupt şi ca urmare a unor serii întregi de privilegii politice, eco- nomice şi religioase acordate

saşilor de regalitatea maghiară. În schimbul lor, comunitatea

avea obligaţii militare şi fiscale faţă de rege. Ca urmare a acestui

fapt, Orastia devine în secolele următoare unul dintre marile centre comerciale şi meșteșugă- rești ale Transilvaniei.

Ludovic de Anjou autorizase reînfiinţarea breslelor în scaunele săseşti ale Transilvaniei, este emis un statut reînnoit al bresle- lor. În documentul datat 9 no- iembrie 1376 prin care reprezen-

tanţii celor şapte scaune săseşti

din Transilvania stabilesc statu- tele breslelor meşteşugarilor, apare şi numele Orastiei, alături de Sibiu, Sebeş şi Sighişoara. În preambul este notat faptul că în cele patru burguri existau 25 de branşe meșteșugărești organizate în 19 bresle denumite şi fraterni- tates.

populaţia trebuind să fie nume- roasă pentru a avea un număr aşa de mare de meşteşu-

gari" (Iliescu Ion, Istrate Tiberiu, "Orăştie, 750 de ani”, Deva, 1974, p.44) În reglementările din 1376

descoperim că la Orăştie dar şi în

celelalte burguri funcţionau bres- le ale tăbăcarilor, blănarilor, cu- relarilor, croitorilor, cojocarilor, cizmarilor, lemnarilor etc.

Ce prevedeau în general statutele breslelor transilvănene

O rganizarea meşteşugari- lor în bresle a avut o se-

rie de particularităţi în spaţiul românesc. Dezvoltarea acestui mod de organizare a avut o tra- iectorie oarecum diferită faţă de

cea occidentală datorată în pri-

mul rând unei întârzieri econo- mice a Transilvaniei comparativ cu restul Europei. O cauză im- portantă trebuie să fi fost şi în-

frângerea ungurilor la Mohacs şi transformarea Ungariei în paşa- lâc turcesc. Transilvania a ieşit atunci de sub influenţa coroanei maghiare devenind principat autonom sub suzeranitate oto- mană, iar rolul breslelor transil- vănene spre deosebire de cele din Apus, a crescut. În secolul al XVI-lea, ca urmare a dezvoltării circulaţiei monetare, a acumulă- rii capitalului, breslele apusene îşi pierduseră, în mare măsură, rolul economic şi social.

Breslele sașilor din

ORĂȘTIE

de Voicu Hetel

Insigna breslei croitorilor
Insigna breslei
croitorilor

Aceştia erau tineri care, odată acceptaţi, erau luaţi din familiile lor şi vreme de mai mulţi ani, învăţau meseria de la meşter. Meşterul lua locul părintelui ucenicul fiind dator să-i dea as- cultare şi să dobândească cât mai multe cunoştinţe. După 3-4 ani tânărul ucenic devenea calfa.

le breslelor arata ca în organiza-

rea şi funcţionarea acestora nu

intervenea voievodul. Odată cu întărirea autorităţii centrale va creşte şi amestecul acesteia, mai ales în secolul al XVin -lea.

T r a n s i l v a n i a , rolul şi numă- rul breslelor a conti- nuat să crească, domnia le confirmă privilegiile similare cu cele ale nobilimii, ori chiar le sporeşte. De-a lungul istoriei Transilvaniei, voievo- zii, principii ori regii Ungariei au

ocrotit breslele,

le-au acordat scutiri făcând din ele impor- tante forţe eco- nomice şi chiar politice. Pe parcursul secolului al

XVI-lea când putera centrală este slabă statutele breslelor arata ca în organizarea şi funcţionarea acestora nu intervenea voievo- dul. Odată cu întărirea autorităţii centrale va creşte şi amestecul acesteia, mai ales în secolul al XVin-lea.

P rimele statute ale bresle- lor, la fel ca şi cel din 1376

erau redactate în latineşte, în

secolele următoare abia, înce-

pând să se scrie în limbile germa- na, maghiara ori romană. Prin

intermediul statutelor erau regle- mentate printr-o serie de preve- deri buna organizare şi funcţio- nare a acestor confreerii. Între aceste prevederi întâlnim măsuri care vizau protejarea membrilor breslei de concurenţă străinilor, norme privind calitatea produse- lor, modul de recrutare al uceni- cilor, durata uceniciei, organiza- rea unor evenimente şi adunări, acţiuni de întrajutorare între membri, norme de conduită, modul de acţiune în cazul unui atac ori incendiu s.a.

L

a nivelul cel mai de jos al

breslei se aflau ucenicii.

U rmau anii de călfie în care tânărul putea să-şi

slujească mai departe meşterul

sau să plece în altă parte ca să

înveţe şi altceva. Dup alţi câţiva ani tânărul era considerat copt ca

-şi poată demonstra priceperea în faţa unei comisii alcătuite din membrii marcanţi ai breslei. Da- că lucrurile decurgeau cum tre- buie, nu-i mai rămânea decât să dea o masă mare în cinstea eve- nimentului şi să facă planuri de însurătoare. Odată acestea înde- plinite, devenea şi el meşter. Conducătorul breslei, numit sta- roste, era ales pe timp de un an, dintre meşteri de către meşteri. Calfele şi ucenicii nu aveau ni- ciun cuvânt de spus în acest sens. În unele cazuri întâlnim mai mulţi starosti dacă breasla

avea un număr mare de membri.

mulţi starosti dacă breasla avea un număr mare de membri. D ocument aflat la arhivele din

D ocument aflat la arhivele din Sibiu, şi datat 9 no-

iembrie 1376. Este cel mai vechi act din Transilvania cu privire la statutele breslelor. Orastia menţionată şi ea în act era la

acea dată un important centru meşteşugăresc.

„Numărul mare de bresle şi

branşe meşteşugăreşti atestate în 1376 la Orăştie, cu prilejul înnoi-

rii statutelor, demonstrează viaţa şi locuirea intensă a oraşului, populaţia trebuind să fie nume- roasă pentru a avea un număr aşa de mare de meşteşu-

Lada breslei tăbăcarilor
Lada breslei tăbăcarilor

D upă modelul celor exis- tente în apusul Europei,

şi la Orăştie apar primele bresle alcătuite din meşteri aflaţi în aceeaşi branşa. Se înţelege că primele asociaţii meşteşugăreşti de aici au fost, cel mai probabil, cele înfiinţate de saşi.

