1.

In patogenia deviatiei de sept sunt incriminati urmatorii factori cu exceptia: secundar

extractiei rinolitilor
2. Printre simptomele determinate de deviatia de sept se numara si urmatoarele, cu excetia:
tulburari de miros;
3. Tratamentul deviatiei de sept consta in: rezectia submucoasa a septului nazal
4. Urmatoarele afirmatii referitoare la deviatia de sept sunt adevarate, cu exceptia: evolueaza
de regula cu epistaxis
5. Examenul care ne ofera informatii utile referitoare la sediul si gradul deviatiei de sept este:
examenul rinoscopic;
6. Intre malformatiile nasului se numara si urmatoarele cu o exceptie: ozena
7. Urmatoarele afirmatii referitoare la epistaxis sunt adevarate cu o singura exceptie: impune
intotdeauna tratamant chirurgical;
8. In prezenta unui epistaxis se urmaresc urmatoarele cu exceptia: examinarea fundului de
ochi;
9. Urmatoarele afirmatii referitoare la pata vasculara a lui Kissel bach sunt reale cu o singura
exceptie: ?
10. Printre cauzele locale ale epistaxisului sunt urmatoarele, cu o singura exceptie: HTA
11. Cauzele generale ale epistaxisului sunt urmatoarele u exceptia: anevrismul carotidei interne
in segmentul intracavernos;
12. Epistaxisul se poate intalni in cazul urmatoarelor afectiuni, cu o exceptie: eruptia molarilor
de minte superiori.
13. Manifestarile generale secundare epistaxisului abundent sau repetat sunt urmatoarele in
afara de: cresterea diurezei
14. Oprirea unui epistaxis se poate face prin ocluzia efractiei vasului. Aceasta se realizeaza prin
urmatoarele, cu oe xcetie: plasarea unui balonas;
15. Procedeeele simple de oprire a hemoragiei nazale sunt urmatoarele, in afara de: ligatura
arterei maxilare interne;
16. Cand hemoragia nazala isi are originea deasupra marginii libere a cornetului mijlociu, se
recomanda ligatura arterelor etmoidale
17. Ligatura arterei maxilare interne sau sfenopalatine se realizaeaza pe cale
transantraa(transsinusla)
18. In epistaxisurile recidivante din cadrul maladiei Rend Osler se indica excizia mucoasei
septale si inlocuirea ei cu grefa de piele
19. Precizati care dintre urmatoarele artere nu se mai ligatureaza in zilele noastre in caz de
epistaxis: artera carotida primitiva
20. In cazul hemoragiilor nazale grave tratamentul general urmareste in primul rand: corijarea
hipovolemiei
21. Baza tratamentului in socul hemoragic deterinat de sangerarea nazala masiva este
reprezentata de transfuzia de sange total
22. Tamponamentul nazal anterior, care blocheaza anterioare a foselor nazale, se poate realiza
utilizand: mese imbibate in diverse unguente sau in apa oxigenata;
23. Printre complicatiile fracturilor piramidei nazale se numara si urmatoarele, in afara de
dislocarea oaselor proprii nazale;
24. Consolidarea fracturilor de piramida nazala se realizaeaza in decurs de 9-10 zile;
25. Tratamentul epistaxisului abundent din fractura de piramida nazala insotita de fractura
concomitenta a bazei craniului va consta in: ligatura arterei carotide eterne
26. Caracterisiticle tamponamentului posterior sunt urmatoarele in afara de : se indica in special
in epistaxisul posttraumatic ce se insoteste de fractura bazei craniului;
27. Mentinerea contentiei externe a piramidei nazale dupa reducerea unei fracturi se realizeaza
prin urmatoarele, in afara de: folosirea mat de osteosint

