Facultatea de Stiinte Economice

si Administratie Publica

Afaceri Internationale An II
Economie Internationla

Proiect realizat de: Podaru

Andreea

Japonia - Generalitati

Japonia, a treia economie la nivel mondial conform

datelor publicate de Statistics Bureau. Japonia s-a
clasat pe locul trei in lume, dupa SUA si China.

Politica
economic
a
Japoniei
a
fost
preponderant mercantilist. n acest context,
un element esenial l-a constituit investiiile
strine directe puternic reglementat de ctre
stat. Japonia a fost pentru o perioad
ndelungat de timp o pia foarte greu
accesibil investitorilor strini.

n acelai timp, investiiile strine directe

japoneze n a fara granielor proprii au fost
susinute de cel puin dou tendine manifestate
n mediul internaional: msurile de protecie
adoptate de ctre rile occidentale (n special
SUA i UE) au determinat firmele japoneze s
deschid
propriile
filiale
n
strintate,
beneficiind astfel de protecia de care beneficiau
i companiile autohtone, i valoarea ridicat a
yenului japonez, ceea ce a fcut foarte rentabile
investiiile n special n zona asiatic, unde
costurile erau mult mai reduse.

Criza petrolier a forat Japonia s-i

diversifice sursele de aprovizionare
pentru a reduce dependena de un singur
exportator i a determinat creterea
investiiilor n cercetarea i dezvoltarea
de maini cu un consum redus de
carburani,
ceea
ce
a
meninut
exporturile japoneze la niveluri ridicate i
a permis plata facturii energetice fr
dificulti prea mari.

Puterea instituiilor guvernamentale asupra

economiei rezult din multitudinea licenelor,
permiselor
i
aprobrilor
necesare
care
reglementeaz
cu
strictee
activitatea
economic n Japonia, precum i din existena
unor edicte, neoficiale, dar n practic virtual
obligatorii, numite ndrumare administrative.
Influena birocraiei este amplificat de o
multitudine
de
organizaii
cu
funcii
semiregulatorii.

Pana n 1980, guvernul Japoniei a controlat

accesul pe pia prin alocarea valutei i
permind investiii strine n funcie de volumul
transferului de tehnologie ctre companiile
japoneze. n mare msur reglementrile au fost
eliminate, dar guvernul continu s joace un rol
important. Percepia comun este aceea c
menirea guvernului naional este aceea de a
ndrepta industria ctre producia cu valoare
adugat superioar.

II. Indicatori
INDICATORI

2000

2002

2004

2010

2011

2012

2013

12,4

4,9

6,5

13,1

5,1

1,0

1,7

9,6

-1,8

4,2

10,7

3,1

- 0,1

1,4

Soldul balantei
comerciale

2,4

2,6

3,8

3,6

2,1

1,6

1,9

Deficit bugetar

- 7,4

-8

- 8,2

6,5

4,5

3,6

3,3

Datorie publica
(in % din PIB)

123,5

142,9

158,3

193,3

210,8

219,1

228,4

(%)
Export

Import

III. Investitii straine directe

(ISD)
Investitiile straine directe pot provoca o mai
mare eficienta economiei prin atragerea de
capitalul, know-how si retelele de achizitie
publice ale companiilor straine. In plus intrarea
companiilor straine stimuleaza imbunatatirea
managementul firmelor de pe piata interna.
Obstacole in cale investitiilor starine directe (ISD)

nivelul costurilor ridicate

cerintele exigente ale clientilor
ratele de impozitare ridicate
canalele de distributie complexe
practicile anticoncurentiale in afaceri

Multe dintre obstacolele semalate de catre

clineti precum nivelul ridicat al costurilor sau
cerintele exigente ale clientilor nu pot fi
abordate in mod eficient de catre politicile
guvernamentale menite sa sprijine entitatile
economice straine. Dar obstacolele precum
ratele de impozitare ridicate, canalele de
distributie
complexes
au
practicile
anticoncurentiale in afaceri, problem cu accesul
la informatii, de asemenea si dificultati in ceea
ce
priveste
obtinerea
unui
tratament
preferential pot fi abordate de catre guvern.