D in 1376 datează cel mai vechi act păstrat cu privi-

re la la breslele transilvănene.

După ce ultimul reprezentant al

angevinilor pe tronul Ungariei.

gari„ (Iliescu Ion, Istrate Tiberiu, „Orăştie, 750 de ani", Deva, 1974, p.44) În reglementările din 1376 descoperim că la Orăştie dar şi în celelalte burguri funcţionau bres- le ale tăbăcarilor, blănarilor, cu- relarilor, croitorilor, cojocarilor, cizmarilor, lemnarilor etc. „Numărul mare de bresle şi branşe meşteşugăreşti atestate în 1376 la Orăştie, cu prilejul înnoi-

rii statutelor, demonstrează viaţa

şi locuirea intensă a oraşului,

O dată cu începutul erei industriale, cu apariţia

primelor fabrici, breasla îşi redi- mensionează rolul, dispare, ori este substituită de reuniuni ale meseriaşilor, ori de alte organi- zaţii similare precursoare ale mişcării sindicale. În Transilva- nia, rolul şi numărul breslelor a continuat să crească, domnia le confirmă privilegiile similare cu cele ale nobilimii, ori chiar le sporeşte. De-a lungul istoriei Transilvaniei, voievozii, principii ori regii Ungariei au ocrotit bres-

lele, le-au acordat scutiri făcând din ele importante forţe econo- mice şi chiar politice. Pe parcur-

sul secolului al XVI-lea când

putera centrală este slabă statute-

econo- mice şi chiar politice. Pe parcur- sul secolului al XVI- lea când putera centrală este
econo- mice şi chiar politice. Pe parcur- sul secolului al XVI- lea când putera centrală este
Pagina 8
Pagina 8
A ce ș tia administrau bunurile, convocau adunări, aveau drept de judecată, de ț ineau

A ceștia administrau bunurile, convocau adunări, aveau drept de judecată,

dețineau însemnele și simbolurile organizației

(steag, sigiliu, lada breslei etc.) Starostele îm-

părțea puterea și cu alți meșteșugari. Unii aveau misiunea de a verifica starea mărfuri- lor, alții, formând un fel de sfat al bătrânilor, aveau rolul de consiliu permanent al staroste- lui. Toate hotărârile luate de aceștia împreună cu procesele verbale ale întrunirilor breslei erau consemnate în scris de un secretar.

În loc de final

M ulte dintre meșteșugurile practicate în evul mediu, s-au păstrat și s-au

perpetuat vreme îndelungata. Până în preaj- ma celui de-al doilea război mondial, Orăștia era încă un centru renumit al tăbăcarilor, blă- narilor și cojocarilor. În 1923, un anume Ion

Secheli pune bazele unei mici fabrici de blă-

nuri, ce devine cunoscută la jumătatea anilor ‘30 sub denumirea de "Prima fabrică sistema- tică de profil din România". Odată cu naționa- lizarea din 1948, fabrica trece în proprietatea

statului și este rebotezata Vidra.

N umărul mare de meseriași existent în zona Orăștiei a fost motivul princi-

pal pentru care regimul comunist a pus pe picioare renumită fabrica Vidra, retehnologi- zând-o și mărind-o în mai multe etape. La sfârșitul anilor '70, Vidră era cea mai mare fabrică de profil din România și producea paltoane din blană renumite peste tot, în spe- cial în spațiul sovietic.

Bibliografie

Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, "Istorie și actualitate 1875-2005", Editura Tipo- litera, Cluj-Napoca, 2005. Iliescu Ion, Istrate Tiberiu „Orăștie, 750 de ani", Deva, 1974

Sursa: http://www.hetel.ro/

Semnul întrebări

Semnul întrebări În anul 1926, la stăruin ț a domnului colonel Ariton Ari- tonovici, comandantul cercu-

În anul 1926, la stăruința domnului colonel Ariton Ari- tonovici, comandantul cercu- lui de recrutare, un comitet

local compus din reprezen-

tanții autorităților și intelec- tuali, au decis ridicarea unui

1936 construcția unei monu- mentale biserici în centrul orașului. Lucrările au durat până în

anul 1943, iar la contribuția

bănească a credincioșilor s-au adăugat ajutoare primite de la

Pentru-că acest material va ridica semne de întrebare și poate polemici , acest material nu este un pamflet, reflectând adevărul istoric. As- tfel va înțelege (poate) un oarecare „popă” că nu este spânul a ce niciodată nu a avut. În acest material nu o să dat nume și date, așteptând, pentru a nu crea stări conflictuale.

monument Regelui Ferdinand I, fapt care s’a și realizat la stăruințele oamenilor de ini- mă în frunte cu dl. colonel veșnic la lucru. Au contribuit cu sume frumoase la aceasta, pe lângă banca „Ardeleana”, primăria orașului și o seamă de intelectuali din oraș, cum și colecta de la reprezentațiile date de d-șoarele Jilli și Doi- na, fiicele medicului dr. R. Dobo. Monumentul terminat și executat bine de maestrul Ionescu-Varo, din București este așezat în piața Regina Maria și păzit de două tunuri dăruite de corpul VII armată Sibiu va fi desvelit cu o deose- bită solemnitate în prezența familiei regale, regența, gu- vern, ș.a., la toamnă." (Dr. Eugeniu I. Munteanu) 1

Câteva date:

Având în vedere că româ- nii ortodocși erau majoritari în acest oraș, Pr. Prot. Ioan Moța, împreună cu edilii și locuitorii urbei, încep în anul

Societatea „Mica” din Brad, jud. Hunedoara, Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie, Regimentul Infanterie, însă cel mai însemnat sprijin a

venit din partea „Băncii Arde-

lene” din Orăștie și din partea Băncii Naționale.

