Sunteți pe pagina 1din 6

ANESTEZIA GENERALA

Anestezia reprezint un procedeu medical de diminuare sau de suprimare


temporar, complet sau parial, a sensibilit ii corpului la dureri, realizat prin agen i
fizici sau chimici. Anestezia se folosete n proceduri chirurgicale pentru a le permite
pacienilor s suporte o intervenie chirurgical fr durere
Exist mai multe forme de anestezie:

Anestezie general, care const n pierderea reversibil


a contienei i memoriei evenimentului neplcut. Aceasta poate fi inhalatorie,
folosind gaze anestezice, sau intravenoas. Se caracterizeaz prin suprimarea
contientei, a senzaiilor dureroase i a reflexelor, cu pstrarea func iilor vitale
(circulaia sanguin i respiraia)[3];

Anestezie local, caracterizat prin pierderea reversibil a senza iei ntr-o


parte a corpului, prin administrarea de drog anestezic n acea parte;

Anestezia regional, care reprezint pierderea reversibil a senzaiei i a


micrii ntr-o regiune, prin blocarea selectiv a unui segment de mduv a
spinrii sau nervii periferici ai regiunii respective.

In aces eseu vom prezenta anestezia generala care permit bolnavului sa


suporte procedurile diagnostice invazive fara a resimti efectele negative
ale acestora, suprimand durerea, frica si asigurand profilaxia si
protectiaantisoc; iar echipei chirurgicale, medicului, sa execute interventia
sau alte proceduri in conditiioptime circulatorii, de imobilitate si relaxare.
n anestezia general se asociaz trei tipuri de aciune:[4]

narcoza (reprezentnd pierderea contienei, ori somn profund), este datorat


administrrii unui agent anestezic, fie prin inhalare (cndva de eter, azi de
protoxid de azot sau de ageni halogena i), fie pe cale intravenoas (barbiturice,
ketamin, etomidat i, n ultima vreme, diprivan);

analgezia (adic dispariia durerii) care este obinut cu analgezice, adic


substane morfinomimetice ca fenoperidina sau fentanilul;

curarizarea (prin folosirea unei substane paralizante), care permite relaxarea


muscular necesar unei bune desfurri a interven iei chirurgicale.

Termenul de anestezie deriva de la cuvintele grecesti ana = fara si


esthesis = sensibilitate sidefineste toate procesele care au ca obiectiv
suprimarea, sensibilitatii dureroase. In cazul in care sensibilitatea
dureroasa este abolita selectiv si alte senzatii nu sunt interceptate,
utilizam termenul de analgezie.Starea de anestezie generala sau narcoza
se obtine prin actiunea medicamentelor la nivelulsistemului nervos
central: bolnavul nu percepe durerea si este inconstient. In afara de
analgezie si hipnoza, narcoza trebuie sa realizeze si alte conditii necesare
pentru efectuarea in bune conditii ainterventiei chirurgicale: relaxare
musculara, indispensabile operatiilor intraabdominale siasigurarea
homeostaziei, in cadrul careia protectia vegetativa, antisoc, ocupa un loc
important.Dintre componentele patrulaterului anestezic, cele mai
importante sunt analgezia siasigurarea homeostaziei. Hipnoza nu este
obligatorie, putand fi inlocuita cu sedarea pacientului(vezi tehnica
neuroleptanalgezieI), iar relaxarea se asigura dupa necesitati, in raport cu
tipul sisediul operatiei.
Anestezia generala afecteaza cele trei functii fundamentale ale sistemului
nervos central:
1. functia de veghe-somn;
2. functia de memorie;
3. functia afectiva.
Reiese ca anestezia trebuie sa indeplineasca patru deziderate:
1. Analgezia - cuparea durerii. Durerea este o perceptie superior,
integrata, constientizata, astimulilor nociceptivi, cu functie de aparare,
care, pe langa mecanismele de receptie si transmisieimplica si o mare
incarcatura subiectiva si afectiva.
2. Hipnoza, sedarea, deconectarea psihica -somnulanestezic prin care se
protejeaza bolnavul din punct de vedere psihic, neparticipand la actele
chimrgicale si la microclimatul stressant din bloculoperator.
3. Relaxarea musculara - importanta pentru a asigura conditii optime de
executie a interventiei side diminuare a reflexelor nociceptive din plaga.