Topul celor 20 de investitori la nivel mondial in anul 2012

(bilioane dolari)

Topul celor 20 de investitori la nivel mondial

USA
Japonia
China
Hong kong
Marea Britanie
Germania
Canada
Rusia
Elvetia
Insulele
Franta
Suedia
Coreea
Italia
Mexic
Singapore
Chile
Norvegia
Irlanda
Luxemburg
0

329
123
123
84
71
67
54
52
44
42
37
33
33
30
26
23
21
21
19
17
50

100

150

200

250

300

350

Fluxuri ISD Japonia

Medie anuala

Procentaj din
capitalul fix brut (%)

Intrari

5737

0,5

Iesiri

28087

12,5

Fluxuri ISD (milioane dolari)

Japonia

Riscul de protecionism al investiiilor

persist
Japonia este restrictiva n ceea ce privete gradul de
implicare a ISD n industriile strategice astfel riscul crete
intrucat unele dintre aceste msuri sunt luate n scopuri
protecioniste. Odata cu apariia i expansiunea rapid a
lanurilor
valorice
globale
i
regionale,
politicile
protecioniste pot intoarce impotriva Japoniei atat actorii
interni i externi.

Japonia este considerate o ar care a crescut si

a prosperat datorit comerului si a subveniilor
pentru industrie. Dar, de fapt , politicile
economice mixte ale guvernului japonez au
produs rezultate mixte. Industriile care s-au
dezvoltat considerabil sunt cele mai libere
deprotectia,
directiasiinterferenteleguvernului.Industriile
celemaiputernicsubvenionatesi
cele
mai
protejate mai putin favorabila. Cotele lor de
pia au sczut, la fel si ocuparea forei de
munc.

IV. Datoria externa

Japonia ocupa locul I ca ndatorare
n G8.

Datoria extern brut a statului a crescut cu 5,5% n

anul 2011, atingnd 329.038 miliarde yeni (aproximativ
4.200 miliarde dolari), adic circa 33.000 $/locuitor.
Judecnd dup criteriile europene de la Maastricht,
care limiteaz datoria public la 60 % din PIB, Japonia sar afla ntr-o stare catastrofal cu datoria sa de 229,1 %
din PIB. Insa a luat mprumuturi mai mari dect dublul
produciei anuale, iar pe de alt parte, a acordat lumii
ntregi bani cu mprumut, mai mult dect orice alt ar
de pe glob.
Probabil, tocmai abilitatea de a produce bani din
bani. Asistm la un echilibru dinamic, mereu sub
control, la fel de impresionant pentru spectatorii
neavizai ca i demonstraia echilibristului pe srm.

Japonia ocupa locul I intre cei mai

mari creditori ai lumii

La finele anului 2013, lumea datora Japoniei

peste 3.000 mld. dolari SUA, iar n timpul
recentei crize de lichiditi mondiale, arhipelagul
nipon a salvat, aproape singur, nsui Fondul
Monetar Internaional.
Imprumuturile au, i ele, costul lor, prin care i
recompenseaz pe ofertani. Prin urmare, a oferi
credite nseamn a produce bani din bani.
Activele nete ale Japoniei n strintate au ajuns
n anul 2011 la 253.010 miliarde yeni (circa
3.200
miliarde
dolari),
conform
datelor
ministerului nipon al finanelor.

Locul doi n lume la rezerve valutare

Rezervele valutare ale Japoniei au sporit n 2013

cu 11.187 miliarde yeni (140 miliarde dolari),
ajungnd la 100.517 miliarde yeni (1.260 miliarde
dolari), dup ce Japonia cedase Chinei, n anul
2006, locul I n lume la rezervele valutare
deinute.
Rezervele valutare ale unei ri i confer acesteia
att dimensiunea forei economice n lume, ct i
cea a solvabilitii, ns rezervele n sine nu sunt
aductoare de profit, n timp ce mprumuturile
acordate, fiind purttoare de dobnzi, sporesc
treptat valoarea capitalului iniial.

Bibliografie

1.
2.
3.

http://tokyo.mae.ro/node/771
http://www.iem.ro/ro/
Global Trade and Investment Report

Va multumesc pentru atentie!