Biserica este unicat în arhi- tectura bisericească, fiind o

combinație de mai multe sti-

luri arhitectonice (romanic,

gotic, bizantin). Este unică și prin faptul că, spre deosebire

de celelalte lăcașuri de cult construite în stil predominant bizantin, are un singur turn (de factură gotică).

Nu cu multă vreme în ur-

mă un copil se juca în părcu-

lețul din centrul Orăștiei, era însoțit de părinții, fugea și

râdea de mama focului, mai mare dragul să-l vezi. A mai venit unul și încă câteva per- soane cu copilași (specific copii erau până în 8 ani). Mă bucuram de râsul lor. Dar totul s-a încheiat brusc când cineva a venit urlând, atenționând copii, vezi doam- ne nu vedea părinții, că par-

cul municipal este în altă par- te acel loc fiind proprietate privată. Și da, așa este. Din mare zel și calcul electoral consilierii urbei au și părcule-

țul că de, nu era de la ei.

Oare să fie de la cifra șap- te? Cum, nu știați ce e cu ea? Păi hai să facem un mic exercițiu, luați o foaie de hâr-

tie, e bine și pe marginea zia- rului, ceva de scris, și acum scrieți cifra șapte cum învăță- toarea la școală v-a învățat. Acum căutați porunca a șaptea din Decalog. Ați tăiat-o și dumneavoas- tră?

aptea din Decalog. A ț i tăiat -o ș i dumneavoas- tră? Note: 1 https://www.facebook.com/ orastie/photos/

Note:

1 https://www.facebook.com/

orastie/photos/ 2 http://www.orastie.info.ro/

index.php?im=106

Dan Orghici

Construirea:

Biserica este construită

după planurile arh. George Cristinel, lucrarea fiind reali- zată de Casa de Construcții "Întreprinderile Tehnice Tibe- riu Eremia" din București. Piatra de temelie și hrisovul comemorativ au fost așezate în luna august a anului 1936.

Materialele folosite au fost cărămida refractară de la Sân- timbru (jud. Alba) și beton armat, iar tencuiala este exe- cutată în terasit. Sfințirea s-a făcut la 2 sept. 1945 de către I.P.S. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealu- lui, înconjurat de un sobor de 32 de preoţi. 2

Astăzi

Pe locul la care se face vor- bire în materialul din 1926, se află lăcașul de cult cu Hra-

mul Sfinților Arhangheli Mi- hail și Gavril. Iar terenul trece - conform unei hotărâri de

C.L. (în gaza unei legi) - în

proprietatea cultului ortodox. Totul foarte bine până aici!

Atunci?

hotărâri de C.L. (în gaza unei legi) - în proprietatea cultului ortodox. Totul foarte bine până
de C.L. (în gaza unei legi) - în proprietatea cultului ortodox. Totul foarte bine până aici!
de C.L. (în gaza unei legi) - în proprietatea cultului ortodox. Totul foarte bine până aici!
de C.L. (în gaza unei legi) - în proprietatea cultului ortodox. Totul foarte bine până aici!

Pagina 9

PRECURSORI - Octavian Goga BADEA GHEORGHE n lumea noastră patriarhală de ieri, când Ardealul romînesc,

PRECURSORI - Octavian Goga

BADEA GHEORGHE

n lumea noastră patriarhală de ieri, când Ardealul romînesc, ca o numeroasă familie oropsită, îşi trăia protestarea lui de fiecare zi, un suflu de austeritate biblică înviora viaţa de aici. Cărturari şi ţărani, izolaţi de binefacerile statului, strânşi în orizonturi mici, dar povăţuiţi de instincte sigure şi adînci, ai noştri erau constituiţi într’o societate luptă- toare retranşată după credinţele ei şi ferită de orice transacţii cu împrejurările.

Ca în catacombele primilor

creştini, în Ardealul oprimat nu se urzeau planuri constructive, ci

se păstra cu sfinţenie pe seama viitorului mâi norocos: o ideie.

Politica acelor zile resimţea în mod fatal pecetea vremii.

Fără a putea fi o acţiune, fiindcă se izbea la tot pasul de opreliştile statului dşman, politi- ca era un apostolat. Sbuciumul tuturora se desfăşura în cadrul valorilor morale, singura noastră tărie de popor sărac şi încătuşat în voinţa lui, creîndu-se astfel o atmosferă de viguroasă onestita- te rustică în care un popor de ţărani îşi afirma cu îndîrjire o

religie naţională, distinctă şi

conştientă. Nu era o perioadă de puternice dărîmări sau clădiri, viaţa publică nu scotea la supra- faţă diverse probleme, nu cerea avînturi îndrăzneţe de gîndire sau o specială iniţiativă, cerea ceva mai mult, o abnegaţie pînă la sacrificiu şi-un devotament fanatic care martirizează. Ca în epocile de tinereţe ale popoare- lor, cînd dorul de libertate co- pleşeşte toate îndemnurile, Ar-

dealul de subt regimul unguresc îşi încorda energiile pentru a face să svîcnească în conştiinţa tuturora cu cît mai multă tărie suprema abstracţiune: idealul naţional.

În această fază cînd conser- varea patrimoniului de rasă era deci ţinta de căpetenie, fireşte, sufletul mulţimii se sbăteâ înse- tat de' evanpelişti chemaţi să-i modeleze simţirea cu pilda lor. Prin satele noastre, prin orăşelele de provincie trăiau aceşti depo- zitari ai dogmei, care acolo în

umbră îmbărbătau masele şi

propovăduiau speranţa în ziua de mâine. Pe la adunări de po- por, în încăperile înguste ale şcolilor rurale, se risipea o vastă operă de propagandă anonimă, se răscoleau revendicări politice, se înjghebau conferinţe cultura- le, se cîntau doine şi se spuneau

versuri de Sion sau Alecsandri, dar mai presus de toate se afişă o particulară mîndrie a dife- renţierii de neam, sentimentul de o măreţie elementară în larga lui revărsare primitiva: «Romîn

Fiecare din

aceste manifestări de viaţă îşi

sunt, romîn voiu fi»

avea de obicei un patron al ei,

fruntaşul consacrat, omul care

încarna crezul obştesc şi care printr’o linie dreaptă a unei vieţi îşi răscumpărase dreptul de în- drumător deodată cu toate per- secuţiile regimului ostil.