28. Hematomul septal poate sa para spontan la persoanle cu tulb de hemostaza sau
posttraumatic. Caracteristicile hematomului septal sunt urmatoarele, cu o exceptie:determina
febra si stari septicemice;
29. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hematomul septal este falsa: se poate
constitui in partea anterioara a septului intre os si periost;
30. Dintre simptomele din cursul hematomului septal mentionam: durere violenta
31. Abcesul septal se datoreste infectiei supraadaugate a hematomului septal sau paote sa apara
secundar unui furuncul de vestibul nazal, caracterizandu-se prin urmatoarele, in afara de:
epistaxis.
32. Complicatiile abcesului septal sunt urmatoarele, cu exc:sdr vestibular
33. Tratamentul abcesului septal consta in antibioterapie si corticoterapie pe cale generala si
drenajul abcesului
34. nici un raspuns corect [hematomul septal]
35. Furunculul narinei se caracterizeaza prin: infectia stafilococica localizata a foliculului
pilosebaceu de la nivelul vestibullui nazal
36. Rinitele acute sunt definite ca fiind: localizarea nazala a unei maladii infecto-contagioase cu
evolutie;
37. Printre factorii favorizanti ai guturaiului se numara: schimbarile briste de temperatura
38. Precizati care dintre urmatoarele entitati poate fi definita ca fiind o afectiune inofensiva cu
evol afebrila sau cu mici subfebrilitati, stare generala putin afectata, iar local: obstructie
nazala si rinoree care din apoasa devine purulenta, si vindecare sontana: rinita acuta banala
39. Dintre complicatile rinitei acute se numara si: dermitele vestibului nazal sau ale buzei
superioare;
40. Dintre complicatiile otice ale rinitei acute banale mentionam: otita medie acuta supurata
41. Diagn dif al rinitei acute banale se face cu rinita alergica aperiodica;
42. Tratamentul rinitei acute banale consta in:tramant simpt
43. Dpv anatomoclinic, in rinita cronica difuza se intalnesc 2 forme de hipertrofie: f.congestiva
temporara si forma conjunctiva definitiva
44. Intre factorii favorizanti ai rinitei cronice hipertrofice mentionam urmatorii cu o exceptie:
tulburari de ventilatie nazala, factori de mediu, utilizarea unor droguri
45. Clinic rinita cronica hipertrofica se manifesta prin obstrucite nazala in special la caldura si in
cursul noptii, se atenueaza la frig, se insoteste de rinofaringite sau laringitraheobronsita
46. Rinoscopia nazala permite precizarea diagnsoticului de rinita cronica hipertrofica difuza,
punand in evidenta cornetul inferior marit de volum, turgescent sau muriform, rosu
violaceu
47. Rinita cronica hipertrofica localizata include urmatoarele, cu exceptia: hipertrofia cornteului
inferior
48. Tratamentul rinitei cronice hipertrofice localizate consta in ablatia chirurgicala
49. Rinita atrofica simpla se deosebeste de ozena (rinita atrofica ozenoasa prin: absenta crustelor
sau a fetiditatii
50. Diagnosticul diferential al ozenei se face cu corpii sraini nazali, sinuzita max cazeoasa, ;ues
51. Simptomatologia ozenei consta in: jena respiratorie functionala, anosmie, cefalee la baza
nasului
52. Tratamentul rinitei atrofice ozenoase urmareste: indepartarea crustelor si stimularea
secretiilor la nivelul mucoasei nazale
53. Sinusurile anterioare paranazale cuprind: labirintul etmoidal anterior, sinusul frontal al
sinusului maxilar
54. Sinusurile posterioare dreneaza in meatul superior, regiunea olfactiva
55. Dintre factorii predispozanti anatomici ai sinuzitei frontale mentionam realizarea drenajului
printr-un canal lung , stramt, sinuos