4. Mentinerea functiilor vitale (respiratie, circulatie, excretie, metabolismE)


in limitelehomeostaziei. Reactia de efort sau de aparare a organismului
fata de stimulii chirurgicali creeazamodificari importante:
la nivelul sistemului neuro-vegetativ si endocrin, catecolaminic;
la nivelul macro- si microcirculatiei cu fenomene de vasoconstrictie si
perfuzie tisularadiminuata;
la nivelul celular metabolic: ischemie, acidoza, blocaj ATP, distrugerea
organitelor, intr-uncuvant - soc.Protectia antisoc si protectia vegetativa, in
vederea profilaxiei socului operator, este un deziderat alanesteziei
moderne alaturi de celelalte deziderate.
Astfel, anestezia este un act terapeutic intensiv,care creeaza securitate
maxima bolnavului chirurgical.Aceste deziderate se realizeaza cudrogurisi
tehnica moderna sub monitorizarea pe toate functiile:respiratorie, gaze
sanguine (oximetrie, capnografiE), circulatorie (TA, PVC, EKS),
excretorie(diurezA), relaxarea musculara (electrostimulareA),
etc.Respiratia in timpul anesteziei se asigura prin respiratie spontana,
respiratie asistata (inspirulspontan este ajutat, prelungit manual sau
mecaniC) sau respiratie controlata (respiratia bolnavuluieste preluata in
intregime manual sau de respirator, cum e cazul cu bolnavul
curarizaT).Circulatia este asigurata si sustinuta prin perfuzii cu solutii
coloidale sau cristaloide pe una saudoua vene periferice sau centrale,
pastrandu-se un echilibru intre pierderi si aport.Componentele anesteziei
generale si in primul rand hipnoza, analgezia si relaxarea eraurealizate in
trecut prin administrarea unui singur agent anestezic inhalator ca eterul
dietilic,ciclopropanul sau cloroformul. Halotanul, un anestezic volatil
halogenat, confera in plus protectievegetativa - antisoc.Tehnicile moderne
de anestezie utilizeaza medicamente anestezice pentru
fiecarecomponenta a anesteziei in parte si vorbim in acest caz de
anestezie combinata, pe pivot deanestezic volatil sau
intravenoasa.Mecanismul anesteziei generaleTeoriile narcozei. Exista mai
multe teorii ale narcozei, mecanismul de producere fiind
insuficientcunoscut. Se accepta o actiune a anestezicelor la nivel celular,
cu alterarea reversibila a functiilor celulei.De fapt anestezicul intervine
concomitent la cel putin 4 nivele din sistemul nervos central (SNC).In
primul rand sunt afectate anumite zone din creier si maduva, intrucat
cucertitudine,depresiarealizata nu este uniforma la intreg SNC.(L) La
nivelul neuronului,anestezicele generale sunt in primul rand blocante ale
sinapselor si mai putin ale axonilor. Insinapse, actiunea este atat pre- cat
si postsinaptica (2), producand o reducere a timpului dedeschidere a
canalelor ionice postsinaptice (deschise de voltaJ). Anestezicele generale

nuactioneaza asupra neurotransmitatorilor. Ultimul nivel de actiune al


anestezicului este nivelul subcelular, molecular, unde are loc interactiunea
acestuia cu structurile membranelor celulara si subcelulara.Factorii fizicochimici care conditioneaza dinamica anesieziei generale.Desi mecanismul
narcozei nu este elucidat, se apreciaza ca instalarea acesteia este
conditionata derealizarea unei anumite concentratii molare a anestezicului
in tesutul cerebral. Aceasta esteconditionata de presiunea partiala a
gazulul anestezic la acest nivel, dependenta de presiunea partiala a
gazului anestezic in sangele care ajunge la creier si mai departe, de
presiunea partiala agazului in alveola.Intr-un amestec gazos, presiunea
partiala a uneia dintre componente este egala cu produsul
dintreconcentratia partiala si presiunea atmosferica totala. Astfel, la
presiunea atmosferica de 760mmHg, presiunea partiala a concentratiei de
1% halothan in aerul alveolar va fi de 7,6 mmHgconform
formulei;Presiunea partiala a gazului in lichide ca sangele sau in alte
tesuturi este egala cu presiunea partiala pe care o exercita gazul din
amestecul gazos cu care lichidui sau tesutul se afla in echilibru.Presiunile
partiale se echilibreaza dupa ce transferul moleculelor de gaz prin
diferitele faze alecorpului se completeaza. Transferul de molecule de la o
faza la alta (aparat de anestezie la plaman, plaman la sange, sange la
tesuturi se face numai daca exista un gradient de presiune de la o faza la
alta.
Pregatirea pentru anestezie este foarte importanta din punc de vedere al
pacientului.
Acordul informat al pacientului se ia de ctre medicul anestezist n cadrul
unei discuii care ia forma examenului preanestezic. Interviul preanestezic
are roluri multiple dintre care cel mai important este pregtirea
pacientului pentru anestezie att din punct de vedere fizic ct i din punct
de vedere psihologic. Se adaug la acesta informaiile obinute prin
examenul fizic al pacientului i cele obinute prin anamnez n ceea ce
privete antecedentele medicale, cele chirurgicale i anestezice,
antecedentele alergice i antecedentele transfuzionale.
Toate informatiile sunt importante Antecedentele medicale ale
pacientului sunt extrem de importante pentru anestezist datorit faptului
ca l orienteaz n direcia managementului bolilor cronice pe parcursul
anesteziei. Fiecare tip de boal (neurologic, cardiac, pulmonar,
hepatic sau renal) necesit o abordare specific cu meninerea sau
obinerea compensrii acesteia nc nainte de intervenia chirurgical.
Interviul preanestezic are menirea de a evidenia informaiile privitoare la
stadiul bolii i medicaia pe care o ia pacientul la domiciliu. De exemplu, o
parte din medicaia pentru hipertensiunea arterial sau boala ischemic