Din această tagmă de evan- ghelisti ai neamului era nestorul luptelor noastre de aici Gheor- ghe Pop de Băseşti, badea Ghe- orghe cum îi ziceam cu toţii de vreo treizeci de ani încoace. Ma- rele gospodar din Sălaj era pa-

tronul mişcării naţionale de pe toată întinderea Ardealului. De prin anii optzeci ai veacului şi pînă la desrobire, numele senio- rului darnic se întîlneşte pretu- tindeni unde subt opresiunea maghiară se strigă durerea noas- tră. Decenii dearîndul, între Ion Raţiu şi Vasile Lucaci, se iveşte la adunările naţionale figura lui venerabilă venită să afirme, cu o liniştită mîndrie, simtimîntul tuturor. Viata lui a avut numai

linii mari şi simple, o sănătate de suflet robustă năzuind spre o singură ţintă. Cine s’ar apuca s’o

reconstruiască în lumina vremii

lui, ar zugrăvi poate cea mai reprezentativă personalitate a fruntaşilor noştri politici şi-ar descifra toate tainele rezistentei romînesti din era violenţelor maghiare.

Gheorghe Pop de Băseşti s’a

cheltuit optzeci de ani cît a trăit, pentru toate variatele necesităţi naţionale cu care şi-a confundat existenţa. A fost dela început în colţul lui un punct fix al conşti- inţei romînesti, un paznic de graniţă la nord în vecinătatea Tisei. Din daniile lui palpită cul- tura noastră în acele părţi şi tre-

sărea o îndîrjită defensivă politi-

că. Fruntaşul romîn desfăşură o luptă programatică, înfăţişîndu- se la toate ocaziile ca un expo- nent al ideilor de desrobire. Zeci de ani pînă la adînci bătrîneţe a fost astfel deputat în Camera din Budapesta, iar pe vremea Me- morandului şi-a avut partea lui de pedeapsă. După moartea preşedintelui Raţiu, opinia pu- blică întreagă l-a desemnat de conducător al partidului naţio-

nal, ceeace însemna pe atunci un şef al romînismului militant. Seninul patriarh Badea Gheor-

ghe era la locul de frunte în toate întrunirile noastre, cumpătat şi

cuminte de cîteori trebuia să

netezească asperităţile din fami- lie, neînduplecat şi îndrăzneţ

când venea vorba de problemele apărării naţionale.

Autoritatea lui era necontes- tată, fiindcă o viaţă îndelungată acest om a dat numai si n’a cerut nimănui nimic. înfăţişarea lui

impunea sfatului nostru un as- pect de demnitate şi curăţenie morală, împrumutînd fră- mîntă- rilor dimprejur o haină de vetus- tate severă, legîndu-ne de conti- nuitatea aspiraţiilor din vechime si dîndu-ne tuturora sensatia binefăcătoare că lupta pe care o

ducem e perfect legitimă şi cre-

dinţele noastre vin de demult, de

foarte departe…

Războiul mondial l-a găsit pe luminosul moşneag în această atitudine de protestare. In sufle- tul lui, ca în al tuturor ardeleni- lor, s’au resuscitat dela început întrebări mari, crize sguduitoare, pline de nădejdi. In acest sbu- cium moşneagul a stat drept, fără nici o concesie de circum- stanţă în faţa duşmanului stră- bun, ochii lui cutremuraţi se îndreptau spre Bucureşti. Bă- trînul preşedinte al comitetului naţional şi-a dat totdeauna sea-

ma că salvarea nu poate veni

decît de-acolo. De aceea în ziua mare dela Alba-Iulia, cînd ca- tapeteazma monarhiei habsbur- gice trozneâ şi angrenajul nemţesc era în dislocare, cînd ar- mata Romîniei liberatoare era în marş, mîna lui s’a întins frăţeşte fără nici o socoteală spre desro- bitorul care venea. Pe deplin conştient că în acele clipe misiu- nea lui istorică de păstrător al ideii s’a îndeplinit şi că orga-

de păstrător al ideii s’a îndeplinit şi că orga - nismul pe care-l reprezenta va trebui

nismul pe care-l reprezenta va trebui să se schimbe în noua configuraţie de stat, Gheorghe Pop de Băseşti a crezut termina-

tă opera partidului naţional şi-a

rostit dictonul scripturii: «Acum slobozeşte Doamne pe robul

tău

Moartea lui Badea Gheorghe ca şi viaţa lui şi-a avut un rost simbolic. El s’a stins subt şuierul gloanţelor ungureşti, în ceasul cînd armata noastră îşi începuse drumul cuceritor. O viaţă întrea- gă de suferinţi şi amărăciuni şi-a avut compensaţia ei în acele cli- pe, şeful desrobiţilor n’a închis ochii decît atunci cînd libertatea i -a fluturat pe dinainte zîmbetul fericitor…

Astăzi familia răposatului

inaugurează monumentul fune-

rar. E un prilej de sărbătoare a tuturora pioasa aducere aminte. In vălmăşagul grăbit al prezen- tului, cînd figuranţi de a doua mînă au umplut arena cu sgo- motul lor, profilul preşedintelui de ieri primeşte un nou relief si o înaltă semnificare.

E un capitol de istorie naţio- nală în cripta dela Băseşti. Epi- goni ai ţării mele, duceţi-vă la ea să învăţaţi dragoste de neam

»