56. Durerea din sinuzita acuta frontala are urmatoarele caracteristici: este localizata supraorbitar,
se exacerbeaza in principal dimineata la miscarea globilor ocular, dureaza aproximativ 1- 2
ore
1.amigdalita acuta se refera in gen la:
e.inflamatia acuta a amigdalelor palatine;
2.amigdalita acuta poate fi sec urm. factori cu exceptia:
a. hipertrofia amigdalei retronazale a lui Luska
3. urmatoarele afirmatii la amigdalita acuta sunt adevarate cu exceptia:
c. poate aparea in urma consumului cronic de alcool
4. d.p.d.v. anatomoclinic amigdalelitele pot fi clasificate in cu exceptia:
d.amigdalita hipertrofica
5.angina cu false membrane e tipica pt:
c. difterica
6. angina cu ulceratii necrotic unilat este tipica:
b. angina Vincent
7.angina cu ulceratii necrotice bilat e tipica:
e.angina din boli de sange
8.diag. dif. al anginei acute nespecific se fac cu exceptia:
a.adenoidita cronica
10.in vederea precizarii diag in MNI:
e. ex.serologic Paul Baunel
11..unul din ex paraclinice utilizate in prezent in diag. MNI:
d. formula leucocitara
12.in angina acuta carac. prin ulceratii suprficiale sunt incriminati fact. in afara de:
c. v. rujeolei;
13.angina eritemato-pultacee se carac. prin, cu exceptia:
d.exsudat se indeparteaza cu grutate si se reface rapid
14.caracteristic pt MNI este:
c.petesii la nivelul valului palatin
15. MNI asociaza urmatoarele elem cu exceptia:
b.hematurie
16.urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul anginei Strptococice fara:
d. cea mai frecventa dintre angine

17. in etiologia carcinomului de rinofaringe sunt incriminati:

c.Virusul Ebstein Barr
18..dintre manif. carcinomului de rinofaringe fac part urmatoarele:
c. obstructie nazala
19. dintre manif. carcinomului de rinofaringe fac parte:
b.rinoreea apoasa
20. diag dif a flegmonului periamigdalian se face cu:
c. amigdalita linguala
21. manif. flegmonului amigdalian constau in urmatoarele in afara de:
e. obstructie nazala
22. urmatoarele afirmatii referitoare la angiofibrom de rinofaringe sunt adevarate cu exceptia:
d. etiologia v. Ebstein-Barr
23. trat angiofibromului de rinofaringe consta in:
e. ablatie chirurgicala apoi embolizare
26. carcinomul de rinofaringe:
e Virusul Ebstein- Barr
27. dintre indicatiile absolute ale amigdalectomiei fac parte:
a. purtatorii de bacil difteric
28. dintre indicatiile absolute ale amigdalectomiei fac parte:
c.suspiciunea de neoplazie a amigdalei palatine
29.adenoidita cr. se intalnesc urmatoarele cu exceptia:
a. amigdale palatine hipertrofice
31. complicatiile locoregionale a adenoiditelor cr. pot fi cu exceptia:
d.eurezia
32.sindromul angios contine urmatoarle elemente fara:
d. obstructie nazala
1. Laringita acuta este

inflam acuta a mucoasei laringelui

2.Laringita acuta pseudomixomatoasa se carac prin toate in afara de

faringoscopic se poate prezenta sub 3 forme

anatomoclinice
3.Laringita hipertrofica rosie se carac prin ingrosarea mucoasei laringiene de cul rosie
4. Diag poy. de laringita cr. se pune pe 3 elem disfonie, aspectul laringoscopic al muc laringiene
si ex histopatologic
5.Laringitele hipertrofice albe se intal in 3 forme anatomopat cu exceptia cordita pahidermica
verucoasa