cardiac se administreaz inclusiv n ziua interveniei chirurgicale;


anticoagulantul pe de alt parte, se oprete nainte de operaie cu cteva
zile pentru a reduce riscul de sngerare. Aceste indicaii pe care le face
anestezistul fac parte din pregtirea preanestezic/preoperatorie a
pacientului.

Antecedentele chirurgicale i anestezice ale pacientului sunt de


asemenea importante pentru cunoaterea istoricului chirurgical al
pacientului (de exemplu, o alt intervenie chirurgical pe abdomen poate
ridica suspiciunea unui sindrom aderenial care poate face intervenia
actual mai dificil) iar experiena unei alte anestezii poate indica gradul
de complian a pacientului la tehnica anestezic. Eventualele probleme
ale pacientului la o anestezie anterioar, general sau loco-regional, va
orienta medicul anestezist spre anestezia cea mai potrivit pentru pacient
i pentru intervenia chirurgical la care acesta este supus.

Antecedentele alergice trebuiesc n mod imperativ cunoscute avnd


n vedere condiiile actuale de mediu care predispun din ce n ce mai mult
la alergii pornind de la aerul pe care l respirm (praf, polen, particule
provenite de la diveri produsi de degradare industrial), alimentele pe
care le ingerm (conservanii alimentari, alimente cu potenial alergogen),
cosmeticele pe care le folosim i pn la diverse medicamente. Alergia se
poate dezvolta sub forma sa cea mai uoar urticaria pn la formele
cele mai severe ocul anafilactic. Abordarea intra-anestezica a unei
reacii alergice este prompt i salvatoare de via, ceea ce implic i
explic necesitatea cunoaterii acestora nainte de anestezie

Antecedentele transfuzionale. Obligativitatea cunoaterii grupului


sangvin i Rh-ului pacientului deriv din aprecierea riscului de sngerare
pe care l comport intervenia chirurgical care poate determina, n
anumite condiii, instabilitate hemodinamic marcat intra-anestezic, a
crei management presupune transfuzia. Pacientul trebuie s-i cunoasc
grupul sangvin i Rh-ul (dac acesta a fost determinat anterior) i s tie
de asemenea s declare dac a mai primit snge sau produi de snge i
dac au existat reacii transfuzionale.
Obinerea acestor informaii n cadrul examenului preanestezic se
realizeaz prin crearea unei relaii medic-pacient bazat pe sinceritate din
partea pacientului i pe ncredere reciproc.
Posibile probleme n recoltarea informaiilor pot s apar la pacientul care
nu este capabil s ofere el nsui datele necesare (pacientul pediatric,
pacientul n com sau cu afazie, pacientul cu retard mental etc.), moment
n care este implicat familia care cunoate cel mai bine toate tarele

acestuia i medicaia cronic de la domiciliu, inclusiv modul cum este


autoadministrat aceasta (zilnic, intermitent sau noncompliant).
Riscurile anesteziei i reducerea lor
n cadrul examenului preanestezic se identific i riscurile la care este
supus (sau nu) pacientul: riscul operator, riscul anestezic, riscul de
aspiraie gastric, riscul de ischemie perioperatorie, riscul de agravare a
bolii de fond, riscul trombembolic, riscul de sngerare, riscul infecios,
toate judecate n context de tip de intervenie chirurgical
(urgen/programat), de tip de anestezie (general/loco-regional) i de
stadiul bolii asociate (compensat/decompensat).
Pregatirea preanestezic/preoperatorie este fcut n aa fel nct toate
aceste riscuri s fie reduse la minimum prin anumite gesturi terapeutice
sau diagnostice: premedicaia cu rol n anxioliz; postul alimentar
preanestezic reducerea riscului de aspiraie gastric; obinerea
compensrii bolii de baz cu sau fr efectuarea unor investigaii
suplimentare; evitarea perioadelor de ischemie perioperatorie etc.
n concluzie, discuia condus de medic cu pacientul, cu oferirea
rspunsurilor la ntrebrile pacientului, pe lng toate sanciunile
terapeutice i diagnostice necesare pentru scderea riscurilor, reprezint
primul pas pentru obinerea unei bune pregtiri
preanestezice/preoperatorii.