„De fapt, oamenii se caută pe ei înșiși” „Garanția cuvântului trebuie să fie tăcerea” Despre
„De fapt, oamenii se
caută pe ei înșiși”
„Garanția cuvântului
trebuie să fie tăcerea”
Despre cuvinte. Și despre tăcere.
D acă am avea
posibilitatea
U n singur cuvânt te poate pune pe
cale, un al doilea te tulbură, al
Cuvântul trăncăneşte. Cuvântul e literar.
să comunicăm direct,
moment dat să te în-
trebi: “cum dracu’ se
face?”.
T oată lumea are un cuvânt de
spus. Cuvântul nu mai arată.
prin sensibilitate, de la
suflet la suflet, poate am
fi mai senini. Avem
atâta nevoie de comuni-
care… Poate aşa se ex-
plică faptul că, în epoca
noastră violentă e la
modă „pumnul şi pisto-
lul”, iar apariţia unei
licăriri de umanitate, de
O amenii se nasc,
trăiesc şi mor
Cuvântul e o fugă. Cuvântul împiedică
tăcerea să vorbească. Cuvântul asurzeşte.
copii. Au nevoie de
exemple, de modele şi
ei caută – de fapt se
caută pe ei înşişi, aşa
treilea îţi produce panică. Cu al patrulea
începând, confuzia e absolută. Logosul era
totdeodată şi acţiune. A devenit paralizie.
Ce anume e un cuvânt? Tot ceea ce nu e
trăit cu o intensitate arzătoare.
În loc să fie acţiune, te consolează şi el cum
poate pentru faptul că nu acţionezi. Cuvân-
tul toceşte gândirea. O deteriorează. Tăce-
rea e de aur.
C ând spun: oare merită viaţa să mori
pentru ea? şi asta tot un cuvânt
cum s-ar dori, buni şi
frumoşi, într-o imagi-
ne ideală – pe scenă.
De aici cred că vine şi
G aranţia cuvântului trebuie să fie
tăcerea. Din păcate, e inflaţie. Şi
este. Dar măcar e comic. Toată lumea a
putut observa cât de mult vorbesc despre
limbaj tinerii sorbonarzi, normalieni,
acesta e un cuvânt. Câtă civilizaţie! E de
ajuns ca spaimele să se depărteze de mine
şi încep să vorbesc în loc să încerc să împre-
eseişti, distinşi gazetari, retori şi alţi intelec-
sensibilitate e sesizată
fascinaţia pentru spec-
sor realitatea, realitatea mea, realităţile, aşa
tuali progresişti şi cu stare. A devenit o
imediat şi apreciată.
S ufletul artistului trebuie să fie o
rană permanent deschisă, pentru
tacol. Pentru că, altfel, se întâmplă lucruri
senzaţionale pe stradă, dar oamenii nu se
caută în ele, ci vin la teatru. Sau la film.
fel încât cuvântul să înceteze să mai fie o
unealtă de săpat
Eugen Ionescu
că numai aşa va putea el să deştepte sen-
sibilitatea spectatorului. Altfel, se aşază o
Amza Pellea
obsesie şi un tic. Dacă atât de mult se vor-
beşte despre limbaj, e pentru că eşti obsedat
de ceea ce-ţi lipseşte. Şi pe vremea turnului
Babel trebuie că se vorbea mult despre lim-
(26 noiembrie 1909- 28 martie 1994)
(7 aprilie 1931 – 12 decembrie 1983)
rugină, o cocleală în tine şi ajungi la un
baj. Aproape tot atât de mult ca şi astăzi.
Verbul a devenit verbiaj.
Articol de: Sorin Tudor http://webcultura.ro/
Articol de: Sorin Tudor
http://webcultura.ro/
Pagina 10 VORBA se aude dar se și citește
Pagina 10
VORBA se aude dar se și citește

Sabău, I. Ioan

(1913-2009)

- preot ortodox cu vocație de predicator și excepțional organizator

S-a născut în 1914 în satul Folt, de pe malul drept al Mure- șului, aproape de Orăștie. Rămas orfan de tată, la numai 10 ani, a trebuit să muncească pentru a termina cu succes Liceul din Orăștie. La fel a trebuit să mun-

cească ca să obțină bursă de Stat

la Facultatea de Teologie din Cer- năuți (Academiile Teologice din Ardeal nu aveau autorizația să elibereze diplome de licență și atestare de a preda religia ortodo- xă în școli, ca profesori. Acest drept îl aveau doar Facultățile de Teologie din București, Cernăuți și Chișinău, de aceea a studiat la Cernăuți.) Absolvind în 1935 Fa- cultatea, a optat în cele din urmă

să fie preot într-o parohie mică și

neglijată. Astfel a început aposto- latul la Ceru-Băcăinți, un sat îm- prăștiat pe stâncile din Munții

Apuseni unde, prin comporta-

mentul său, a câștigat simpatia

locuitorilor, care nu mai avusese-

ră preot de 50 de ani.

De aici, în interes pastoral a trebuit să se mute în satul Ren- ghet, lângă Geoagiu-Băi. Aici a avut de luptat cu cei ce trăiau în concubinaj. Și-a început activita- tea pastorală deci, în sate mici de deal și munte. Nu s-a înspăimân- tat însă de aceste greutăți, ci din contră, l-au fortificat.

Evenimentele nedorite s-au ivit odată cu instalarea la noi în țară a Statului totalitar comunist, care nu vedea cu ochi buni exis- tența unor preoți valoroși, iubi-

tori de Biserică, Neam și Țară.

Ivindu-se vacantă parohia Vinerea, s-a prezentat la concurs și a reușit, deși a avut pretendenți serioși, chiar și din Vinerea.

A fost acuzat de adversarii Bisericii că a fost prezent la Orăș- tie printre miile de oameni, când au fost aduși legionarii Mota și Marin, morți în lupta împotriva comuniștilor din Spania.

Au urmat anchete și arestări - fără să facă vreo politică, decât cea de a sluji lui Dumnezeu și să termine biserica cea nouă din Vinerea. Acesta a fost însă of-ul

cel mare pentru Statul comunist.

O

mare învinuire i s-a adus apoi

a cerut românilor din America

să ajute cu bani la construirea bisericii din Vinerea. Au urmat multe arestări; dar, negăsindu-i-

se nici o vină reală, a fost de fieca- re dată eliberat. Urmăririle și

a fost de fieca- re dată eliberat. Urmăririle ș i Î n a i n t

Înaintașii Sabău I. Ioan

ța sa neschimbată și consecvența la valorile creștine) un personaj incomod pentru securitatea co-

munistă, care l-a urmărit și hărțu-

it (pe preot și pe familia acestuia)

până la căderea regimului.

„Cine vă primește pe voi, pe Mine Mă primește.” „Cel mai greu a fost că m-am despărțit de credincioșii mei. Dar totuși, Dumnezeu mi-a dat un har. Când am stat la închisoare, am știut de fiecare dată când a

murit cineva în Vinerea. Pentru

că, noaptea dinainte, Dumnezeu îmi spunea în vis. Visam că omul vine la mine să-l cuminec.”