6.Laringitele hipertrofice rosii sunt urm cu exceptia uneia pseudomixomul

7.Urm afir. referitoare la laringita hipertrofica alba sunt adev cu o exceptie se carac prin
paralizia corzii vocale
8. Ulcerul de contact laringian se carac prin prez unei ulceratii local la niv comisurii post
insotita controlat de o leg hiperkeratozica
9.Laringita atrofica se carac prin muc palida, mata, acop de cruste si secretii, muc
galben+veryui in comisura post
10.Laringitele cr nespecifice sunt urm cu o exceptie amiloidoza laringiana
11. Trat. laring. cr. consta in urma. in afara de laringectomie toatala
12.Fact. fav. ai laringitelor aac. sunt urm cu exceptia virusuri
13.Epiglotita ac a copilului este provocata de H.influenyae
14.Epiglotita ac se carac prin dispnee severa cu stridor, odinifagie, voce clara
15. Diag de epiglotita ac copil=simptomatologie locala si gen; adult=simpt
loc+gen+laringoscopie
16.Simpt laring. cr. nespecifice consta in: disfonie veche, continua sau intermitenta
17.Leucoplazia este o laring hipertrofica alba si se carac prin: zone albicioase, sidefii, netede
local pe corzile vocale
18.Laring hipertrofica pseudomixomatoasa este o cordita edematoasa bilat care la exam
laring apare: ca o masa gelatinoasa, albicioasa, translucida ce face corp comun cu corzile vocale
19.Laring TBC- simptomatologie: disfonie lent progresiva, odinofagie, tuse iritativa, subfebrilitate
20. Polipul laringian este o tumora benigna local in 1/3 ant a corzii vocale care poate fi descrisa:
formatiune tumorala neteda, rosie violacee, pediculata/sesila
21. Urm afirm ref la papiloamele laring ale copilului sunt adev cu o sg exceptie: are potential de
malignizare
22. La adult papiloamele laring au urm carac: sunt local si unice avand aspectul unei mase
exofitice albicioase, nereg cu creste indurate
23.Laringitele sufocante sunt urm in afara de: papilomatoza laringiana
24. Disfonia din pat. laringiana apare sec unor lez local la niv: Corzilor vocale
25. Disfagia apare in afect laring care intereseaza: epiglota
26.Trat unei larinite acute dispneizante consta in: aerosoloterapie, repaus vocal si antitusive
27. Dintre laringintele ac dispneizante fac parte toate in afara de una: laringita hipertrofica
pseudomixomatoasa
28. Urm afirm referitoare la laringita subglotica sunt reale cu o exceptie: necesita indep
cauzelor adenoidiene si adm de Ca
29.Simpt din laringita subglotica consta in: stridor inspirator care nu depinde de poz corpului,
dispnee, tuse uscata, febra<39
30.Fact fav ai TM de laringe sunt urm in afara de: v. Epstein Barr
31.Fact fav ai TM de laringe sunt urm in afra de: expunerea la rad solara
32.Neoplasmul etj supraglotic e local la niv: epiglotei, benzilor ventriculare si ventriulilor
33.Primul si cel mai imp simptom in local glotice ale cancerului de laringe: disfonia
34.TM ale corzilor vocale dau metastaze ggl: numai dupa ce corzile vocale au fost depasite
35. TM ale etj supraglotic al laring se manif prin: initial disfagie, otalgie reflexa, ulterior disfonie
36. Urm afirm sunt valabile pt neoplasm etj subglotic cu o exceptie: evol asimpt o perioada
indelungata, prima manif fiind disfagia
37. Asociati fiecare notiune ref la cancerul de laringe: cancerul-supraglotic-evol lent asimpt
glotic- clinic se manif prin disfonie
subglotic- evol initial asimpt
38.Dpdv anatomopat maj cancerelor de laringe sunt: carcinoame malpighiane
39.Lez premaligne care intereseaza laringitele cu exceptia: carcinomul malpighian
40. Trat papilomatozei de laringe consta in: ablatia laser endoscopica interferon
41. Netrat cancerul de laringe det: obstructia completa a lumenului laringian, moartea in 12 luni
42.Diag poz in cancerul de laringe se face prin: ex clinic complet, ex Rx, endoscopic, biopsie

43. Diag de certitudine in cancerul de laringe: biopsia

44.Laringect partiale au urm avantaje: permit postop fonatia si resp pe cai nat
45.Recuperarea fonatorie in laringectomiile toatale se poate real prin urm cu exceptia:
pastrarea intraop a unei corzi vocale
46.Trat de electie al cancerului de laringe consta in:laringectomii(totale sau partiale) evidare ggl
sau si radioterapia
47. Chimioterapia este utila in trat cancerului de laringe cu: trat de inductie si adjuvant postop
48.Dintre indicatiile specif Rx-exceptie:lez precanceroase
49. Laringectomia totala presupune: pac ca ramane cu o traheostoma definitiva
50. Clasif TNM: alegerea met terap celei mai adecv
1. Disfunctia cineticii tubare determina modificari anatomopatologice la
nivelul mucoasei urechii medii de tipul:2. Prezenta timpanului albastru in absenta unui istoric de trauma sau
de tumora a urechii medii este asociata frecvent cu urmatoarele in
afara de: - otita medie acuta
3. In otita medie cronica seromucoasa examenul otoscopic releva
urmatoarele in afara de : -perforatia marginala a membrane
timpanice
4. In otita medie seromucoasa rinoscopia posterioara este esentiala in
stabilirea diagnosticului etiologic:-vegetatii adenoide sau cancer
de rinofaringe
5. Diagnosticul diferential in otita medie cronica seromucoasa se face cu
urmatoarele:- otita fibroadeziva
6. Tulburarile aeratoare transtimpanice reprezinta o modalitate
terapeutica larg acceptata in tratamentul otitei medii cornice
seromucoase la o proportie mica din pacienti: -reinsertia tuburilor
de doua sau mai multe ori
7. Otita medie acuta supurata se defineste ca fiind: - infectie
mucoperiostala a cavitatilor urechii medii
8. La 90% din pacienti otita medie acuta este monomicrobiana cel mai
frecvent implicat fiind: - streptococcus pneumonis la adult si
Haemophilus influenza la copil
9. Otita medie acuta supurata evolueaza in 4 stadii : - faza
hiperemica,faza exudativa,supurativa,de resorbtie
10. In cazul mastoidei acute infectia se poate exterioriza in orice
directive conducand la aparitia urmatoarelor complicatii cu o
exceptie: - abcese cerebrale
11. Afectiunile inflamatorii ale urechii medii (otitele medii)evolueaza de
regula cu :- durere

12. In mastoidita acuta sunt necesare urmatoarele investigatii cu o

exceptie: -plisomnografia
13. Diagnosticul diferential al mastoiditei acute se face cu urmatoarele
cu o exceptie: parotidita
14. Otita medie cronica supurata propriu zisa se caracterizeaza prin
prezenta a trei feluri de leziuni anatomopatologice: - leziuni
osteitice,tesut polipoid,colesteatomul
15. Coleastomul a fost definit de gray ca fiind piele asezata intr-un loc
gresitaceasta leziune este de doua tipuri: -congenital si secundar
16. Din teoriile patogene ale formarii coleastomului secundar teoria
invaginarii presupune forma coleasteatomului: - disfunctia trompei
lui eustache
17. Teoria implantarii explica formarea coleasteatomului secundar prin:
- migrarea epiteliului prin perforatii
18. Simptomele ce caracterizeaza otita medie colesteatomatoasa sunt
urmatoarele in afara de:-vertij
19. Diagnosticul diferential in otita medie acuta supurata
colesteatomatoasa dobandite se face cu: - tuberculoza urechii
medii
20. Tratamentul otitei medii cornice suppurate colesteatomatoasa
consta in : - sechele ireversibile
21. In otita medie cronica supurata simpla tratamentul chirurgical local
urmareste urmatoarele in a de: aspirarea secretiilor si instalarea
antibioticilor
22. Factorii implicate in etiopatogenia otoscleroza sunt: - factorii
constitutionali
23. Simptomul principal in cazul otosclerozei este :- hipoacuzie
24. Otoscleroza se caracterizeaza prin urmatoarele simptome: hipoacuzie,tinnitus si vertij
25. La examenul otoscopic al membranei timpanice aspectul
characteristic este de : membrane timpanica de aspect normal
26. Hipoacuzia din cadrul otosclerozei are urmatoarele caracteristici: se accentueaza progresiv ,este in general bilaterala,de grade
diferite
27. Extensia procesului lezional din otoscleroza poate fi evaluat prin: computer tomograf