Vinerenii îl caracterizează pe preotul Ioan Sabău, în linii gene-

rale, ca un model de preot care și-

a înțeles pe deplin misiunea, cu o

înaltă ținută morală și intelectua- lă, un desăvârșit orator, convin- gând pe oameni să creadă neșo- văielnic în Dumnezeu. Predicile sale n-au fost simple vorbe, ci realități trăite de el însuși toată viața, până la adânci bătrâneți.

A avut o fiică, Tuța, care este

doctor în medicină la București.

După ieșirea la pensie, în 1986, n-a încetat să slujească lui Dumnezeu. Plecarea la cele veșnice a pă- rintelui, a adus un profund regret în sufletele celor care l-au cunos- cut și care l-au apreciat.

Referințe:

1. Articolul: Asociația cleru-

lui„Andreiu Șaguna” la Geoagiu. Massa românească revine la bise-

rică. Ceva despre „Oastea dom- nului” - Ziarul „Curentul”, 25 aug. 1937

2. Autor: Petre Bădică – Articolul:

„Drama părintelui Sabău: temnițe

sub trei dictaturi” - „Evenimentul

zilei” (online), 31 oct. 2006

3. Autor: Dorina Păduraru – Arti-

colul: „La Vinerea, 50 de ani de

„L-am avut și-l vom avea mereu în rugăciunile noastre, mai ales că ne-a lăsat această frumoasă ctitorie care vorbește des- pre credința acestui sat.”

Părintele Mircea Moșneag

pre credința acestui sat.” Părintele Mircea Moșneag arestările s - au înmul ț it când s

arestările s-au înmulțit când s-a sfințit biserica din Vinerea, în

1957, și când au fost prezenți în

jur de 10.000 de credincioși, cu un

sobor de 100 de preoți.

Partidul comunist a căutat să boicoteze această manifestare religioasă. Astfel au tăiat (noaptea) funia clopotului din turnul bisericii, au întrerupt cu- rentul electric, băgându-se zahăr în benzină, ca să nu poată porni grupul electrogen care era adus în acest scop, fiindcă curentul electric nu era în sat. Au organi- zat meci de fotbal la Cugir. Au adus Teatrul de Păpuși, Teatrul de Estradă din Deva, Teatrul din Petroșani. Au aruncat în curte,

din sala mare a școlii, mesele și

mâncarea pregătită pentru oaspe- ții sosiți la sfințirea bisericii (ca să -și desfășoare activitatea echipele

de teatru). Astfel, credincioșii au trebuit să pună mese în curtea casei parohiale. S-au pus mega- foane în fața bisericii, să tulbure slujba. Cu toate aceste măsuri draconice, oamenii au venit la biserică în număr impresionant.

Toate aceste manevrări nereu- șite ale partidului le-au pus până la urmă pe seama preotului Ioan Sabău care, spuneau comuniștii, „a urmărit în felul acesta să com- promită partidul de la conduce-

re”. Au urmat anchete și a fost

dus în lagărul de deținuți de la Caracal, apoi închis la Aiud și Gherla; l-au condamnat la 8 ani de închisoare și pentru faptul, spuneau anchetatorii, că au găsit

3 mitraliere în biserica din Vine- rea, cu ocazia sfințirii acesteia.

După toate aceste minciuni,

oamenii l-au iubit și mai mult pe

preot, iar Dumnezeu l-a scăpat de

toate învinuirile nedrepte.

Prima dată, preotul Ioan Sa- bău a fost arestat în 1938, când era preot la Renghet. Părintele povestea că tineretul din acea vreme se revoltase împotriva regelui Carol al II-lea, care o pă- răsise pe regină; toată studenți- mea s-a răzvrătit.

În 1945 a urmat a doua aresta-

re. Ioan Sabău era preot în locali- tatea Vinerea. Pentru că a ținut un parastas și o cuvântare pentru

eroii români care au căzut pe frontul de Răsărit, părintele a fost

închis timp de doi ani - într-un

lagăr de lângă Hațeg.

În 1948 a fost arestat din nou,

de data aceasta pentru vina de a fi preot, și a rămas închis aproape patru ani.

În 1957, la o lună după sfinți-

rea bisericii din Vinerea, lăcaș de cult ridicat din temelie de preotul hunedorean.

A urmat cea mai grea perioa-

dă de detenție din viața încerca-

tului părinte. Ioan Sabău a repre- zentat un pericol pentru regimul totalitar comunist, care l-a con-

damnat pe părinte la 8 ani de

pușcărie. A fost închis la Deva și Aiud, unde i-a întâlnit pe teolo- gul ortodox Dumitru Stăniloae și pe Nichifor Crainic. Părintele Ioan a fost eliberat în 1964, dar a continuat să rămână (prin credin-

Adrian Ioan B. Secui
Adrian Ioan B. Secui

biruință în Hristos” - Ziarul „Palia Expres” (săptămânal de opinie și informare), Orăștie, An

XII, Nr. 40(414), 18-24 oct. 2007

4. Autor: Camelia Stârcescu –

Articolul: „Nădejdea în Dumne-

zeu mi-a ținut loc de aripi” - Re- vista „Formula AS”, An XI, Nr. 491, nov. 2001

5. Autor: Preot Mihai Todoca

Articolul: „Omagiu pentru părin- tele Sabău” - În: „Palia Expres”,

Orăștie, An XIV, Nr. 7(478), 2.II-

4.III.2009

6. Autor: Marcel Hațegan Arti-

colul: In memoriam - Preotul Ioan

Sabău - În: „Palia Expres”, Orăș- tie, An XV, Nr. 6(524), 18-24 feb.