28. Diagnosticul diferential al otosclerozei se realizeaza cu : - anomalii

congenitale ale urechii medii
29. Tratamentul otosclerozei este chirurgical si consta
in :stapedectomie sau stapedotomie
30. Presbiacuzia este procesul de scadere al auzului datorat inaintarii in
varsta caracterizandu-se din punct de vedere functional prin:hipoacuzia neuro-senzoriala
31. Presbiacuzia reprezinta cea mai frecventa cauza de surditate la om
indentificandu se din punct de vedere clinic si histologic prin 4 feluri:
- senzoriala,neutrala,striala si de transmisie cochleara
32. Diagnosticul diferential pentru hipoacuzia neurosenzoriala
unilaterala se face cu :-neurinomul de acustic(tumora de unghii
pontocerebelos)
33. Precizati care dinte urmatoarele antibiotic sunt toxice pentru
urechea interna :34. Dintre simptomele cu care evolueaza ototoxicele amintim:surditatea ,vertijul si tinnutusul
35. Boala Meniere se caracterizeaza prin urmatoarele simptome ce au o
evolutie ciclica: - hipoacuzie,tinnitus si vertij
36. Urechea medie este constituita dintr-un sistem de cavitati:-casuta
timpanului, celulele mastoidiene,trompa lui Eustache.
37. Urechea medie este constituita dintr-un sistem de cavitati sapate
in:-stanca osului temporal
38. Casuta timpanului ocupa spatiul dintre:-urechea externa si
urechea interna
39. Cele trei segmente care formeaza casuta timpanului sunt:atica,mezotimpanul si hipotimpanul
40. Casuta timpanului are aspect de:-cavitate cu 6 pereti
41. Peretele extern al casutei timpanului este format in mare parte din
membrane timpanuluisepara:-casuta timpanului de conductul
auditiv extern
42. Pars tensa prezinta urmatoarele caracterictici in afara de:formeaza 2/3 inferioare din membrana timpanului
43. Pe suprafata membrane timpanului normale se observa
urmatoarele repere,cu o exceptie:-pata rozata a lui
Schwartze(roseate flamingo)

44. Zona luminoasa de pe membrane timpanica normal ce se observa

la examenul otoscopic este rezultatul:-reflexiei luminii pe
suprafata membrane timpanice
45. Din punct de vedere structural membrana timpanica prezinta:46. Mucoasa care captuseste casuta timpanului este:47. La nivelul peretelui intern al casutei timpanului exista o serie de
elemente anatomice printre care:-promontoriu, care reprezinta
amprenta(relieful) primului tur de spira al cochleei
48. Peretele intern al al casutei timpanului prezinta elemente
importante care permit transferul vibratiilor sonore de la nivelul
casutei timpanului la nivelul lichidelor endolimfatice,acestea sunt:fereastra rotunda si fereastra ovala
49. Canalul nervului facial strabate dinspre posterior spre anterior
casuta timpanului, fiind localizat la nivelul unuia dintre peretii casutei
timpanului:-peretelui intern

Apa mai calda sau mai rece fata de 37 C poate provoca vertij

1. Eczema urechii externe ce apare ca o manifestare alergica a pielii pavilionului sau a

conductului auditiv extern, poate fi determinata de urmatorii factori cu exceptiaMicrotraumatisme locale
2. In stadiul acut(umed) al eczemei urechii externe, subiectiv pot aparea: - durere
3. In stadiul cronic (uscat) al eczemei urechii externe d.p.d.v anatomopatologic pot aparea: scoame fine
4. Furunculul de conduct auditiv extern poate fi favorizat de : - clima umeda
5. Cel mai important simptom al furunculului de conduct auditiv extern este durerea si are
urmatoarele caracteristici , cu exceptia: - initial sub forma de intepatura
6. In furunculul de conduct auditiv extern poate aparea hipoacuzia de transmisie forma usoara
in cazul in care: - furunculul determina stenoza lumenului conductului auditiv extern
7. In furunculul de conduct auditiv extern , otomicroscopic se observa:- o tumefiere
circumscrisa centrata de un fir de par.
8. Tratamentul furunculului de conduct auditiv extern consta in: - initial tratament cu antibiotic
si incizia colectiei.
9. Otomicoza reprezinta 6-7% din totalitatea otitelor externe , fiind favorizata de urmatorii
factori cu o exceptie: tratamentul prelungit cu steroizi.