2010

7. Baciu, Petru – Liceul „Aurel

Vlaicu” Orăștie. Compendiu mo-

nografic. 1919-1994 Editat de

Casa Corpului Didactic Deva, 1994; pag. 62

8. Herlea, Vasile V. - „Contribuție

la monografia localității Vinerea,

județul Alba” - Editura „Altip”, Alba Iulia, 2002; pag. 100-102

9. Lazăr, Ioachim; David, Dorin -

„Vinerea – monografie” (700 ani de la prima atestare documenta-

ră) – Editura „Altip”, Alba Iulia,

2010; pag. 255

10. Blaga, Ioan; Buboacă, Nicoleta - „Folt – monografie” - Editura „Emma”, Orăștie, 2009; pag. 68-

73

11. Coman, I. - Articolul: Come- morare a preoților martiri ai regi- mului comunist - În: „Palia Ex- pres”, Orăștie, An VIII, Nr. 25

(201), 3-9 iulie 2003; pag. 2 12. Terchet, Narcis (protopop) Articolul: In memoriam - Preotul Ioan Sabău și Profesorul Ioan Popa - În: „Palia Expres”, Orăștie, An XVIII, Nr. 6(668), 14-20 feb.

2013

13. Stârcescu, Camelia – Articolul:

In memoriam - Părintele Ioan

Sabău - În: „Informația” (apare miercuri la Simeria, Orăștie și

Geoagiu), An I, Nr. 4, 19-25 mar- tie 2014; pag. 8

Nota redacției

Pentru a sprijini demersul de publicare a cât mai multor personalități ale zonei noastre și nu numai, vă rugăm să ne ajutați cu materiale (fotografii sau/și tex- te). Noi le vom scana sau fotografia - după caz - ca aces- tea să rămână în posesia dumneavoastră, incluzându- vă ca sursă la materialele ce vor fi în viitor publicate. Adrese: Str. A. Vlaicu, nr1, Orăștie; mail: vorba.orastie@gmail.com;

sau telefonic la: 0765372065, 0254241356. Persoană de contact: Dan Orghici

VORBA se aude dar se și citește
VORBA se aude dar se și citește
Pagina 11
Pagina 11
Albastru Unde se nasc visele? De unde vin, să aşeze în noi, ţesăturile lor fine
Albastru
Unde se nasc visele?
De unde vin,
să aşeze în noi,
ţesăturile lor fine ?
per- evitată datorită rugăciunii și
postului. De aceea Sfântă
Fecioară continua să încura-
jeze rugăciunea și postul:
„Ați uitat că prin rugăciune
și post puteți evita războaie și
suspendă legile naturii?"
Fire toarse de lună,
din lumini, culori
durere şi dor…
După prima pedeapsă,
celelalte vor urmă într-un
timp relativ scurt. Oamenii
vor avea, însă, timp pentru
convertire. Acest interval va
fi o perioadă de grație și de
mari convertiri.
2
Într-o zi el a apărut în față
tronului Lui Dumnezeu și a
cerut să-i permită o perioadă în
care să pună la încercare Bise-
rica. Dumnezeu i-a dat permi-
siunea să încerce Biserica timp
de un secol, acest secol fiind
sub domnia satanei, dar atunci
când secretele încredințate se
vor realiza, puterea satanei va
fi distrusă. Chiar de acum el
începe să piardă puterea, și
devine agresiv.
El distruge căsătorii, creează
dezbinare între preoți și este
responsabil pentru obsesii și
să-nţelegi nerostitul
După apariția semnului
ţi-aş dărui cuvinte
dar nu ştiu să le spun
de-aş putea să le cern
din sită să le adun
le-aş pune-n nisip şi în vânt
să fluture la tine-n gând :
vizibil, cei care sunt încă în
viață vor mai avea puțin
timp pentru convertire, de
aceea Sfântă Fecioară ne
cheamă la convertire urgen-
tă și la reconciliere.
crime. Trebuie să vă protejați
împotriva acestor lucruri prin
post și rugăciune, în special
rugăciunea comunitară. Să
aveți asupra voastră obiecte
binecuvântate, puneți-le în
casele voastre și reîncepeți să
folosiți apa sfințită."
să-nţelegi nerostitul
F ecioara Maria a
3
încredințat fiecă-
rui vizionar de la
umbre fricoase
Medjugorje câte 10 secrete.
Se cunoaște foarte puțin
despre aceste secrete, știm,
gament care va conține toate
cele 10 secrete, dar el nu va
vedea pe acest pergament
decât primul secret. Șapte
zile părintele Petar și Mirja-
na vor petrece în post și
rugăciune, iar cu trei zile
Potrivit Mirjanei, eveni-
mentele anunțate de Sfânta
Fecioară sunt aproape.
(Mirjanei i-au fost revelate și
în imagini pedepsele și vii-
torul lumii). În virtutea aces-
tei experiențe ea proclama
lumii: „Convertiți-vă cât mai
urgent, deschideți-vă inimile
Lui Dumnezeu."
mă pândesc întrebări
Chiar dacă Sfântă Fecioa-
ră nu vorbește mult despre
secrete, ele sunt o parte im-
portantă a planului Ei pen-
tru mântuirea lumii. Secrete-
le nu trebuie să producă
teamă celor care sunt con-
sfințiți Mariei. Orice tată
bun își mustra copiii atunci
însă, că unele dintre ele se
înainte de a avea loc eveni-
îngrădite în irisul ochilor tăi
În plus față de acest me-
când greșesc. Secretele sunt
referă la pedepse pentru
omenire. Știm, de asemenea,
că cel de-al treilea secret se
referă la un semn vizibil
care va apărea, printr-un
miracol, undeva pe colina
aparițiilor (dealul Podbrdo).
Acesta va fi permanent, in-
distructibil și frumos. El va
confirma autenticitatea apa-
rițiilor.
mentele conținute în primul
secret, părintele Petar îl va
o turmă de ciute
ce-mi vorbesc fără cuvinte
dezvălui lumii.
calea Lui Dumnezeu de
mustrare a copiilor Lui afla-
ții în derivă, și de a-i readu-
ce în îmbrățișarea Lui iubi-
toare.
le privesc şi-ntuiesc teama
prudentelor căprioare
saj de bază, Mirjana relatea-
ză o viziune pe care ea a
avut-o în anul 1982, care,
credem, pune în lumina
aspecte ale istoriei Bisericii.
Mirjana a vorbit despre o
viziune în care i-a apărut
ce-şi ciulesc urechile în vânt:
să asculte
Secretele vor fi pedepse
înfricoșătoare pentru copiii
Lui care s-au întors de la El,
care trăiesc viața fără Dum-
nezeu.
4
uşoară stare de-mbătare
un fluture s-a aşezat pe buzele mele
Atât Mirjana cât și Vicka
au declarat că o parte din cel
de-al șaptelea secret (care
prevedea de asemenea pe-
depse) nu se va mai produ-
ce, datorită rugăciunilor și
La timpul potrivit, după
planul Lui Dumnezeu, el va
putea vedea pe pergament și
cel de-al doilea secret, apoi
al treilea, și celelalte, după
cum îi va descoperi Cerul.
Înainte cu 10 zile de împlini-
rea fiecărui secret, părintele
Petar și Mirjana se vor ruga
și vor posti timp de șapte
zile, iar înainte cu trei zile de
producerea evenimentelor,
ele vor fi făcute cunoscute
lumii.
satana. Acesta i-a cerut să
renunțe la Sfânta Fecioară și
să-l urmeze pe el, astfel va fi
fericită în dragoste și viață.
Urmând- O pe Sfânta Feci-
oară, dimpotrivă, spunea el,
ar conduce-o doar la suferin-
ță. Mirjana l-a respins, și
imediat după aceea i-a apă-
Sfântă Fecioară îi cheamă
pe toți la convertire, să nu
aștepte împlinirea secretelor
pentru că, pentru mulți,
atunci va fi prea târziu, să
când peste ele te-ai aplecat
rut Sfântă Fecioară care i-a
îmbrățișeze iubirea și mila
posturilor celor care au răs-
cu ochii îmi sărutai pleoapele
spus:
Mirjana spune:
puns la apelurile Sfintei Fe-
cioare.
Lui Dumnezeu în acest timp
de har în care Sfânta Fecioa-
ră ne este alături, ne îndru-
genele noastre fluturau prin neant
se-mbrăţişau într-o zare albastră
de sidef, opal şi cobalt
mă, ne conduce.
iar dintr-o stare divină încercam
să prindem într-o cupă de-argint
a clipei mirată minune
Secretele încredințate de
Sfânta Fecioară celor șase
vizionari, odată descoperite,
vor aduce convertiri zdrobi-
toare în întreaga lume.
Mirjana a fost primul vizi-
onar care a primit toate cele
zece secrete și a primit res-
ponsabilitatea dezvăluirii
lor. Ea cunoaște ziua și data
producerii evenimentelor
conținute în secrete.
„Înainte că semnul vizibil și
permanent care va apare (pe
colina aparițiilor), vor exista
trei avertismente pentru lume.
Avertismentele vor fi sub forma
unor evenimente pe Pământ.
Semnul care va fi dat, va fi ca o
mărturie, confirmând aparițiile
și pentru a chema oamenii la
convertire și credință."
„Scuză-Mă pentru acest
lucru (faptul de a fi permis
viziunea oribilă a satanei),
dar trebuie să realizezi că sata-
na există.
sursă: http://www.medjugorje.co
Ivanka, Ivan, Marija Mirjana,Vicka, Jakov
Secretele nouă și zece
sunt grave. Ele se referă la
pedepse pentru păcatele
lumii. Pedepsele sunt inevi-
tabile pentru că nu toți oa-
Sfântă Fecioară i-a cerut
menii se vor converti. Aceste
Mirjanei să aleagă un preot
pedepse pot fi diminuate
căruia să-i încredințeze se-
cretele și care să le dezvăluie
lumii. Mirjana l-a ales pe
părintele Petar Ljubicic.
prin rugăciune și penitență,
însă nu pot fi anulate.
Mirjana
spune
una
dintre
relele
conținute
în
Înainte cu zece zile de la
dezvăluirea primului secret,
părintele Petar va primi un
secretul
al
șaptelea, care
amenințau
lumea,
a
fost
Pagina 12
VORBA se ascultă dar se și citește
tele şi prelungitele sale călătorii, cînd îşi însoţea expoziţii în SUA sau călătorea pur şi
tele şi prelungitele sale călătorii, cînd îşi însoţea expoziţii în SUA sau călătorea pur şi
tele şi prelungitele sale călătorii, cînd îşi însoţea expoziţii în SUA sau călătorea pur şi