10. Agentii patogeni cei mai frecventi incriminati in etiologia otomicozei sunt:- candida
albicans si aspergilus niger
11. Otomicoza se diagnosticheaza in urma examenului cu optica maritoare cand se evidentiaza
la nivelul conductului auditiv extern: o masa de micelii alb-galbuie ce formeaza un veritabil
dop aderent la tegument.
12. Otomicoza se caracterizeaza din punct de vedere subiectiv prin: prurit, plenitudine
auriculara, otalgie si hipoacuzie de transmisie.
13. Urmatoarele afirmatii referitoare la otita externa maligna sunt adevarate , cu o exceptie: este o afectiune autolimitanta, vindecarea producandu-se spontan
14. Din punct de vedere anatomo-patologic otita externa maligna se deosebeste de celelalte otite
externe prin: - leziuni osteitice
15. Tratamentul otitei externe maligne consta in : antibioterapie IV si steroizi IV
16. Zona zoster otica (sdr. Ramsay Hunt) este determinata de : Herpes Zoster
17. Examenul otoscopic in zona zoster otica arata: - vezicule multiple grupate la nivelul
conductului auditiv extern si uneori chiar la nivelul membranei timpanice.
18. In zona zoster otica pot aparea urmatoarele tulburari functionale, cu o exceptie: - nevralgie
de glosofaringian
19. Otita medie seroasa este o afectiune frecventa in randul copilului de 3-10 ani , principalul
factor etiologic fiind: - disfunctia trompei lui Eustachio
20. Principalul factor etiologic in otita medie seroasa este: - disfunctia trompei lui Eustachio
21. Resorbtia aerului din casuta timpanului ca urmare a obstructiei tubare conduce la : scaderea presiunii aerului din casuta timpanului.
22. Obstructia tubara prelungita va determina urmatoarele modificari la nivelul casutei
timpanului cu o exceptie: - fixarea talpii (platinei) scaritei in fereastra ovala
23. In cazul otitei medii seroase audiograma va indica prezenta: - hipoacuzie de transmisie
24. Examenul otoscopic in cazul otitei medii seroase releva urmatoarele aspecte: - desen
vascular in jurul manerului ciocanului, pierderea triunghiului luminos si retractia membranei
timpanice
25. Diagnosticul diferential in otita medie seroasa se face cu: - otita medie acuta
26. Tratamentul chirurgical in otita medie seroasa consta in: - punctii transtimpanice cu
aspirarea lichidului si introducerea de cortizon
27. Vertijul este un simptom intalnit in cadrul mai multor simptoame, prezenta sa afectand: orientarea statica si dinamica in spatiu

28. La mentinerea echilibrului concura trei sisteme, in afara de :- vizual, vestibular, si

somatosenzorial.
29. Afectiunile care evolueaza cu vertij sunt urmatoarele, in afara de:- hipertensiunea arteriala
30. Neuronita vestibulara este: - o inflamatie a primului neuron al caii vestibulare
31. Diagnosticul diferential al neuronitei vestibulare se face cu:- boala Meniere
32. In cadrul neuronitei vestibulare se intalnesc urmatoarele simptome: -vertij insotit de
fenomene neurovegetative (greata si varsaturi)
33. Examenul clinic al pacientului cu neuronita vestibulara evidentiaza: - vestibulometria arata
disfunctie vestibulara centrala
34. Vertijul pozitional paroxistic benign reprezinta o afectare a sistemului vestibular
caracterizata prin:- apartitia brusca a vertijului la o anumita pozitie a corpului
35. Urmatoarele substante sunt ototoxice cu exceptia: - diuretice de ansa
36. Urmatoarele substante sunt ototoxice cu exceptia: - penicilina
37. Ototoxicitatea se manifesta prin: - tinitus cu frecventa inalta
38. In mod obisnuit in ototoxicitate primul simtom este: - vertijul
39. In ototoxicitate surditatea se manifesta initial pe frecvente: - inalte
40. Ca modalitati de tratament in ototoxicitate putem folosi : - diuretice de ansa
41. Influenteaza aparitia mastoiditei urmatorii factori, cu exceptia: - varsta pacientului
42. In mastoidita infectia poate ramane cantonata la nivelul mastoidei, dar in cele din urma se
poate exterioriza in urmatoarele directii, cu exceptia: - lateral prin peretele extern al
mastoidei
43. Infectia in mastoidita se poate exterioriza la nivelul superior si posterior cu aparitia: abcesului cerebral
44. In mastoidita acuta pot fi intalnite urmatoarele simptome locale , cu exceptia: - otalgie
45. In mastoidita acuta pot fi intalnite urmatoarele simptome generale: - paliditate si astenie
46. Aparitia senzatiei de vertij in mastoidita este un semn de debut al : - labirintitei
47. In mastoidita la nivelul mastoidei si ariilor invecinate se observa uneori tumefierea pielii
cauzata de edemul produs de extensia infectiei sau aparitia unei formatiuni fluctuente ca
urmare a: - unui abces cerebral