tele şi prelungitele sale călătorii, cînd îşi însoţea expoziţii în SUA sau călătorea pur şi simplu, şi i-a regăsit la Paris atunci cînd aceşti mari muzicieni făceau turnee în Europa. Se presupune că doi i-au fost chiar mai apropiaţi, Cab Callo- way şi Django Reinhardt. Amîndoi mai puţin ascultaţi astăzi, dar ce- lebri în anii dintre războaie.

C ab Calloway (1907-1994), inventatorul lui „Hi de hi

de hi de ho”, silabe fără vreun sens

anume, şi al lui “Minnie the Moo-

cher”, a dominat, împreună cu încă vreo trei-patru muzicieni, deceniile 4 şi 5 ale secolului XX. Django Re- inhardt (1910-1953) este inventato- rul jazzului “ţigan”. A activat în cadrul unui cvintet compus dintr- un violonist şi un chitarist, susţinuţi de alte două chitare şi un contrabas, la Hot Club de France. Centrul Pompidou a scos un disc cu o antologie din melodiile pe care le asculta Brâncuşi după dis- curile care au rămas de la el în atelier. Pe lîngă jazzmeni sînt re- pertoriate pe CD o sîrbă de la noi, două melodii ungureşti şi alte mu-

zici stranii de pe toate continentele.

Deşi autorul francez al cărţii din

colecţia “Ateliers imaginaires”, Denys Riout, cunoaşte bine viaţa lui Brâncuşi din România, cu deta-

lii inedite privind prima sa tine-

reţe, povestea de dragoste fulgeră-

toare şi tumultuoasă cu Maria Tă- nase din 1938-1939 pare să-i fie necunoscută.

S înt celebre şi des citate aforismele şi zicerile lui

Brâncuşi. Printre prietenii artistu-

lui s-a numărat şi românul Tristan

Tzara, în favoarea căruia Brâncuşi a intervenit într-o dezbatere publi-